3.4.

ANALIZA STRUCTURII
POZIIEI FINANCIARE
Prelegea 2 din tema 3

UNIVERSITATEA DE STAT DIN MOLDOVA

29.03.2016
M. Cojocaru, dr., conf. univ.
 3.4. ANALIZA STRUCTURII POZIIEI
FINANCIARE
Prelegea 2 din tema 3

n procesul de analiz structural se calculeaz i un ir de rate ale structurii activului prin

intermediul crora se studiaz raporturile de proporionalitate i echilibru ntre diferite categorii de
active, precum i ntre grupe de active etc. Metode folosita in acest caz este metoda ratelor.

Ratele de structura ale activului sunt influentate de o serie de factori grupati in:

- factori tehnici, care sunt dati de specificul activitatii fiecarei intreprinderi ( activitate
industriala, agricola, comerciala, de servicii );
- factori economici si juridici. De exemplu, 2 intreprinderi similare pot inregistra situatii
diferite privind ratele de structura, in cazul pasivului, in functie de modalitatea de
finantare a activelor imobilizate ( leasing financiar, leasing operaional, finantare din surse
proprii ).
Tabelul 1. Analiza structurii patrimoniului SA WWW pentru anul 2015

La nceputul anului La finele anului Devierea

Grupa activelor
Mii lei Cota, % Mii lei Cota, % cotei, %
Imobilizri
Inclusiv:
Imobilizri necorporale
Imobilizri corporale
3.4. ANALIZA STRUCTURII POZIIEI FINANCIARE | 29.03.2016

Active biologice imobilizate

Investiii financiare pe termen lung
Investiii imobiliare
Creane i avansuri acordate pe
termen lung
Alte active imobilizate
Total imobilizri
Active circulante
Stocuri
Creane curente
Numerar
Investiii financiare curente
Alte active circulante
Total active circulante
Total active 100,0 100,0 x

n procesul de analiz structural a activelor (patrimoniului) se calculeaz un ir de rate ale structurii

activului prin intermediul crora:

1
 se determin ponderea fiecrei grupe, subgrupe n suma total a activelor sau a grupei, a crei
component este;

se studiaz raporturile de proporionalitate i echilibru ntre diferite categorii de active, precum

i ntre grupe i categorii de active i pasive.

Principalele rate de structura ale activului sunt urmatoarele:

Tabelul 3. Analiza ratelor de structur 1 a patrimoniului SA WWW pentru anul 2015

La nceputul La finele
Indicatorul Algoritmul de calcul
anului anului
1. Rata imobilizrilor Imobilizri : Total active
1 rata imobilizrilor sau
2. Rata activelor curente
Active circulante : Total active
(MF la valoarea de bilan + Stocuri ) :
2. Rata patrimoniului cu
Total active
destinaie de producie

3. Rata compoziiei tehnice MF la valoarea de bilan

a activelor Active circulante
Valoarea MF intrate n cursul perioadei
de gestiune
4. Coeficientul de
rennoire a mijloacelor fixe Valoarea de inventar a MF la sfritul
perioadei

Amortizarea MF calculat n cursul

3.4. ANALIZA STRUCTURII POZIIEI FINANCIARE | 29.03.2016

5. Rata medie de perioadei de gestiune
acumulare a uzurii
mijloacelor fixe Valoarea de inventar a mijloacelor fixe
sfritul perioadei

6. Rata activelor perfect Numerar

lichide Total active
MF + Stocuri + Alte active ce au adus
7. Rata activelor ce au venituri
adus venituri
Total active

Rata imobilizrilor masoara importanta relativa a activelor imobilizate in totalul

activelor intreprinderii. Acest indicator permite aprecierea flexibilitatii financiare a
firmei, in masura in care evidentiaza componenta de capital investit in mijloace fixe.
Dimensiunea acestui indicator este influentata atat de factorii generali expusi anterior,
cat si de politicile contabile ale intreprinderii. Din grupa activelor imobilizate fac parte
1
Formulele de calcul a acestor rate corespund relaiilor de calcul prezentate n lucrarea Analiza rapoartelor
financiare,/ iriulnicova V., Paladi V. .a. , pag.151-154.

2
 elemente de activ ale caror rate completeaza informatiile rezultate din rata activelor
imobilizate. Ele poarta numele de rate de rate complementare (Fig. 1).
3.4. ANALIZA STRUCTURII POZIIEI FINANCIARE | 29.03.2016

Fig. 1. Rate complementare ale structurii activelor

AI
Rata imobilizrilor () R AI 100 se descompune pe elemente componente astfel:
TA

a) Rate complementare ale structurii activelor imobilizate

1.1. Rata imobilizrilor necorporale (IN) indica ponderea activelor necorporale in totalul
activelor imobilizate. Din categoria imobilizarilor necorporale fac parte: brevetele, licentele,
fond comercial, etc., elemente intre care s-au dezvoltat relativ recent in cadrul intreprinderilor
romanesti, motiv pentru care ponderile acestora in activ total sunt reduse, comparativ cu
ponderile inregistrate in cazul intreprinderilor din strainatate similare.

