Sunteți pe pagina 1din 15

MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie

Vitaminele
Poate nici o ramur a cercetrilor medicale nu a uferit o e!olu"ie a#a ra$id %n ultimii
ani& ca #tiin"a !itaminelor' (oi nu mai conce$em acete u)tan"e ca factori alimentari de
neceitate !ital& care unt indi$ena)ili $roceelor !itale at*t or+animului animal #i itemelor
de or+ane& ci $e un $lan mai mare& ca u)tan"e de care unt le+ate $ur #i im$lu fenomenele
lumii !ii' ,ac ete $ermi alturm cu!intelor lui Pflu+er -fr al)umine nu e.it !ia"/&
-fr !itamine nu e.it !ia"/& atunci e $oate %n"ele+e ce %neamn $ro+reele reali0ate %n
ultimii ani& %n elucidarea tructurii chimice a !itaminelor'
(u e $oate ne+a im$ortan"a lor $entru medicul de familie care !rea le introduc %n
tera$ie' 1n medicin adu+area u)tan"elor li$ din alimenta"ie au a anumitor e.tracte& chiar %n
cantit"i minime& a $utut com$ena li$urile alimentare'
Definiia vitaminelor' Vitaminele au fot coniderate ca u)tan"e cu ac"iune $ecific&
inteti0ate %n $lante #i care au un anumit rol %n celula $lantei2 hormonii au fot conidera"i ca
$rodue ale re+nului animal& cu un rol aemntor %n !ia"a animal'
E.it !itamine care nu unt fa)ricate numai %n $lante& ci #i %n or+animul animal& #i
in!er e.it hormoni care e +ec $ete tot %n or+animul !e+etal' ,re$t e.em$le $entru acete
dou ca0uri numim Vitamina C care ete fa)ricat #i de ficatul c*tor!a animale& #i o u)tan" cu
ac"iune aemntoare hormonului folicular& care ete foarte r$*ndit %n re+nul !e+etal #i care -
a $trat %n cr)une $*n at0i de mai mult de 344 milioane de ani' Atfel nu se mai poate
menine separaia riguroas ntre vitamine i hormoni ,dar nu numai din $unct de !edere al
)iolo+iei +enerale dar #i din $unct de !edere $ur chimic' C*t de !ariate ar fi confi+ura"iile
chimice %nt*lnite la acete dou +ru$e de u)tan"e& totu#i tre)uie contatat $e de o $arte & c o
anumit tructur chimic& care de e.em$lu ete foarte e!ident la terine& e +e#te odat la
!itamine& odat la hormoni' Pe de alt $arte au fot contatate tr*ne le+turi )iolo+ice %ntre
!itamine #i hormoni& de to"i cercettorii care -au ocu$at cu $ro)lema !itaminelor'
Vitaminele unt u)tan"e fr de care nu e $oate $etrece nici un fenomen !ital& unt de
multe ori alctuite dintr-o $arte acti!& a#a numitul +ru$ $rotetic #i un +ru$ de tructur mare& de
cele mai multe ori de natur $roteic& care are rolul de a le+a +ru$ul $rotetic de celul' 1n acet
en !itaminele #i hormonii ar tre)ui fie coniderate ca u)tan"e acti!e $ro$riu0ie& care
$entru ac"iunea lor au$ra #i %n celul neceit le+area de un +ru$ cu molecul mare' Gru$ul acti!
#i cel cu molecula mare ar contitui deci %m$reun& ceea ce numim enzim. S-ar !or)i deci %n loc
de !itamine #i hormoni de vitazime i hormozime . 1ntre+ul +ru$ de u)tan"e imilare ar $utea fi
caracteri0at u) denumirea de ergozime. Putem $une c or+animul animal ete ne!oit ia
!itaminele $rin alimenta"ie& fie ca atare& fie ca $ro!itamine& deoarece nu $oate face inte0a lor' 1n
orice ca0 le $rime#te $ractic din re+nul !e+etal& fie direct $rin alimente !e+etale& fie indirect $rin
alimente de ori+ine animal'
5i$a unei !itamine dintr-o ra"ie alimentar duce for"at la o modificare %n acti!itatea
celorlalte !itamine' Sim$tomele de inuficien"& care re0ult du$ li$a unei !itamine din ra"ia
alimentar& nu $ermit conclu0ii $recie au$ra func"iunii %n or+anim a acelei !itamine' ,ac
totu#i fenomenele de inuficien" unt coniderate caracteritice $entru diferitele manifetri
clinice& numite avitaminoze,e datore#te fa$tului c ele e o)er! u) acelea#i condi"iuni %n
acela#i mod& du$ e.cluderea uneia dintre !itamine'
Vitaminele unt com$onente ale alimentelor& neceare or+animului %n cantit"i mici'
Or+animul animal nu $oate inteti0a !itamine' 5i$a lor din hran $ro!oac %m)oln!iri +ra!e&
care $ot duce la moartea animalului' Sim$tomele )olii di$ar dac e introduc din nou %n hrana
- 1 -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
animalului u)tan"ele care %i li$ec' Vitaminele unt u)tan"e cu ac"iune re+ulatoare a
func"iunilor celulelor' Unele dintre !itamine er!ec or+animului $entru inte0a unor coen0ime'
Unele maladii datorate li$ei !itaminelor din hran e cunoc de mai multe ecole' Printre
acetea e numr scorbutul& care a$are du$ o hrnire %ndelun+at numai cu alimente
coner!ate' ,e aemenea& ete cunocut de mult ac"iunea curati! a 0emii de lm*ie #i a
$lantelor $roa$ete au$ra cor)utului'
1n $re0ent& ma6oritatea !itaminelor au fot i0olate #i tructura lor a fot ta)ilit $rin
inte0e' 1ntre !itamine nu e.it nici o %nrudire tructural& de aceea& %n continuare fiecare
!itamin !a fi decri %n locul care i e cu!ine& $otri!it tructurii ei'
1n ta)elul urmtor unt men"ionate $rinci$alele !itamine #i cantit"ile a$ro.imati!e
neceare 0ilnic& unui om adult'
PRINCIPALELE VITAMINE
Vitamina (umirea #i func"iunea Cantit"i neceare %n m+ 7 0i
I' Vitamine olu)ile %n +rimi 8
A Vitamina anti.eroftalmic9 A.eroftol : 3 -;
D Vitamina antirahitic 9 Calciferol : 4&43
E Vitamina antiterilit"ii 9 <ocoferol: 3
K Vitamina antihemora+ic 9 =ilochinon : 3
II' Vitamine olu)ile %n a$ 8
B
1
Vitamina antineuritic 9 <iamin : 3->
B
2
Vitamina cre#terii 9 Ri)o!la!in : 3
- Vitamina anti$ela+roa 9 (iacin2 =actor PP2
amida acidului nicotinic :
3?
