Masterat Psihologie Educaional i Consiliere

Disciplina Psihologia transcultural a dezvoltrii

Anul II Suport curs

Diversitatea transcultural a ontogenezei. Preise
antropologice! sociale! deogra"ice i edicale
Selecia, adaptarea, co-traducerea textelor, formularea execiiilor
prof. dr. Luminia Iacob
2013
1
Not. Diciplina Psihologia transcultural a
dezvoltrii propune tudenilor o acoperire
complementar a coninuturilor ale atfel !
- Dezvoltarea ontogenetic primar
(colectiv, prin activitile introductive, pe baz de
mini- autoevaluri i filme didactice comentate);
- Specificul abordrii transculturale
(individual, tem din bibliografia obligatorie predare n
sptm!na a-"#-a);
# Premisele transculturale ale diversitii
dezvoltrii ontogenetice
(individual, pe baza suportului de curs test docimologic
n sesiune);
# Expresii transculturale ale diversitii
ontogenetice i cercetarea acestora
(prezentri ale cursanilor pe baza materialului
bibliografic oferit evaluare pe parcurs)$
2
3
trmo" comun# $"i aum $n mod colecti% reponabilitile fa de noul-ncut. &ama "i
rudele ale $"i %d atribuite roluri recunocute pe plan afecti%, dar nu "i pe plan ocial' doar
(rupul patern $"i aum o le(itimitate aupra copilului prin intermediul numelui, al dreptului
la re)iden $n (rupul rudelor de *n(e pe linie patern, e%entual al unui titlu, al unei po)iii $n
ocietate. +bena unei paterniti re%endicate determin inconfortabilul "i uneori dureroul
tatut de batard. ,e l*n( ata, di%orul implic pentru mam redarea t*nrului urma" fotului
o au familiei acetuia din urm, dup ce copilul a fot $nrcat' ea nu dipune de dreptul de
tutel aupra lui. De la cea mai fra(ed %*rt, copilul percepe familia mamei ca fiind diferit
"i mai puin important dec*t cea a tatlui.

,e
planul repre)entrii formrii fetuului, ideolo(ia familial atribuie adeea ramurii maculine a
familiei "i partenerului exual maculin reponabilitatea %enirii pe lume a copilului. -e)a
aritotelic care pri%ile(ia) modelarea patern "i minimali)ea) rolul mamei, impl
purttoare a %iitorului nou-ncut, e re(e"te $n foarte multe "i diferite puncte patrilineare
ale (lobului. Se conider c doar tatl tranmite %ia au, conform %ariantei ud-a.ariene,
trmo"ii tatlui unt cei care /re%in0 efectue)e un nou curu teretru $n peroana
nepoilor lor 1din partea fiului# au a nepoilor de frai pe linie maculin.
2n )onele $n care cultul trmo"ilor ete important, trbunul care e re$ncarnea) $n copil
au $l prote3ea) pe aceta ete, bine$nele, $n cea mai mare parte, un defunct pe linie patern.
-otu"i, a"a cum ober% Leac. 11456#, antropolo( pecialit $n le(turi de rudenie, adeea
proteciile pirituale au, dimpotri%, bletemele rotite de un membru al familiei materne 7
c.iar de mama $n"i 7 unt coniderate mai puternice, mai preioae au mai periculoae
dec*t cele ce eman dinpre ramura patern. Dac decendenele paterne e do%edec de
Caseta nr. $ %AM&%A 'AMI(IA() A DA*+%IEI! %AM&%A 'AMI(IA() A
I&,I%II
La tribul 8oto9oli din centrul tatului -o(o, t*nrul decendent ete un membru cu titlu
deplin al (rupului de conan(uini ai tatlui "i ete perceput ca un %i)itator mult-iubit $n
r*ndurile celui matern. :nc.ii "i mtu"ile pe linie patern unt e%eri, exi(eni fa de el' $n
c.imb, fraii "i %erii mamei ale, ca "i urorile aceteia, unt amabili, dr(ui, indul(eni "i
(lumei cu el. ;e)ult c un copil $ncredinat rudelor paterne %a fi tratat mai de(rab cu
duritate' $ncredinat rudelor mamei, %a fi coniderat ca demn de in%idie. 2n el "tie, $nc de
foarte mic, c $n familia tatlui are dreptul la bunurile comune' $n c.imb, $n timpul %i)itelor
ale la bunicii "i unc.ii materni e ded unui ade%rat 3af ritualic! ace"tia nu-i %or la drept
mo"tenire abolut nimic.
+tfel, e c.iea), datorit comportamentelor celor dou (rupuri, $ntrite "i prin itemul
de apelati%e, o %i)iune 3u%enil pecific aupra rudeniei paterne care cere repect, preupune o
ierar.ie a copiilor mai mari "i mai mici' $n mod complementar, ramura matern %a fi perceput
ca e(alitar, afectuoa "i mai plcut pentru copil.
<
neocolit pe plan material, $n c.imb conan(uinii materni dipun, dup prerea lui Leac., de o
/influen mitic0 coniderabil aupra copilului.
$.$.-. 'iliaie atrilinear
&ai puin frec%ent $nt*lnit, acet item tinde diocie)e funciile de printe "i de tat
ocial. =opilul $l identific pe cel care i-a dat na"tere cu to%ar"ul 1$noitorul# mamei ale'
dar $i datorea) repect "i upunere celui care e ocup de educaia a, $i furni)ea) reurele
neceare exitenei "i pe care $l %a mo"teni 7 de obicei un frate al mamei ale au un unc.i al
aceteia. De la tatl u, copilul nu e a"teapt la mare lucru din punct de %edere material
deoarece aceta din urm trebuie e dedice copiilor propriei ale urori' el nu %a primi nici
o prero(ati% ocial, nici o mo"tenire din partea autorului %ieii ale au a conan(uinilor
acetuia. ;amura patern a familiei unui t*nr are $n (eneral puin importan economic! $n
c.imb, rudele dinpre partea mamei contituie centrul de ac.i)iie a bunurilor "i a tatutelor
utile ineriei ale ociale. 2n ar.ipela(ul -robriand, tatl $i ete copilului un fel de bab>-itter,
afectuo "i amabil' $n c.imb, unc.iul matern t*rne"te team "i repect. +cet item e
re(e"te "i $n alte pri din ?ceania, dar "i $n +frica, $n /centura matrilinear0 din centrul
continentului, ca "i pe coata de %et 1la(unele =oatei-de-@ilde", +.anti din A.ana# au de
et 1&a9.uBa din &o)ambic#' $n +ia de ud-et, ete emnalat $n centrul Sumatrei, $n
Indone)ia, la populaia &inan(9abau, ca "i $n &alaie)ia. 2n +merica de Nord a fot $nt*lnit $n
anumite re)er%aii 1Caida, -lin(it#.
,e planul repre)entrilor fecunditii "i a atribuirii ereditii copilului, adeea brbatul nu
ete perceput ca procreator. 2n cel mai bun ca), el /dec.ide calea0, conider*ndu-e c actul
exual facilitea) mai t*r)iu na"terea au, ca la populaia din -robriand, c $l formea) pe
copil dup aemnarea tatlui u! dar nu e conider c tatl a determinat %enirea pe lume a
copilului. Se crede c trmo"ii materni "i forele onorate de aceat ramur a familiei unt cei
ce au pro%ocat formarea fetuului "i cei ce ai(ur protecia copilului.

$.$... 'iliaie natural sau nedi"ereniat
+cet re(im de tranmitere a bunurilor "i tatutelor aocia) cele dou ramuri ale familiei
copilului, acord*ndu-le funcii identice. ,entru t*nrul decendent, rudele materne "i paterne
unt ure e(ale de afeciune "i de bunuri materiale! el $i %a mo"teni $n acela"i mod "i pe
bunicii din partea tatlui "i pe cei din partea mamei "i $ntreine acela"i tip de relaii afectuoae
cu unc.ii "i mtu"ile din partea ambilor prini. 2nt*lnit la ec.imo"i, la .aBaieni, la populaia
+.mara din Dtiopia, la Lo)i din Eambia, acet tip de filiaie menine imetria, e(alitatea, c.iar
analo(ia $ntre conan(uinii din partea tatlui "i a mamei. Dl ete "i cel al populaiilor de
ori(ine european din +merica de Nord "i cel $nt*lnit $n Duropa.
@iliaia natural, ce repect le(ile ereditii, e inpir din ci%ili)aia noatr, din
concepiile lui Cippocrate "i ale lui Aalen conform crora copilul ete fructul unei combinaii
de umori ale brbatului "i ale femeii $n aceea"i mur' ea propune o %i)iune $n (eneral
ec.itabil aupra inter%eniei unuia "i altuia dintre exe $n crearea fetuului.
F
$.$./. 'iliaia 0ilinear
+cet tip de re(im familial ete mult mai rar' $ntr-ade%r, cele dou ramuri familiale din
care pro%in tatl "i mama $i acord fiecare copilului caracteritici ociale deoebite, bunuri au
puteri diferite. +cet lucru e $nt*mpl la populaia Ga9o din Ni(eria, la Lobi din Hur9ina
@ao ca "i la alte populaii.
Caseta nr. - + P+P&(A1IE ,I(I2EA%)
La populaia Aouin-->erma din %etul tatului Hur9ina-@ao 1Dac.er "i Lallemand, 1442#, un
bieel prime"te mai multe nume la na"tere' ele $i unt date de di%er"i membri ai familiei, printre care
tatl u "i fratele mamei ale' acete prenume, adeea trite, pro%oac la fel de mult compaiune dac
copilul e nume"te /?rfan-de--at0 au /?rfan-de-:nc.i7&atern0. Din partea tatlui, el prime"te
dreptul de a-i foloi bunurile "i "tie c %a primi mo"tenire caa "i pm*nturile. De la unc.ii i materni
"i de la cei ai mamei ale, %a obine bani "i turme de %ite. 2n cadrul acetei populaii, toate bunurile
mobile e tranmit deci prin familia mamei, iar cele imobile, prin cea a ttlui. 2nc din copilrie,
petrecut $n mediul rural, indi%i)ii lucrea) $mpreun cu tatl lor, dar $i datorea) o parte din munc "i
din c*"ti( "i fratelui mamei. ,e planul ritualului reli(io, oul "i oia, $n calitate de repre)entani ai
acendenilor paterni "i materni, $"i $mpart copiii! primul, al treilea, al cincilea dintre copii %or fi
iniiai $n acela"i loc $n care a fot iniiat "i tatl lor' al doilea, al patrulea, al "aelea copil %or fi du"i de
unc.iul matern, la fotul u loc de iniiere. Numele definiti%e care le unt date atunci copiilor e
inpir din cele dou (rupe de trmo"i diferii. 2n acela"i mod, $n alternan, drepturile matrimoniale
aupra decendenei feminine $i re%in tatlui "i mamei, aceata acord*ndu-i bunicului matern dreptul
de a ale(e oul primei ale fiice, ea ale(*nd apoi (inerele pentru cea de-a treia "i a cincea fat'
drepturile aupra celei de-a doua, a patra "i a "aea fiic unt acordate acendentului lor direct 1tatlui#.
,e planul repre)entrii reli(ioae a trmo"ilor familiali, (im un numr e(al de copii
ce e conider c pro%in din trmo"ii materni ai tatlui ca "i din cei ai mamei.
ACT!TATE" #eluai paragrafele $%$%& i $%$%'% pentru a identifica ce deosebete filiaia
nedifereniat de cea bilinear%
$.$.3. 'iliaii paralele
2ntr-un numr foarte mic de ocieti, la populaia +Inu din Japonia "i la +pina>K din
Hra)ilia, brbaii $"i tranmit bunurile fiilor, iar femeile, fiicelor! $n acet ca), brbaii ar
repecta re(imul patrilinear, iar femeile pe cel matrilinear. +cet tip de decenden a fot
totu"i contetat de muli antropolo(i care etimau c, $n acete dou ca)uri, re(imul ma3oritar
e do%ede"te a fi cel al patrilinearitii, femeile dipun*nd de bunuri tranmiibile de foloin
"i de %aloare inferioare celor ale brbailor. 2n afar de ata, pecificitatea iniial a acetui
item nu ete demontrat! la populaii ce practic iteme de filiaie diferite ete ce%a
obi"nuit ca bunurile peronale ale defuncilor, adeea modete, dar cu o puternic conotaie
5
afecti% "i imbolic, fie tranmie de la tat la fiu 1arme, unelte, .aine# "i de la mam la
fiic 1tofe, utenile canice, podoabe#, uneori dubl*nd, alteori opun*ndu-e formelor
preeminente de ucceiune local.

