SUBIECTE VIRUSOLOGIE

1. Structura virusurilor nude.

- Virusurile sunt microorg de dimensiuni extrem de mici, cu material genetic alc dintr-un singur acid
nucleic, ADN/ARN
- Struct obligatorii ale vir, sunt:
o Materialul genetic inclus in genomul viral
o Casida invelisul roteic rotector al vir!
- Aceastea alc vir nude
- "acultativ, vir mai ot avea un invelis cu struct comlexa # elos #$ vir comlexe
Genomul viral:
- %ste o molec de acid nucleic- ADN/ARN
- Nr genelor cintinute de aciudl nucleic varia&a de la '-()*
- ADN-ul viral oate +: mono/bicatenar, linear/circular
- ARN-ul oate +:
o o&itiv-sens/negativ-sens mono/dublucatenar
o segmentata in mai multe iese care codi+ca +ecare alte rot virale
Capsida virala:
- alc din subunit roteice identice care nec o cant mica de in- gen t sinte&a
- este o struct rigida care con-era -orma vir si asig acestuia re&ist
- este alc din unit # casomere, aran.ate:
o /elicoidal -orma de bastonas
o icosaedric -orma de s-era
2. Structura virusurilor complexe
- Virusurile sunt microorg de dimensiuni extrem de mici, cu material genetic alc dintr-un singur acid
nucleic, ADN/ARN
- Struct obligatorii ale vir, sunt:
o Materialul genetic inclus in genomul viral
o Casida invelisul roteic rotector al vir!
- Aceastea alc vir nude
- "acultativ, vir mai ot avea un invelis cu struct comlexa # elos #$ vir comlexe
Genomul viral:
- %ste o molec de acid nucleic- ADN/ARN
- Nr genelor cintinute de aciudl nucleic varia&a de la '-()*
- ADN-ul viral oate +: mono/bicatenar, linear/circular
- ARN-ul oate +:
o o&itiv-sens/negativ-sens mono/dublucatenar
o segmentata in mai multe iese care codi+ca +ecare alte rot virale
Capsida virala:
- alc din subunit roteice identice care nec o cant mica de in- gen t sinte&a
- este o struct rigida care con-era -orma vir si asig acestuia re&ist
- este alc din unit # casomere, aran.ate:
o /elicoidal -orma de bastonas
o icosaedric -orma de s-era
Anvelopa virala:
- %ste re&enta la vir comlexe, de dimens mari
- este o structur0 comlex0 alc0tuit0 din liide, roteine, glicoroteine!
- nu re&ist0 la: usc0ciune, aciditate, detergen1i, solven1i organici !
- Aceasta exlic0 re&isten1a sc0&ut0 2n mediul extern a virusurilor complexe 345V, virusul /eatitei 67 8i
necesitatea transmiterii rin contact str9ns interuman sau rin oduse in.ectabile !
- Virusurile comlexe sunt rotunde, olimor-e sau 2n -orm0 de c0r0mid0!
- :licoroteinele anveloei ot avea -orm0 de siculi e sura-a1a virusurilor!
- Rolul acestora oate + de ata8are sau de en&ime necesare enetr0rii!
3. Clasifcarea virusurilor.
- ;ana in (<=* de cunosteau utine detalii desre vir, iar clasi+carea lor resecta tiul de boala
in-ectioasa rodus si ast-el erau clasi+cate in:
o Vir res
o V! digestive
o V! ale SNC
o V! /eatitice
- Clasi- actuala tine cont de mai multe caracteristici:
o Du0 acidul nucleic con1inut 3ARN sau ADN7
o Du0 1esutul in-ectat: v! resiratorii, digestive, ale SNC, /eatitice, etc!
o Du0 ga&d0: animale , ale lantelor, ale bacteriilor etc!
(
o Se cunosc ) -amilii virale ADN 8i (' ARN asociate cu boli ale omului!
4. Replicarea v. ADN
- V! nu se ot multilica indeendent!
- V!utili&ea&0 substratul, energia 8i organitele celulei ara&itate entru sinte&a comonentelor virale!
- V! 28i -olosesc doar genomul!
- Multilicarea virala re&inta mai multe -a&e:
o "A>A 5- recunoa8terea celulei-1int0, ata8area la celul0 3rin rot virale seci+ce de sura-ata7,
enetrarea 2n aceasta, aoi decasidarea
o "A>A 55! R%;?5CAR%A V5RA?@
- V! ADN se relica in nucleu, utili& olimera&ele si alte en& ale cel ga&da
- Aranscrierea si relicarea ADN-ului viral este asem roceselor similare din cel-ga&da
- :enomul viral ramane in celula in-ectata
- V! ADN determina in-ectii ersistente, genele virale ot sa se interuna intre genele cel-ga&da unde
raman si dua in-ectie
- Mai intai are loc sinte&a roteinelor aoi urmea&a relicarea genomului viral
o urmea&a aceeasi cale ca relicarea ADN-ului celular
o %ste semiconservativa si necesita un rimer t initierea relicarii
o V! simle -olosesc olimera&ele ADN iar v! comlexe si mai mari isi codi+ca roriile olimera&e
- Re&ultatul relicarii genomului viral si a sinte&ei roteice este obtinerea +nala a milioane de coii de
ADN viral si de rot virale
si !. Replicarea v. ARN cu sens po"itiv si ne#ativ
- V! nu se ot multilica indeendent!
- V!utili&ea&0 substratul, energia 8i organitele celulei ara&itate entru sinte&a comonentelor virale!
- V! 28i -olosesc doar genomul!
- Multilicarea virala re&inta mai multe -a&e:
o $A%A &- recunoa8terea celulei-1int0, ata8area la celul0 3rin rot virale seci+ce de sura-ata7,
enetrarea 2n aceasta, aoi decasidarea
o $A%A &&! R%;?5CAR%A V5RA?@
- Relicarea si transcrierea v! ARN se des- similar, genomul viral servind +e ca ARNm +e ca -urni&or de in-
gen t sint de ARNm
- 5n timul relicarii se -orm un ARN dublu-catenar interm care nu exista in cel in-ectate
- ARN-ul viral codi+ca olimera&ele ARN ARN-deendente, cel ga&da neavand in- necesara acestei sint
- ARN-ul este degradat relativ reede, olimera&a ARN tb sa initie&e raid dua decasidarea virala ARN-
ul viral
- 5n ca& contrar in-ectia virala nu are loc
- 5n ca&ul v! ARN o&itiv-sens, genomul viral actionea&a ca ARNm
- 5n ca&ul v! ARN negativ-sens, genomul viral este coiat in molec de ARNm, ast-el nu este in-ectios rin el
insusi
'. &munitatea antivirala
- ?a -el ca la aararea antibacteriana, sistemul de-ensiv antiviral re&inta B comonente im:
o Aararea neeci+ca reali&ata rin elem care reexista in organismul ga&da indi-erent de contactul
a-ectant 3re&ist innascuta, -agocito&a, inter-eronul, etc!7
o Aararea seci+ca imunitatea antivirala
- Se instalea&a ca urmare a stimularii sist imun al org ga&da de catre antigenele virale
- ;oate + dobandita:
o Activ ca urmare a activarii sist imun direct de catre Ag virale
o ;asiv rin trans-er de 5g sau de cel lim-ocite
- %ste reali& rin interm:
o Ac imunitate umorala:
Ac aar ca urmare a activarii lim- 6 dua -agocito&a virusului
Ac virali elab in cursul ras imun rimar aartin in secial clasei 5gM
Ac ot actiona rintr-un -en de neutrali&are, reali&ata rin:
Acoerirea sura- vir
Agregarea virionilor
Viroli&a
Celulelor e-ectoare 3lim- A, NC, cel C, macro-age7 imunitate mediata celular:
Ras imun celular se des- in B etae:
B
Contactul Ag virale cu macro-agele #$ initierea -agocito&ei si re&entarea Ag rin interm M4C de
clasa 55
Activarea lim- A /eler aub act interleuDinei B urmata de trans- blastica a lim- A si aaritia lim- A
citotoxice si a lim- A cu memorie
(. )irusurile poliomielitei * descriere+ pato#enitate
,oliovirusurile:
-ani.estari clinice:
- oliomielita aralitica oate sa aara la un moment dat -ara niciun -el de antecedente de in-ectie,
- debutul oate sa +e cu semne de meningita 3meningita asetica-se re- la -atul ca la diagn de lab nu se
detectea&a bacterii7:
o se mani- cu dureri la niv satelui si musc/ilor gatului,
o durea&a mai multe &ile si
o oate sa nu avanse&e catre arali&ie,
- -orma tiica de boala deci este oliomielitica aralitica,
- ;erioada de incubatie: '-= &ile
- in boala a SNC are incubatie mai lunga ana la '= de &ile,
- t ca virusul intra e cale dig, rima oara se aEa in cav bucala, si disare din muc digestiva dua o sat
dar t ca el se elim rin -ecale, oate sa ersiste in -ecale tim de F sat!
