Curs 2.

Gndirea Economic premodernist

I. APARITIA SI EVOLUTIA
GNDIRII ECONOMICE N ANTICHITATE

Primele manifestari ale gndiri economice au aparut cu circa patru milenii n urma
n tarile Orientului Antic (China, India, Mesopotamia, Egipt) si apoi n Grecia si
Roma Antica. Primele sisteme spirituale de gndire relativ nchegate despre
societate au fost marile doctrine religioase, budismul, confucianismul, islamismul
si crestinismul.

Egiptul Antic.
Este prima societate sclavagista unde au aparut si primele scrieri religioase,
morale, politice si economice.

Si n China au aparut preocupari pe teme economice precum si lucrari cu caracter
filosofic, politic sau juridic n care erau abordate probleme de politica financiara,
comerciala sau a relatiilor dintre stapnii de sclavi si sclavi.
Confucianismul - doctrina etica, morala si religioasa a abordat probleme
economice privind comertul, stabilirea si formarea pretului, rolul si locul statului
n viata si relatiile economice.

Babilonul Antic.
Dintre satele formate ntre fluviile Tigru si Eufrat la sfrsitul mileniului IV .e.n..,
cel mai prosper pare a fi fost Babilonul, care n timpul mparatului Hammurabi a
cunoscut maximul de nflorire economica si spirituala. n aceasta societate apar si
primele abordari juridice ale proprietatii.
Codul lui Hammurabi, desi constituit pe fundalul unor temeri religioase,
consfinteste statutul juridic al sclavilor, raportul dintre stapnii de sclavi si sclavi,
precum si o serie de probleme economice legate de arenda, camata, comert.

India Antica.
Si n India Antica au aparut importante manifestari n domeniul gndirii
economice. Prima doctrina, brahmanismul, n baza principiilor sociale si mai ales
economice a impus mpartirea oamenilor n caste.

n Roma Antica comparativ cu alte societati si mai ales cu Grecia Antica s-au
manifestat mai putine elemente de gndiri economice, situatie explicata prin
ponderea deosebita a juridicului n spiritualitatea romana si mai putin a
economicului.


Momentul de maxima dezvoltare al gndirii economice n antichitate a fost atins n
Grecia. n aceasta societate au aparut adevarate teorii economice bine structurate
si expuse de gnditori de seama ca Xenofon, Platon sau Aristotel ntr- o serie de
lucrari.

II. FEUDALISMUL SI GNDIREA SA ECONOMICA

Feudalismul a marcat n raport cu sclavagismul importante transformari n viata
sociala, economica si politica.

La acestea au contribuit o serie de factori ca:
- migratia popoarelor proces ce s -a prelungit pna catre mij. sec. al XIII- lea
(1241) cnd a avut loc ultima migratie a tatarilor;
- farmitarea teritoriala, precum si lupta pentru si lupta dintre puterea laica si
bisericeasca;
- decaderea oraselor si a vietii sociale;
- subordonarea stiintelor de catre dogma teologica si transformarea lor n ramuri
ale acesteia. La aceasta se adauga impunerea scholasticii ca modalitate de
reflectare si cercetare a realitati sociale, a vietii economice si politice.

O analiza profunda si detailata a spiritualitatii societatii feudale nu se poate realiza
fara evidentierea rolului si influentelor dogmei teologice, n speta a crestinismului.
O asemenea apreciere porneste de la rolul pozitiv pe care crestinismul l-a jucat n
anumite momente ale feudalismului, dar si a limitelor, piedicilor si greutatilor pe
care acelasi crestinism le -a pus n evolutia spiritualitatii, a societatii n general.

Thomas d'Aquino si teoria sa economica.
Un reprezentant de seama al gndirii economice din perioada feudalismului
dezvoltat a fost teologul si filosoful Thomas d'Aquino.
El ntareste caracterul divin al proprietatii, iar stratificarea societatii n clase,
grupuri si stari are la baza mpartirea muncii n munca fizica, considerata bruta,
inferioara si munca intelectuala superioara, nobila.
Din aceasta perspectiva T.d'Aquino s-a preocupat de teoria "Pretul just" si teoria
nominala a banilor.