$.$.4. 'iliaia alternat
La populaia &undu(umor din Noua-Auinee, etnolo(ul &. &ead 1143F# a reperat un
proce rar! biatul prime"te bunurile de la mam "i, odat de%enit adult au la moartea a, le
%a la mo"tenire fiicei! aceata le %a trece ulterior decendenei ale maculine. +ceat
alternan e 3utific prin faptul c $n cuplurile de prini-copii de acela"i ex, tat "i fiu,
mam "i fiic, unt culti%ate a"teptri ociale de otilitate "i de ri%alitate reciproc. Hiatul nu
imte dec*t ne$ncredere fa de tatl u, $mpotri%a cruia mama a l-a pu $n (ard. +ceea"i
ituaie, $n o(lind, $n ceea ce o pri%e"te pe fiic, otil celei ce i-a dat na"tere. De"i acet
item de filiaie nu a mai fot reperat "i $n alte pri, el are a%anta3ul de a coate $n e%iden
platicitatea relaional a copilului fa de rudele de *n(e apropiate' el demontrea)
capacitile unei culturi de a codifica excluderi "i rupturi acolo unde alte ocieti au creat,
dimpotri%, le(turi foarte tr*ne $ntre membri.
ACT!TATE" dentificai trei asemnri i trei deosebiri (ntre filiaia natural )
nedifereniat i cea alternat%
$.-. Corective ale filiaiilor
+cete iteme de tranmitere a bunurilor familiale crora le-am ublinait aimetria,
datorat caracterului unilinear al unora dintre ele, unt uceptibile de a uferi ponderaii
importante. +tfel, la patrilineari, ete rar ca familia mamei, atunci c*nd ete bine ituat din
punct de %edere ocial, e abin de a 3uca un anumit rol ocial au reli(io $n pri%ina
po)iiei %iitoare a copilului' pe l*n( ata, caa ei contituie adeea un loc primitor pe care
copilul, $n ciuda le(turilor patrilineare preponderente, $l poate accepta "i pe care, poate, p*n
la urm, nu-l preac niciodat. 2n f*r"it, $n ca) de conflict (ra% $ntre un t*nr "i Ltaii0
i, rudele materne 1unc.i "i nepoi# unt de obicei intermediari "tiind aplane)e conflictul
prin cu%*nt au prin or(ani)area unor ritualuri reli(ioae.
;e(imurile de filiaie e%oluea) "i ele. De c*te%a decenii $ncoace, la matrilineari, dac
bieii dintr-o pro%incie din &alae)ia le la urorilor mo"tenirea o(oarelor de ore) pentru
ub)iten, ei re%endic $n c.imb proprietatea aupra plantaiilor de .e%ea, cu un randament
M
mult uperior. Ni $n Hur9ina, populaia Aouin-->erma, intalat la ora", $ncearc -"i lae
mo"tenirea bunurilor mobile pe care a putut le ac.i)iione)e, fiilor "i nu nepoilor.
=.iar "i $ntr-un context mai tradiional, a doua filiaie, numit Lre)idual0 au
Lcomplementar0, ia $n arcina a $n mod perceptibil detinul urma"ilor unei rude de *n(e din
partea patern, la matrilineari, au pe cel al unui t*nr conan(uin dinpre mam, la
patrilineari.
ACT!TATE" Care dintre marile aspecte ale dezvoltrii unui copil *afectiv+ cognitiv+ fizic+
moral+ motor+ sine+ social, credei c va fi mai puin influenat de tipul filiaiei caracteristic
mediului su cultural - De ce-
2. #eedina
,entru cuplul care e formea), ca "i pentru copil, exit re"edine a"a-numite /armonice0
7 $n ocietatea patrilinear, patrilocali)area 1atunci c*nd copilul rm*ne $n locuina rudelor
dinpre tat#, iar $n ocietatea matrilinear, matrilocali)area 1dac trie"te la rudele dinpre
mam, mai ale la mama mamei ale# - ' pe %remuri, la +ccra $n A.ana, exitau tai, oi
%i)itatori care, la cderea erii, e deplaau pentru a-"i %edea copiii "i oiile. +cetea locuiau
$mpreun cu mamele "i %eri"oarele lor materne au cu cu fraii "i %erii pro%enii dintr-o bunic
comun.
2n ca)ul re(imului /di)armonic0, matrilinearitatea poate fi aociat, de exemplu, cu
neolocali)area 1cuplurile care "i-au prit acendeii repecti%i pentru a-"i fonda propria
re"edin#. =opilul ete, au era pe %remuri, $ncura3at alea( locuina unc.iului matern pe
care trebuia -l mo"teneac, la adolecen ori c.iar $n timpul copilriei, cum e $nt*mpla de
multe ori. La populaiile &a>ombK din Eair, $n ca) de conflict $ntre tat "i fiu, mama $i
aminte"te oului c nu are autoritate aupra copilului! ea u(erea) c a %enit poate timpul ca
aceta plece la locuina unc.iului u dinpre mam 7 ceea ce "i %a face, obli(atoriu, cel
mai t*r)iu c$nd e %a ctori. 1;ic.ard, 14F3#
La populaiile oceanice numite nedifereniate au naturale, intalarea $ntr-o re"edin pare
opional! adeea, la f*r"itul copilriei, indi%idul ale(e $n ce parte a familiei pro%enite din cei
patru bunici dore"te triac "i munceac definiti%' fc*nd acet lucru, el pierde
drepturile %irtuale de exploatare "i de re"edin de care dipune pe l*n( celelate trei (rupuri.
.. .iguri i funcii principale ale membrilor din antura/ul copilului%
6

..$. Apelrile de rudenie
2n tudiile lor aupra familiei, etnolo(ii ditin( termeni de referin 1e deemnea) o
peroan care nu ete pre)ent, de exemplu, /mama mea0# "i termeni de adresare 1peroana
ete interpelat direct, prin! /mmico0#. 2n primul ca), e diferenia) terminolo(iile
decripti%e ce preci)ea) detaliul relaiei 1/ora tatlui nepotului meu0#, de claificrile ce
inte(rea) peroana deemnat $ntr-o lar( cate(orie familial, $n care rudele de *n(e
apropiate unt pue adeea $mpreun cu cele prin alian au c.iar cu cele ce nu unt rude! de
exemplu, apelati%ul /mam0 ce poate deemna "i pe a doua oie a tatlui, "i pe mama oului
"i, $n emn de repect, c.iar o trbunic.
2n ?ccident, familiile fiind mici, iar termenii ce deemnea) rudenia opun*nd $n mod
clar familia celular familiei lr(ite, un termen tinde adeea e refere la o in(ur peroan
au cel puin la un mic numr de peroane, conot*nd atfel intimitatea (rupului "i limitele
tr*mte ale apartenenei "i olidaritii acetuia. +tfel, termenul de /tat0 ete unic $n plan
literal, iar /frate0 "i /or0 nu fac trimitere, $n experiena de %ia a copilului european, dec*t
la un numr foarte limitat de indi%i)i. Nu acela"i lucru e $nt*mpl $n nomenclatura ha%aian
$n care unt numii /tai0 toi membrii familiei din (eneraiile anterioare, /mame0 toate
femeile de %*rta mamei copilului, /frai0 au /urori0 toi indi%i)ii din propria (eneraie din
cercul familial extin. +ceat terminolo(ie, care nu ia $n calcul dec*t una au dou
dimeniuni ale familiei - pe cea a diferenei de ex "i pe cea a cronolo(iei (eneraiilor
uccei%e de rude de *n(e-, duce la impoibilitatea ca un copil ditin( cu u"urin $ntre o
or a tatlui "i una a mamei ale biolo(ice, de exemplu.
+lte nomenclaturi de rudenie "i de alian opun, $n conformitate cu itemele unilineare,
ramurile materne de cele paterne ale familiei unui t*nr. +tfel, la populaia 8oto9oli din
-o(o, patrilinear, ce foloe"te terminolo(ia numit omaha, tatl "i fraii copilului, %eri"orii "i
%erii (eneraiei anterioare rpund cu toii la numele comun de /tat0' cu alte cu%inte, ca "i $n
tipul .aBaian, tatl biolo(ic "i unc.ii paterni nu unt difereniai. 2n c.imb, ar fi nepotri%it
din partea copilului le pun /tat0, frailor "i %erilor mamei ale' ace"tia, ca "i bunicul "i
%erii materni, primec toi aceea"i denumire ce -ar putea traduce prin /omul ncut $n familia
mamei mele0 au, pe curt, /ruda mea dinpre mam0' $n aceat ramur familial e ine cont
de ex, dar nu "i de diferenele dintre (eneraii. ? alt trtur pecific, pre)ent $n multe
iteme de apelare! micul 9oto9oli, c*nd $i denume"te pe frai "i urori, pe %erii "i %eri"oarele
dinpre tat, %a trebui pun, $nainte de a preci)a exul acetui anamblu de /urori "i frai0,
/me)inul meu0, c.iar dac ace"tia unt ncui $nainte au dup el' ete un termen care e
4
aplic tuturor, ca un ubtanti% neutru. Dac locutorul dore"te, poate preci)a! /me)inul meu 7
fat0 au /me)inul meu 7 biat0. +ceat particularitate de denumire a conan(uinilor paterni
e opune celei prin care unt deemnai %erii dinpre mam care, dac unt biei, %or fi
numii /rude materne0, iar dac unt fete, e %or au)i c.emate /mici mame0.
ACT!TATE" a, Enumerai c0t mai muli termeni de referin din categoria apelativelor
de rudenie rom0neti1 b, Cutai ec2ivalentul lor ca termeni de adresare%
..-. nterpretarea acestor diferene de apelare
Dintre diferiii peciali"ti care -au ocupat de antropolo(ia rudeniei, funcionali"tii en(le)i
au lanat ipote)a c acete decupa3e "i re(rupri operate $n terminolo(ie emnific rolurile
indi%i)ilor, cate(ori)ai atfel. +ce"ti termeni corepund fie unor rupturi efectuate $ntr-o linie
de conan(uitate, preci)*nd limitele anumitor funcii parentale, fie, din contra, indic
dec.iderea pre un (rup lar( a unei prero(ati%e familiale pe care ?ccidentul a limitat-o $n
mod deliberat. 2n termeni pro)aici, ;adcliffe-HroBn "i @orde $"i re)um atfel demerul!
/ Noi dm acela"i nume unui anumit numr de lucruri atunci c*nd credem c ele unt
aemntoare printr-un caracter important.0 114F3! 26#
=*t depre antopolo(ii marxi"ti, ei au etimat c analo(iile $n raporturile de producie pot
explica anumite imilitudini ale termenilor de apelare. 2n opinia lui &eillaoux 114MF#, in*nd
cont de dreptul tatlui aupra muncii fiului, membrii familiei numii $n acela"i fel unt
detinatari "i repecti% productori poteniali ai bunurilor economice.
Eecile de indi%i)i din aceea"i (eneraie familial de frai "i %eri, mai mult au mai puin
$ndeprtai, pe care patrilinearii din ocietile din &ali, Ni(eria au din 3umtatea de nord a
Hur9inei $i numec tai, unt $n mod efecti% capabili $ndeplineac rolul de pater al unui
copil. Di e implic uneori $n mod complementar, aociindu-"i eforturile $n copuri
peda(o(ice, pre(tindu-"i urma"i $n diferitele lor domenii de competen, iar alteori
procedea) $n mod ubtituti%, inter%enind doar atunci c*nd tatl biolo(ic decide le lae
locul $n mod %oluntar au c*nd e afl $n incapacitatea de a foloi dreptul de printe. +ceat
multipaternitate poate rm*ne %irtual au e poate actuali)a $n taii aociai.
;eponabilitile "i conduitele ce decur( din funcia patern e do%edec a fi foarte
diferite de comportamentul ce e a"teapt din partea unui acendent al mamei, de la un %r au
nepot al aceteia, care e arat extrem de bl*n)i "i indul(eni cu t*nra lor rud de *n(e
pro%enit dintr-o alt acenden patern. Indicarea ituaiei de $nt*i ncut au de me)in $n
familia tatlui are o funcie explicit! aceea de a c.ia o relaie ierar.ic intern cu acet (rup
10
de conan(uini, obli(ai coabite)e "i produc $mpreun' $n c.imb, ea apare ca puin
necear $n familia matern, loc de delicii trectoare pentru copil.
-erminolo(ia claificatoare ce $mparte membrii unui (rup familial $n cate(orii lar(i,
minimali)*nd apropierea conan(uin, ete indiciul deloc ne(li3abil al unui tatut $mprt"it
de indi%i)ii ce unt numii $n acela"i fel. Da indic pluripaternitatea, un fapt frec%ent $n
ocietile ne-occidentale, "i autori)ea) indi%i)ii $mpart drepturile "i datoriile fa de
tinerii repre)entani ai noii (eneraii dintr-o linie de acenden. Ne putem, de aemeni,
$ntreba care unt limitele acetor diferene, din punctul de %edere al adrerii, $n anamblul
familial.