B
6
Vitamina anti$ela+roa 9 Pirido.in : ;
- Acidul $antotenic -
B
12
Vitamina antianemic 4&443
- Acidul folic 9 $teroil+lutamic: 3-;
H Biotin 9 Bio II : -
H` Acid p amino)en0oic -
- Bio I 9 mezo- ino0itol : -
- Colin -
C Vitamina anticor)utic 9 acidul acor)ic : ?4 @ 344
P Vitamina $ermea)ilit"ii 9 Rutin : -

Vitaminele au do)*ndit o im$ortan" conidera)il %n medicina modern& fiind utili0ate ca
medicamente& nu numai %n ca0uri de a!itamino0e ti$ice' 1n acet co$ er!ec mai ale
!itaminele C, A, B
1
, D, B
12
, K #i nicotinamida' Acetea e fa)ric %n cantit"i mari& $rin inte0&
%n afar de !itamina B
12
care e o)"ine $rin $rocedee fermentati!e'
Vitamina A ( Axeroftol )
!tori"# 1n anul 3A4A B' Stee$ face comunicarea c #oarecii al)i nu $uteau fi men"inu"i %n !ia"
dac li e adminitra o hran chiar a)undent& dar li$it de u)tan"ele olu)ile %n alcool #i eter'
El a6un+e la conclu0ia c a#a 0i#ii $rinci$i alimentari au u)tan"e $rinci$ale alimentare
9al)umine& hidra"i de car)on& +rimi& u)tan"e minerale : nu unt uficiente $entru a ai+ura
men"inerea !ie"ii #i c $e l*n+ acetea unt %nc altele& necunocute %nc& care din cau0a
olu)ilit"ii lor %n alcoolm au eter au fot coniderate li$oide& #i care ar fi indi$ena)ile' S-a
$reu$u c %nde$rtarea +rimilor neutre ar fi de !in& care de altfel e $ot face u#or din hidra"i
de car)on' Acete cercetri #i altele fcute $e #o)olani de =' G' Ho$Cin 9 3A3; : $rin care @ au
ade!erit lucrrile lui Stee$ %n totalitate au fot $unctul de $lecare $entru cercetri la)orioae& mai
%nt*i %n "rile An+lo @ Sa.one %n tim$ul r0)oiului& mai ale la #o)olani& $rin care @ a ta)ilit c
li$a unei u)tan"e olu)il %n +rimi $roduce la #o)olani o )oal +ra! de ochi& cunocut mai
- 2 -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
t*r0iu u) numele de xeroftalmie au eratomalacie. 1n lumina acetor cuno#tin"e %n"ele+em
acum comunicrile fcute de medicul 6a$one0 oculit !nou"e din anul 3DAE au$ra $re0en"ei unei
+ra!e e$idemii de .eroftalmie la co$ii 6a$one0i' Boala a fot deco$erit mai ale la co$ii din
Fa$onia interioar& unde hrana era mai ale de ori+ine !e+etal' 5a $o$ula"ia coatelor unde
$e#tele e conum a)undent& )oala a)ia e !ede'
,in moment ce cercetrile au$ra !itaminelor au artat e.iten"a unei !itamine
anti.eroftalmice& #loch a fcut %n ,anemarca numeroae o)er!a"ii de Ceratomalacie a$rut la
co$ii care m*ncau %n loc de la$te inte+ral #i unt& la$te m*nt*nit #i mar+arin'
Cercetrile au fot continuate #i -a a6un la conclu0ia c %n a#a 0ia !itamin olu)il %n
+rimi 9 li$oolu)il :e +e#te $e ln+ factorul anti.eroftalmic #i un factor antirahitic& care
mai t*r0iu $rin cercetri la)orioae a $utut fi i0olat #i i -a determinat contitu"ia' Cercetrile au
artat c Vitamina A ia na#tere $rin acti!area Carotinei $ure'
C$imie# Vitamina A 9 C
;4
H
;A
@ OH :ete un alcool $rimar a!*nd urmtoarea tructur 8
Vitamina A t %n tr*ne rela"ii cu +ru$ul u)tan"elor colorante al carotinelor' Carotinele
#i !itamina A a$ar"in +ru$ului $olienelor' Carotinele unt coloran"i& ro#ii& ro#ii $ortocaliu #i
+al)eni& hidrocar)uri cu G4 atomi de car)on %n care e ucced re+ulat le+turi im$le #i du)le ale
lan"ului de car)oni'
Pro%riet&i# Vitamina A e o)"ine %n tare critalin $rin rcire 2 e to$e#te la H&? - D
4
& la
tem$eratura camerei ete un ulei colorat u#or %n +al)en care e $trea0 )ine la ad$ot de aer #i
lumin' O.i+enul& lumina& ra0ele ultra!iolete o ditru+ u#or' ,eoarece Carotina trece %n !itamin
A %n cor$ul animalelor e mai nume#te $ro!itamin A' <ranformarea e face %n ficat cu a6utorul
unui ferment numit Carotina0& care are indi$ena)il ne!oie de ac"iunea tiro.inei din +landa
tiroid'
Determinare# ,eterminarea Vitaminei A e $oate face $rin mi6loace )iolo+ice & chimice #i
$ectroco$ice' Pe cale )iolo+ic nu e $oate face deoe)ire %ntre carotin #i !itamina A& $entru
c %n or+anim& carotina trece %n !itamina A'
'&!%(n)ire# I0!orul de !itamin A& re$ecti! de $ro!itamin %n natur ete re+nul !e+etal' 1n
lumea !e+etal ete foarte r$*ndit mai ale %m$reun cu clorofila' Omare acti!itate !itaminic
a unor $rodue !e+etale e $oate cunoa#te de6a du$ culoarea +al)en' Porum)ul al) ete
a$roa$e li$it de !itamin A& cel +al)en ete dim$otri! foarte acti!' Intereant ete
%m$re6urarea du$ care con"inutul %n carotin al $lantelor de$inde foarte mult de natura terenului
$e care crec' Un teren )o+at %n cu$ru& man+an& 0inc& nichel #i crom +arantea0 un con"inut mare
%n !itamin' Ciu$ercile con"in $u"in !itamin A au deloc' Al+ele con"in mult !itamin'
=ructele nu unt %n +eneral ure )une de !itamin A' Cantit"i mari de !itamin A e +ec %n
do!leac' Sura cea mai )o+at %n !itamin A ete untura de $e#te'
Vitamina D
!tori"# <a)loul )olii en+le0e#ti au a rahitimului a fot amnun"it decri %n anul 3E?4 de
medicul en+le0 $lisson, du$ ce cu >4 de ani %nainte a fot o)er!at $entru $rima oar a$ari"ia
ei %n "inuturile ,oret #i Someret' ,ar $utem admite c aceat )oal a %no"it %ntotdeauna
$ecia uman& deoarece -au +it modificri rahitice ale oaelor chiar #i la animalele $reitorice'
Rahitimul e datore#te& ca #i celelalte )oli de caren"& li$ei din ra"ia alimentar a unui a#a numit
$rinci$iu alimentar acceoriu& adic !itamina , '
- % -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
Ba0a %ntre+ii cercetri au$ra !itaminei , o re$re0int o)er!a"iile $rin care de0!oltarea
rahitimului e atri)uie deficitului unei !itamine li$oolu)ile din alimenta"ie& care e +e#te %n
cantit"i deoe)it de mari %n untura de $e#te #i care $rin metode $otri!ite e $oate e$ara de
!itamina A care de aemenea e +e#te %n untura de $e#te'
C$imie# ,ou contatri %n deoe)i au fot de %nemntate decii! $entru cercetrile& %ncoronate
$*n la urm de ucce& au$ra naturii chimice a !itaminei ,' Prima dat& o)er!a"ia medicului
de co$ii &ul'schins" din Berlin& c radia"ia ultra!iolet artificial $oate !indece rahitimul
infantil #i a$oi o)er!a"ia cercettorilor americani c "euturi animale #i !e+etale fr acti!itate
antirahitic $ot !indeca rahitimul du$ ce au fot iradiate cu lumin ultra!iolet' Chimi#ti
en+le0i #i +ermani au o)"inut $e ci cu totul diferite $rimele critale cu acti!itate antirahitic& din
er+oterin iradiat' Icoala en+le0eac din 6urul lui #our'illon a o)"inut o com)ina"ie
molecular de !itamin ,
;
#i $irocalciferol& cruia i-a dat denumirea de calciferol& $rin ditilare
frac"ionat %n !id de er+oterin' Pirocalciferolul ete un $rodu de tranformare termic a
!itaminei ,
;
fr acti!itate antirahitic' (in'aus #i #coala a au iradiat er+oterina cu lumin de
unde lun+i #i au condenat $artea inacti! a materialului tranformat $rin anhidrida acidului
malic au a omolo+ilor i' Critali0atul acti! o)"inut de ei a fot a#a numita !itamin ,
3
& o
com)ina"ie molecular de !itamina ,
;
#i lumiterin' (umai $rintr-un tratament u$limentar al
acetei u)tan"e -a o)"inut %n fine !itamina , $ur& numit #i !itamina ,
;
au J calciferolul
nou/'
Vitamina ,
;
are aceea#i formul )rut ca #i er+oterina& al crei $rodu de i0omeri0are