- Daca se -ace o investigatie in ac -a&a se va obs in ?CR un nr crescut de leucocite
3acesta este semnul de in- a SNC7
- modalitatea de evolutie deinde de mai multi -actori: -virulenta tulinii in-ectante
-do&a ing/itita, si deinde si de
-statusul imun al ga&dei,
- -actori rediso&anti:
o amigdalectomia,3 daca simultan acientului i se scot amigdalele, rin &ona aceasta de la niv gatului,
virusul va atrunde urgent in circulatia generala si
determ in-ectia grava7,
o e-ectuarea unui vaccin 3D;A7 care se -ace in.ectabil si aceasta -acilitea&a de&v unei oliomielite
aralitice
o ers care mai -ac boala severa: imunode+cientii, imunocomromisii, gravidele,
,ato#ene"a:
- sg ga&da unde exista este la om,
- oliovirusurile au troism entru cel eiteliale ale tractului digestiv si aoi t celulele SNC,
- e aceste celule, virusurile se atasea&a e un recetor seci+c care este codi+cat de o gena de e
cromo&omul G5G,
- ersoanele neimuni&ate de&v doar un rocent - mic -orma aralitica,
- sensibilitatea la V este determ si de antigenele de /istocomatibilitatea 4?A-' si 4?A-H
- oliovirusurile se relica in cel -aringelui si in muc intestinala, 3relicarea rimara7,
- de aici virusurile se rasandesc rin amigdale, laci eIer, ggl ro- cervicali si me&enterici unde se
multilica dua care se duc in circ generala 3intervine -a&a de diremie7
J in ma. ca&urilor, virusul nu a.unge sa de&v arali&ii: +e boala asimtomatica, +e o boala -ebrila
nedi-erentiata 3ce-alee, stare gen alterata, durere -aringiana si tulburari gastrointestinale7,
Jin rarele ca&uri 3(K7 in care se a. in -a&a neurologica, V a.unge la creier si MS unde se multilica!
Cel in-ectate ot sa +e distruse si acientii sa nu aiba semne de a-ectare musc si a-ectarea mai ro-
determ arali&ia Easca a musc/ilor inerv de nervii motori!
LDe aici arali&ia este ireversibila si ramane ca arali&ie re&iduala t tot restul vietii,
--a&a aceasta aralitica oate sa +e :
a/poliomielita spinala daca a-ectarea este data de musc/ii inerv de neuronii motori sau o
0/poliomielita 0ul0ara t ca sunt imlicati centrii nervosi centrali sau medulari!
-cele mai a-ectate &one nv : coarnele ant ale mad s, ariile motorii ale cortexului cerebral si nucleii motori
din maduva,
,revenire: a -ost -acut vaccinul SalD ce consta in amestec de ' serotiuri cultivate in culturi din cel de
maimuta -ormoli&ate
11. )irusul ra0ic * descriere+ pato#enitate
- "ace arte din -am R/abdoviridae
- Are -orma de glont
- %ste incasulat
- :enomul este de ti ARN simlu siralat
- ;re& o nucleocasida /elicoidala incon. de anveloa alc din glicoroteina si roteina matriceala ma.ora!
,ato#enitate:
- 5n mod normal rabia se intalneste la animalele domestice si salbatice: caini, isici, vuli, lilieci
- 5n intreaga lume se in-ectea&a anual arox (*!*** de ers
- 6oala nu se trasnmite interuman
'
- Rabia umana aare in urma atrunderii vir rabic in org rintr-o laga muscata, de obicei cau&ata de
caini
- Dua inoculare, are loc relicarea vir la niv ortii de intrare de unde e calea axonilor nv sen&, a.unge la
MS si creier
- A.uns in creier, vir su-era o noua relicare si aoi, rin interm neuronilor a-erenti a.unge la niv gl
salivare, cornee si iele
- ;er de incubatie deinde de lung nervului, ast-el o laga muscata la niv iciorului va avea o erioada
de incubatie mai mulga -ata de o laga la niv -etei
- Debutul bolii se -ace cu ce-alee, -ebra iritabilitate, agitatie si anxietate
- Aoi, erioada de stare cu: salivatie, transiratii, lacrimare, sasme musc, /alucinatii, cri&e convulsive
- Decesul va surveni in catvea &ile rin sto cardiac sau sto resirator
- Mdata instalat stadiul clinic mani-est, evolutia este raida sre deces indi-erent de tratament
11. 2rt3om4xovirusuri * descriere+ pato#enitate
- Sunt rere& de ' secii : A, 6 si C
- Conduc gria
- Sunt vir s-erice, dar ot avea si -orme +lamentoase
- Nucleocasida este -orm dintr-o nucleorot si un genom -ormat dintr-un lant de ARN comus din N segm
care contin (* gene
- ?antul ARN este asociat si cu ARN-olimera&a
- Anveloa virala consta intr-un dublu invelis liidic si B glicorot de sura- ce ot su-eri variatii genetice
3/emaglutinina si neuraminida&a7
- Clasi- vir griale in tiurile A, 6 si C are la ba&a variatia Ag nucleoroteinic
- 5n tiurile A si 6 /emaglutinina si neuraminida&a su-era variatii genetice care stau la ba&a aaritiei unor
noi tulini
- Aiul C este stabil ddv antigenic
,ato#enitate:
- Sunt transmise de la o ers la alta rin interm icaturilor ;Eugge eliberate rin sranut sau tuse
- Cateva din vir in/alate vor a.unge in tractul res in- care este locul rincial al bolii
- Anveloa virala roduce lic/e+erea mucusului ceea ce imr cu transortul mucociliar oate a.uta la ras
vir in tractul resirator
- :ria este o a-ectiune -ebrila, in-ectie a cailor res su si in-
- "ebra, tusea, mialgia, astenia si -atigabilitatea durea&a arox '-) &ile!