+cete inditincii %erbale, tulburtoare pentru europeni, trebuie totu"i fie confirmate
de ober%area realitii! de exemplu, acendenii "i decendenii direci ai tribului &a9.uBa
1%e)i caeta nr.3# nu au oare comportamente de o intenitate "i o intimitate relaional ce intr
$n contrat cu lacunele $nt*lnite $n modul lor de adreareO S preci)m c aceat inere la
ditan, operat de ocietate $n itemele ale de apelare, ar putea fi parial compenat, c.iar
la ni%elul limbii, $n alte re(itre ale limba3ului' atfel, termenii de adreare ce fac ditincie
$ntre /tai0 "i /ttic0, cum ete ca)ul $n itemele din +frica de Pet, ca "i relaia biolo(ic a
copilului cu cel denumit /ttic0, re)er% uneori urpri)e.
ACT!TATE" 30ndindu4v la familia dv% lrgit+ identificai pe care dintre termenii de
rudenie+ dumneavoastr personal nu l4ai folosit nicidat ca formul de adresare
diminutivat *ex% so 5 soiorule6,% Dar copiii dv% sau copiii din antura/ul dv%familial sau
profesional -
Caseta nr. . 5I DAC) *A*)( 5I MAMA 2& A% E6IS*A7
,opulaia &a9.uBa din &o)ambic, uxorilocal 1tatl copilului a %enit locuiac la oia a# "i
matrilocal 1oia, la r*ndul ei, trie"te la mama ei# dipune de termeni de rudenie "i alian ce dau
urmtoarele informaii! ei deemnea) $n mod identic pe cei ce aparin de dou (eneraii alternate, cea
a (eneraiei uperioare locutorului 1prini# "i cea inferioar lui 1copii#. +cete claificri ale
indi%i)ilor, altur*nd, din punct de %edere nominal, (eneraii pe care ?ccidentalii le epar cu (ri3,
conduc, conform lui Aeffra>, la o nomenclatur care nu i)olea) deloc, $n plan %erbal, relaia mam-
copil! /;epre)entarea care $noe"te pronunarea cu%*ntului maama de ctre un locutor ma9.uBa nu
poate corepunde nuanelor repre)entrilor ce unt e%ocate atunci c*nd noi punem pe r*nd! /mam0,
/fiic0 etc. au c.iar /cea ce d na"tere0, /pro(enitur feminin0 etc., $n ordinea conan(uin.
=u%*ntul emnific deci altce%a, ce nu e poate traduce prin /mam0. Nu exit /mam0 $n )ona
locuit de &a9.uBa, ci doar femei din cellalt ub-(rup cruia $i aparine locutorul0. +cela"i lucru "i
$n aceea ce pri%e"te relaia patern-filial! /$n termeni proprii, fi(ura ocial patern cum o %edem noi
nu ete imboli)at "i nici %erbali)at 1nici mcar (*ndit# $n acela"i mod $n inutul ma9.uBa, unde ea
ete lipit total de emnificaie. Nu exit tai $n acet inut, nu unt dec*t peroane $nrudite 1aliate
prin ctorie# din celelalt ub-(rup de apartenen.0 11440! 10F "i 1F<#
11
+nalo(ia $ntre acete tipuri de apelare uniformi)ante "i raporturile obiecti%e intra-
familiale poate fi foarte lab, a"a cum o arat, la un mare numr de ocieti africane
poli(amice, termenul de /mam0! el ete obli(atoriu utili)at de ctre copil pentru a deemna
1at*t $n termeni de referin, c*t "i de adreare# pe oiile comune ale tatlui, care unt, de
multe ori, departe de a ucita entimente filiale comparabile cu cele pe care le inpir mama
a biolo(ic' totu"i, acete femei pot ocupa oca)ional au re(ulat funciile de $ntreinere, c.iar
de educaie a copilului.
&%&% Sistemele de atitudini
=oninutul relaiilor dintre acendeni "i rudele colaterale, at*t $ntre ele c*t "i fa de
copil, $n interiorul familiilor ne-occidentale, poate fi diferit de cel pe care-l cunoa"tem. 2ntr-o
erie de c.eme celebre, LK%i-Strau 114F6# a artat c $n multe ocieti /elementul de
rudenie0, adic anamblul tat a # "rate al aei dintr-o prim (eneraie, "i copil, $n
acela"i timp fiu "i nepot biolo(ic, dintr-o a doua (eneraie, contituia o tructur ce implica
elemente complementare, din care o parte e do%edeau predictibile. &ai ale $n ocietile
matri- au patrilineare, dac relaiile dintre tat "i copil unt po)iti%e, afectuoae "i detine,
le(turile dintre unc.i "i nepotul dinpre mam nu unt deloc a"a, "i in%er. Intr-ade%r,
normele "i a"teptrile locale fac ca indi%i)ii care ocup acete po)iii familiale nu aib nici
un fel de obli(aie $n ceea ce pri%e"te buna armonie $n familie au demontrarea unui
ata"ament mutual fa de copil' unui tat ditant $i corepunde un unc.i dinpre mam
apropiat, au, dac unc.iul ete e%er, tatl biolo(ic ete indul(ent.
Nu ar trebui ne(li3m nici o alt ur de contrate familiale frec%ente! le(turile $ntre
(eneraii. +deea, relaiile dintre dou (eneraii de conan(uini uccei%i 1prini-copii# unt
marcate de autoritatea uneia "i de upunerea celeilalte! un tat $"i repect propriul printe "i
%rea fie repectat de fiul u. 2ntre (eneraii alternate 1buniciQ nepoi# e(alitatea tinde e
retabileac. +tfel, $ntr-o familie &oi din Hur9ina, "eful familiei mn*nc eparat de
(rupul brbailor maturi! fiii i au prea mult conideraie "i reinere pentru a e apropia de el
atunci. 2n c.imb, nepoii i de-abia $nrcai unt $ncura3ai e 3oace cu el "i ia parte la
meele ale.
&%'% Exprimarea relaiilor cu rudele prin alian
R &liana 'glumea(
-rebuie menionm, $n anamblul le(turilor dintre copil "i membrii antura3ului u
familial, anumite forme de expreie foarte diferite de ale noatre. 2n ocietile din a%ana
african, un copil trebuie $n%ee c, atunci c*nd mama a e ceart %iolent cu unul dintre
12
/tticii0 i 1fratele mai mic al tatlui u biolo(ic#, el nu trebuie e perie, ci r*d!
imularea teatral a conflictului acut face parte din comportamentul care e impune $ntre
anumite tipuri de rude 1prin alian#. Dl $nu"i %a a3un(e -"i bat 3oc de oiile frailor i
mai mari ca "i de oiile unc.ilor i materni "i uporte, la r*ndul u, in3uriile acetora 7
ceea ce nu-l %a $mpiedica imt complicitate "i tandree fa de acete peroane.
R)elaiile ntre(donatorii( i destinatarii soiilor
2n ocietile $n care ditincia dintre /donatorii de oii0 "i /primitorii0 acetora poate
implica o le(tur de ubordonare a celor din urm fa de cei dint*i, cum e $nt*mpl la
populaia Hata9 din Indone)ia, copilul $n%a repede c un /primitor0 1oul unei urori mai
mari au al unei mtu"i dinpre tat# ete o peroan care poate fi tirani)at fr ca ea e
upere, c i e pot cere bunti "i cadouri pe care e %a (rbi le ofere cu )*mbetul pe bu)e.
2n en in%er, rudele dipre mam unt pentru el ditribuitori de %ia cci ei au fot odat,
pentru acendena patern, /donatori0 ai mamei ale. =opilul trebuie $nelea( foarte
de%reme c rudele dinpre mam unt aliaii crora le datorea) recuno"tin! ace"tia $l
conider ca pe un t*nr ubordonat ce aparine (rupului de /primitori0 de oii' el %a trebui
fie atent nu-i upere, e %a arta er%iabil, %a e%ita orice dieniune cu ei.
R )elaiile dintre copii i viitorii soi
-ot la populaia Hata9, un copil de F 7 5 ani, )rind o feti mai mic, o %a lua la fu(
tri(*nd' ea ete impal, %eri"oara a pe linie matrilateral, depre care i -a pu c o %a lua de
oie c*nd %a fi mare. 2n alte locuri, la multe din populaiile africane $n care promiiunile de
ctorie e fac foarte de%reme, o feti poate fu(i e acund la oirea %reunui t*nr 7 ce
i-a fot promi drept o 7 atunci c*nd aceta $i %i)itea) pe %iitorii i ocri 1la populaia
&oi#. =ercul conan(uinitii $l $ntrerupe atfel pe cel al alianei con3u(ale, la multe dintre
popoare, "i include fie %eri $ncruci"ai 1fiu de or "i fiu de frate reali au rude claificatoare
1
$n anumite ocieti din +frica ub-a.arian, din India etc.#, fie %eri paraleli 1fii "i fiice de
frai au de %eri, la diferite populaii din &a(.reb, din ?rientul +propiat "i &i3lociu#.
Piitoarea uniune dintre tineri ete adeea anunat celor intereai la o %*rt foarte fra(ed "i
din partea lor e a"teapt repecte anumite coduri comportamentale.
Dte e%ident c re(itrul de noiuni "i atitudini impue tinerilor membri ai familiilor ne-
occidentale ete mai %ariat dec*t cel ce caracteri)ea) rudenia "i aliana copilului $n ocietatea
indutrial. =opilul african, de exemplu, trebuie $n%ee $nelea( "i foloeac o reea
relaional familial mai den "i adeea mai complex dec*t cea a omolo(ului u european
1
;udenie claificatoare! fondat pe criterii "i raporturi ociale ce neutrali)ea) ditincia dintre rude directe "i
colaterale 1tat 7 unc.i etc.#
13
au nord-american, cu toate nuanele pe care aceata le implic 1de exemplu, pentru copil un
/tat mai mic0, me)in al familiei tatlui u biolo(ic, trebuie fie mai puin repectat dec*t
aceta, dar mai mult dec*t ar fi un frate au un %r /mai mare0#, cu toate contradiciile
aparente 1$n itemul patrilinear numit omaha, fiul unei mtu"i dinpre tat ete un /nepot0,
fiind cobor*t $n (eneraia inferioar "i nu mai face parte din linia de acenden#. Dar acet
re(itru conine "i )one puternice de tran)iti%itate ca un item patrilinear $n care nepotul unui
%r al trbunicului ete unul dintre tai, iar copiii acetuia unt fraii t*nrului locutor.
&%7% magini ale legturilor parentale
Din cau)a problemelor le(ate de filiaie "i de terminolo(ia de rudenie, e pune problema
nerealimului uni%erali)rii experienei familiale a copilului, a extinderii re)ultatelor obinute
p*n acum doar pe ba)a anali)rii copiilor occidentali. 2ntre altele, decrierea freudian a
relaiei triun(.iulare 1complexul ?edip#, care une"te copilul de mama "i tatl u, a pu, $ntr-o
anumit perioad, o problem pe care a ridicat-o &alinoB9i 1142M#. ,e de o parte, c.iar "i
uni%eralitatea naturii, iniial exclui%, a relaiei cu mama, $n prima parte a copilriei, de"i
mai puin contetat, pare fi fot combtut de di%ere ober%aii ale etnolo(ilor "i
pi.olo(ilor ce recu) acet /duo imbiotic0 prnind de la ocietile $n care copilul ete $n
(ri3a unui (rup de mame0. Ni mai t*n3enitoare, pentru (enerali)rile teoretice ale relaiilor cu
prinii, e do%ede"te a fi i(norana - real au imulat din punct de %edere ocial 7 a
proceului de procreare, ca de ex. la populaia -robriand, dar "i $n alte culturi, $n care tatl
biolo(ic nu are prero(ati%e de pater$
2n (eneral, fie pe planul intituiilor familiale, fie pe cel al practicilor reli(ioae,
repre)entarea acendenilor ete plural "i e deoebe"te de a noatr' aici intr, de exemplu,
paternitatea eparat a oului mamei "i a unc.iului dinpre mam la matrilinearii de tipul
trobriand, acendentul, nemarcat din punct de %edere nominal, al populaiei &a9.uBa au
nenumraii tai din ocietile patrilineare din +frica ub-a.arian' au, tot la ace"tia din
urm, anamblul (eneraional %ertical al tailor7trmo"i, $n cadrul cruia, dup ?rti(ue
114M3#, trebuie facem ditincie $ntre locul preeminent al tatlui imbolic, trmo"ul
defunct, (arant al obiceiului, al le(itimitii "i al numelui, "i locul modet ocupat de tatl real.