tre)uie coniderat' Se deoe)e#te de er+oterin $rin aceea c are numai trei nuclei ciclici& %n
$atru le+turi du)le' Iradierea er+oterinei duce deci la defacerea unui nucleu ciclic' Vitamina
,
;
are urmtoarea contitu"ie 8
Vitamina ,
;
$ur ete o u)tan" )ine critali0at& cu $unctul de to$ire %ntre 33? @ 33H
+rade #i de!ia"ia $ecific n alcool a)olut de K 34;&?4
4
' Vitamina ,
;
$ur contrar u)tan"ei
mam& er+oterina& nu ete $reci$ita)il cu di+itonin' Vitamina ,
;
ete olu)il %n aceton&
cloroform& eter de $etrol #i %n alcool' Ete detul de re0itent fa" de tem$eraturi ridicate'
Su)tan"ele iradiate ultra!iolet nu $ierd acti!itatea lor $rin fier)ere au $r6ire' Aci0ii minerali
ditru+ %ncet !itamina ,
;
'
Determinarea vitaminei D# P*n %n $re0ent nu e.it %nc metode indicuta)ile nici chimice
nici fi0ice $entru determinarea !itaminei ,' Una din metode ar fi reac"ia de colorare $rin care
!itamina , d cu triclorur de antimon& care e %ntre)uin"ea0 #i $entru determinarea !itaminei
A& o olu"ie de culoare oran6 care arat la $ectroco$ o )and de a)or)"ie cu un ma.im la ?44
L' ,eterminarea e $oate face #i %n $re0en"a !itaminei A& deoarece )en0ile de a)or)"ie ale
olu"iei al)atre de triclorur de antimon @ !itamina A& unt ituate la E34 #i ?H; L' Metoda cea
mai )un care ete la di$o0i"ia noatr& $entru determinarea !itaminei ,& ete cea )iolo+ic' Ea
re0id $e $ro$rietatea !itaminei ,& de a o$ri au !indeca modificrile $ecifice de la ni!elul
oaelor
'&!%(n)irea vitaminei D# 1n com$ara"ie cu celelalte !itamine& !itamina , e +e#te foarte rar
%n natur' Surele $rinci$ale de !itamin , re$ecti! $ro!itamina ei& %n alimenta"ia noatr le
contituie untul& la$tele& +l)enu#ul de ou' 5e+umele nu con"in deloc au numai urme din aceat
- ) -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
!itamin' Ciu$ercile noatre cometi)ile con"in cantit"i determina)ile de !itamin ,& acela#i
lucru $ut*ndu-e $une #i de$re unele cereale +erminate'
=oarte )o+ate %n !itamin , unt diferite unturi de ficat de $e#te& dintre care cea mai
cunocut #i cu cea mai mare %ntre)uin"are tera$eutic ete untura de ficat de morun'
O untur de $e#te normal con"ine $e 3 +ram circa ?4 @ 344 unit"i )iolo+ice' E.it %n
anumite $ecii de $e#ti a crr untur de ficat are un con"inut %n !itamin mult mai ridicat dec*t
untura de ficat de morun'
Vitamina E ( Vitamina "ontra !terilit&ii, !a* )e fe"*n)itate + ,o-oferol*l )
!tori"# 1nc din anul 3A;;& *vans i #ishop au artat c $entru ca o arcin decur+ normal #i
e o)"in urma#i nto#i tre)uie ca or+animul ai) un factor dietetic
9 alimentar :li$oolu)i& care e +e#te %n uleiul din +ermenii de $lante' +ure a numit aceat
u)tan" %n 3A;E !itamina E' E.iten"a !itaminei E a fot totu#i recunocut numai c*nd *vans
#i #urr au $u la $unct o metod )iolo+ic $entru determinarea acetui factor& #i cu a6utorul
creia -a $utut arunca o $ri!ire au$ra modului de ac"iune #i emnifica"iei fi0iolo+ice'
,u$ ce *vans #i cola)oratorii au i0olat %n 3A>E dou u)tan"e chimice uniforme cu
acti!itate de !itamin E& M #i N toCoferoli din uleiul de +ermeni de +r*u& #i %n urmtorii doi ani au
lmurit contitu"ia chimic #i -a fcut inte0a toCoferolului cam %n acela#i tim$ %n la)oratoarele
+ermane& el!e"iene #i americane& a crecut intereul $entru !itamina E %n ceea ce $ri!e#te $artea
clinic #i -a !0ut c aceat !itamin $oate def#oare o ac"iune $uternic #i la om' 1n
conecin" !itamina E ete #i $entru oameni un im$ortant factor dietetic
C$imie# 1n natur e +ec mai multe com)ina"ii cu ac"iune de !itamin E& #i anume cel $u"in
trei' Sunt deemnate cu M& N #i O @ toCoferol 9 *vans :'Mai )ine cunocut #i r$*ndit ete M @
toCoferolul' 1n forma a cea mai $ur ete un ulei !*co& +al)en dechi& cu un indice de
refrac"ie de n, P 3&?4?; #i cu +reutatea $ecific 4&A?> 9 3?
4
:& care e di0ol! %n alcool& eter #i
+rimi2 ete inolu)il %n a$ #i r$unde la formula )rut C
;A
H
?4
O
;
' Ete u#or de.tro+ir #i
manifet un ma.im de a)or)"ie %n ultra!iolet la ;AD mL' Ete foarte re0itent la cldur& aci0i
#i )a0e& $oate fi ditilat %n !id inten la ;44
4
& nedecom$u #i nu e alterea0 $rin fier)ere&
fri+ere #i coacere' ,im$otri! !itamina ete eni)il la ac"iunea o.i+enului atmoferic& %n
deoe)i %n $re0en"a metalelor +rele care ac"ionea0 catalitic' Vitamina e ditru+e %n uleiurile %n
care a fot di0ol!at& c*nd acetea r*nce0ec' 1n afar de o.i+en& !itamina E e ditru+e $rin
lumin ultra!iolet'
<oCoferolul intetic are aceea#i acti!itate )iolo+ic ca #i cel natural'
Mai ale %n uleiul de +ermeni de cereale #i uleiul din emin"e de )um)ac& ca #i %n alte ure
naturale de !itamin E& M @ toCoferolul ete %no"it de o alt u)tan" cu acti!itate E& N-
toCoferolul' Seamn cu un ulei #i are $ro$riet"i aemntoare celor ale M-toCoferolului& de care
e deoe)e#te %n chimic $rin $uternica de!iere $re drea$ta a luminii $olari0ate 9 K H
4
:#i $rin
con"inut mai mic %n +ru$e metilice' Are formula C
;D
H
GD
O
;
#i urmtoarea contitu"ie chimic 8
- , -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
N-toCoferolul a fot de aemenea $re$arat $e cale intetic' , un alofanat critalin cu P'='
3GE @ 3GH
4
C' Ac"iunea a )iolo+ic ete cam de ;
3
7
;
ori mai mic dec*t a M @ toCoferolului'
Determinarea vitaminei E # Pentru aflarea con"inutului %n !itamin E al alimentelor #i altor
u)tan"e )iolo+ice& ne tau la di$o0i"ie metode )iolo+ice $recum #i metode chimice' Ca metod
)a0at $e tete )iolo+ice a!em metoda $rimiti! a lui *vans #i #urr modificat a$oi %n mai multe
r*nduri' ,e0!oltarea metodelor chimice $entru determinarea !itaminei E a fot $oi)il deoarece
-a aflat c !itamina E ete u)tan" o.ida)il %n anumite condi"ii' -arrer a +it c toCoferolul
e o.idea0 re$ede #i com$let $rin clorur de aur 9 Au Cl
>
:%n olu"ie alcoolic #i c aceat
reac"ie er!e#te la determinarea !itaminei E $e cale $oten"iometric' Procedeul cont %n aceea
c e titrea0 olu"ia care con"ine !itamina E cu AuCl
>
9 circa 4&4; ( : %n alcool D4 Q& la ?4
4
C'&
cu a6utorul unui electrod de $latin fa" de un electrod de calomel 9 normal :'
Un alt $rocedeu colorimetric cont %n o.idarea toCoferolului cu clorur feric
9 =eCl
>
: iar area feroa format $rin di$iridil %n fero @ di$iridil de culoare ro#ie a crei
intenitate de culoare e determin $e cale fotometric'
Pre.en&# Valorile au$ra con"inutului %n !itamin E al alimentelor& unt trecute %n ta)elul
urmtor8
1n 344 + u)tan" e +e#te
Vitamina E
m+
Vitamina R
Unit' ,am'
Carne
Carne de !it >&> -
=icat de !it 3&E 3?44
Carne de +in - 344 @ >44
Carne de $orc - -
Inim - -
Rinichi - K
Pe/ti /i animale marine
Scrum)ie - KK
Sardele - KK
Morun - -
Icre - -
Somon - -
Cre!e"i & Cra)i - -
0a%te, o*&
Ou de +in 3 ;44
Gl)enu# > K
Al)u# - -
5a$te K -
5a$te $ul)ere - -
Cereale
Ore0 nedecorticat K 4
Ore0 tr*"e - -
O!0 K Urme
- . -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
Porum) K 4
Germeni de $orum) 3E&G -
Gr*u K 4
1ar.avat*ri
Cartofi - Urme
Var0 !erde E >?44
Cono$id - E>4
Var0 al) - ;G44
S$anac - >?44
Ma0re - 3>?4
Morco!i - 4
Ciu$erci - Urme
Continuare
Soia - ;>44
2r*"te
=ra+i& c$#uni - ;;?