- Alte simtome: ce-alee, anorexie, tra/eita
- Aar: tuse neroductiva, dureri de gat si secretie na&ala
- Cele mai im simtome sunt cele sistemice: -ebra, mialgii si stare de rostratie
- Dove&i recente arata ca -actorul determinant in aaritia, severitatea, durata si simtomatologia bolii
sunt roduse de catre extinderea distructiei celulare roduse de virus
- Oneori in-ectia se oate extinde la alveolele ulm #$ neumonie interstitiala, uneori cu /emoragie
ulmonara
- ;neumonia virala este o in-ectie severa ce duce la o mortalitate mare
12. ,aram4xovirusuri 5vir para#ripale/ * descriere+ pato#enitate
- Sunt articule aco de o anveloa
- %ste alc din nucleocasida si anveloa
- Nucleocasida:
o are simetrie /elicoidala
o contine:
o molecula de ARN monocatenar
nucleoroteina ma.ora
-os-oroteina ;
roteina ? # ARN-olimera&a nec t transcritie
- anveloa este o membr dubla ce contine liorot si glicorot, si liide rovenite in secial de la celula
ga&da
- se descriu F serotiuri t virusurile aragriale umane: (, B, ' si F
,ato#enitate:
- in-ectea&a initial cel eiteliale ciliate de la niv nasului si -aring
- in-ectia se oate extinde catre sinusuri, urec/ea medie si uneori catre caile res in-
- vir se regaseste in secretiile res t '-() &ile in timul rimesi in-ectii si t (-F &ile in rein-ectii
- cele mai im sindroame clinice asociate in-ectiei cu virusuri aragriale sunt:
o laringita
o tra/eita
o bronsita
o bronsiolite
o neumonii
F
- cele mai severe mani- ale in-ectiei cu tiurile ( si B sunt rere& de laringita
- tiul ' oate cau&a in-ectii la roice nivel si de asemenea oate roduce meningita
- tiul F roduce de obicei simtome usoare insa oate da imbolnaviri serioase la acientii
imunoderimati
- incubatia este scurta, B-' &ile
- debut cu -ebra, rinoree, initial mucoasa aoi mucourulenta abundenta
- erioada de stare durea&a )-(* &ile si se carac rin rinoree si dureri -aringiene
1'. )irusurile 3epatice A si 6 * descriere+ pato#enitate
)ir 3epatitic A 57A)/:
- %ste un virus de dimen mici, s-eric, cu simetrie icosaedrica
- Are un genom ARN-simlu siralat, cu sens o&itiv
- "iecare casomer 3'B t +ecare virion7 este -romat din F olietide
- Se deosebeste de celelalte enterovirusuri rintr-o re&ist $ la caldura
- Re&ista mai mult la tem camerei, $B sat in mediul extern in materiile -ecale si ' &ile la 'HPC
- %ste omorat rin +erbere = minute sau clorinare intensa
,ato#enitate:
- 5ncubatia in /eatita A este in medie de BN &ile 3B*-F=7
- Vir este re& in sange si in scaun a doua .umatate a erioadei de incubatie
- 4AV invadea&a +catul unde se reali& relicarea maxima si unde det le&iuni ale /eatocitelor
- Dua gradele variate ale le&iunii /eatice se consid ca mecan le&ional ar decurge in B etae:
o ;rima data vir se multilica si se elim mari cant de 4AV, dar nu se roduc le&iuni cel
o 5n -a&a a doua scade roductia virala, aar in+ltrate inEamatorii, iar rin de&v imunitatii aar
comlicatiile imunoatologice
- Dua o sat de anorexie, greturi, varsaturi -ebra discreta, mialgii, debutul este marcat de aaritia de
urini /iercrome, icter si decolorarea scaunului
- 5n -a&a initiala a bolii vir re& in sange det -enomene generale re& in in-ectii asem celor din gria
)ir 3epatitic 6 576)/:
- :enomul este ree& de o molec de ARN simlu-siralata, de sens o&itiv
- Vir a -ost detectat in materiile -ecale ale omului si ale unor rimate
- 5n-ectia evoluea&a cu diaree severa
- 5n-ectia cu 4%V roduce o /eatita eidemica autolimitata, cu transmitere -ecl-orala
- 5ncubatia este in .ur de ) sat
- "ebra si /eatomegalia durea&a arox B sat, dar -recventa imbolnavirilor asimtomatice oate deasi
<*K
- :ravidele -ac -orme mai severe cu colesta&a relungita, recaderi
- ;este B=K dintre acientele in ultimul sem de sarcina de& insu- /eatica
- Decesul survine rin tulburari de coagulare la arox B*K dintre aciente
18. Virusul hepatic B-descriere,patoe!itate
78):
- %ste un coruscul s-eric cu dublu contur
- ;re&:
o 5nvelix extern # Ag de sura- al virionului 46s:
;re& in sange sub -orma de +lamente sau articule s-erice
Virionul in intregime se gaseste in +cat si - rar in sange
Com centrala # nucleocasida virionului:
Curinde:
Capsida:
Comusa din (N* casomere
Contine un sg olietid
Denumita Ag central al 46V: 46c
Se evidentia&a in cel /eatice, dua (* &ile de boala si in comlexe imune invelite in Ac, in ser
Genomul:
Com esentiala a nucleocasidei
Consta dintr-un ADN cu struct articulara
Are diso&itie circ si artial bicatenara
- Vir este re&istent, mentinandu-si in-ectivitatea in ser ) luni la '*PC si (* ore la )*PC
- ?a -B*PC se mentine in-ectant (= ani
- 5n-ectivitatea se distruge rin autoclavare '* min la (BNPC, la 4 B,F tim de ) ore sau rin -olosirea
de&in-ectantelor ca ermanganat de C (Q, -ormol =K
,ato#enitate:
=
- "orma acuta evoluea&a subclinic in este )*K din ca&uri
- 5ncubatia este lunga 3<*-(B* &ile7 in -ct de calea de atrundere a vir si de marimea inoculului
- 5n rest, simtomele sunt comune celorlalte /eatite virale: astenie, anorexie, greturi, varsaturi, icter,
urina /iercroma, scaune decolorate
- 4eatita 6 di-era de celelalte /e virale rin:
o Sectrul larg al mani- extra/eatice: artralgii, su-erinte renale, dermatite7
o "recventa cronici&arilor
o 5ncidenta crescuta a unor sec/ele grave: ciro&a, carcinom /eatic rimitiv
- ;erioada de stare durea&a ' sat
- Vindecarea mor- aare dua $ de ' luni cu risc de ersistenta, recadere sau cronici&are
- Se oate transmite:
o ,arenteral:
Arans-u&ii de sange au derivate
5nstrumente contaminate
Sexual
Vertical:
Aranslacentar
;rin late
2
1". Virusurile hepatitice C si #-descriere,patoe!itate
7D):
- ;articula virala
- Alc dintr-un Ag unic roteic invelit de Ag 46s
- 5ncasulat in acest invelis se aEa genomul viral -or din ARN disus circular
- Are asect de bastonas asem viroi&ilor
,ato#enitate:
- 4eatita D survine doar la ers avand concomitent si 46V
- %a survine +e ca surain-ectie, +e sub -orma de coin-ectie la ersoanele recetive
- Surain-ectia agravea&a statusul acientului