ACT!TATE" Cineva+ care rsfoiete acest suport de curs+ v roag s4i explicai la ce
se refer ceea ce tocmai ai citit 8ascendentul+ nemarcat din punct de vedere nominal+ al
populaiei 9a:2u;a%<
1<
/. 8Circulaia< copiilor
Studii r)lee au artat c, $n afara lumii occidentale, copiii nu locuiau, $n mod itematic,
$n cminul printec, la acendenii lor direci. Statiticile diponibile unt diparate "i nu
foarte recente' nu uitm c itemele claificatoare ale apelrilor (radelor de rudenie
$n(reuia) uneori ditincia $ntre acendentul direct "i t*nrul conan(uin mai $ndeprtat' ele
au fot efectuate la unele (rupuri, mai de(rab pe car re(ional dec*t naional. 2n A.ana,
acum dou decenii, $n 3ur de 20S dintre copii erau crecui $n afara cminului printec' $n
Liberia, <0S dintre mame menionau exitena unuia dintre copii crecut $n exteriorul
cminului. Dup Iaad "i =onrad 1146F# $n Sierra Leone, $n re(iunea &ende, <<S din copii
erau crecui de rude colaterale ale prinilor, iar 24 S dintre ei, $n afara re(iunii. La Ibadan,
$n Ni(eria, conform Iin(o-+bani.e 11462#, 32S dintre brbai "i 2<S din femei $"i
$ncredinaer copiii altuia' iar 3MS din brbai "i 33S dintre femei adpoteau ub acoperi"ul
lor pro(enitura altora. La ec.imo"i, date mai %ec.i ale antropolo(ilor, mai ale ale lui
Auemple 114M4#, etimea) la 30 7 <0S circulaia copiilor pe coata de %et a (olfului
Cudon. 2n ?ceania, tudiile efectuate de ?ttino $n Inulele -uamotu, acum cinci decenii,
preci)ea) c $n M<S din cmine are loc oferta au primirea a cel puin unui copil. 2n inulele
Noile-Cebride, la Plaat, 56S din totalul populaiei a fcut ubiectul unor atfel de tranferuri,
cf. -on9inon 114M5#.
=u toate acetea, $n timp ce $n anumite mici ocieti e obi"nuie"te tranferul de copii, $n
altele, foarte apropiate cultural "i (eo(rafic de primele, acet lucru nu e $nt*mpl! de exemplu
compatrioii tribului Aon3a din A.ana, -alleni, nu trimit dec*t 2S dintre copii $n afara
cminului printec.
/.$. Proprietatea asupra copilului
Dac $n Duropa, copilul ete coniderat ca proprietate a prinilor biolo(ici, nu acela"i
lucru e $nt*mpl pe alte continente unde deci)iile ma3ore care $l pri%ec pe copil nu unt luate
numai de cei ce i-au dat %ia. +"a cum pune un pro%erb &oi, /copilul ete al tuturor0 "i $n
cercul familiei extine, c.iar $n reeaua relaional a prinilor, diferii membri, a%*nd au nu
le(turi de *n(e cu aceta, pot emite pretenii la pre)ena, la educaia, c.iar la munca depu
de copil' pot c.iar cear ca, mai t*r)iu, unul din decendenii acetuia -l $nlocuiac $n
familia lor.
+u fot difereniate dou tipuri de tranferuri de copii 1Aood>, 1462#, $n manier aproape
opu, de"i adeea e deoebec foarte puin pe teren! adopia "i 8ngri9irea au
upra%e(.erea 1fosterage). ,rimul are un caracter oficial, poate implica ecretul ori(inilor, e
1F
conider ca ete de durat, nere%eribil "i $i pri%ea) pe prinii biolo(ici de drepturile "i
datoriile fa de copil, $n fa%oarea tutorilor. 2n c.imb, al doilea are un caracter momentan, e
adaptea) la $mpre3urri pentru c preupune parta3ul au alternana prero(ati%elor printe"ti
$ntre acendenii direci "i upra%e(.etori. &a3oritatea re(iunilor dipun de acete dou forme
de tranfer de copii dar nu le foloec $n mod e(al.
Caseta nr. / AD+P1IE 5I :2;%I<I%E
+"a cum remarc Aood>, $n +frica, deplarile de copii $n cadrul familiei extine e fac $n cea
mai mare parte conform normelor de $n(i3ire. &ai ale $n A.ana, bunurile familiei unt adeea
indi%i)ibile, conumul - colecti%, mo"tenirea trece de la fratele mai mare la me)in, au e $mparte $ntre
frai "i %eri' noiunea de linie de acenden nu ete deloc afirmat' $n acete condiii, cedarea unui
copil, care implice o ruptur abolut $ntre prinii biolo(ici "i prinii adopti%i, nu ar a%ea nici un
en. 2n c.imb, $n =.ina, cel puin $n ceea ce pri%e"te bieii, pre%alea) proceul de adopie!
mo"tenirea material "i reli(ioa e tranmite de la tat la fiu, aceta din urm de%enind oficiant al
cultului trmo"ilor care7l %a include "i pe tatl u, la momentul deceului acetuia. 2n acet ultim
ca), brbatul fr copii trebuia -"i procure unul din afar, dar putea "i cear unul de la fraii i
mai mici.
-rebuie adu(m la acet tablou c, dac bieii fceau detul de rar obiectul unor adopii,
fetiele erau $n mod itematic date $n $n(ri3ire, cu titlul de /mici-nurori-crecute de uflet0 $n familia
%iitorilor oi.
Ni $n ?ceania, e practic pe cale detul de lar( obiceiul de a da copilul pre $n(ri3ire
1fosterage#. -otu"i, Hrad> 114M5# propune pentru aceat parte a lumii, o tipolo(ie a adopiei
fc*nd inter%in di%ere forme intermediare $n acet uni%er limitat $n care coexit
fosterage-ul ambi(uu, cel explicit, adopia inclui% "i cea exclui%' el remarc c, $n aceea"i
ocietate, adopia poate pune pe picior de e(alitate anumite drepturi "i datorii ale prinilor
biolo(ici "i ale celor ociali 1adopia inclui%# au, din contra, poate retr*n( inter%enia
prinilor biolo(ici 1adopia exclui%#, $n ca)ul altor drepturi! de exemplu mo"tenirea poate fi
oferit de familia prinilor biolo(ici "i de cea a tutorilor, dar autoritatea aupra copilului ete
deinut doar de cei din urm.
Dup =arroll 114M0#, pecificitile acetor tranferuri de copii ar fi urmtoarele! putem
opune, $n toate pri%inele, caracteriticile prinilor europeni "i ale celor oceanieni. ,rinii
adopti%i din ocietile noatre unt oameni altrui"ti ce e bucur de po)iii ociale onorabile
"i de %enituri ubtaniale' $n ceea ce-i pri%e"te pe acendenii depoedai de copii, ace"tia
unt $n (eneral ru %)ui, a%*nd adeea (ra%e probleme ociale, 3udiciare au financiare. ?r,
$n ?ceania, ca "i $n +frica, prinii reali dein adeea po)iii ocio-economice mai bune dec*t
tutorii' primii le ofer un dar (enero celorlali' /donatorii0 fac atfel un act de preti(iu ce le
ai(ur conideraia "i recuno"tina partenerilor lor.
15
? alt diferen! $n ?ccident, er%iciile adminitrati%e "i di%ere intituii $i epar pe
prini de tutori, relaiile dintre ei fiind coniderate anta(onite. ?r, $n ?ceania, acet
anonimat ete de neconceput 7 faptul c $ntre ei exit o relaie po)iti% iniial, anterioar
tranferului, face ca aceta de%in poibil.
2n f*r"it, aran3amentul, $ntotdeauna intermediat de intane oficiale $n Duropa, ete, $n
?ceania, o afacere $ntre indi%i)i, adeea fr martori, acordul d*ndu-e $ntre partenerii
implicai' ete %orba c*teodat de o deci)ie ce implic doi indi%i)i au dou familii, dar,
uneori, poate implica trei interlocutori, dorina de mobilitate put*nd pro%eni c.iar de la copil'
aceta ete ca)ul Inuiilor 1Dc.imo"i# din =anada, a tribului 8oto9oli din -o(o, a populaiei
&oi din Hur9ina.
/.-. 9otive
/+ da prini orfanilor "i copii, cuplurillor terile0 pare fie preocuparea dominant a
oamenilor care, $n ocietile indutriale, e ocup cu $nfierea copiilor. +ceat %oin de
reec.ilibrare a anamblelor familiale nu ete abent nici $n ocietile tradiionale 7 de"i $n
Noua-Hritanie, din ?ceania, nu e $ncredinea) niciodat un copil unei femei care n-a putut
a%ea unul "i care, deci, l-ar cre"te ru 1Jeud>-Hallini, 1442# 7 dar nu pare deloc preeminent.
&ai frec%ent ete demerul ce permite ai(urarea unei decendene potri%ite din punct de
%edere exual! e reclam fete atunci c*nd familia nu a a%ut, ca $n &alae)ia, au biei, ca $n
=.ina pre-maoit. +numii informatori %orbec de aemeni de trate(ie educati%, ca $n ca)ul
rudelor din A.ana, care-i conider pe prinii biolo(ici prea tineri pentru a fi ni"te buni
peda(o(i "i-"i aum aceat arcin' $n @rana "i $n Duropa de altdat, e re(e"te acet tip
de ale(aie.
&ai pot inter%eni "i moti%e ma(ico-reli(ioae! $n mai multe locuri din +ia, tinerii
ctorii $"i procur o feti care %a fi coniderat ca ora mai mare a propriei pro(enituri.
Sau, cedarea unui nou-ncut poate a%ea ca efect prote3area acetuia atunci c*nd fratele u
mai mare a murit! el ete $ncredinat unui cuplu care a du la bun f*r"it de)%oltarea propriilor
copii.
&ai importante unt $n moti%ele de olidaritate inter-familial prin care conan(uinii,
re$nnoind unitatea (rupului, e dedic cre"terii odalelor. Tin*nd cont de ctoriile
prefereniale au precripti%e din interiorul familiilor extine, ne putem (*ndi c, odat
tranferat, copilul nu pro%oac o demontraie de imulare a rudeniei, prin care de%in un
decendent direct al celor ce-l $n(ri3ec, cum e $nt*mpl $n Duropa' dimpotri%, rudenia a
1M
biolo(ic ete recunocut, iar funcia a e retr*n(e doar la aliana matrimonial
1Lallemand, 1443, 144<#. +rticularea acetor dou intituii ete modulat de ca)uri diferite!
- tranferul copilului e efectuea) $n %ederea unei ctorii ulterioare 1/micile nurori
adoptate0 din =.ina pre-maoit# au facilitea) uniunea'
- copilul face parte din anamblul de pretaii matrimoniale' el contitue un element ocultat 7
deoarece celelalte elemente pri%itoare la preul oiei unt tabiliate $naintea ctoriei
1triburile HaoulK "i +(ni-Hona din =oata-de-@ilde", Aon3a din A.ana, &oi din Hur9ina
etc.#'
- copilul face parte din reparaia cu%enit familiei oiei atunci c*nd pretaiile matrimoniale
nu au fot complet ac.itate 1populaia Gao din -.ailanda#'
- copilul ete tranferat acolo unde o ctorie preferenial ce ar fi trebui aib loc, nu a mai
fot efectuat 18oto9oli din -o(o, Gatmul din Noua-Auinee#'
- copilul ete adoptat acolo unde conan(uinii nu pot reitera o ctorie $ntre dou e(mente
familiale au $ntre dou familii. La multe din populaiile oceanice, uniunea inter)i pare
fie $nlociut cu circuite repetiti%e de daruri au de c.imburi de copii $ntre acelea"i (rupuri'
efectuate timp de mai multe (eneraii, ele e%oc anumite iteme matrimoniale pecifice ale
ocietilor tradiionale. ,oate fi %orba de un c.imb reciproc la dou (rupuri de parteneri!
trimiterea unui copil de la familia + la familia H $n timpul (eneraiei 1, apoi trimiterea unui
copil de la familia H la familia + $n timpul (eneraiei urmtoare. ,oate fi %orba "i de un
c.imb (enerali)at, implic*nd o c.em de rotaie uni%oc $ntre mai multe familii! trimiterea
unui copil din familia + $n familia H, a unuia din familia H $n familia =, a unuia din = $n + , la
(eneraii diferite.
/... Cei ce 8au dreptul<
2n interiorul familiilor, anumite po)iii unt uficient de importante pentru ca o cerere de
$n(ri3ire a unui copil fie coniderat ca normal. =a)ul populaiei Aon3a din A.ana, cu
re(im mai de(rab nedifereniat, dar mai accentuat patrilinear, a fot decri de Aood> 11462#!
el arat drepturile reciproce ale frailor "i urorilor aupra pro(eniturilor repecti%ei familii!
prima fat e duce la ora tatlui, al doilea au al treilea fiu, la fratele mamei, ali biei unt
atribuii fratelui 1au frailor# tatlui, iar a treia fiic, numit /copilul p*ntecelui0, a3un(e la
mama mamei ei. Dar atunci c*nd un cuplu ofer trei au patru decendeni apropiailor, nu
trebuie uitm c %a cere, la r*ndul u, primeac copii din partea altor membri ale celor
doua familii $n cau) "i c-i %a obine fr $ndoial.