Mce# - ;D4
,o!leac - -
Mr - -
Par - -
Banan 4&? -
Ro#ii coa$te - ;?4
3r&!imi, 4lei*ri
Unt - 4
Ulei din +ermeni de +r*u ?;4 -
Ulei de in ;> -
Ulei de mline D -
Ulei de coco ;&H -
,ro6die de )ere 4 - > -
Cea mai )o+at ur de !itamina E ete +ermenul de cereale #i uleiul o)"inut $rin $reare
din ace#ti +ermeni' Variet"ile o)i#nuite de $*ine& nu con"in +ermeni de cereale dar $*inea nea+r
#i inte+ral con"ine !itamina E' Princi$alele a$ortoare de !itamin E din hrana noatr de toate
0ilele unt 0ar0a!aturile !er0i& alata $recum #i +rimile #i uleiurile !e+etale2 de aemenea %n
uleiul de emin"e de )um)ac& $almier #i oia2 untul con"ine de aemenea ce!a !itamin E'
Vitamina K ( Vitamina anti$emora5i"& )
!tori"# 1n anul 3A>4 &. /am& %n cercetrile ale au$ra meta)olimului u)tan"ei li$oide& a
fcut o)er!a"ia c $uii de +in cloci"i de cur*nd #i care au fot u$u#i unui re+im de alimenta"ie
fr li$oide& au c$tat du$ c*te!a $tm*ni hemora+ii %n $iele #i %n mucoaele tractului
di+eti!' Cau0a acetor hemora+ii a rma mul"i ani $lin de miter $*n ce /am #i +chonhe"'er
%n 3A>? la Co$enha+a #i 0lm1uist #i +tosta' a$roa$e concomitent cu ei %n BarCeleS
9 California :au $utut do!edeac& c hemora+iile e $roduc $rin neadminitrarea unui factor
dietetic necunocut $*n atunci& aflat %n iar) #i frun0e !er0i #i li$oolu)il' (oul factor a $rimit
denumirea de J !itamin antihemora+ic J au J Vitamina K J' Ini"ial -a cre0ut c !itamina R
are im$ortan" numai $entru or+animul $rilor' 1n anul 3A>H /am #i cola)oratorii au $utut
totu#i ta)ileac& c la mamifere $rioin"a de !itamin R ete numai a$arent #i anume c
mamiferele %#i aco$er ne!oia de !itamin R $rin reor)"ie a u)tan"ei R inteti0at de )acteriile
intetinale' Cercetarea fi0iolo+ic a !itaminei R a uferit %nc un im$ul $rin aceea c %n
$rim!ara anului 3A>A cercettorii el!e"ieni #i americani au reu#it o)"in $urificarea #i
lmurirea contitu"iei !itaminei R #i $re$are intetic com)ina"ii care ai) ac"iune R'
- 2 -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
C$imie# Vitamina R e.it u) dou forme %n natur #i anume 8 %n u)tan"ele !e+etale )rute
$redomin !itamina R
3
9numit de -arrer M @ filochinon: $e c*nd %n or+anele animale
$redomin !itamina R
;
'
Vitamina R
3
& o)"inut cam %n acela#i tim$ %n form $ur de ctre -arrer #i /ois" re$re0int un
ulei +al)en clar& care critali0ea0 la tem$eratur 6oa #i care ditilea0
nedecom$u %n !id com$let la 3>4 @ 3G4
4
C' Ea core$unde formulei C
>;
H
GD
O
;
9nu ete com$let
e.clu formula C
>3
H
GE
O
;
cu un metil %n locul +ru$ului etil:'
Unitatea a chimic a fot do!edit $rin aceea c din ea e $oate o)"ine $rin acetilare un
dihidro @ diacetat critali0at& incolor' Vitamina K
1
ete eni)il la lumin #i alcaline& e reduce
%ntr-o hidrochinon incolor& ete termola)il #i u#or olu)il %n eter #i )en0in& mai $u"in %n
alcool' Prin adaoul de etilat de odiu la o olu"ie alcoolic de !itamin R e $roduce du$ c*te!a
ecunde o culoare inten al)atr @ !iolet care e tranform tre$tat %n ro#u #i a$oi )run 9reac"ia
caracteritic a !itaminei K:' Vitamina K
2
a fot o)"inut u) form $ur din fin de ardine& de
ctre /ois" #i cola)oratorii' Ea formea0 critale +al)ene clare cu $unctul de to$ire ?3 - ?;
4
C #i
core$unde formulei C
G4
H
?G
O
;
' ,u$ contitu"ia a ete o ;&>-difarne0il-3&G-naftochinon'
Ac"iunea a fi0iolo+ic core$unde numai cam la E4 Q din aceea a !itaminei K
1
'
Determinare# Pentru contatarea con"inutului K al u)tan"elor din natur #i a eficacit"ii K a
$re$aratelor de !itamin ne tau la di$o0i"ie mai multe metode )iolo+ice e.acte care unt )a0ate
toate $e fa$tul c la $uii de +in hrni"i fr K a$are o $relun+ire a tim$ului de coa+ulare care
$oate fi %nlturat au %m$iedicat $rin adao de K' ,intre metodele tet& du$ multi$lele
modificri a0i mai ete %n u0 aceea a lui 0lm1uist& care d foarte )une re0ultate' S-au $ro$u de
cei mai mul"i autori metode curati!e $entru determinarea !itaminei K' Acete metode unt foarte
aemntoare %ntre ele2 au dat oca0ie ta)ilirii de J unit"i J diferite' 1n Euro$a e %ntre)uin"ea0
de $referin" metoda $relucrat de /am #i $lavin'' 1n America con"inutul de !itamin K e
e.$rim %n +enere $rin unit"i /ois"2 afar de aceata e mai utili0ea0 mult metoda curati! a
lui 0nsbacher care e cite#te foarte re$ede'
,i!erele unit"i tau reci$roc #i fa" de !itamina $ur K
1
#i K
2
%n urmtoarele rela"ii& %n
ra$ort cantitati!8
3 unitate du$ 0lm1uist-+tosta' P >H&? unit"i /am.
3 unitate /ois" P >4 unit"i /am.
3 unitate 0nsbacher P ;4 unit"i /am.