- Coin-ectia det aaritia Ag ambelor vir in circ, inaintea debutului clinic
7C):
- %ste un vir ARN cu genomul simlu siralat cu sens o&itiv
- Nucleocasida este constituita dintr-o casida cu simetrie icosaedrica si ARN viral, unicatenar
- ;re& la ext o anveloa liidica
,ato#enitate:
- 5ncubatia este de )-(B sat uneori si mai lunga
- 5n-ectia acuta are de ob evolutie subclinica
- ;erioada clinic mani-esta se eui&ea&a mult inainte de aaritia Ac seci+ci
- 4eatita acuta mani- clinic cu icter si dis-unctie /eatica aare doar la =K din ca&uri, dua in-ectarea cu
4CV in mod obisnuit dua trans-u&ii sau rearate de sange
14. )irusul respirator sincitial * descriere+ pato#enitate
- "ace arte din aramIxovir dar se di-erentia&a de vir griale si aragriale rin absenta /emaglutininei
si neuraminida&ei
- Are in struct un lant liniar de ARN -ormat din (* gene incon.urat de o nucleocasida - -ragila
- ?a ext este acoerit de o anveloa cu struct leomor-a, -orm din B rot: : 3rol de atasare7 si " 3rol de
-u&iune7
,ato#enitate:
- 5nitia&a in general o in-ectie locali&ata la caile res su/in- sau la ambele
- :ravitatea imbolnaviri varia&a in -ct de varsta si statusul imun al ga&dei
- 5nitial vir in-ectea&a cel eit ale muc ciliate de la niv nasului, oc/ilor si cavitatii bucale
- 5n-ectia se limitea&a de obicei la muc cailor res su dar oate a.unge si la cele in-
- Vir se gaseste t arox = &ile in secretiile res
- Cele mai im sindroame clinice sunt:
o 6ronsiolita si neumonia la sugari
o ?aringita si tra/eobronsita la coii mici
o Ara/eobronsita si neumonia la batrani
1. )irusul urlian * descriere+ pato#enitate
9Virusul parotiditei epidemice (oreionul):~
-ani. clinice
- este o boala comuna a coiilor si adultilor si este caracteri&ata rin inEamatia neurulenta a glandelor
salivare si mai ales a arotidelor,
- mani- severe includ :
)
o ancreatita
o meningita
o ence-alita urmata de sur&enie si or/ita la adultii tineri,
- cele mai multe ca&uri sunt benigne si autolimitate;
- oreionul induce imunitate de lun#a durata:
Structura:
- este asem cu a altor aramIxovirusuri
- exista un sg seroti,
,ato#ene"a:
- acest virus determ viremie: in.ectie #enerali"ata care imlica glandele endocrine si sist nv central;
- virusul atrunde e cale 0uc si prin con;unctiva:
- multilicarea are loc la oarta de intrare si aoi are loc viremia,
&ncu0atia este destul de lunga si la '=K din acineti nu aare nicio mani- clinica,
- or#anele tinta: -glandele salivare
-testicule, ovare ancreas si
-SNC
- ca mecanism pato#enic aare inEamatie la niv de glande salivare si ancreas, in testicule aare
inEam si /emoragia interstitiala si in-arcte locale,
- Asta duce la atro+eri de eiteliu germinal si mai dearte duce la sterilitate;
- la niv de ancreas determ diabet de tip I insulinodependent,
- in- de SNC determ menin#ita aseptica3nu se vad microorg7!Se obs li&a neuronilor in anum &one,
Ormarea cea mai -recv este sur&enia si /idroce-alia la coii,
-eididimita si or/ita aare la B'K din baieti in -a&a ostubertara,
-in-ectia ovarelor aare la =K si meningita la (* K din ca&uri,
6pidemiolo#ie:
- oreionul aare este tot,
- incidenta max in ianuarie si mai,
- eidemia aare in comunitati: scoli, unitati militare,
- eidemiile aar cam la B-' ani, sg ga&da este omul,
- in-ectia se transm rin secretiile #landelor salivare: contact direct strans si mai utin e cale res,
- vaccinarea reduce cu <*K,
1!. )irusul ru;eolos * descriere+ pato#enitate
S<R=C<=RA
- aartine aramIxovirusurilor, genul morbillivirus
- de -orma s-erica
- are o anveloa si o nucleocasida centrala /elicoidala
- genom monocatenar cu sens neg
- nucleocasida are o roteina N, ; si ?,
- anveloa este alc din strat dublu liidic, contine roteina matrix si din ea roemina siculi cu
/emaglutinina si roteina cu rol in -u&iune,
- aare la maimute si oameni
- este alc dintr-un sg ti antigenic
-ani.estari clinice:
- se caract rin rinoree, con.unctivita, -ebra si erutie,
- boala este benigna dar oate sa se comlice cu neumonie si ence-alita acuta,
- virusul de-ectiv oate ersista in SNC dua in-ectie si oate determ anence-alita subacuta sclero&anta
- vaccinul a redus incidenta
,ato#ene"a:
- devine boala sistemica, trece in circ generala, aare viremia,
- a-ectea&a sist lim-atic si res, ielea si uneori creierul,
- rin relicare lenta ot ersista ani de &ile sau generea&a o /eatita cronica autoimuna,
-ani.estari clinice:
- atrunde rin oro--aringe sau rin con.unctiva
- multilicarea virala initiala este in mucoasa res, aoi ggl regionali si aoi viremia rimara,
- la =-H &ile de la atrundere aare viremia secundara, care diseminea&a virusul in muc res, gastro-
intest, urinara, iele si SNC,
- rimul model de ras neseci+c este inEamatia iar celulele in-ectate ot sa -u&ione&e generand celule
gigante asemanatoare cu sincitiile,
- in anence-alita subacuta sclero&anta aar inclu&iile din SNC in subst alba si cenusie, care contin
ribonucleoroteine virale, Se mai vede anatomo-atologic: inEamatia si demielini&area,
- erutia care este maculoaulara
o macula#de alta cul a ielii,
o aula#modi+care a ielii ce consta in denivelare7
- erutia se dat celulelor imune A,
H
- dermatologic oate + o erutie:
- Debutul simultan al erutiei si al aaritiei Ac sugerea&a citotoxicitate cel, deendente de AC a erutiei,
- daca aare, in timul ru.eolei, o electroence-alograma modi+cata, inseamna ca virusul a invadat
creierul,
&ncu0atie: >?12 "ile incepe
,erioada de stare cu:
- stare generala alterata
- -ebra, tuse, rinoree,
- con.unctivita, aar semnele atomnomunice 3 semn clinic seci+c t o sg boala7: aare e muc bucala
ete rosii cu &one albe in centru semnul ColiD,
- erutia aare dua (-B &ile incee cu caul si merge in .os, aoi se ras e maini, icioare, lante, este
maculo-aulara si durea&a intre H-(* &ile,
- oate sa aara otita medie, laringita, bron/eolita si neumonia -atala cu cel gigante,
24. )irusul 6pstein?8ar * descriere+ pato#enitate:
- "ace arte din :amma /eresvirinae