16
La populaia 8oto9oli din -o(o, patrilineari ce acord un loc foarte important familiei
paterne a mamei, e re(e"te preminena cuplului de c.imb frate-or 1au %r-%ar dinpre
partea tailor#, dar cu o reciprocitate mai mic! fratele $i d o feti urorii ale, dar prime"te de
cinci ori mai puini biei din partea aceteia. Hunicii 1mama mamei, mama tatlui, tatl
tatlui "i tatl mamei# reclam "i obin "i ei un numr foarte ubtanial de copii. La multe alte
populaii, copiii $mprumutai au druii fac parte, cum am %)ut, din ceea ce i e datorea)
familiei oiei. &ai preci, ei unt oferii bunicii dinpre mam 1a treia fat la tribul Aon3a ete
numit /copilul p*ntecelui0 din acet moti%#' aceta ete "i ca)ul primei fete la populaia
+(ni-Hona din =oata-de-@ilde" 1Dc.limann, 1462# care trebuie fie dat au mcar
propu pre $n(ri3ire bunicii materne. Ni $n &alae)ia darurile de fete ctre bunic unt
frec%ente 1&aard, 1463#.
/./. 9omentul i (mpre/urrile plecrii copilului
2n ?ceania, ete de $nt*lnit o formul de di3uncie iniial! prinii decid foarte de
oarta copilului $naintea na"terii acetuia' dac a fot promi, ete oferit upra%e(.etoarei ale
$n )ilele urmtoare na"terii. +tfel, $n CaBaI, 61S din adopii e efectuea) $ntre na"tere "i
%*rta de 1 an, cea mai mare parte a%*nd loc $ntre prima ptm*n "i prima lun de %ia a
copilului. +cela"i proce e re(e"te "i $n Inulele Societii unde practica (eneral a alptrii
artificiale $i ai(ur reu"ita.
2n +frica, f*r"itul perioadei de alptare de ctre mam ete cel ce marc.ea), la
ma3oritatea populaiilor, poibilitatea ca un copil preac cminul printec iniial. Dac,
a"a cum e $nt*mpl la tribul Aon3a, noul ncut ete r*%nit de mai muli doritori $ndreptii,
tutorele %irtual are intere e manifete $nc de la bote). Dl plte"te atunci, $n locul
printelui biolo(ic, o parte a c.eltuielilor feti%itii 1prima tiere ceremonial a prului
copilului au un obiect de podoab pentru aceta#. 2n anii ce urmea) $nrcrii, el %a %eni
caute copilul pentru a-l duce la el aca. Decala3ul $ntre luarea deci)iei "i punerea a $n
aplicare poate fi mai mare, dat fiind c partenerii nu unt obli(ai e re%ad $n timpul
perioadei intermediare, de prim educaie, a t*nrului indi%id.
La unele populaii, e iau anumite mena3amente fa de mama care ete deprit de
copilul u! la &oi din Hur9ina, ete bine i e promit femeii o nou na"tere $n momentul
$n care primul ncut $i ete luat. +lii procedea) cu o oarecare bruc.ee, ca la tribul
8oto9oli din -o(o, unde unii tai $"i dau imediat fiica urorii lor care o reclam. :nele
peroane $ndreptite ia copiii, procedea) uneori cu "i mai mult .otr*re, precum acele
mtu"i dinpre tat din tribul ul9a din Noua-Hritanie 1?ceania#, care unt at*t de i(ure de
14
drepturile lor de tutor $nc*t iau copilul fr a-i pre%eni mcar de acet lucru pe fraii lor,
prinii biolo(ici! /acet tranfer ete at*t de informal $nc*t poate a%ea loc c.iar "i fr "tirea
prinilor0 1Jeud>-Hallini, 1442#, din cau)a impoibilitii morale a acendentului biolo(ic de
a contraria dorina unei tere peroane care dore"te fie printe adopti%. 2n acet ca), autorul
define"te proceul ca renunare parental, fcut nu din obli(aie de parta3, ci din cau)a unei
datorii familiale at*t de imperati%e $nc*t prinii biol(ici nu i e pot utra(e.
/.3. .amilia recompus i copilul
+cete rudenii claificatorii, acete fenomene de multipaternitate "i de $mprumuturi-druiri
de copii explic analo(ia claicelor /familii lr(ite0 de pe alte continente cu recentele noatre
/familii recompue0 moderne. Dle au $n comun non-unicitatea funciilor printe"ti "i le cer
adulilor aptitudinea de a prelua roluri nepre%)ute de ocietatea occidental. Dar, datorit
unei definiii mai lar(i date anamblului de conan(uini "i aliai, datorit unui exi(ene porite
aupra obli(aiilor olidare din partea acetora, ele dipun de o mai mare latitudine de deci)ie,
$n ca) de ne%oie.
,e de o parte, -a artat c anumite populaii $"i contruiec de la $nceput familia $n a"a fel
$nc*t un copil nu poat fi luat $n $ntreinere de cei doi prini biolo(ici $n acela"i timp'
aceta ete ca)ul populaiei Samo din Hur9ina unde, din cau)a a dou uniuni uccei%e 1prima
cu o peroan a(reat, iar a doua cu un o definiti%#, copiii din prima uniune nu unt
niciodat educai de tatl lor biolo(ic, ci de al doilea partener con3u(al al mamei, coniderat
ca detinatarul le(itim al tuturor copiilor aceteia. ,e de alt parte, /ale(erile0 de rudenie unt
licite "i mai u"oare $n cadrul acetor familii lr(ite. +tunci c*nd un cuplu e detram, au
unul din partenerii con3u(ali dipare, multe ocieti cu %ate reure familiale $i ofer
copilului dou feluri de prini ociali api e ubtituie defunctului au abentului, tat au
mam. =opilul poate fi remi noului to%ar" de %ia al mamei au tatlui au unui alt o, $n
ocietile poli(amice. =um poli(amia poate lua forme diferite, e %a %orbi de ocietate
poligin - cu mai multe oii imultane pentru un in(ur brbat - ca $n +frica, $n ?rientul
&i3lociu au $n anumite pri ale +iei' %om pune depre o ocietate c ete poliandr -cu
mai muli oi imultani - ca $n Indii au $n -ibet' o %om numi apoi poliginandric - atunci
c$nd femeile "i brbaii dipun imultan de mai muli parteneri matrimoniali - ca $n anumite
re(iuni din Ni(eria, India au -ibet' $n acet ultim ca), printele nu ete identificat $n mod
necear "i nici nu are cum fie. -otu"i, oluia partenerului de c.imb ete c*teodat
dicreditat $n mediul poli(inic, pentru c ri%alitatea dintre femeile aceluia"i o e tranmite
20
adeea prin intermediul copiilor biolo(ici ai fiecreia' orfanul de mam au copilul unei femei
di%orate poate a%ea oarta =enu"reei.
2n f$r"it, datorit exitenei conan(uinilor "i a aliailor cu funcie olidar, membrii
(eneraiilor anterioare din cele dou au patru familii ale copilului pot -l ia $n $ntreinere!
mai ale fraii "i %erii tatlui $mpreun cu oiile lor 1numii /tai0 "i /mame0 la patrilineari "i
uceptibili -"i aume acete funcii#' au urorile "i %eri"oarele mamei, ca "i partenerii lor
con3u(ali 1acete rude unt de aemeni numite /mame0 $n mai multe tipuri de filiaie#. Se pare
c aceat poibiliate ete adeea pri%ile(iat, cel puin pe planul enunrii %erbale.
ACT!TATE" Enumerai trei avanta/e i trei dezavanta/e pentru dezvoltarea copilului+ pe
care le apreciai ca fiind generate de fenomenul multiparentalitii
3. Practici de materna/
=
3.$. mportana teoretic
2ncep*nd cu &alinoB9i 1142M#, antropolo(ii aflai $n ri exotice -au intereat de modul
$n care diferite populaii $"i educ copiii, $ncep*nd $mediat dup na"tere. Decriind o copilrie
$n cadrul tribului -robriand, puin reprimat, $n care cate(oriile de decent "i indecent nu e
opun dec*t de form, $n care tatl 3oac rolul doicilor atente, iar adulii pri%ec cu impatie
/3ocurile copulaiei0 la copiii lor, acet autor compar permii%itatea din prima fa) a %ieii
micului inular din ?ceania cu e%eritatea cu care erau crecui copiii $n ?ccident. Dl init,
de altfel, pe intereul unei cunoa"teri aprofundate "i a unei confruntri $ntre %iaa adult "i
copilrie! /&odul $n care brbaii "i femeile $"i aran3ea) %iaa comun "i pe cea a copiilor lor
are influen aupra %ieii de cuplu "i niciuna din acete dou fa)e nu poate fi $nelea fr
cunoa"terea celeilalte0. 11430! 20#
+ceat exi(en comparati%, ce critic perpecti%a freudian "i uniformi)area implicit
a proceului de de)%oltare 3u%enil, ca "i a cadrului parental $n care acet proce are lor, e %a
lr(i $n cur*nd. =ci, $n antropolo(ia american apare mi"carea /cultur "i peronalitate0 la
care ader, $ntre alii, &ar(aret &ead care %a crie numeroae mono(rafii depre populaiile
din Noua-Auinee 1143F#, Samoa au a populaiei din Hali. Ideea de ba) ete aceea c exit o
condiionare cultural 1ce $ncepe e exercite $nc din prima copilrie# care explic apariia
au meninerea, $ntr-o populaie dat, a unui tip preci de indi%id. +cet demer, ce $ncearc
do%edeac impoibilitatea exitenei /culturalul $nncut0, e axea) pe examinarea
practicilor care e afl la ba)a diferenelor de comportament ale brbailor "i femeilor, $n
pecial cele relati%e la prima educaie.
2n 1434, +. 8ardiner propune de aemeni un demer antropolo(ic cu nuane pi.analitice
$n lucrarea intitulat *ndividul n societatea sa, $n care caut dicearn elementele primare,
2
+namblul de $n(ri3iri ce i e aduc copilului $n primele luni de %ia
21
contituti%e ale unei /peronaliti de ba)0, pecific pentru o cultur' acetea unt
/intituiile primare0 ce le pre(tec pe cele care deri% din ele 7 /intituiile ecundare0. 2n
primele, el include /diciplinrile de ba)0, adic $n(ri3irile ditribuite "i $n%turile acordate
$n timpul copilriei' aceat rubric cuprinde condiionrile pri%itoare la dependena "i
autonomia infantil, modalitile de alptare, exi(ena au indiferena adulilor fa de
momentele "i locurile de miciune-defecaie ale odralelor, tolerana au reprimarea fa de
exprimarea exualitii infantile. +cete elemente de informare de%in materiale indipenabile
pentru contituirea unei teorii (enerale a peronalitii, $n funcie de anali)area unor anumite
ocieti. ,rintre ali antropolo(i, ;. Linton $i %a oferi acetui teoretician un tudiu bo(at
depre o populaie din &ada(acar care i-a permi -"i uin demontraia. +ceata -a
do%edit promitoare $n ceea ce pri%e"te tabilirea relaiilor $ntre anumite forme de
condiionare din prima copilrie "i unele comportamente reli(ioae, au $ntre unele forme de
educare 3u%enil "i comportamentele ulterioare $n ca) de boal. Nici aceat metodolo(ie nu a
fot cutit de critici, mai ale $n ceea ce pri%e"te criteriile de ditincie $ntre intituiile
/primare0 1cau)ale "i formatoare# "i cele /ecundare0 1conecinele primelor#.
,uericultura, intituie coniderat primar, fiind $n mod lo(ic "i cronolo(ic anterioar,
dup prerea lui 8ardiner, nu ar putea fi claat, datorit enibilitii ei fa de alte
anambluri de norme "i de practici ociale, ca fiind de fapt ecundarO =urio)itatea pri%itoare
la /peronalitatea de ba)0 -a tin p*n la urm, dup ce mai $nt*i a determinat or(ani)area
de anc.ete cuantificate aupra diferenelor dintre practicile relati%e la prima copilrie, ce
puteau permite comparaii $ntre populaiile africane, oceanice, americane' anc.eta lui U.itin(
"i =.ild 114F3# $ncearc coat $n e%iden %ariaiile relati%e la $nrcare, la autocontrolul
fincterelor, la exprimarea a(rei%itii, la manifetrile exualitii infantile, la meninerea
au eliminarea dependenei. I -a repro"at un comparatim temerar ba)at pe date diparate "i
improprii cuantificrii. +nc.eta %a fi totu"i urmat de multe tudii aemntoare $n Statele-
:nite.