3 unitate /ois" P 3 O !itamin K
1
3 unitate /ois" P 3&? O !itamin K
2
Utili0area imultan a acetor metode diferite de tet #i unit"i %n la)oratoare i0olate a
adu o %ncurctur %n cercetarea !itaminei K'
'&!%(n)ire# ,atele numerice au$ra con"inutului K al alimentelor& c*te e.it $*n acum& unt
$re0entate %n ta)elul care decrie !itamina E#
Vitamina K e.it %n cantit"i demne de amintit numai %n $r"ile !er0i ale $lantelor2
!itamina K
1
#i clorofila au acela#i domeniu de %ntindere' Am)ele u)tan"e nu unt %nrudite
numai chimic dar #i e $roduc e!ident %n acelea#i condi"ii 2 inte0a !itaminei K are loc ca #i cea a
clorofilei numai la lumin' Pe de alt $arte !itamina K ete mai ta)il dec*t clorofila 2 frun0ele
ofilite con"in tot at*t de mult !itamin K& ca #i cele !er0i' Ciu$ercile unt $ractic fr u)tan"
- 3 -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
K' ,im$otri! )acteriile %n $ecial )acilii tu)erculo0ei #i coli)acilii formea0 #i con"in cantit"i
mari de !itamin K' Produc"ia de !itamin K a )acteriilor intetinale a6un+e com$let $re a
aco$eri ne!oia de !itamin K a or+animului' Vitamina K e +e#te %n ficatul de $orc& $lin #i
muculatur'
Inter!en"ia )ilei ete indi$ena)il $entru reor)"ia !itaminei K introdu cu hrana au
format de )acteriile intetinale' ,ac )ila li$e#te din intetin %n urma unei fitule )iliare& a unei
le+turi a coledocului au unei o)truc"ii litia0ice a canalelor )iliare& atunci e $oate a6un+e la
i!irea la om a unei J a!itamino0e K de reor)"ie J'
Ba0a ac"iunii fi0iolo+ice a !itaminei K cont %n aceea c ea ete indi$ena)il %n ficat $entru
formarea normal a $rotrom)inei& $remer+toare fermentului coa+ulant' <otu#i inte+ritatea
ficatului ca unic loc $entru formarea de $rotrom)in ete condi"ia $reala)il $entru acti!area
!itaminei K'
3r*%*l vitaminei B
Itoria !itaminei B %nce$e de c*nd *i4man a ta)ilit c $oline!rita $rilor e datore#te
a$ortului inuficient al unei u)tan"e alimentare $ecifice' 1n 3A33 e deco$er u)tan"a
$rotectoare de )eri @ )eri numit de aceea J Vitamin J& $entru c deco$eritorul ei 5. 6un !roia
o caracteri0e0e ca J amin !ital J' (umirea de !itamin a fot tradu ca numire de +ru$&
c*nd -au cunocut #i al"i factori dietetici& eficace %n cantit"i minimale #i de im$ortan" !ital' 1n
eria acetor !itamine& care $ot fi deoe)ite una de alta $rin adu+area de cifre& e +e#te J
!itamina claic J %n dro6dia de )ere 9 le!ur :$rotectoare %m$otri!a )eri-)eri-ului #i %nemnat
cu litera B# O dat cu $ro+reul metodelor fine de anali0 )iolo+ic #i chimic -a $utut arta c
%n le!ur #i $lantele !er0i !itamina con"inut nu ete o u)tan" unic& ci un ametec
hidroolu)il& care con"ine a0ot #i u)tan"e acti!e care e $ot e$ara +reu #i de unde ne!oia de a
%nemna acete u)tan"e $rin adu+area de indice la litera B' Mult mai t*r0iu& %n 3A;? a#a
numita u)tan" $rotectoare contra )eri-)eri& acum !itamina B
3
& a$oi !itamina $rotectoare
contra $ela+rei& numit B
;
care -a artat a$oi a nu fi unic' Mai t*r0iu -au deoe)it ca %no"itori
ai acetei u)tan"e %nc o erie de factori acti!i aemntori din $unct de !edere )iolo+ic
9 +r)ec cre#terea :deoe)i"i fa" de com$ortarea la cldur #i alcali #i fa" de ne!oile !ariate ale
diferitelor $ecii de animale'
Vitamina B
1
( vitamin& antinevriti"&, Ane*rin, ,$iamin)
!tori"# ,e#i %nc din anul 3A33 5. 6un a $utut o)"ine $re$arate acti!e de !itamin antine!ritic
9 u)tan" $rotectoare contra )eri @ )eri :& o)"inerea %n tare $ur a acetei !itamine a fot
%m$iedicat mult !reme din cau0a eni)ilit"ii foarte mare la cldur #i alcalinitate' Olande0ii
7ansen #i /onath care au o)"inut $entru $rima oar !itamina B
3
%n tare critalin nu-i cuno#teau
tructura chimic' (in'aus a ta)ilit formula )rut a !itaminei B
3
#i a artat c ete in+ura dintre
!itaminele cunocute care con"ine ulf'
Cheia de )olt a cercetrilor chimice au$ra !itaminei B
3
o contituie fa$tul c %n 3A>H -
a ta)ilit c !itamina nu e +e#te ca atare %n or+anim ci ete de$o0itat u) form de eter
$irofoforic %n celula animal #i c %n aceat form ete identic cu +ru$ul $rotetic al
fermentului car)o.ila0'
C$imie# 5muriri definiti!e au$ra contitu"iei chimice a !itaminei B
3
-au o)"inut %n anul 3A>E
cam %n acela#i tim$ %n America #i %n Germania #i au du la ta)ilirea formulei de contitu"ie
do!edit $rin inte0 #i care
- 8 -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
core$unde la formula +lo)al C
3;
H
3D
(
G
OSCl
;
' Aceat are& clorhidratul de clorur de aneurin
ete forma %n care !itamina e o)"ine %n comer" #i e utili0ea0 %n co$ tera$eutic' E.it u)
form fu0i)il la o tem$eratur ridicat #i alta la o tem$eratur mai 6oa 9 $unct de to$ire ;GD
-;?4
o
C au ;>; @ ;>G
4
C :#i critali0ea0 %n form de ace acu"ite #i a#e0ate %n form de ro0et'
Solu"ia $ur& care ete de reac"ie la) acid& $oate fi terili0at $rin %ncl0ire tim$ de o or la 344
4
C fr a#i $ierde acti!itatea& $e c*nd !itamina %n olu"ie neutr au alcalin ete eni)il la
cldur' Ca ruri im$le ale !itaminei -au mai o)"inut ; ulfa"i 9 $uncte de to$ire ;4>
4
C #i ;HD
4
C :& nitratul #i )romhidratul de )romur& toate %n tare critalin' Srurile citate unt o$tic
inacti!e& u#or olu)ile %n a$ #i alcool #i $re0int o a)or)"ie caracteritic %n ultra!iolet cu ;
ma.ime anume la ;>> #i la ;EH mL' ,u$ cum e !ede %n formula de contitu"ie& ulful e +e#te
%n molecula !itaminei B
3
& u) form de nucleu thia0ol' Prin o.idare atent 9 de e.em$lu cu
fericianur :!itamina B
3
& nefluorecent& trece ire!eri)il $rin remiterea adoi atomi de H %ntr-o
u)tan" colorat +al)en& cu o $uternic fluorecen" al)atr& numit <hiocrom& )ine
critali0at C
3;
H
3G
(
G
OS care a fot i0olat #i din dro6dia de )ere'
'&!%(n)ire# Vitamina B
3
ete e.traordinar de r$*ndit %n re+nul !e+etal %n %n concentra"ii
foarte mici care a)ia %ntrec 4&? m+ Q 9 cu e.ce$"ia le!urei de )ere& +r%ului %ncol"it #i tr*"ei de
ore0 :' Se +e#te %n to"i +ermenii de cereale #i emin"e de le+uminoae' Ore0ul decorticat ete
a$roa$e li$it de !itamin B
3
2 a#a e e.$lic $re0en"a a!itamino0ei B
3
la $o$oarele din e.tremul
orient care au hrana $redominant re$re0entat $rin ore0' 1n $*inea al) e +e#te foarte $u"in
!itamin B
3
$e c*nd %n cea nea+r #i intermediar& foarte mult'