- Are troism celular t lim- 6 unde ramane latent dua rimoin-ectie si t cel eit unde det in-ectie
roductiva
- %6V este cau&a mononuclo&ei in-ectioase 3-ebra glandulara7
- %ste asociat cu de& unor lim-oame non-4odgDiniene Da acientii imunoderimati
- De multe ori exunerea la virus este asimtomatica si oate + dem doar rin re& Ac in ser
- Mononucleo&a in-ectioasa este o boala acuta seci+c umana
- Se transmite rin contactul cu saliva unei ers in-ectate 3boala sarutului7
- Mani- clinice im:
o Adenoatii
o Slenomegalie
o Modi- /ematologice
- ;oate evolua sub B -orme:
o <ipica:
Debutea&a cu -ebra F*PC, ce-alee, mialgii, angina si adenoatie laterocervicala si suraclaviculara, cu
ggli duri, nete&i si durerosi
Se adauga slenomegalia
%volutia este benigna, sre vindecare in B-' sat
Atipica:
Carac rin /eatomegalie, icter
Modi- /ematologice au -recvent un asect seudoleucemic
2!. )irusul 7&) * descriere+ pato#enitate:
- "ace arte din -amilia retroviridae
- Virionul este s-eric, -ormat din ' straturi:
o Genomul:
45V este vir cu genom ARN-monocatenar
Contine cele ' gene comune tuturor retrovirusurilor: genele structurale gag, ol si env
Contine si F gene seci+ce 45V, cele mai im +ind genele reglatoare tat si rev
Capsida: are simetrie icosaedrica si este -orm din rot
Anvelopa:
"orm dintr-o membr liidica derivata din membr cel a celulei ga&da
%ste seciala rin marea sa variabilitate
,ato#enitate:
- Se transmite e cale sexuala, rin sange si roduse de sange contaminate si e la mama la -at
- Ciclul biologic al vir 45V:
o ;atrunderea in celm transcritia inversa, integrarea DN
o Sint rot si asamb rot virale
- Dua ce atrunde in cel, vir det coierea inversa a mesa.ului genetic roriu intr-o catena ADN
- Are loc integrarea ADN-ului viral in genomul celulei in-ectate
- 5n aceasta stare vir oate sa raman intracel erioade lungi de tim in stare de latenta
- ?a un moment dat are loc activarea vir, exr rin -orm ARN-m viral care araseste nucleul si induce in
rib cel ara&itate, sint de rot strcturale
- Dua asamblare vor det aaritia de noi virioni ce vor + usi in libertate odata cu distrugerea cel in care
au -ost rodusi
2'. Stadiile in.ectiei 7&):
N
- 5n-ectia cu vir 45V duce la aaritia bolii numita S5DA, ea rere&entand ultimul stadiu de evolutie a
in-ectiei 45V
- 5ncubatia # er care se scurge intre contaminare si aaritia bolii
Stadiul &:
- %ste in general asimtomatic la '*-=*K dintre acienti
- ;oate exista o simtomatologie necarac, care oate trece neobs: stare sub-ebrila, ce-alee, mialgii,
inaetenta
Stadiul &&:
- Se carac rin lim-adenoatie simetrica ce ersista cel utin ' luni
- ?a (/' din acienti oate sa aara slenomegalia
- Se inreg o diminuare a ras imun ceea ce redisune la in-ectii ca: tuberculo&a, si+lis, toxolasmo&a
Stadiul &&& 5stadiul simptomelor precoce/:
- Se carac rin -ebra, ce-alee, astenie cu caracter intermitent
- 5n-ectii cutanate bacteriene, -ungice
- Ce este articular in acest stadiu:
o Scadere ondrala cu mai mult de (*Dg intr-o luna
o Diaree cu durata de este o luna
o ;oliadenoatii
Aceste ' semne sunt atognomonice t diag
- Alte in-ectii care ot aarea: tuberculo&a, -ebra ti-oida, di&enteria, glardio&a, candido&a, -oliculitae
bacteriene si &ona >oster
- Riscul de rogresie a bolii diag in acest stadiu este de B*-'*K e o er de B ani
Stadiu &)5stadiul simptomatic/:
- Simtomatologie marcata de in-ectii grave si neola&ii
- ;ulmonare: cancer, neumonii
- :astrointestinale: in-ectii -ungice si bacteriene
- 6oli neurologice: meningite, ence-alite, tulb si/ice ce evoluea&a sre dementa in )*K din ca&uri
- Neola&ii: lim-oame, sarcom Caosi
- Acest stadiu evoluea& arogresiv ana la ' ani
Stadiul ):
- Mrcat de sindrom casectic, atro+e cerebrala si dementa cu risc mare de in-ectii cu germeni oortunisti
2(. S&DA
- 5n-ectia cu vir 45V duce la aaritia bolii numita S5DA, ea rere&entand ultimul stadiu de evolutie a
in-ectiei 45V
- Caile de transmitere:
o Calea sexuala:
Contact sexual nerote.at cu un artener in-ectat
Cel mai riscant este contactul sexual anal
;artenerul asiv este mai exus decat cel activ
Vir oate in-ecta direct cel muc ale intest gros, sau oate accede la alte cel rin +suri ale muc anale
Contactul /eterosexual este si el riscant mai ales t -emei
Riscul transmisiei e cale sex este crescut rin re& altor in-ectii veneriene: si+lis, gonoree, /eres
genital
<ransmiterea parenterala:
;osibila rin -olosirea de ace si seringi contaminate 3consumatorii de droguri e cale i!v7
Arans-u&ii de sange si derivate de sange neveri+cate de in-ectia cu 45V
Manevre cu instrumente in-ectate care roduc mici le&iuni sangerande: manic/iura, acuunctura,
tatua.e
<ransmiterea verticala+ de la mama la .at
Se oate reali&a:
intraartum, rin traversarea translacentara a vir
;erinatal
;ost-artum rin alatare
2>. ,rionii * descriere+ pato#enitate
- ;rionii sunt derivatii unei roteine normale a membranei celulare numite ;r;c!
- ;roteina ;r;c denaturat0 este denumit0 ;r;sc 3scraie7 8i este re&istent0 la rotea&0!
- 6oala se datorea&0 acumul0rii de roteine atologice care -ormea&0 deuneri de amiloid 2n SNC!
,ato#ene"a?2 modele
Modelul trans-orm0rii con-orma1i-onale rin introducerea exogen0 a ;r;sc care se roag0 2n toat0
membrana!
<
Modelul nucle1iei care admite c0 -ormele roteice exist0 2ntr-un ec/ilibru reversibil iar R2ns0m9n1areaR
cu c9teva coii de ;r; scr detemin0 modi+carea membranei!
- Membrana celular0 neuronal0 se vitri+c0, nu se mai transmite imulsul nervos ,
- Celulele nervoase se vacuoli&ea&0 ,
- Se -ormea&0 aglomer0ri de roteine atologie, de amiloid, care dau asectul songi-orm al creierului!
- 6a&a c/imic0 este suscetibilitatea ;r;c care are codonul metionin0/metionin0 2n o&i1ia (B<!
- 6oala rionic0 este boala neurodegenerativ0 descris0 la oi 3c0ial0 sau scraie7 8i la bovine
3ence-aloatia songi-orm07!
- ?a om este o boal0 cu incuba1ie lung0, de (=-B* ani care const0 2n: contrac1ii necontrolate, tremor,
ierderea memoriei, anorexie, modi+c0ri de caracter, demen10, moarte 2n ( an!