+poi coninutul tudiilor interculturale relati%e la copilrie e modific $n curul
deceniilor "i tinde e fra(mente)e $n tudii relati%e la de)%oltare, la c.imburile ociale, la
noiunea de identitate la copii. -otu"i, inte(rarea t*nrului $ntr-o ocietate dat, prin
intermediul intituiilor locale de cre"tere "i educare, contitue un domeniu de tudiu a crui
metodolo(ie trebuie $nc elaborat. +numite pri ale edificiului ocial unt contruite
conform unor norme "i iteme de %alori care e repet de la un ni%el la altul. +tfel,
puericultura e pre)int ca metonimie 7 parte a unui tot - a anamblului ocial care i-a dat
na"tere' ea ete $n acela"i timp un microcomo, deci o metafor a (rupului re(ional au
22
naional din care eman. 2n acete condiii, ete mai puin important contatm ipotetica
uniformitate a unei "lefuiri de /temperamente0 au formri de /caractere0 dec*t fixm
obiecti%ele ocietii care le precrie. Dac eficacitatea omo(eni)rii culturale $n termeni de
educaie nu poate fi dec*t relati%, $n c.imb coninutul $nu"i al anamblului de coduri
culturale, %e.iculat de di%erele intane peda(o(ice, trebuie t*rneac intere "i capete
en $n ocietatea (lobal.
3.-. 9izele i forele contrarii ale materna/ului
,roce dialectic, prima educaie trebuie fie conceput ca un loc $n care e $nfrunt,
articul*ndu-e conform unor compromiuri neceare, di%ere imperati%e biolo(ice "i mai ale
ociale. ,ot e $nfrunte procee de producie "i de reproducie, domeniile exualitii "i al
abtinenei parentale, cel al numrului au al calitii perioadelor de maternitate efectuate.
3.-.$. Concentrarea sau dispersia aterna9ului
Penirea pe lume a unui copil implic o reor(ani)are intern a arcinilor membrilor familiei
au ale unui (rup mai extin. @ie i e delea( unui in(ur indi%id anamblul $n(ri3irilor ce
pri%ec copilul, fie e aocia) mai multe peroane pentru a $ndeplini aceat arcin. +cete
peroane pot fi din diferite (eneraii, de ex "i cu tatut ocial diferit.
2n pturile de mi3loc ale ocietii occidentale, $n familia retr*n "i cu re"edin
neolocal 1decendenii aduli nu coabitea) cu prinii lor#, ma3oritatea $n(ri3irilor cade $n
arcina mamei, $n pre)ent ca "i $n trecut, $n ciuda unei anumite participri a tatlui. ,e alte
continente, $n familia extin, inter%enia antura3ului ete pro(rei%, dar ubtanial. :n
tudiu aupra pre)enei "i inter%eniei antura3ului $n mediul Do(on din &ali 1,iani, 1466#,
cuantificat temporal, fcut pe < copii de %$rte diferite, arat c, dac contactul cu mama ete
predominant, c.iar exclui% timp de 6 )ile $n timpul perioadei de reclu)iune a mamei, nu
acela"i lucru e $nt*mpl "i la < luni' la aceat %*rt copilul ete $n (ri3a celorlali copii, a
bunicii "i a %i)itatoarelor, la fel de mult ca "i a mamei ale' la doi ani, importana aceteia pare
eclipat de inter%enia terilor' la doi ani "i 3umtate, dup $nrcare, tatl pare aib cel mai
mult contact corporal cu pro(enitura maculin, urmat de ceilali copii care interacionea)
ocial cu me)inul. &ama, adeea pre)ent, nu mai inter%ine dec*t punctual pe l*n( t*nrul
indi%id. ?rice ar fi, pe mur ce trece timpul, numrul "i calitatea inter%eniilor, care nu mai
unt toate ale conan(uinilor apropiai, ci "i cele ale brbailor "i femeilor din exterior,
aturea) uni%erul relaional al copilului.
;elati%ei olitudini a tinerei mame Do(on din &ali, $nc.i pentru moment $n paiul u
de locuit $mpreun cu noul-ncut, i e opune c%ai-imediata inter%enie tactil, corporal,
23
alimentar a femeilor din )ona pi(mee Dfe din =entrul +fricii. ?ber%aii cantitati%e arat c
a%em de-a face cu un item de $n(ri3iri cu inter%enieni multipli! rpunurile la neplcerile
copilului 1pl*nete# unt imediate, at*t din partea mamei ca "i din a celorlalte femei pre)ente'
de aemeni, ma3oritatea copiilor unt co-alptai de mai multe femei din (rup' fiecare u(ar
experimentea) $ntre trei "i opt tranferuri de peroane pe or la %*rta de 3-16 ptm*ni' o
medie de 1< peroane %e(.ea) mai mult au mai puin acti% la oarta a. +cet cre"tere
colecti% face obiectul unei re%endicri culturale explicite a (rupului pi(meu! ete important
fie udat comunitatea confruntat cu dificultile de upra%ieuire din pdurea primar,
e de)%olte %alorile de cooperare, de a3utor reciproc "i de comunitate a (rupului 1-roni9 "i
alii, 146M#.
+ntura3ul maternal poate deci inter%eni $n di%ere feluri! o $nlocuiac punctual pe
mam, e ubtituie complet aceteia, %e(.e)e ca aceata -"i $ndeplineac inte(ral
funcia de .rnire au de educaie care i-a fot $ncredinat. +tfel, la populaia &oi din
Hur9ina, oacrele, dar mai ale urorile "i %eri"oarele tatlui, au funcia de a o informa pe
mam "i de a upra%e(.ea calitatea materna3ului u ca "i de a o econda direct.
ACT!TATE" Deducei din descrierile acestui ultim exemplu ce tip de filiaie este
caracteristic populaiei 9ossi%
3.-.-. +0iceiuri la rudele de s=nge >consanguini?
+cete obiceiuri le poate pri%i pe urorile mai mari au pe bunici. La populaia Aouin-
->erma pare important, pentru a le permite femeilor -"i reia c*t mai repede munca de
producie, li e procure tinerelor mame un copil care e %a ocupa poarte nou-ncutul,
-l p)eac, -l ditre)e, "i nu i-l duc mamei dec*t pentru alptare' dac $ntre copiii
cuplului nu exit un copil mai mare care poat efectua acete treburi "i nici $n familia
extin, e %a recur(e la o feti din %ecini care %a fi remunerat. :n numr foarte mare de alte
ocieti au acet obicei de a recur(e la foarte tineri $n(ri3itori familiali' la unele e foloec
copii de ambele exe, altele nu recur( dec*t la fetie.
La tribul 8oto9oli din -o(o, bunica dinpre mam ai(ur $n mod %oluntar, atunci c*nd
locuie"te $n acela"i at, funcia de $n(ri3ire )ilnic a nepoilor. &ama tatlui ete c*teodat
acceptat. S-a %)ut $nainte c acete rude a%eau de aemeni dreptul de acapararare a
copiilor' pe l*n( ata, $n planul codurilor de exprimare a raporturilor familiale ne amintim c
exit adeea o /relaie detin, de (lum0 $ntre bunici "i nepoi "i c (lumele bunicii la
adrea nepoilor pe care $i tratea) drept /mici oi0 "i care, la r*ndul lor, o fur au $i
2<
deran3ea) lucrurile, conotea) o afeciune pecial $ntre ace"ti membri ai (eneraiilor
alternate.
3.-... Activiti econoice! activiti de aterna9
Dac ocietatea $i atribuie tinerei mame reponabilitatea $n(ri3irilor acordate u(arului,
ea poate, fie o cuteac de orice alt arcin, fie -i cear $mpleteac muncile ale
anterioare 7 munci a(ricole, arti)anat, tranportul mrfurilor "i comerciali)area acetora,
munc dometic $n +frica de Pet 7 cu noua $nrcinare. 2n )ona rural, pe ma3oritatea
continentelor, cea care pre%alea) ete a doua oluie. Din aceat perpecti%, ete conceput
mi)a pe care o repre)int, $ntre alte $n(ri3iri, durata alptrii' ea poate fi reimit de cele
intereate ca o plcere "i Q au ca un obtacol $n $ndeplinirea muncilor exterioare caei.
+cetea pot fi neceare din punct de %edere ocial au, din punct de %edere indi%idual,
aductoare de profit. Dup ca), diponibilitatea mamei poate fi total au temperat,
reflect*nd contradiciile inerente (rupului.
3.-./. Materna9 sau se@ualitate. A0stinen sau "ecunditate
La anumite populaii, cuplul mam-copil e poate ubtitui celui brbat-femeie ' cel puin
pentru oie, alptarea ete inonim cu contactul corporal inten cu u(arul, dar "i de
abtinen exual con3u(al au extra-marital. ,e moment, exit opo)iia $ntre materna3 "i
copulaie, $ntre le(tura con3u(al "i le(tura de filiaie.
+deea, datorit duratei alimentaiei la *n, aociat cu obli(aia catitii mamei, apare o
contradicie $ntre obiecti%ul de porire a natalitii al (rupului "i ceea ce eamn cu un
procedeu tradiional de limitare a na"terilor. -otu"i, aceta din urm nu ete nici pre)entat nici
(*ndit ca atare! foloirea maxim a poibilitilor de fecunditate a acendenilor ete perceput
ca un ric de dece pentru copilul %iu' inter%alul mai mare dintre na"teri $i d acetuia
poibilitatea de a dipune c*t mai mult de corpul mamei, de exclui%itatea $n(ri3irilor ei, care
unt o (aranie a upra%ieuirii ale. +lternati%a perceput de prini e ituea) deci $ntre
cantitatea de na"teri "i calitatea materna3ului. ?rice punere $n dicuie a lun(imii alptrii e
pre)int ca o opiune $n fa%oarea exualitii adulte "i a cre"terii numerice a pro(eniturii $n
detrimentul ecuritii fiecrui u(ar $n parte.
3.-.3. 'rustrri voluntare i involuntare
@iecare ocietate dipune de un anamblu de norme morale "i reli(ioae care deoebec
copilul bun de cel ru "i pe mama eficient de cea incapabil. De aemeni, fiecare comunitate
e caracteri)ea) printr-un mod pecific de a rpunde ne%oilor copilului care depinde, $n
partea uperioar, de repre)entarea imbolic a t*nrului 1trmo", emanaie de (eniu, %ec.e
2F
au nou fiin uman# "i, $n partea inferioar, de exi(enele itemului etic local de care noul
membru al (rupului trebuie fie impre(nat. -oi itemii materna3ului e pot modula pe un ax
care mer(e de la indul(ena printeac p*n la autoritarim, de la upunerea rapid a
adultului la ne%oile copilului, p*n la indiferen "i care poate, $n timp, fie in%ere)e acet
raport, fie -l continue.
3... C0iva itemi de puericultur
3...$. Modaliti de alptare
2n ocietile non-indutriale, perioadele de alimentaie la *n unt $ntotdeauna mai lun(i
dec*t ale noatre. 2n ?ceania, $n Inulele Samoa, ele durau doi au trei ani, $n prima parte a
ecolului notru. 2n +frica de Pet acet timp era de aemeni acceptat acum dou (eneraii,
mai ale la &oi. Dl era identic cu cel din Dtul +iei, mai ale din &alae)ia continental.
Di%er"i factori modulau aceat perioad de alptare! uneori exul copilului 1la 8oto9oli
din -o(o, bieii, cunocui ca fiind mai fra(ili, a%eau dreptul la < ani, iar fetele la trei ani de
.ran lactat#. Dar $nainte, ca "i acum, o nou arcin determina oprirea alptrii! $ntr-ade%r
laptele unei femei $nrcinate ete coniderat uci(tor, pentru %iitorul copil deoarece $i ia din
raiile ulterioare 1+frica ub-a.arian#, iar alteori pentru copilul mai mare, cruia fetuul,
de3a (elo, i-ar otr%i lic.idul .rnitor 1+frica de Nord#.
2n c.imb, me)inii beneficia) de acceul la *n timp de mai muli ani, p*n $n momentul
$n care ei $n"i"i ar decide renune. -otu"i, tolerana matern nu mai ete ce-a fot, pentru c
la multe populaii africane, ima(inea de)%oltrii intelectuale a copilului inut, p*n la trei ani
au mai mult, $n poala mamei ete tot mai ne(ati%.