Ii %n or+animele animale e +e#te !itamin B
3
#i anume %n cantit"i decrec*nde %n
rinichi& ficat& miocard& creier& mu#chiul cheletic& $lin& $lm*n #i *n+e'
Determinare# Con"inutul %n aneurin al u)tan"elor nutriti!e& or+anelor #i al lichidelor )iolo+ice
$oate fi determinat $e cale )iolo+ic #i chimic'
Com%lex*l vitaminei B2
!tori"# 1n $rimele tim$uri ale cercetrilor au$ra !itaminelor -a decri $e l*n+ factorul de
$rotec"ie contra )eri-)eriului #i o ac"iune de e.citare a cre#terii2 cercettorii americani T+ei'ell,
+mith-&ein'ric9 au artat %n 3A;E c efectul de cre#tere al a#a 0ielor !itamine B e datore#te la
doi factori deoe)i"i chimic& olu)ili %n a$ #i anume unul care -a artat a fi identic cu !itamina
antine!ritic B
1
iar cellalt e deoe)ea mai ale de aceta $rin neeni)ilitatea la cldur #i
alcaline #i inol!a)ilitatea %n alcool' Ca $ro$riet"i )iolo+ice ale acetui de al doilea factor nu e
$ri6in $e efectul e.citant au$ra cre#terii& a do!edit-o #i $ol'berger care a hrnit #o)olanii cu
un re+im care con"inea T din +ru$ul B Unumai factorul antine!ritic #i a o)"inut la acete animale
un ta)lou mor)id aemntor $ela+rei umane' ,e atunci e deoe)e#te de !itamina B
3
& o
!itamin B
;
ca - u)tan" de $rotec"ie contra $ela+rei VW au T $e nedre$t cele mai multe
!itamine ac"ionea0 au$ra cre#terii U - !itamin de cre#tere/' Acetei !itamine i e atri)uia #i o
ac"iune de re+enerare a *n+elui' Cur*nd -a artat %n c e $oate o)"ine la #o)olani $ela+r
fr u$endarea cre#terii au u$endarea cre#terii fr $ela+r aociat& %n fine $ela+r fr
- 1: -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
anemie T $uha9. A fot ne!oie deci a e %m$r"i !itamina B
;
$rimiti! %ntr-o J u)tan"
anti$ela+roa X un Jfactor de cre#tere X #i un Jfactor de anemie X'
=iecare din ace#ti factori -au do!edit mai t*r0iu a nu fi uniformi& indi!idualitatea
fiecruia ca factor com$onent al com$le.ului B
;
ne$ut*ndu-e ta)ili $reci ' Aceta ete du$
cele ce #tim at0i un ametec +reu e$ara)il& al unui mare numr T necunocut e0act $*n %n
$re0ent Ude u)tan"e acti!e& din care nu -au o)"inut $*n %n $re0ent dec*t o mic $arte %n tare
$ur & #i care e +ec a$roa$e numai %m$reun & atfel c ac"iunile factorilor indi!iduali e $ot
delimita cu foarte mari +reut"i' ,e aici #i ne!oia deoe)it $e care o au diferite $ecii de
animale de ace#ti factori $ar"iali' Unele tre)uiec tuturor animalelor& altele tre)uiec numai
omului& altele numai anumitor mamifere' ,in cau0a marei a)unden"e de fa$te o)er!ate din
cercetarea ac"iunii com$le.ului B
;
#i a com$onen"ilor ei& nu $utem ne facem o idee +eneral
dec*t numai du$ ce +ru$m numero#ii factori com$onen"i ai com$le.ului B
;
du$ $ro$rit"ile
lor fi0iolo+ice' Acet lucru ete $oi)il deoarece & du$ cuno#tin"ele $e care le a!em $*n acum&
!itaminele indi!iduale din +ru$ul B
;
#i anume $entru cre#tere& func"ia cutanat #i hemo$oie0&
unt indi$ena)ile' Se cunoc acum& > factori de cre#tere& G factori cutana"i T a cror ac"iune e
%ntinde #i au$ra $rului #i mucoaelor U #i ? factori hemo$oetici' Acetea unt $r"ile
contituti!e ale com$le.ului B
;
' ,in ace#ti 3; factori E& $oate H & au emnifica"ie $entru om '
2a"tor*l )e "re/tere (%e !"*rt vitamina B
2
, 0a"toflavina, 'i6oflavina )
ntro)*"ere# Pre$ararea %n tare $ur #i lmurirea naturii chimice a factorului de +r)ire a
cre#terii& ete una din cele mai mari deco$eriri fcute de cercetarea chimic& orientat de
)iolo+ie',e unde la f*r#itul anului 3A>; nu e #tia mai mult dec*t de e.iten"a acetei !itamine&
%n urmtorii doi ani -a fcut re$ede i0olarea ei& lmurirea contitu"iei #i inte0a' Acete cercetri
$line de ucce au$ra !itaminei B
;
& datorit %n mare $arte a!an"ilor +ermani& au $lecat de la
o)er!a"ia c toate $re$aratele B
;
acti!e au$ra cre#terii & din or+ane& ou& la$te #i le!ur a!eau o
culoare +al)en #i o fluorecen" +al)en @!erde& a cror intenitate mer+ea $aralel cu ac"iunea de
+r)ire a cre#terii' Cel mai im$ortant com$onent al acetui +ru$ colorat ete lactofla!ina& e.tra
#i critali0at din 0er& le!ur& al)umina oului #i ficat'
C$imie# 5actofla!ina are formula )rut C
3H
H
;4
(
G
O
E
2 critali0ea0 u) form de ace +al)ene&
fu0i)ile la ;A>
4
C& olu)ile %n a$ & $u"in olu)ile %n alcool& inolu)ile %n cloroform #i %n olu"ii
alcaline' Contitu"ia chimic8 E&H-dimetil-A-T3W-d-ri)itSlU-ioallo.a0in din urmtoarea formul 8
Afar de lactofla!in a!em #i alte fla!ine& $re e.' E&H-dimetil-l-ri)ofla!in2 E&H-dimetil-l-
ara)ofla!in2 E-#i H-mono-metil-d-ri)ofla!in #i E @metil& H-etil-d-ri)ofla!in care au o mai mic
acti!itate !itaminic' Ade!rata !itamin B
;
& nu ete lactofla!ina li)er& ci com$uul u
lactofla!in-acid foforic& care ia na#tere %n intetin $rin eterificarea lactofla!inei din hran'
'&!%(n)ire# Im$ortan"a )iolo+ic mare a !itaminei B
;
reiee din fa$tul c #i cele mai inferioare
fiin"e& )acterii #i le!uri & inteti0ea0 cu u#urin" fla!inele'Vitamina B
;
e +e#te %n orice celul
!e+etal au animal' Cele mai im$ortante reure de !itamin B
;
& unt le!urile& oul& ficatul&
rinichiul #i inima animalelor' Intereant ete fa$tul c ficatul de cornute con"ine de trei ori mai
mult fla!in !ara dec*t iarna ' ,emn de o)er!at ete fa$tul c al+ele de mare au un mare
con"inut de lactofla!in #i de aceea %n Fa$onia #i 5a$onia& mai $u"in la noi e foloec u) form
- 11 -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
de hran' Vitaminele B
3
#i B
;
nu e +ec totdeauna %m$reun du$ cum -a $reu$u de mai
multe ori' Al)u#ul de ou )o+at %n !itamin B
;
nu con"ine !itamin B
3
de loc& $e c*nd +run"ele de
cereale& cartofii& morco!ii& ro#iile #i cea$a unt ure )o+ate de !itamin B
3
%n con"in numai
urme de !itamin B
;
'
Vitamina anti%ela5roa!& (a"i)*l ni"otini" re!%e"tiv ami)a a"i)*l*i ni"otini")
ntro)*"ere# Co)aii u$u#i unui re+im care nu con"ine din +ru$ul !itaminelor B dec*t !itamina
antine!ritic B
3
& fac un ta)lou mor)id care cont %n u$rimarea cre#terii& dermatit imetric #i
ro#eal a la)elor anterioare #i $oterioare & a urechilor & naului #i col"urilor +urii& inflama"ii #i
formri de crute& care eamn cu $ela+ra la om #i numit de aceea de deco$eritorul ei
$ol'bergher& $ela+ra #o)olanilor' Anali0a acetui ta)lou mor)id a artat c $entru !indecarea