8oli prionice umane
- 6olile rionice la om se numesc ence-aloatii transmisibile!
- 6oala ti este boala Creut&-eldt-SaDob!
- 5nsomnia -amilial0:
- 6oala Curu 2n ;aua-Noua :uinee,
- 6oala vacii nebune sau noua CS,
- 6oala :erstmann-Straussler-Sc/einDer 3ataxie -amilial0 8i demen107!
Clinic
- 6olile umane ot +:
o "orme soradice-rin muta1ii atogene,
o "orme soradice-rin conversie sontan0 din ;r;c 2n ;r;sc,
o "orme transmisibile !
C@i de transmitere
- Calea alimentar0-consum de roduse animale mai ales creier,
- Calea arenteral0 iatrogen0 rin trans-u&ii,
- Alte roduse biomedicale-serul de vi1el din loturile de vaccin rodus 2n Anglia,
- Aransmiterea materno-in-antil0 la om 8i la bovine!
- 6oala vacii nebune se transmite rin consum de carne in-ectat0 sau rin -olosirea de extrase din carne
3colagen, lanolin07!
- De la oarta de intrare digestiv0 roagarea se -ace e cale axonal0 sau rin contaminarea celulelor
sanguine!
- :anglionii lim-atici 8i slina con1in 8i relic0 rioni deci trebuie eliminate din alimenta1ie!
,roflaxie:
- ?imitarea inger0rii de carne de bovine din &one endemice,
- Controlul s9ngelui trans-u&at,
- %xcluderea roduselor derivate din 1esuturi de bovine 2n rearare de medicamente, vaccinuri,
cosmetice,
- Screeningul bovinelor sacri+cate!
De#radarea
o ;rionii ot + denatura1i rin:
Aemeratura de ('F grade Celsius tim de (N min! ?a autoclav,
Sterili&area cu o&on,
;rionii sunt re&isten1i la ultraviolete, la rotea&e, la -ormol, c0ldur0 dar exunerea la ace8ti -actori le
diminuia&0 in-ectivitatea!
2. C4tome#alovirusuri * descriere+ pato#enitate:
- "ace arte din -amilia 6eta/eres virusuri
- Se carac rin ciclu de relicare lung, e-ect de marire a volum cel in-ectate si mentinerea latentei in
leucocitele circulante din rinic/i, gl exocrine si alte tesuturi
- Re&ervorul este rere& strict de om, =*Kdin oulatia rurala si N*K din oulatia urbana +ind in-ectata
cu CMV
- Dua in-ectia rimara virionii in-ectanti sunt secretati erioade indelungate, ceea ce -avor ras larga a
in-ectiei
- Aransmiterea se -ace rin: saliva, lacrimi, urina, materii decale, secretii genitale, serma, late matern si
sange 3trans-u&ii7
- Contaminarea oate + -acute e urm cai:
o Contact direct cu di- secretii, mai ales rovenite de la coii
o ;e cale sexuala
o Arans-u&ii de sange si roduse de sange
o Allogre-a e organe 3donator in-ectat7
o Aransmitere de la mama la -at
- Dua in-ectie, vir se ras in tesutul lim- initial in gglii locali, aoi rin lim- circulante in toti gglii lim- si
slina
- Olterior in-ectia se locali& in cel eit ale unor tesuturi ca:gl salivare, rinic/i, col uterin, eididim, testicule
- ?a ac imunoderimati se agravea&a tulb ras imun
- ?a rimitorii de gre-a renala, in-ectia cu CMV oate duce la dis-unctia rin si c/iar resingerea gre-ei
- Mdata in-ectata o ers oarta vir CMV toata viata
(*
- Nu se cun daca intra intr-o stare de latenta sau isi continua relicarea la un nivel - sca&ut
- 6oala se num boala inclu&iunilor citomegalice
21. Adenovirusuri * descriere+ pato#enitate:
- Sunt vir cu ADN liniar
- :enomul este -or din ADN dublu catenar
- Casida are simetrie icosaedrica si este -orm din B=B casomere
- BF* -orm -etele icosaedrului # /exoni
- (B -orm var-urile # entoni
- Sunt - stabile la agentii +&/c/, ermitand suravietuirea indelungata a acestora in a-ara corului
- Cel mai -recvent roduc in- resiratorii
- 5n -ct de serotiul in-ectant mai ot da:
o :astroenterite
o Con.unctivite
o Cistite
- Simtomele in- res varia&a de la semne si simtome moderate ana la neumonie, laringita si bronsita
22. 7erpesvirusurile 53erpses simplex/ * descr+ pato#enitate:
7erpes simplex:
- "ace arte din -amilia al/a /eres virusuri
- Sunt vir cu genom ADN, dublu catenar,
- invelit intr-o casida cu simetrie icosaedrica -orm din ()B casomere
- la ext are in invelis lioroteic cu roiectii ext scurte
- acest invelis aare atunci cand vir inmugureste rin membr nucleara a cel ga&da modi- de inserarea
rot virale
- boala oate evolua sub B -orme:
o primoin.ectia 3erpetica:
er de incubatie '-(B &ile
oate debuta cu sub-ebrilitate si usoara curbatura
le&iunile sunt: erutii tegumentare sau mucoase, ree& rin mici ve&icule gruate in buc/et, disar
dua H-(= &ile -ara sa lase cicatrice
-ormele clinice sunt:
gingivostomatita la coii
-orma cutanata ura locali& e bu&e, nas, leoae, uneori - dureroasa
/resul genital rimar
le&iuni - dureroase de vulvo-vaginita, ot invada colul uterin, la barbati in-ectia este mai utin severa
-orme grave:
/eresul la ers cu sist imun derimat
la n-n oate det o ence-alita mortala
3erpesul recidivant:
desi un roc mare dintre adulti ot avea vir in stare latenta, doar (*K -ac -orme recidivante de boala
recurenta este -av de -actori care roduc deresia tran&itorie a imunitatii: stres, in-ctii, menstruatia,
alimentatia, unele medic
reactivarea in-ectiei latente det aaritia erutiei /eretice cu acelasi asect 3aula, ve&icula,
ustula si aoi vindecare7 si e acelasi terit cutanat sau mucos ca si locali&area rimara
intervalele care seara eisoadele erutive sunt variabile
23.7erpesvirusuri?virusul varicela+ %ona %oster* descriere+
pato#enitate:
)irusul varicela:
- "ace arte din -amilia al/a /eres virusuri
- Vir varicela-&oster det ca rima in-ectie varicela 3varsatul de vant7
- 5n-ectia latenta are loc in gglii nerv sen&
- Reactivarea det &ona &oster, mani- rin durere si erutie in terit dermatomului cores
- Varicela a-ectea&a mai -recvent coiii intre =-< ani
- Se transmite cale res
- 5ncubatia este de (F-B( &ile
- Debutul este cu: -ebra, ras/ cutanat locali&at in secial la niv trunc/iului, aoi la -ata, extrem, eritem al
muc bucale si -aringiene
((
- 5n urm B-F &ile aar ve&icule ce evol in utule si cruste, -oarte ruriginoase
