Articol aparut in SPECIAL in ziua de Marti, Aprilie 06, 2004

Cum l-a spionat Securitatea pe Ceausescu

Celebrul disident Liviu Turcu dezvaluie apte incredibile din istoria re!i"ului co"unist# Convorbirile
ultrasecrete ale seului statului cu e"isarii vest$!er"ani au ost inre!istrate din ordinul lui Tudor
Postelnicu#
Continua" publicarea unor "ateriale realizate de Liviu Turcu# Serialul se constituie din ra!"ente
publicate in pre"iera absoluta de %urnalul &ational, ale unei viitoare carti#
Intertitlurile apartin redactiei
In vara anului '()), Centrul de Inor"atii E*terne +CIE, a pri"it ordin de la &icolae Ceausescu via Tudor Postelnicu sa ne!ocieze cu "esa!erul
conidential al !uvernului vest$!er"an, dr# -einz .uent/er -uesc/, ridicarea su"ei platite pentru asi!urarea dreptului de e"i!rare a etnicilor
!er"ani din 0o"ania la "ini"u" '1#000 de "arci# Su"a reprezenta o crestere de circa 102 ata de ulti"a intele!ere convenita in ur"a cu
zece ani# 3"ul de contact operativ, seul 4M '056A7S, proaspatul lt# col# Constantin An!/elac/e, avea sa constate curand ca in orice ne!ociere
preli"inara ca partea !er"ana este e*tre" de reticenta in a da curs solicitarii# 4r"asul ostului coordonator al actiunilor valutare speciale, col#
3ctavian Stelian Andronic, era obli!at sa actioneze de aceasta data in conditii "ult "ai diicile#
Presiunea Occidentului
Circu"stantele internationale pentru blocul co"unist est$european se inrautateau continuu, iar 0o"ania lui &icolae Ceausescu se ala de8a sub
presiunea acerba a de"ocratiilor occidentale si avea drept rezultat o izolare care a"intea doar de e*perienta Aricii de Sud si intr$un anu"e
sens a statului C/ile sub dictatura !eneralului Pinoc/et# Sarcina prioritara a CIE, care a reprezentat ca si 9IE ti"p de decenii bratul invizibil si
personal al seului statului ro"an in e*ecutarea liniei sale politice e*terne, era de8a aceea de a spar!e blocada occidentalilor olosind deopotriva
a!entura de inluenta, dezinor"area si e*ploatarea posibilitatilor oerite de reuniunile internationale, precu" si 3SCE# In cadrul Conerintei
pentru Securitate si Cooperare Europeana, principiul consensului oerea iecarui "e"bru al or!anizatiei posibilitatea de a$i tine captivi pe ceilalti
in or"ularea si aprobarea docu"entelor inale pana la obtinerea concesiilor dorite# Este e*act ceea ce avea sa se inta"ple la reuniunea 3SCE
de la :udapesta din ianuarie '()(, unde dele!atia ro"ana a incercat sa obtina concesii politice i"portante in planul relatiilor bilaterale din
partea dele!atiilor 0;. si ;rantei in sc/i"bul incetarii procesului de torpilare a reuniunii#
Nemti pe marci
In virtutea lon!evitatii sale politice, vicecancelarul -ans 9ietric/ .ens/er devenise de$a lun!ul ti"pului principalul interlocutor al lui &icolae
Ceausescu in proble"a conventiei secrete privind co"pensatiile inanciare le!ate de e"i!rarea etnicilor !er"ani din 0o"ania# 3 data cu
deteriorarea pozitiei internationale a re!i"ului ceausist si relatiile ro"ano$vest$!er"ane au cunoscut or"al o racire sensibila cu toate ca era
evident ca !uvernul de la :orn era "ai "ult ca oricand interesat sa$si prote8eze si sa$si a8ute propriii conationali alati pe teritoriul ro"an# In
conditiile in care presedintele ;rancois Mitterand declarase de8a in ur"a incidentului -aiducu +operatiunea inor"ativ$operativa or!anizata de
CIE la inceputul anilor <)0 sub coordonarea directa a !eneralului Plesita vizand lic/idarea lui 7ir!il Tanase si a lui Paul .o"a, ca nu va "ai pune
piciorul in 0o"ania atat ti"p cat &icolae Ceausescu se ala la putere, acesta din ur"a a incercat sa proite de ocazia rene!ocierii noii intele!eri
cu partea !er"ana solicitand venirea la :ucuresti a insusi cancelarului -el"ut =o/l# Situatie pe care acesta din ur"a a evitat$o cat se poate de
abil invocand tot elul de "otive si i"pin!andu$l pe -#9# .ens/er sa$si asu"e rolul >traditional?# Prins intre >ciocanul? interesului de a$si a8uta
conationalii a caror viata era "arcata ie si partial de vicisitudinile cu care se conrunta "area "a8oritate a ro"anilor si >nicovala? obli!atiilor
internationale occidentale de a participa direct la izolarea re!i"ului de la :ucuresti, vicecancelarul !er"an a incercat sa >te"porizeze?