2n +frica de Pet, anamblul perioadelor acordate alptrii ete $n cur de diminuare "i
tinde aib ca reper intern, $n cadrul cuplului, perioada de reluare a exualitii printe"ti! $n
3ur de un an 1la &oi din Hur9ina# au doi 1la Do(on din &ali#. +ceata are drept criteriu
extern $n%area merului de ctre copil, ce are loc puin mai de%reme dec*t $n Duropa. 2n
timpul proceului de reluare a le(turilor carnale, $n mediu poli(in, femeia nu are, $n mod
tradiional, iniiati%a' de altfel, ete de bonton ca ea re)ite un moment la olicitrile
oului-tat, $n numele ne%oii de lapte a copilului. Dxit deci o opo)iie imbolic 1ce
condiionea) practici# $ntre exualitate "i alptare, $ntre copilul precedent "i cel urmtor.
+lptarea e poate face /la cerere0 au poate fie diri3at. ?ber%atorii au $ncercat
numere de c$te ori u(e copilul ce face obiectul unei alptri la cerere. :nii dintre ei au trebuit
(rupe)e alptrile eparate care a%eau loc la mai puin de 30 de minute, $ntr-at*t erau de
numeroae. ?ber%area unui copil Haari din Sene(al, $n %*rt de "aptepre)ece luni, indic
25
)ece perioade de upt $n timpul )ilei "i $ntre "apte "i nou noaptea. La copiii mai tineri din
aceat re(iune, cu %*rte $ntre una "i dou luni, uptul are loc de "apte p*n la unpre)ece ori
$n timpul )ilei "i $ntre trei "i "ae ori noaptea.
+cete multitudini de pri)e de alimentaie lactat e explic prin apectul multifuncional
al *nului matern! conolator 7 i e d copilului care a c)ut au -a lo%it-, ludic 7 ete lat la
dipo)iia copilului care-l apuc, at*t ca bea, c*t "i ca e 3oace cu el -, lini"titor, calmant
7 er%e"te la adormirea copilului, $n +frica ca "i $n +ia.
-otu"i, aceat (enero)itate ete, pentru femeile care muncec, limitat de imperati%ele
muncii lor. 2n anotimpul ucat 1din ianuarie p*n $n iunie#, mamele &oi tau la dipo)iia
u(arului "i nu $ncearc contabili)e)e momentele uptului. Dar $n perioada de ploi, moment
al marilor lucrri a(ricole, ele $"i retricionea) darul. Dup "ae luni, bebelu"ul are drept la
trei perioade de upt dimineaa "i trei eara, iar ctre %*rta de 12 luni, doar la trei upturi pe
)i. +cet tip de retricie ete practicat "i de comerciantele rurale din tribul 8oto9oli din -o(o
care-"i $ncredinea) unor upra%e(.etori, pentru o 3umtate de )i, bebelu"ii de opt luni,
ace"tia fiind prea (rei pentru a fi du"i $n pate $mpreun cu $ncrcturile de mrfuri propue
pre %*n)are $n atele %ecine.
+cete lun(i perioade de .rnire la *n unt totu"i marcate de o pro(rei% %arietate
alimentar. Da ete puin important la &oi. =opiii din aceat ocietate, apropiai de mama
lor $n timpul meelor adulilor, decid $n mod pontan momentul c*nd %or $ncerca .rana olid
"i c$nd e %or altura meei colecti%e! nu ete impu o %*rt preci, iar mamele nu
ptrea) $n minte reperele acetui moment.
2n c.imb, copiilor 8oto9oli le unt propue tipuri de .ran intermediar concepute
pentru ei 1fiertur pe ba) de cereale# au feluri de m*ncare $ndr(ite de toate %*rtele
1bunti pre(tite "i %*ndute dimineaa $n at #. Nici acceul lor la .rana adulilor nu face
obiectul unui marca3 temporal preci.
3...-. (egturi apropiate la distan
&a3oritatea peciali"tilor $n copilria din )onele aflate $n afara rilor indutriali)ate au
initat aupra ideii de /corp l*n( corp0 "i de /piele l*n( piele0 a cuplului mam-copil. 2n
timpul )ilei, $n multe re(iuni, portul copilului $n pate, "i nu $ntr-un crucior, implic un
contact continuu al acendentei cu decendentul u. 2n +frica, ete frec%ent %e)i bebelu"ul
trec$nd din pate, la *n, apoi $n poala unei femei care face o treab acti% $n timp ce ete
a"e)at. Ni dac acet contact corporal d impreia c ete continuu doar $n timpul )ilei, el ete
"i noaptea deoarece pro.ibiia relaiilor exuale face ca oul fie abent din patul con3u(al
2M
unde copilul ete pre)ent. +cet contact tr*n, diurn "i nocturn, cu mama %a fi rupt $n timpul
perioadei de $ncetare a alptrii.
ACT!TATE" Ce credei acest tip de contact fizic avanta/eaz sau nu copilul-
Argumentai%

3..... :nrcarea
2n ceea ce pri%e"te +frica, de)baterile au opu dou erii de ober%atori! unii ai(ur c
$nrcarea ete aici efectuat brutal "i c antrenea) o dubl ruptur, alimentar 1trecerea de la
lic.id la olid# "i pi.ic 1epararea de mam#. =onecinele ale ar putea 3utifica o
important mortalitate infantil. +li peciali"ti ai(ur c, dimpotri%, contactul cu
alimentaia olid "i c.iar practica aceteia, e efectuea) cu mult timp $naintea acetei etape
"i c, $n ciuda faptului c mama "i copilul nu mai formea) un cuplu ineparabil, primirea
celui din urm $n (rupul u de %*rt "i dec.iderea familiei extine fa de el compenea)
pe deplin pierderea unei relaii iniial foarte tr*ne.
Dxaminarea puericulturilor exotice arat $nrcri puin traumati)ante 7 pro(rei%e,
efectuate cu $nele(ere "i $ncercare de recompen 1propunerea unei .rane plcute pentru
copii# 7 care e opun altora, etimate ca frutrante! aplicarea de ardei iute au a unor ubtane
amare pe mamelonul matern, a"e)area unui colier de pr care mac.ea) *nul etc.
Initenele de a lua *nul pot da loc unor conolri au unor ameninri. =opilul poate de
aemeni rm*ne $n timpul acetei perioade l*n( mama a au poate fi trimi pe l*n( o alt
femeie. 2n f*r"it, deci)ia printeac poate fi ri(id au e module)e $n funcie de
dificultile reimite de copil.
:neori, $nrcarea face obiectul unui marca3 ocio-reli(io! la populaia Uolof, muulmani
din Sene(al, data ceremoniei ete fixat de ctre tat. :n acet muulman prime"te u(arul pe
care i-l aduce o femeie 1bunica, una din co-oiile tatlui, ora mamei, o or mai mare a
copilului, o %ar aflat $n (ri3# care e ocup de el. ,reotul $i d mn*nce o plcint de mei
aupra creia a recitat o criere au un %eret din =oran. 2noitoarea "i copiii $nrcai
mn*nc "i ei din acea plcint $n timp ce mama e abine. 2ncep*nd din acel moment e
conider c acel copil poate abandona poala matern pentru a-i urma pe toi cei care au
m*ncat p*inea repecti%. ;abain, care a conemnat acet ritual, decrie un altul din aceea"i
ar. La tribul SKrVre, oficianta cuip pe de(etul mic al copilului care trebuie $nrcat "i i-l
pune $n urec.e de trei ori dac e fat "i de patru ori dac e biat. ,r3itura de mei ete
$mprit $n acela"i fel, foloind aproximati%, cu%intele urmtoare! /+t)i, copilul cutare ete
26
$nrcat, at)i el e epar de mama a "i trebuie -l urme)e pe cel care mn*nc mei. +cum
c a crecut, e duc munceac0. Dac ete %orba de un biat, ea preci)ea)! /La
$nul "i du-te "i culti%, la-l, "i du-te "i p)e"te turmele0 iar pentru o fat! /La *nul "i du-
te cu meiul, la-l, "i du-te "i caut lemne ucate, la-l, "i du-te "i coate ap din f*nt*n0
114M4!<3-<<#.
;itul marc.ea), deci, $nc.eierea unei fa)e de intimitate dintre acendent "i decendent
"i o $nlocuie"te cu o fa) de dec.idere cre un antura3 relaional mai extin "i $i $ncredinea)
copilului un rol ocial difereniat, $n funcie de ex.
,opulaia &oi face mare ca) de un rit pre-ilamic! familia pre(te"te dou plcinte din
mei (ro "i mrunt, c*te una pentru fiecare *n al mamei care alpea). Se depune o pictur
de lapte matern pe fiecare dintre ele, apoi unt ametecate $ntr-o in(ur plcint. +ceata ete
depu $ntr-un urcior p*n a doua )i c$nd %a fi oferit ca .ran copilului, un cu )a.r. Dup
ce o %a m*nca, copilul nu %a mai %rea u(. ;it $n care, $n comparaie cu cellalt, nu ete
pre)ent dec*t $nc.iderea 7 impoibilitatea ulterioar de a a%ea acce la corpul mamei.
Pom remarca c acete rituri, care nu au loc dec*t o in(ur dat $n %iaa unui t*nr
indi%id, au un caracter incitati% 7 lin(%i"tii ar pune ilocuti%! ele creea) ituaia conflictual
pe care $"i propun o reduc, $i omea) pe aduli "i pe copii e pre(teac dep"eac
o etap pe care o marc.ea) "i $i determin, $n afar de coninut, caracterul ire%eribil, a"a
cum indic olemnitatea cu care unt or(ani)ate.
ACT!TATE" Cunoatei practici sau ritualuri legate de (nrcare (n mediul tradiional
rom0nesc-
3.../. Decocturi
La di%ere populaii din Petul +fricii, femeile colectea) %e(etale pe care le pun la fiert
au la macerat $n cantitate uficient pentru o erie de ituaii de u) cotidian. +amblarea lor
%aria) $n funcie de familie. De exemplu, $ntr-un e(ment patrilinear moi din Gaten(a,
tradiia le fcea pe femei adune frun)e de r"inoae 1lannea oleosa#, ramurile "i frun)i"ul
arborelui feretia canthioides, tufele unui para)it al copacului 9arite 1loranthus#, rdcinile
arborelui fructifer ziziphus +u+ubia etc. ,reparatul obinut ete adminitrat pe cale oral "i
anal u(arului, ca "i prin tropire corporal "i ata, $nc de la na"tere. La $nceput, compu din
ap $n care -au fiert emine de bumbac, decoctul ete $nlocuit, din a doua ptm*n, cu
compo)iia de mai u. Hutura "i plturile durea) p*n la un an "i 3umtate, moment $n
care, e pune, copilul ete detul de puternic pentru a e )bate "i a cpa de mama a care
24
$ncearc continue tratamentul. =oniderat indipenabil pentru buna de)%oltare a copilului,
el $i permite mamei obin o defecaie rapid creia $i limitea) neplcerile canice 1nu
exit pamper nici cutece# "i creia $i e%aluea) normalitatea! ni"te caune prea lic.ide unt
urmate de o %ariaie a compo)iiei %e(etale a decoctului, fie de moment, fie permanent. ?rice
alt maladie preupune recur(erea "i la alte plante au copaci ale cror elemente unt
introdue $n compo)iia decoctului. +ceat compo)iie, fortifiant au curati%, face obiectul
unei "tiine deinute de btr*nele atului.
+cela"i decoct e re(e"te, cu c*te%a %ariante, "i la 8oto9oli din -o(o' el cuprinde $ntre
dou "i "apte ubtane, dar nu ete adminitrat dec*t pe cale oral. -ratamentul $ncepe
imediat dup cicatri)area cordonului ombilical "i e f*r"e"te atunci c*nd /copilul nu mai
%rea0, ceea ce e $nt*mpl la %*rte %ariabile, dar c*teodat mai repede dec*t la &oi. De
altfel, mama $n"i ete cea care dipune de arenalul de plante neceare ntii copilului, nu
familia oului.
+ceat practic ete foarte rp*ndit $n +frica unde foloirea terapeutic a %e(etalelor,
mai ale prin aperie "i aborbie oral, e aplic "i adulilor. +pectele ale imbolice "i
ocio-familiale au fot tudiate de =ro 11441#, care init aupra exprimrii ri%alitii dintre
brbai "i femei care are loc la tribul Lobi din Hur9ina! /upra.rana0 decocturilor a crei
compo)iie obi"nuit ete deinut de (rupul familial al tatlui copilului, opune ineria ocial
pe care o implic, calitile benefice pe care le confer noului membru al familiei, .ranei,
coniderat rac "i puin elaborat, ditribuit de mam 1laptele#. -atl "i ai i apar atfel ca
.rnitori din punct de %edere cultural "i inte(ratori din punct de %edere ocial.
3...3. Controlul vezicii i al s"incterelor
+ctul de a urina "i de a defeca la momentul "i $n locul con%enabil face obiectul unor
tratamente contratante $n diferite ocieti. :nele, precum ocietatea &oi, e arat detul de
e%ere $n aceat pri%in. S-a %)ut c practica foloirii decocturilor ub form de plturi o
fcea pe mam fie pe moment tp*n aupra aborbiilor "i expul)rilor pro(eniturii ei.