1.2. Rata imobilizrilor corporale (IC) evidentiaza ponderea imobilizrilor corporale ( mijloace
fixe, terenuri, imobilizri corporale n curs de execuie i resurse minerale ) in totalul activelor

imobilizate.

3
Mrimea acestui indicator este determinat in primul rand de natura activitatii. n ramurile
industriei grele si cele care solicita echipamente importante ca volum si costisitoare rata
inregistreaza valori ridicate. Este foarte greu a determina un nivel optim al acestei rate in
cadrul aceleiai ramuri sau sector de activitate. Totusi, RIC poate indic o capacitate a
intreprinderii de a se adapta schimbarilor bruste ale tehnicii sau cerinelor pietei. Ca atare,
intreprinderile cu o valoare mare a acestei rate vor fi mai putin mobile n transformarea
acestor categorii de active in disponibiliti.

Nivelul acestui indicator este influentat semnificativ de politica de amortizare, de politica de

investitii etc.

1.3. Rata imobilizrilor (investiiilor) financiare (IF) pune in evidenta politica intreprinderii
de investitii pe piata de capital prin determinarea ponderii imobilizrilor financiare in totalul
activelor imobilizate.

Acest indicator pune in evidenta legturile stranse pe care le are intreprinderea cu partenerii
de afaceri. In mod firesc, acest indicator inregistreaza niveluri mari in cazul holdingurilor al
caror obiect de activitate il reprezinta gestionarea unui portofoliu de participatie. Valorificri
foarte reduse se pot intalni in cazul intreprinderilor mici si mijlocii, la firmele care nu dezvolt
o politica activa de investitii financiare.

O cretere a acestei rate arata expansiunea financiara a relaiilor cu tere firme, iar scderea sa
arat o neangajare a firmei in operaiuni de capital.

Modificarea ratelor imobilizrilor fata de perioada precedenta pune in evidenta modificarea

politicilor intreprinderii care pot sa aiba o orientare la un moment dat ctre investitii in

3.4. ANALIZA STRUCTURII POZIIEI FINANCIARE | 29.03.2016

capacitati productive, investitii nemateriale sau ctre investitii pe piata de capital.

Ca tendint, se apreciaza favorabil o reducere a activelor imobilizate, n special a

celor corporale, aceasta reflectnd o cretere a flexibilitatii firmei si respectiv o
cretere a capacitii ei de a se adapta conjuncturilor pietei.
O cretere a acestor rate la un moment nu nseamn nsa c trebuie apreciat ca
fiind nefavorabil atta timp ct investitiile respective au fost necesare pentru o
dezvoltare viitoare a intreprinderii si o cretere a valorii sale in final. Ca urmare o
cretere a acestor rate dat trebuie apreciata prin prisma existentei unei capacitati a
activelor respective de a genera beneficii economice viitoare. In acest sens se
impune ca analiza ratelor de structura a activelor imobilizate sa fie completata in
mod corespunzator cu analiza vitezelor de rotatie .
Daca vitezele de rotatie a elementelor de activ imobilizat prezentate mai sus cresc
in acelasi ritm sau intr-un ritm superior cu ratele de structura corespunzatoare,
rezulta ca imobilizrile respective genereaza beneficii viitoare superioare sau cel
putin egale cu valoarea investitiei.
Daca insa vitezele de rotatie scad iar ratele de structura cresc pentru aceleasi
elemente de active imobilizate, atunci acele active nu vor genera beneficii
economice viitoare pe masur.

4
 Rata generala a activelor circulante (RAC) pune in evidenta ponderea detinuta de activ
circulant in totalul activelor intreprinderii fiind o masura a flexibilitatii financiare in masura in
care evidentiaz importana relativ a activelor uor de transformat n bani.

AC
Rata activelor circulante: R AC 100
TA

i n cadrul acestor active se calculeaz rate complementare, cum ar fi:

b) Rate complementare ale structurii activelor circulante

2.1. Rata stocurilor (S) presupune calcularea ponderii stocurilor in totalul activelor circulante

(AC), dupa relatia:

O asemenea rat ne arat ponderea detinut de stocuri (materiale prime, materiale, produse
finite) n activul total al ntreprinderii. Analiza ratei stocurilor trebuie sa se fac n dinamica
pentru a evidenia tendina stocurilor n activul total al ntreprinderii.