ne!ocierile pentru inalizarea unei noi intele!eri conco"itent cu "entinerea in vi!oare a celei ce ur"a sa e*pire#
Si Dej vindea oameni
Ideea obtinerii de co"pensatii inanciare >per capita? pentru iecare persoana careia i se per"itea sa e"i!reze nu a ost nici o inventie
ro"aneasca si nici personala a lui &icolae Ceausescu# Ea a ost "ai intai aplicata in 0o"ania in ti"pul re!i"ului antonescian si apoi in ti"pul lui
./eor!/e ./eor!/iu$9e8 in proble"a e"i!rarii etnicilor evrei# Pri"a ase"enea tranzactie in ti"pul re!i"ului co"unist a avut loc pe un siste"
de barter in care 0o"ania a pri"it un co"ple* de crestere si prelucrare industriala avicola >la c/eie? contra acordarii de vize unui nu"ar
prestabilit de etnici evrei# Subiectul ace de8a obiectul unei lucrari de sine statatoare oarte docu"entata, elaborata de 0adu Ioanid si alata in
curs de tiparire in Statele 4nite# 4lterior, activitatile de acest !en aveau sa ia or"e tot "ai soisticate sub controlul serviciilor de inor"atii din
tarile i"plicate incepand cu transportul direct al su"elor aerente sub i"unitatea valizelor diplo"atice si apoi pana in dece"brie '()( sub or"a
unor tranzactii inanciare cat se poate de rainate# 9upa venirea sa la putere, &icolae Ceausescu a stopat initial acest tip de activitati pana cand
a inteles avanta8ele acestora# Apoi a preluat sub control direct toate operatiunile co"binand abil co"pensatiile de ordin politic cu cele de ordin
econo"ico$inanciar# 9aca in proble"a e"i!rarii etnicilor evrei, co"pensatiile de ordin politic au prevalat prin "obilizarea or!anizatiilor
"ondiale si indeosebi din Statele 4nite pentru desc/iderea unui capitol avorabil relatiilor bilaterale ro"ano$a"ericane, in proble"a !er"ana a
prevalat aspectul pur econo"ico$inanciar# Pentru acestea din ur"a, !uvernul vest$!er"an a incercat in repetate randuri +>operatiunea
Ti"isoara?, sa$l convin!a pe &icolae Ceausescu sa accepte co"pensatiile convenite sub or"a de investitii !er"ane realizate in zonele din
vestul tarii unde traiau "a8oritatea etnicilor !er"ani#
Bani pentru datoria externa
Ceausescu s$a opus cate!oric, intrucat a ar!u"entat ca nu doreste sa creeze >enclave? econo"ice care sa avorizeze doar un !rup etnic in vazul
si detri"entul restului populatiei tarii# In oc/ii sai, propunerea !er"ana i"plica un ele"ent de potentiala destabilizare politica# In aceste
conditii, co"pensatiile au ost acute "ai intai prin linii de credit nera"bursabile si apoi prin transeruri inanciare directe la dierite banci
utilizandu$se canale ce nu apartineau siste"ului inanciar oicial# 3 data cu deteriorarea situatiei econo"ice a tarii si !oana iresponsabila in
colectarea pe orice cai de noi resurse valutare pentru a se realiza plata accelerata a datoriei e*terne, &icolae Ceausescu nu s$a "ai "ultu"it cu
colectarea co"pensatiilor inanciare convenite conidential cu !uvernul vest$!er"an si a dispus ca intre!ul aparat intern si e*tern al securitatii
sa or!anizeze sub coordonarea directa a 4M '056A7S +actiuni valutare speciale, din cadrul 9IE6CIE canale >particulare? de stran!ere de onduri
supli"entare plasate atat in 8urul serviciilor de pasapoarte, cat si in zona consulatelor ro"anesti din occident# Este de8a de notorietate publica