au e!itarea ei tre)uie dou !itamine #i anume factorul de cre#tere B
;
#i factorul $rotector
%m$otri!a dermatitei& !itamina B
E
'
C$imie# =actorul anti$ela+ro $oate fi cri u) form de acid nicotinic T acid N-$iridin-car)onic
au acid >-$iridin-car)onic U Tformula nr'3U au u) form de amid T formula nr'; U' Acete
u)tan"e au aceea#i ac"iune anti$ela+roa #i e +ec r$*ndite %n or+anele animale ca #i %n
hrana !e+etal& %n $ro$or"ii diferite' =orma %n care e de$o0itea0 #i e fi.ea0 %n or+anele
animale ete e.clui! forma de amid a acidului nicotinic T formula nr' > U'
Amida acidului nicotinic a fot cunocut %nc din anul 3A>?& %nainte deci de a i e
cunoa#te caracterul u !itaminic' =ace $arte normal din celulele animale #i !e+etale #i anume
ca $iatr de contruc"ie %n diferitele tadii de de0!oltare a meta)olimului intermediar& ferment
a6uttor %n tran$ortul hidro+enului #i denumit Co)e$i)ra.& #i # *uler #i cola)oratorii lui au
ta)ilit c codehidra0a I numit #i co0ima0 & are tructura unei difofo-nicotin-amid-nucleotid
T formula nr'GU' Acidul nicotinic introdu cu hrana %n or+anim ete mai %nt*i tranformat %n
amid #i a$oi fi.at ca tare %n celul'
Acidul nicotinic C
6
H
7
89
;
#i amida acidului nicotinic C
6
H
6
89
2
formea0 critale
incolore& u#or olu)ile %n a$& alcool& aceton #i T %n deoe)i amida U %n )en0ol'
Acidul nicotinic #i amida a e $reci$it din olu"ie cu acid fofotun+tic #i
iodo)imutatul de $otaiu'
'&!%(n)ire# Pe cale microchimic -a $utut $une %n e!iden" acidul nicotinic %n le!uri& tr*" de
ore0& fecl al) #i ro#ie a$oi %n ficatul de cornute'
,u$ un ta)lou de +ebrell con"in 8
mult substan antipelagroas; carnea de cornute& $orci& $ri& ie$uri& ficat de $orc& la$te
inte+ral #i la$te )tut& cono$id& ma0re !erde& +ulii& uc de
ro#ii& fin din emin"e de )um)ac& +ermeni de cereale& le!uri

o cantitate mo'erat 'e substan antipelagroas ;
+l)enu# de ou& faole !erde& oia& $anac& ma0re ucat&
la$te coner!at2
puin factor antipelagros 8 unt& +r*u& morco!i& alat !erde& cea$ !erde& na$i& +ulii2
- 12 -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
nu conin 'e loc factor antipelagros; mlaiul& ful+ii de o!0& fina de ecar& lnina& uleiurile&
cea$a ucat& cartofii& merele& $runele ucate'

Vitamina H
ntro)*"ere# Vitamina H Tnumit #i factor cutanatU& decri $entru $rima oar %n anul 3A;H de
/-ra #oas u) numele de Jfactorul Y/#i recunocut %n anul 3A>3 de $"org" ca o $arte
contituti! im$ortant a re+imului uman& ete o u)tan" inte+rant indi$ena)il mai ale
$entru co$ii #i care e deoe)e#te een"ial de celelalte !itamine at*t $rin $ro$riet"ile ale c*t #i
$rin modul u de ac"iune fi0iolo+ic' Vitamina H ete indi$ena)il $entru tarea #i func"iunea
normal a $ielii c*t #i $entru utili0area +rimilor #i a anumitor al)umine '
C$imie# Vitamina H e deoe)e#te de celelalte u)tan"e inte+rate $rin aceea c nu ete olu)il
%n forma ei natural e.itent& nici %n a$& nici %n alcool& eter au +rimi& ci din contr ete tr*n
le+at de u)tan"a fundamental inolu)il& or+anic a alimentelor T $ro)a)il de al)uminU'
(umai fenomenele de decom$unere $roteolitic %n intetin au hidroli0 $a$ainic T in
!itroU& $roduc eli)erarea u)tan"ei H din le+tura a #i %i %nlenec reor)"ia' A#a e e.$lic& c
e.tractele u)tan"elor )rute ne$re$arate %nainte #i care con"in !itamina H nu def#oar nici o
ac"iune H' (umai %n $u"ine $rodue naturale& ca la$tele la) T au la$te $raf U#i tr*"ele de ore0&
e +e#te !itamina H %ntr-o form direct e.tracti!' Ete re0itent la %ncl0ire T3D4
4
CUla aci0i
$uternici #i alcalini& ete olu)il %n a$& alcool metilic #i alcool etilic D4 Q& nu %n %n aceton&
eter #i )en0in& con"ine a0ot& nu %n #i ulf' Prin acidul fofoZolframic e $reci$it %n olu"ii #i
nu ete a)or)it de caolin #i de reacti!ul lui <lo"'. (atura a chimic ete necunocut' Poate c
ete un aminoacid'
Vitamina C
:"*rt& %rivire i!tori"&# Scor)utul& )oal de caren" %n !itamina C& ete cunocut de c*te!a
ecole ca o tul)urare de nutri"ie' =a$tul c )oala a fot recunocut ca atare e )a0ea0 $e
e.$erien"e fcute %n til mare& de#i neinten"ionate& de ctre marinarii tim$urilor trecute'
1n tim$ul cltoriilor lun+i $e mare& marinarii $re0entau du$ un tim$ dat& cu mare
re+ularitate& im$tomele temute ale cor)utului& care di$reau %ndat ce ace#tia re!eneau $e
"rm' Re!eni"i $e "rm& e $utea face a$ro!i0ionarea cu le+ume $roa$ete #i fructe' Ii aici e
arat %n mod ur$rin0tor i+uran"a intinctului uman& care a +it chiar acele $rodue !e+etale
dre$t !indectoare& care $rin tehnica de cercetare cea mai modern& a artat un con"inut mare %n
!itamina C' Atfel de e.em$lu %ntr-una din comunicrile cele dint*i au$ra tratamentului
cor)utului fcut de 5artier, %n anul 3?>G& a fot recomandat ac"iunea fa!ora)il a unui e.tract
$roa$t de ace de $in' Cu toate acete cuno#tin"e !echi au$ra de0!oltrii cor)utului& etiolo+ia
a a fot mult dicutat' Potri!it conce$"iei c cor)utul re0id %ntr-o tul)urare de nutri"ie& i-a fot
o$u teoria infec"ioa& care e )a0ea0 %n $rimul r*nd $e ditri)u"ia curioa a ca0urilor de
cor)ut %n urma e$idemiilor mari' A fot %n un drum lun+ de la recunoa#terea cor)utului ca
)oal datorat unui !iciu de nutri"ie& $*n la i0olarea& re$ecti! inte0a !itaminei deficitare'
(umai la %nce$utul ecolului aceta T 3A3; U &olst #i 6rohlich au $utut aduce do!ada
e.$erimental la co)ai& c $rin utra+erea hranei !er0i din ra"ia alimentar o)i#nuit& e $oate
reduce cor)utul' Co)aii& $rintr-o alimenta"ie unilateral cu ar$aca# de ecar #i $*ine al)& e
%m)oln!eau& $re0ent*nd un indrom $atolo+ic aemntor cor)utului uman' ,ei+ur c nu
toate $eciile de animale unt redue la a$ortul de !itamin C' Ete indi$ena)il afar de co)ai&
numai omului& maimu"elor #i du$ ultimele cercetri #i $entru c$rioare' A$roa$e toate animalele
%n& din 0onele noatre& rm*n ntoae& dac hrana lor !a fi $ri!at de !itamina C& deoarece %#i
$ot inteti0a in+ure& anume %n ficat& u)tan"a $ecific'
1ntre anii 3A;H #i 3A;D cercettorul un+ur +zent-$"org"i a reu#it i0ole0e din ca$ula
u$rarenal de !it #i din materiile !e+etale T $ortocale #i !ar0 Uo u)tan" critali0at
;C
7
H
<
9
6
=& cu caracterul unui acid or+anic $uternic' A numit aceat u)tan" nou +it #i