Stocurile reprezint imobilizari de numerar, iar cresterea acestora peste anumite limite creeaza
serioase probleme de lichiditate. Stocurile trebuie optim dimensionate n raport cu natura
resurselor materiale sau a produsului finit.

Rata stocurilor ia valori diferite de la un sector la altul in functie de natura activitatii, ea fiind
mai ridicata la intreprinderile din sfera productiei si distributiei de bunuri materiale. Durata
ciclului de fabricatie se reflecta in mod direct in aceasta rata, intreprinderile cu un ciclu lung
de fabricatie inregistrand o valoare a ratei stocurilor ridicata. De asemenea o cretere a
volumului activitatii genereaza o sporire justificata a stocurilor. Dar, totodata nivelul
3.4. ANALIZA STRUCTURII POZIIEI FINANCIARE | 29.03.2016

stocurilor poate fi afectat si de diversi factori conjuncturali ai pietei, putand exista la un

moment dat aprovizionari peste necesar mai ales la unele materii prime la care sunt fluctuatii
pronuntate de pret.

Ca atare, data fiind complexitatea factorilor de influenta nu putem determina un nivel de

referinta al ratei stocurilor dintr-o anumita ramura sau sector de activitate.

Creterea stocurilor fata de anul precedent se apreciaza nefavorabil deoarece

presupune imobilizri suplimentare de fonduri, numerar si echivalente de numerar.
Insa pentru o analiza pertinenta se impune defalcarea ratei stocurilor pe elemente
componente de stocuri.

Rata stocurilor poate fi aprofundat prin calcularea unor rate particulare (pe tipuri de stocuri):

2.1.1. Rata stocurilor de materii prime si materiale (SMP) reprezinta ponderea stocurilor de

materii prime si materiale in totalul stocurilor.

Creterea ratei stocurilor de materii prime si materiale se poate datora fie

diminuarii ratelor celorlalte categorii de stocuri in conditiile mentinerii
neschimbate a volumului stocului de materii prime fie datorita creterii volumului

5
 de stocuri de materii prime si materiale mentinandu-se neschimbate valoarea
celorlalte stocuri, fie ambilor factori. Atunci cand creterea RSMP se datoreaza
creterii stocului de materii prime cauzele trebuie cautate printre:
- aprovizionari peste necesar datorita fluctuatiilor de pret
- modificari in structura de fabricatie in favoarea unor sortimente cu costuri
de achizitie mai mari sau care necesita un volum mai mare de materiale in
productie
- incetinire a vitezei de rotatie a acestor stocuri

2.1.2. Rata productiei in curs de executie (SPCE) reprezinta ponderea stocurilor de productie
in curs de executie in totalul stocurilor.

Creterea ratei stocurilor de productie in curs de executie se poate datora fie

diminuarii ratelor celorlalte categorii de stocuri in conditiile mentinerii
neschimbate a volumului stocului de productiei in curs de executie fie datorita
creterii productiei in curs de executie mentinandu-se neschimbate valoarea
celorlalte stocuri, fie ambilor factori. Atunci cand creterea RSPCE se datoreaza
creterii volumului productiei in curs de executie cauzele trebuie cautate cel putin
printre urmatoarele:
- creteri a duratei ciclului de fabricatie
- modificari in structura productiei in favoarea unor sortimente cu un ciclu mai lung
de fabricatie
- incetinire a vitezei de rotatie a acestor stocuri

2.1.3. Rata stocurilor de produse finite (SPF) reprezinta ponderea stocurilor de produse
finite in totalul stocurilor.

Creterea ratei stocurilor de produse finite se poate datora fie diminuarii ratelor 3.4. ANALIZA STRUCTURII POZIIEI FINANCIARE | 29.03.2016
celorlalte categorii de stocuri in conditiile mentinerii neschimbate a volumului
stocului de produse finite fie datorita creterii stocurilor de produse finite
mentinandu-se neschimbate valoarea celorlalte stocuri, fie ambilor factori.

2.2. Rata creanelor (CR) evideniaz ponderea creanelor n totalul activelor circulante:

Acest indicator evidentiaza importana relativ a portofoliului de creane in patrimoniul

intreprinderii. Si aceasta rata este influentata de specificul activitatii, de puterea de negociere a
intreprinderii cu partenerii comerciali din amonte, dar este influentata si de managementul
intreprinderii.

O cretere a ratei creanelor se poate datora fie diminuarii ratei stocurilor sau ratei trezoreriei,
in conditiile mentinerii neschimbate a volumului creanelor fie datorita creterii volumului

6
 creanelor mentinandu-se neschimbate valoarea stocurilor si a trezoreriei, fie ambilor factori.
Atunci cand creterea ratei creanelor se datoreaza creterii volumului creanelor cauzele
trebuie cautate printre:

- extinderea relatiilor cu partenerii externi

- creterea termenului de incasare prevzut prin contract

In ambele situatii se realizeaz ns o cretere a imobilizrilor monetare cu implicaii

nefavorabile asupra echilibrului financiar pe termen scurt. Din aceste motive, pentru o analiza
pertinent se impune realizarea unei corelatii cu viteza de rotatie a creanelor.