"ultitudinea retelelor inor"ative interne si e*terne constituite din ele"ente lu"penare de8a versate in relatiile de "anipulare a valutei orte si
a bunurilor de contrabanda care circulau pe teritoriul 0o"aniei#
Plata dubla
Se a8un!ea astel la situatia in care pentru un e"i!rant etnic !er"an plateau consecutiv atat statul vest$!er"an, cat si a"ilia sau rudele
disperate din strainatate ale acestuia# Cand intr$un viitor nedeter"inat se vor putea reace in perspectiva istorica totalul su"elor incasate de
re!i"ul Ceausescu din acest tip de activitati, ni"eni nu ar trebui sa ie surprins de o cira ce depaseste un "iliard de "arci#
Ascensiunea lui Postelnicu
Multi analisti ca si i"portante cadre in ierar/ia partidului au e*plicat "entinerea neobisnuita de indelun!ata in pozitia de se al 9SS a lui Tudor
Postelnicu ca ur"are a servitutii neconditionate a acestuia ata de &icolae si Elena Ceausescu, >steaua norocoasa? a ostului pri"$secretar al
8udetului :uzau coincizand cu intrarea in !ratiile a"iliei prezidentiale in ti"pul cand &icu Ceausescu si$a satisacut sta!iul "ilitar acolo#
Mentinerea sa intr$un post atat de i"portant in conditiile in care re!ula de baza era >rotirea? periodica ara e*ceptie a cadrelor, inclusiv la nivelul
conducerii superioare a partidului, trebuie au!"entata insa cu o alta e*plicatie@ coordonarea directa de catre &icolae Ceausescu intr$o or"a
e*tre" de centralizata a tuturor activitatilor serviciului de inor"atii e*terne si a catorva "ari actiuni e*tre" de sensibile atat pe plan intern, cat
si e*tern l$au transor"at pe Tudor Postelnicu intr$un e*ecutant vital aproape i"personal al seului statului# ;iind i"plicat, ca sa enu"ar doar
cateva tipuri de activitati speciale, precu" proble"a relatiilor cu PL3, ne!ocierea co"pensatiilor inanciare pentru dreptul la e"i!rare a etnicilor
evrei si !er"ani, a evidentei contabile a tuturor activitatilor valutare speciale, coordonarea unitatii "ilitare co"erciale speciale coperite,
cunoscuta sub denu"irea ICE 9unarea +cu o cira de aaceri de circa un "iliard de dolari in anul caderii re!i"ului ceausist, sau controlul
inor"ativ$operativ a intre!ii ierar/ii superioare a partidului nu per"itea >rotirea? cu usurinta a seului 9SS# Cine a lucrat direct cu &icolae
Ceausescu stie cat de te"pera"ental era acesta cand interlocutorul stapanea proble"a pentru care era c/e"at, iar inlocuirea periodica a
seului unei institutii precu" 9SS ar i presupus nu nu"ai dise"inarea neconvenabila a unor inor"atii e*tre" de sensibile, dar si
inconvenientul personal pentru seul statului de a avea rabdare ca cel in cauza sa se a"iliarizeze treptat cu detaliile proble"aticii a"intite#
Ceea ce desi!ur nu era cazul# &u inta"plator, cand in sarsit din "otive inca neelucidate co"plet, &icolae Ceausescu l$a pro"ovat pe Tudor
Postelnicu in pozitia de "inistru de Interne si "e"bru supleant al Co"itetului Politic E*ecutiv, acesta a "entinut controlul direct al activitatilor
le!ate de proble"a co"pensatiilor privind e"i!rarea etnicilor evrei si !er"ani +de aici si controlul serviciului de pasapoarte,, al activitatii ICE
9unarea si proble"atica relatiilor cu PL3# &ici una dintre acestea nu au acut anterior obiectul atributiilor ostilor "inistri de Interne pe durata