deoe)it& din cau0a ac"iunii ale $uternic reductoare& $e care o recunoa#te ca foarte im$ortant
- 1% -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
$entru meta)olimul o.ido-reductor al celulei& mai %nt*i acid hexuronic' Cercetrile lui =illmans&
a$rute %n anii urmtori& au artat c e.it o lar+ concordan" %ntre con"inutul de !itamin C al
e.tractelor de !e+etale T #i 0eama lor U$e de o $arte #i $uterea lor reductoare $e de alt $arte&
mai ale fa" de colorantul ;&E diclorfenol-indofenol' 1n anul 3A>; +zent $"org"i T %m$reun cu
+virbel"Uau $utut a$oi arta c acidul hexuronic i0olat de el& re$re0int mult cutata !itamin
anticor)utic C' Pe urm a c$tat numele foloit interna"ional de acid acor)ic' Contitu"ia
acetui acid a fot elucidat $rin lucrrile fcute de cercettori +ermani #i en+le0i T &a>ort,
&irst, ?icheel #i cola)oratorii U urmate re$ede de e.$erien"e de inte0' 1n anul 3A>G @eichstein
a reu#it $re$are acid d-acor)ic %ntre)uin"*nd d-.ilo0a& foarte r$*ndit %n !e+etale #i du$
curt tim$ #i $re$ararea acidului l-acor)ic de.tro+ir& identic cu !itamina C natural din l-.ilo0
$re$arat intetic' Au urmat a$oi alte inte0e' At0i& $entru $re$ararea acidului acor)ic& e
foloec %n $rimul r*nd& metode intetice' 1ntr-o mur dat tre)uie %n coniderat #i
$re$ararea din materiale !e+etale T ardei& mce#e U'
C$imie# ,in re0ultatele cercetrilor au$ra contitu"iei #i inte0ei acidului acor)ic& re0ult c
ete un deri!at al acidului ; ceto-l-acor)ic cu o arhitectur relati! im$l' Anume& tre)uie
coniderat c o lacton enolic a acetui acid& adic ca un ;&>&?&E tetrao.ihe.en [;\ olid-G&3&
re$ecti! ce form demotro$ a acetei lactone'
Acidul l-acor)ic T C
6
H
<
9
6
Uete o $ul)ere fin critalin& care e di0ol! u#or a$ d*nd o
reac"ie acid $uternic' Punctul de to$ire ete ituat la 3A4
4
C $*n la 3A;
4
C' ,e!ia"ia $ecific
;>=
,
;4
ete %n olu"ie a$oa K ;G
4
C& %n metanol K ?4
4
C' Com$ortarea a chimic e ditin+e
$rintr-o $ronun"at $utere reductoare ' Prin o.idare $recaut acidul l-acor)ic ete o.idat
re!eri)il %n acid dehidro-l-acor)ic& care $oed %nc acti!itate !itaminic' O.idarea e face
foarte u#or %n olu"ii neutre #i alcaline' ,im$otri!& %n olu"ii acide !itamina C ete detul de
ta)il' 1n o.idarea !itaminei C inter!in $entru tran$ortul o.i+enului %n $rimul r*nd rurile
metalelor +rele #i o.ida0ele& care e %nt*lnec mai ale %n re+nul !e+etal'
O.idarea acidului l-acor)ic ete %nt*r0iat $rin antio.idan"i& mai cu eam $rin acid
cianhidric #i -h-+luta"ion'
Sta)ilitatea !itaminei C %n !e+etale #i or+animul animal ete datorit foarte $ro)a)il
$re0en"ei de atfel de u)tan"e antio.idante' Vitamina C e +e#te %n natur u) trei forme 8
3' ca acid l-acor)ic
;' o.idat re!eri)il ca acid dehidroacor)ic
>' u) form com)inat ca a#a numitul acor)i+en
<oate trei formele au ac"iune anticor)utic' =orma le+at care %n !e+etale re$re0int H4
Q din con"inutul total de !itamin C e ditin+e $rin re0iten"a a fa" de o.idan"i' Acet lucru
e.$lic o)er!a"ia fcut mai de mult c acidul l-acor)ic din "euturile !e+etale [ de e.em$lu %n
lm*i \& ete mult mai ta)il dec*t !itamina i0olat'
Determinare# Pentru determinarea chimic a !itaminei C& au fot decrie o erie de $rocedee
care e )a0ea0 toate %n $rinci$iu $e $uterea reductoare $ronun"at a acidului acor)ic' Cea mai
%ntre)uin"at ete metoda de titrare cu a6utorul unui colorant al)atru& anume ;&E diclorfenol @
indofenol' Reduc*ndu-e& colorantul ete tranformat du$ concentra"ia H-ionilor& fie %n ro#u
- 1) -
MORARESCU MIHAI AMG-anul II Referat la Biochimie
[ mediu foarte acid \& fie %n leucoderi!atul u [ aciditate la) \' Pe $uterea reductoare a
acidului acor)ic e )a0ea0 #i metoda de titrare cu a6utorul unei olu"ii diluate de iod'
,eterminarea chimic a acidului acor)ic %n "euturi #i umori animale& ete %n+reunat
$rin fa$tul c titrarea ete tul)urat de alte u)tan"e reductoare& cum ar fi %n $rimul r*nd
com)ina"iile ulfhidrice'
Vitamina P ( vitamina )e %ermea6ilitate)
!tori"# Plec*nd de la o)er!a"ia c $re$aratele de ardei )o+ate %n !itamina C #i ucul de lm*ie
de aemenea arat o eficacitate mai )un %n diate0a hemora+ic dec*t !itamina C $ur& +zent-
$"org"i #i cola)oratorii au emi $rerea c efectul curati! al acetor u)tan"e naturale ar fi
condi"ionat $rin ac"iunea aociat a !itaminei C con"inute %n ele cu a unui factor dietetic %nc
necunocut& indi$ena)il $entru men"inerea im$ermea)ilit"ii !aculare normale' ,e fa$t
cercettorii un+uri au reu#it o)"in u) form critali0at& din ardei #i lm*ie o aemenea
u)tan" $e care au numit-o !itamina P [ !itamina de $ermea)ilitate \'
C$imie# Vitamina P i0olat de +zent-$"org"i& care a mai fot numit de deco$eritorul ei #i
Citrin& din $ricina ori+inei ale #i a culorii ale +al)en $alid& nu ete de loc o u)tan" unitar&
cu toat tructura a critalin& ci un ametec i0omorf a doi +licoi0i fla!anonici& adic al
$e!%eri)inei #i eriodictinei& dintre care $rimul $redomin cantitati!' He!%eri)ina are formula
C
2<
H
?@
9
17
#i ete du$ contitu"ia a un rutinoid de he$eretin cu urmtoarea com$o0i"ie8
=ormea0 $rime +al)en $alide& ete inolu)il %n a$& eter& chloroform #i aceton& $u"in
olu)il %n alcool& olu)il %n alCali #i $iridin #i are tendin" mare $re formarea de olu"ii
u$raaturate' Eriodictina ete un rutinoid de EriodiCtil cu formula C
2A
H
?2
9
17
#i e deoe)e#te de
he$eridin numai $rin aceea c $re0int o +ru$ OH %n locul +ru$ei OCH
>
%nemnat cu ]'
1n o$o0i"ie cu he$eridina ete u#or olu)il %n a$ #i alcool #i a fot o)"inut $*n acum numai
amorf' Ra$ortul ametecului de he$eridin #i eriodictin %n citrin !aria0 du$ $ro!enien"a
aceteia' 1n citrina de lm*ie #i $ortocale necoa$te e.it mai mult he$eridin dec*t %n aceea de
lm*i coa$te' Am)ii +luco0i0i e $ot $reci$ita cu acetat de $lum) din e.tractul $lantelor #i e
o.idea0 u#or u) form de cor$i chinoi0i +al)eni' Ei dau o colora"ie ro#ie cu hidrat de odiu
concentrat #i o colora"ie !erde $rin adu+are de clorur de fier'
Pre.en&# 5m*ia con"ine cea mai mult citrin mai ale %n coa6 & +ra$$e fruit-ul ce!a mai
$u"in #i cel mai $u"in mandarina' 1n afar de ardei nu e cunoc $*n acum alte ure de citrin'
- 1, -

S-ar putea să vă placă și