Astfel, daca viteza de rotatie a creanelor crete in acelasi ritm sau intr-un ritm
superior cu rata creanelor rezulta ca imobilizrile in creane sunt profitabile.

Daca insa viteza de rotatie a creanelor scade iar rata creanelor crete
imobilizrile in creane pot genera dezechilibre financiare pe termen scurt.

In scopul identificarii cauzelor finale, pentru a identifica locurile unde trebuie actionat pentru
a ameliora eventualele dezechilibre financiare pe termen scurt generate de o cretere a
volumului creanelor, este necesar a se aprofunda analiza ratei creanelor prin calculul unor
rate ale creanelor analitice avand in vedere:

- natura creanelor (creane comerciale, creane fata de grup, creane fata de salariati,
creane fata de stat, creane fata de actionari si asociati)
- certitudinea ncasrii lor (creane aflate in termenul de incasare si asupra carora
exista certitudinea ncasrii lor si creane neincasate la termen si a caror incasare
este nesigura)
- termenul de realizare (creane pe termen scurt pana la 10 zile, creane pe termen
3.4. ANALIZA STRUCTURII POZIIEI FINANCIARE | 29.03.2016

mediu intre 10 si 30 de zile) si creane pe termen lung (mai mult de 30 zile)

Datele necesare calcularii unor astfel de rate analitice le regasim in datele analitice ale
contabilitii

Creterea ratelor de stocuri semnifica imobilizri de numerar sau echivalente de numerar in

diverse faze (aprovizionare, productie, desfacere). Pentru o analiza pertinenta a creterii
ratelor de structura a stocurilor se impune corelarea acestora cu vitezele de rotatie ale
categoriilor respective de stocuri.

Vitezele de rotatie a stocurilor pot fi exprimate in mod corespunzator si ca durate in zile.

Daca vitezele de rotatie a elementelor de stocuri prezentate mai sus cresc in

acelasi ritm sau intr-un ritm superior cu ratele de structura corespunzatoare, rezulta ca
stocurile respective genereaza beneficii viitoare superioare sau cel putin egale cu valoarea
imobilizrilor in stocuri.

Daca insa vitezele de rotatie scad iar ratele de structura cresc pentru aceleasi
elemente de stocuri, atunci acele stocuri nu vor genera beneficii economice viitoare pe
masura.

7
2.3. Rata trezoreriei (TR) indica ponderea disponibilitilor bneti (de numerar) i a
investiiilor financiare curent in totalul activelor circulante.

O cretere a ratei trezoreriei se poate datora fie diminuarii ratei stocurilor sau ratei creanelor,
in conditiile mentinerii neschimbate a volumului trezoreriei fie datorita creterii volumului
trezoreriei mentinandu-se neschimbate valoarea stocurilor si a creanelor, fie ambilor factori.
Atunci cand creterea ratei trezoreriei se datoreaza creterii in marime absoluta a volumului
trezoreriei cauzele trebuie cautate printre:

- extinderea volumului plasamentelor pe termen scurt

- creterea numerarului existent in casieria intreprinderii si in conturi la banci.

Aceiasi interpretare insa de sens invers se poate realiza atunci cand e vorba despre o scadere a
ratei trezoreriei. In ambele situatii se impune deci o defalcare a trezoreriei prin calcularea
celor doua rate structurale analitice, adica:

o Rata investitiilor financiare pe termen scurt care reflecta ponderea plasamentelor pe

termen scurt (IFTS) in nivelul total al trezoreriei (TR).

o Rata numerarului din casa si banca care reflecta ponderea numerarului din casa si

banca (CCB) n cadrul trezoreriei (TR).

O cretere a ratei trezoreriei semnifica o consolidare a starii de lichiditate financiara

3.4. ANALIZA STRUCTURII POZIIEI FINANCIARE | 29.03.2016

cu implicatii favorabile asupra mentinerii unui echilibru financiar pe termen scurt. O
cretere necontrolata a numerarului nseamn insa pentru actionarii intreprinderii ca nu
exista o angajare a firmei in afaceri, banii fiind imobilizati in banci sau titluri.

In literatura de specialitate se apreciaza acceptabil totusi un nivel al ratei trezoreriei

cuprins intre (3 -5 %) din activul circulant. Conform IAS insa o cretere a ratei trezoreriei
nu este restrictionata din punct de vedere al obtinerii si utilizarii elementelor de trezorerie
in procesul afacerii.