cat Tudor Postelnicu a ost "inistru secretar de stat si se al 9SS# Insasi pro"ovarea !eneralului Iulian 7lad ca nou se al 9SS era o pre"iera
absoluta pentru aceasta institutie in care postul supre" era traditional ocupat de cadre superioare de partid si nu de cadre "ilitare din interiorul
acesteia# Se i"pune de la sine concluzia ca Tudor Postelnicu nu avea nici un interes ca la seia unei institutii atat de i"portante ca 9SS sa vina
un co"petitor politic din ierar/ia partidului si unde isi acuse inevitabil nu"erosi dus"ani# &ea"iliarizat cu proble"atica serviciului de inor"atii
e*terne, !eneralului Iulian 7lad i$au trebuit in "od obiectiv luni de zile pentru a cunoaste in detaliu activitatile inor"ativ$operative e*terne, in
"ulte din proble"ele ra"ase in continuare in coordonarea directa a lui Tudor Postelnicu ra"anand c/iar in necunostinta de cauza# Toate acestea
nu ac decat sa conir"e e*plicatiile de "ai sus cu privire la cauzele lon!evitatii sale in postura de se al 9SS#
Tradutore, traditore
Ceea ce avea sa se inta"ple in luna noie"brie '()) "erita o analiza aparte, intrucat are se"niicatii de e*ceptionalitate pentru intele!erea
celor petrecute cu &icolae si Elena Ceausescu in luna dece"brie '()(# In ziua in care &icolae Ceausescu l$a pri"it pe e"isarul vest$!er"an, dr#
-#.# -uesc/, pentru a evalua stadiul ne!ocierilor privind nivelul "odiicat al co"pensatiilor in cadrul noului a!re"ent conidential, Tudor
Postelnicu nu a "ai ost convocat pentru a participa ca de obicei la intalnire# 9in nou, pentru cei a"iliarizati cu "odul de lucru al ostului se de
stat, acest apt nu poate trece drept un leac# Cert este ca, doar cu putin inainte de inc/eierea intrevederii de "ai sus, seul CIE, !eneralul
Aristotel Sta"atoiu, "$a c/e"at si "i$a ordonat sa "a deplasez in i"ediata apropiere a cladirii CC al PCT pentru a prelua de la translatorul
oicial al presedintelui o caseta audio# Caseta ur"a sa i$o aduc personal, indicatiile vizand in "od clar nu nu"ai ur!enta sub aspectul ti"pului,
dar si a conidentialitatii deosebite a actiunii# Caseta audio rezulta a i ur"at sa ie apoi dusa neintarziat lui Tudor Postelnicu# Cand l$a" intalnit
pe translatorul presedintelui, persona8 cu care "a cunostea" de "ai "ult ti"p, nervozitatea pana la paloare a acestuia si co"entariul spontan
>ai !ri8a ce aci cu ea, sa nu "a nenorocesti? "$au convins deinitiv ca sunt "artorul unui "o"ent istoric# Seul statului ro"an, "arele dictator
al unui re!i" in care ni"eni nu indraznea sa i se opuna usese inre!istrat "a!netic in conversatia sa cu e"isarul vest$!er"an ca ulti"ul recrut
al retelei inor"ative# 9aca !eneralul Aristotel Sta"atoiu va conir"a vreodata spre conse"nare istorica ca a predat caseta audio lui Tudor
Postelnicu, acest apt de"onstreaza in!r8orarea e*tre"a sau spai"a ca &icolae Ceausescu nu l$a c/e"at intentionat sa participe la intalnirea cu
e"isarul vest$!er"an ie pentru a$i veriica loialitatea in "anipularea ondurilor provenite din operatiunile alate in derulare, ie pentru a veriica
inor"atii co"pro"itatoare ce i$au parvenit pe alte canale inor"ative# 4n prea"bul si"bolic la abandonarea a"iliei prezidentiale in dece"brie
'()( de catre insasi vestita !arda pretoriana#
Maine un nou episod al serialului ?Cu" "anipula Ceausescu presa internationalaA