- 6oala este autolimitata si la coiii normali comlicatiile sunt rare
- ?a n-n varicela este contractata de la mama si et -orme grave, cu neumonie, ence-alita si diseminare
rogresiva
- Coiii imunoderimati -ac de asem -orme grave: neumonie, ence-alita
%ona %oster:
- -ace arte din -amilia al/a /eres virusuri,
- vir varicela-&oster det ca rima in-ectie varicela
- dua vindecarea varicelei, vir se cantonea&a in gglii nerv sen&
- dua er relativ lungi se reactivea&a det &ona &oster
- boala debutea&a cu durere locali& e terit unuia sau mai multor dermatoame, de ob unilat, ce oate +
insotita de simtomatologie generala
- dua cateva &ile aare erutia in acelasi terit
- reg cele mai a-ectate sunt: toracica, cervicala si trigeminala 3ramura o-talmica a trigemenului7,
comlicatie: nevralgia ost-/eretica
13. Rinovirusuri * descriere+ pato#enitate:
- Sunt vir ARN monocatenar cu dimen mici
- Au simetrie cubica
- Casida este comusa din )* subunit roteice, +ecare alc din F olietide
- Aartin -am icornavirusuri
- :a&dele naturale t rinovir sunt oamenii si animalele
- Sunt re& in cavit na&ala si -aringe
- 5n- cu rinovir sunt rintre cele mai -recvente in- resiratorii intalnite in atologia umana
- Ma.orit in-ectiilor se mani- sub -orma de guturai, cu rinoree, obstructie na&al, -ebra, dureri rino-
-aringiene, tuse ce durea&a cateva &ile
- ?a coii ot sa aara in-ectii severe ale tractului res in-
- Sec ot roduce surain-ectii bacteriene cu Stretococcus neumoniae si 4aemo/ilus inEuen&ae #$
sinu&ita si otita medie
- ;er de incubatie este de cateva &ile
- ;ac este contagios la cateva &ile dua in-ectie, re& contagio&itate max dua debutul simt si oate
rsista cateva sat
(B
$ICOLOGIE
1. Structura ciupercilor
"ungii sunt celule eucariote /eterotro-e si aerobe -acult anaerobe
- Sinteti&ea&a li&ina
- ;oseda un erete dublu c/itinos, membrana citolasmatica care cont %R:MSA%RM?, in citolasma sunt
ribo&omi N*S si microtubuli alcatuiti din AO6O?5NA
o ,erete celular
Contine micro+brile continute intr-o matrice de oli&a/aride, roteine, liide, saruri anorgsanice si
igmenti
Sura-ata interna este c/itinoasa 3c/itina strat biliidic legat de N-acetil-D-gluco&amina ce asigura
rigiditatea7 si contine beta-glucan
Sura-ata externa contine al-a-glucan
5ntre cele B straturi se aEa lic/id
Tn comletarea c/itinei mai sunt glucan, manan,
eretele celular con1ine liide, roteine, c/ito&an, -os-ata&0 acid0 8i ioni ca -os-or, calciu, magne&iu!
o Capsula
%ste anti-agocitica, serveste ca -actor de virulenta, ersista in lic/idele organismului si imiedica
detectia -ungilor de catre sist imun
o Nucleul:
%ste diloid continand B-F cromo&omi
%ste marginit de membrana nucleara
# Onii -ungi roduc antibiotic 3ex: enicilina7
# Relatia -ungilor cu macroorganismul uman este de ara&itism relativ
# 5n sol au rol in degradarea materiilor organice
# "ungii sunt alcatuiti din:
U Aarat vegetativ +lament cu rol in relucrarea subst externe necesare vietii
U Aarat reroducator de&voltat din aaratul vegetativ dua acumularea su+cienta de subst nutritive
2. Clasifcarea ciupercilor
"ungii sunt clasi+cati e ba&a tiului de reroducere:
o Mucegaiuri
"orme luricel cu asect +lamentos
se multilica sexuat
alcuite din t/al sau miceliu 3alcatuit din +lamente subtiri # V/i-eR7
o levuri
-orme unicelulare care se multlica asexuat
o -ungi dimor+
ambele tiuri de divi&iune
ex: 6lastomIces dermatitis -$ rod atat /i-e la B= grade Celsius cat si celule levurice la 'H grade
Celsius
-ultiplicarea
o Sexual
('
are loc rin -u&iunea a B nuclei /aloi&i 3Dariogamie7 urmata de divi&iunea nucleului diloid
ex: ascosorii, ba&idiosorii, oosorii si &igosorii
o Asexual rinmito&a
# "ungii au de&v mai multe mecanisme de a coloni&a ga&da umana:
Ona din cele mai imortante este abilitatea de a cre8te la 'HPC!
;roducerea de Deratina&0 a.ut0 dermato+1ii s0 digere Deratina din iele, 0r 8i ung/ii!
Dimor+smul ermite -ungilor care exist0 2n natur0 ca mucegaiuri s0 devin0 levuri 2n ga&da uman0 8i
devenind atogene!
Tn contrast, Candida albicans exist0 2n natur0 ca levur0 -0c9nd arte din Eora normal0 8i devine
inva&iv0 2n -orma +lamentoas0!
# 5n-ectiile roduse de -ungi ot +:
5n-ect suer- ale mucoaselor si ale ielii cu levuri/in-ectii ale Deratinei din iele, ar, ung/ii cu -ungi
+lamentosi numiti dermato+ti! Aceste in-ectii nu devin ro-unde
5n-ectii subcutanate datorita imlantarii -ungilor din ambianta in solutii de continuitate
5n-ectii sistemice datorita diseminarii /ematogene a -ungilor 3grave, adesea -atale7 aar la acientii cu
imunitate serios comromisa 3S5DA, leucemii, lim-oame7
Aoxiin-ectii rin metabolitii lor toxici 3ex Asergillius7
Reactii alergice
# "ungii au di-erente in atogenitate
# Ambele cai imune sunt imlicate umorala si celulara
6arierele cu rol in aararea ga&dei sunt:
o ;ielea 3rin aci&ii grasi nesaturati7
o "lora bact normal
o Mucoasele
secretii care contin subst anti-ungice
cili inlatura -ungi
o %xamenul
microscoic al ielii, al secretiilor vaginale, al salaturii bron/ice oate sa arate re&dermato+tiilor
sau a Candidei
Radiologic
Cultura e medii seciale
Serologic
Controlul include revenirea si tratamentul
3. Aevuri * defnitie. Candida
o ?evurile sunt -ungi unicelulari care se reroduc rin 2nmugurire!
o ?evurile sunt clasi+cate e ba&a:
re&en1ei sau absen1ei casulei,
m0rimii 8i -ormei,
-orm0rii de seudo/I-e 8i de /i-e veritabile!
o uneori ot roduce seudomicelii 3lant de celule alungite inmugurite7
o rotun&i/ovalari
o Levuri precum C albicans 8i Cryptococcus neoformans roduc celule 2nmugurite numite blastoconidii:
"ormarea de blastoconidii const0 2n sub1ierea ini1ial0 a eretelui urmat0 de sinte&a de material
entru erete 8i entru membrana citolasmatic0!
"ormarea unui cerc de c/itin0 2ntre blastoconidie 8i celula mam0 conduce la -ormarea unui set!
Seararea celor doua celule este -a&a urmatoare
Daca nu se seara #$ esudo/i-e
o <*K din in-ectiile umane sunt roduse de secia Candida al0icans
o se gaseste ca saro+t in tract res su, in tractul gastrointestinal, in tractul genital -eminin
o oate sa aara sub -orma de
Cel rotunde/ovale, cu dimens intre '-(* microni, inmugurite sau sub -orma de celule alungite, unite
ca la ca 3seudomiceliu7
;seudo/i-e
4i-everitabile
Clamidosori
o la temeraturi sc0&ute sau la / sc0&ut este -avori&at0 2nmugurirea celular0!
o Alte substan1e ca biotina, cisteina, trans-erina, &inc stimulea&0 dimor+smul !
o %ste aeroba si cultiva usor e medii de cultura simle gelo&a simla/gelo&a sange
o Coloniile de Candida sunt alb-crem, oace, cremoase, mari
o Candida are ' tiuri antigenice: A, 6, C ,
serotiul 6 este mai re&istent la =-Euorocito&ina decat A
(F
o Aiul de imunitate resonsabil de aararea anti Candida este de ti celular, iar in-ectia se insoteste
de /iersensibilitate de ti 5V
o Sursa este de obicei endogena, dar oate interveni si in-ectia de la coil la coil/de la mama la coil
o 5n-ect sunt mai obisnuite la coii rematuri si la adultii debilitati rin boli generale 3diabet, leucemii,
lim-oame7
o 5n-ect ot +:
Suer-
Candido&a bu&ala
Candido&a vaginala 3secretie bran&oasa, alba7
5n-ectii ale ielii
Candido&a mucocutanata cronica a coilului care a-ectea&a ielea caului si -etei
;ro-unde
5n-ect ale tract res
5n-ect ale tract urinar
Seticemia 3meninge, endocard, maduva osoasa7
<ratament
- ;re&inta re&istenta la medicamente antibacteriene
- 5n-ect suer- se tratea&a cu N5SAAA5N, AM"MA%R5C5NA 6 sau cu 5M5DA>M?5 3clotrima&ol, micona&ol7
- 5n-ect generali&ate necesita tratament intravenos cu AM"MA%R5C5NA 6 si cu =-Euorocito&ina care sunt
sinergice
4. ,it4riasis
,it4riasis versicolor:
- este o in-ectie cronica a ielii rodusa de pit4rosporum:
o Se gaseste ca saro+t e iele
o Se re&inta sub -orma de celule ovalare care se reroduc rin inmugurire!
o Cultura se obtine greu e medii imbogatite cu liide
- %ste o in-ectie care redomina e ielea toracelui si se caract rin ete brune la oamenii cu ielea alba
si rin ete albe la oamenii cu ielea inc/isa la culoare!
. Dermatoftii
- Constituie un gru de ciuerci care rod in-ectii ale ielii, ale -anerelor si ale arului
- Aartin unor genuri di-erite 3' la nr7: Arico/Iton, Microsorum si %idermo/Iton
- ;ielea si tesuturile Deratini&ate constituie &ona re-erata a dermato+tilor
- 5n-ectia se transmite rin contact direct intre oameni si animale
- ?e&iunile ot a-ecta di- &one ale corului:
o "avus
5n-ect care a-ect ielea caului si arul
;arul devine -riabil, se rue si lasa &one descoerite
;ielea oate + doar inEamata/re&enta cruste care se descuamea&a, lasand &one atro+ce
5n-ect ale ielii corului
?e&iuni multile care se vindeca in centru largindu-si aria
5n-ectii ale ielii icioarelor
;ielea este inEamata, re&inta ve&icule, aoi descuamare si -ormare de +suri 3eidermo+tia7
5n-ectia -anerelor
ung/ii ale mainilor si icioarelor
Ong/iile devin oace, subtiate, distorsionate, -riabile
- Coloniile aar igmentate
<ratament
- 5ndeartarea straturilor eiteliale moarte si alicarea anti-ungicelor locale!
- 5n in-ectiile ielii caului:
o se tunde acientul si se adm :R5S%M"O?V5NA 3'-F sat7!
o Se -olosesc M5CMNAWM? crema, ac salicilic, ac ben&oic!
- 5n-ectiile icioarelor:
o se trat in -a&a acuta cu ermanganat de otasiu 3(/=***7 si aoi rin alicarea de subst anti-ungice
in timul notii si udre in timul &ilei
- 5n in-ect ale ung/iilor de adm :R5S%M"O?V5NA 3( an7
!. Asper#illus si asper#ilo"a
- Asergillus -umigatus este rinciala secie cu atogenitate t om!
- Sorii acestei ciuerci se gasesc rasanditi ubiXuitar 3este tot in natura7
- 5n-ectiile roduse sunt:
(=
o Asper#illo"a 0ron3opulmonara
Sorii in/alati ot da o reactie de /iersensibilitate rin mecanism de ti 5 3astm7 sau de ti 555
3alveolita7 sau cele B tiuri combinate
Asper#ilom
Multilicarea -ungilor se rod in cavitati ulmonare reexistente 3tuberculo&a, bronsiecta&ii7
Asergillo&a inva&iva
Se roduce rin inva&ia -ungilor de la niv ulmonar la niv rinic/iului, a creierului, a inimii
6olnavii imunocomromisi sunt accesibili acestei boli
5n-ect suer+ciale ale urec/ii externe 3otomico&e7 si mai rar ale oc/ilor si ale sinusurilor na&ale
- Det anticorilor anti-Asergillus se -ace rin imunodi-u&ie si rin %lisa
- Ac sunt absenti la normali, dar re&enti la H*K din acientii cu asergilo&e alergice si la ers cu
neumonie/boala inva&iva
- Aratament
o A-$2<6R&C&NA 8
o 5ndicele de mortalitate este mai mare in ciuda tratamentului
'. $un#ii dimorf. Descriere si 0oli determinate.
- Cresc in ambele -orme:
o 5n -orma de levura 3in -a&a ara&itara 7 se gasesc in tesuturi in-ectate si e medii arti+ciale la 'H
grade Celsius
o "orma +lamentoasa 3in -a&a saro+tica7 este re& in sol si e medii arti+ciale la BB-B= grade Celsius
- Se gasesc -recvent in sol
- ;rod boli la animale salbatice si la om
- 5n-ect la om este re&ultatu lin/alatiei,
- ;rimele le&iuni aar in lamani
- 5n multe ca&uri vindecarea se rod sontan, ramanand o&itiva doar intradermoreactia la antigenul
seci+c
- 6oala este rogresiva si a-ectea&a lamanii , ducand la rod de caverne si/sau diseminarea cu le&iuni
secundare in iele, mucose sau in alte organe interne
- ?e&iunile sunt de ti granulomatos
$un#i dimorf:
"ON:55
6MA?A
RAS;AND5R%
6lastomIces dermatitis
6lastomico&a Nord-americana
America de Nord
6aracoccidioides brasiliensis
6lastomico&a Sud-americana
America de sud, mai rar America Centrala
Coccidiosis immitis
Coccidioidmico&a
America de Sud, Centrala si SOA
4istolasma Casulatum
4istolasmo&a
Sua centrala si de %st, rara in alte arti ale globului
4istolasma Duboisii
4istolasmo&a a-ricana
A-rica ecuatoriala
Sorotrix Sc/encDii
Sorotrico&a
3-ungi se imlantea&a in iele, re&ultatul +ind in-ect cronica locala iogena cu diseminare lim-atica si cu
ulcerare a ganglionilor7
Aerra
Aratament
- Am-otericina 6
- Se mai -oloseste Detocona&ol cu e+cienta mai sca&uta
()