Dar aceat autoritate e aplic "i atunci c*nd, pe la %*rta de 1 an, copilul a"e)at foarte
aproape de mam, $n poal au $n patele ei, e a(it, d*nd din m*ini "i din picioare. Imediat
femeia $l ia, $l a"ea) $n po)iie, $n curte, cu picioarele defcute, continu*nd -l in $n brae.
&ai t*r)iu, c$nd copilul "tie de3a mear(, fraii mai mari trebuie -l con%in( e duc la
locul tabilit detinat acetor practici. Dac e arat recalcitrant dup %*rta de 16 luni, poate
fi certat, $n3urat, ameninat cu btaia. +%em, deci, de-a face, cu un mod de $n%are atent,
exi(ent, c.iar coerciti%.
30
2n c.imb, la populaia 8oto9oli din -o(o nu copiii unt cei dreai, ci c*inii! ace"tia
$n%a $nfulece re)ultatul defecaiilor bebelu"ului. De altfel, 3eturile de urin ale u(arilor
unt primite cu amu)ament c.iar dac atin( .aina %reunui adult. Noaptea, $n mediul rural,
er%iciile canine unt $nlocuite cu amena3rile interne ale camerei $n care dorm mama "i
copilul! centrul, aflat $n pant fa de perei, ete pre%)ut cu un recipient ctre care e cur(e
urina copilului. La aceat populaie, e utili)ea) animale dometice, e amena3ea) paiul
$n %ederea eliminrii de3eciilor copiilor "i nu e face preiune aupra copilului pentru
$n%area rapid a controlului %e)ico-fincterian. Dl nu ete perceput ca o etap emnificati%
"i %alori)ant a cre"terii. Ni, la fel cum $n materie de alimentaie olid iniiati%a "i momentul
$ncercrii ei unt late la latitudinea t*nrului intereat, prinilor le %ine detul de (reu
fixe)e o %*rt la care aceat aptitudine trebuie fie $n%at "i nici nu "tiu preci)e)e
%*rta la care copiii lor au dob*ndit-o.

3...4. Masa9e i ginastic
&ai puin celebre dec*t cele din Indii, maa3ele copilului $n +frica unt foarte rp*ndite
"i %ariate. Diferite documente %i)uale o demontrea) 1Hril., 1466#. Dtnopi.olo(ii u(erea)
c ele $ntrec relaia dintre adult "i copil, contituind o apreciabil timulare corporal ce-i
facilitea) copilului $n%area limitelor ale corporale.
Dxit diferite tipuri de (imnatic pentru bebelu"i, a"a cum arat /aruncrile de copii0
practicate $n Sene(al, $n afara unei $ntre(i erii de (eturi de impulionare fcute de mam
au, mai de, de o bunic a copilului. Dxit mai multe filme documentare cu acet ubiect.
+cete exerciii au copul, ai(ur femeile care le practi, -i $mpiedice pe copii de%in
ni"te aduli temtori. Dte poibil, ca "i $n ca)ul maa3elor, timule)e o repre)entare preci
"i precoce a corpului "i a poibilitilor en)oriale ale copilului ca "i o mai mare u"urin $n
mi"care.
3...A. Adorirea
? cercetare animat de foloirea frec%ent a medicamentelor $n ocietatea occidental $n
ca)ul dificultii de a adormi copiii, a artat, $ntr-o lucrare colecti%, )itualuri de culcare a
copilului, condu de Stor9 11443#, c te.nicile de lini"tire prealabile adormirii nu neceitau
deloc recur(erea la medicamente $n ocietile tradiionale. -rec*nd din patele mamei $n
braele $nlocuitorilor aceteia, bebelu"ii tribului ,eul din Sene(al, ufer puine frutrri. +-"i
la *nul $n poeia copilului, a recur(e la le(nare ca "i la lun(i melopee tranmie de la
mam la fiic, pare contitue te.nicile de adormire foloite de mamele u(arilor al(erieni.
-ran)iia bl*nd de la corpul matern pre contactul cu .amacul ete, dup &ota 11443#,
31
ecretul omnului profund al locuitorilor din re(iunea Nordete din Hra)ilia. /=opilul-)eu0
din Japonia, decri de Ju(on 11443#, beneficia) "i de un anamblu de (eturi pecifice,
aociate cu poturi de tip proximal din partea peroanei care-i poart de (ri3.
2n Inulele ;eunion, $n mediul de ori(ine -amoul, teama de pl*netul copilului 1foarte
rp*ndit $n ocietile non-occidentale# ucit m*n(*ieri "i le(nri. +cetea unt inclue
$ntr-un ritual care celebrea), $ntr-a "aipre)ecea )i, f*r"itul retra(erii mamei "i a nou-
ncutului, $n curul cruia un preot in%it pe toi prinii contribuie "i ei la adormirea "i la
omnul copilului! fiecare din membrii familiei, $n ordinea %*rtei "i a apropierii de rudenie,
%ine in o parte a cu%erturii "i a"e)e cadouri 1bani, bi3uterii au .aine# l*n( t*nrul ce
doarme, dup Ao%indama 11443#.
3...B. Dezvoltarea aptitudinilor deose0ite
=.iar dac peda(o(ii ocietilor occidentale nu i(nor faptul c anumite tipuri de
cuno"tine pot fi comunicate cu ucce $nc de la o %*rt precoce, precum $n%area
intrumentelor mu)icale au a limbilor trine, $n ceea ce pri%e"te de)%oltarea unor aptitudini
fi)ice, efectuat la $nceputul ciclului de %ia, ucit ne$ncredere "i incredulitate. & fortiori,
obiecti%ele pe care o comunitate dat, profeional au re(ional, "i le fixea) ca poibile
pentru ma3oritatea tinerilor i decendeni, pot prea inacceptabile, c.iar periculoae
ober%atorilor din exterior. Dtnoteoria 1a"teptrile unei comuniti# e confrunt atunci cu
etnocentrimul 1atitudine de repudiere a %alorilor trine colecti%itii#. -otu"i, multe (rupuri
umane tind timule)e "i -"i de)%olte, $n funcie de particularitile lor (eo(rafice au de
funciile laborioae exerate $n acti%itile tradiionale, te.nici corporale "i moduri ori(inale
de munc, inte(rate foarte de%reme. +tfel, %orbind depre copilul &anu ce trie"te pe o
inul din ?ceania, &ead conemna, $n 1430, lucruri uimitoare!
Caseta nr. 3 C+PII AC%+,A1I7
/?amenii circul $n piro(, caele a"e)ate pe t*lpi e afl $n mare, podeaua ete fcut din
$mpletituri de "ipci, $n (enul torurilor %eneiene. +cete "ipci e pot deface, plia, "i aluneca,
dec.i)*nd mari (uri $n podea. :n copil imprudent au al crui printe ete ne(li3ent poate e
t*rac pre una din acete (uri, alunece prin ea "i cad $n apa rece...1...# De"i copiii trec de prin
acele (uri, n-am au)it niciodat de %reun ca) de $nec 1...# Ari3ii "i ateniei prinilor i e adau(
exi(ena ca, de mic, copilul fac el $nu"i efortul de a dob*ndi c*t mai mult abilitate fi)ic. @iecare
pro(re al copilului ete notat "i i e cere mereu -"i dep"eac recordul. &icuului care -a poticnit i
e repro"ea) ne$ndem*narea "i dac a fcut o protie cu ade%rat mare, are /dreptul0 "i la o palm pe
deaupra 1...#. 2mpiedic*ndu-l -"i pl*n( de mil, ete pro%ocat $ncerce din nou. +ceat atitudine
e%er "i puin impatic la prima %edere, $i permite copilului -"i de)%olte calitile motrice.0
De fapt, t*nrul &anu $n%a $noate la fel de bine cum mer(e, cum conduce pa(aia, cum
m*nuie"te pr3ina, cum e car $n mod remarcabil. /Noi etimm c a a"tepta de la un copil $noate
de la %*rta de trei ani "i e care ca maimua $nainte de a $mplini aceat %*rt, $neamn -l
32
form prea mult' de fapt ete %orba de a-l obi"nui, cu o bl*nd initen, -"i foloeac "i cea mai
mic parte din ener(ia "i din fora de care dipune0 1p. 3F 7 35#.
+cet tip de educaie care poate ni e par exi(ent, c.iar excei% "i periculo, ete un exemplu a
ceea ce numim etnoteorii, adic a"teptrile parentale ale unei comuniti date, care e in%etec $n
funcie de aptitudini ocialmente neceare "i care tind $ncetineac au (rbeac dep"irea
etapelor de metrie contate. +tfel, unele aptitudini nefoloitoare nu e %or actuali)a $ntr-un (rup dat,
$n timp ce $n alt (rup ele %or fi cerute la o %*rt preci tuturor tinerilor membri.
?ameni din culturi diferite $"i fixea) deci, $n funcie de acti%itile pecifice, exi(ene care,
percepute ca fiind uimitoare "i exa(erate de ober%atorul pro%enit dintr-o alt cultur, unt
indipenabile %ieii )ilnice a indi%idului. =riteriile de abilitate fi)ic cerute $n mod preant unor copii
foarte mici pot nu fie atine de adulii cu o alt ori(ine ociocultural, $n timp ce aproape toi copiii
upu"i aceleia"i ucenicii a3un( e ridice la ni%elul cerut. La &anu, ne$ndem*narea, lipa de
i(uran fi)ic "i de ec.ilibru unt necunocute la aduli, conform ober%atoarei lor.
ACT!TATE" dentificai (n literatura rom0neasc etnologic+ antropologic+ sociologic+
pedagogic+ istoric etc% trei titluri care includ practici de puericultur tradiional
+ce"ti c*i%a itemi de puericultur init pe diferenele dintre ocieti. +lptarea apare,
de departe, foarte %ariabil' deprinderea cureniei "i decocturile, maa3ele "i (imnatica pot fi
pre)ente au complet abente din tabloul de $n(ri3iri "i te.nici de care are ne%oie un copil mic.
Dar acete modulri ale timpilor de $n(ri3ire neceari upra%ieuirii ca "i adu(area
procedurilor neindipenabile cre"terii ale capt en unele $n raport cu celelalte. +tfel,
&endel, examin*nd $n 14M2 anumii itemi de puericultur pre)entai $n tudiul intercultural al
lui U.itin( "i =.ild 114F3#, conacrat relaiilor dintre formarea peronalitii "i deprinderile
din prima copilrie, precum $nrcarea "i $n%area cureniei, remarca c, $n anamblul
ocietilor in%eti(ate, tradiionale "i indutriale, acetea din urm e arat cel mai puin
/indul(ente0.
Dup cei doi autori americani, aceat calitate 1indul(ena# e operaionali)ea) atfel!
puine arcini pentru mam care interfere)e cu $n(ri3irile acordate copilului, pre)ena
continu a aceteia l*n( copil, .rnirea atunci c*nd copilului $i ete foame "i, $n (eneral,
potolirea lui ori de c*te ori imte neplceri care nu pot fi e%itate.
Dte poibil ca cerinele reclamate de puericultura deceniilor 14F0 7 14M0, $n ocietatea
occidental, fie expreia unui proiect ce %alori)ea) precocitatea $n detrimentul
entimentului de ecuritate al copilului. ,roiect care demarca aceat form de ocietate de
alte re(iuni ale lumii, mai puin preocupate de un decupa3 retricti% al temporalitii
acti%itilor copilului "i ba)at pe o te.nicitate exi(ent.
2n afara acetor criterii ametecate de diponibilitate Q indiponibilitate, recompen Q
coerciie, permi*nd aprecierea calitii itemilor de puericultur, e mai pot propune "i altele!
apectul nu neaprat necear, dar foarte important din punct de %edere cultural, al unor
anumite domenii a cror caracteritic ete de a nu fi pre)ente $n $ntrea(a ocietate 7
33
decocturi, maa3e, (imnatic 7 indicator al unui %oluntarim modelator, tranformator, al unei
prime educaii date. S-ar putea deci opune puericulturile non directi%e, ce la copilului
iniiati%a dorinei "i a (eturilor pecifice "i care e mulumec $noeac efortul $ntreprin
au contate pro(reul de)%oltrii, celor din ocietile mai ambiioae din punct de %edere
peda(o(ic, care de%anea), pro%oc*ndu-le, (eturile a"teptate "i care par preupun c,
fr acet inter%enie, tadiul a"teptat nu -ar produce. 2n f*r"it, pe planul pecificitilor,
ete important indicm modul %ariat, acti% "i aparent precoce $n care diferitele ocieti pot
foloi platicitatea acetor capaciti fi)ice "i intelectuale ale copilului.
ACT!TATE" Prin intermediul celor trei scale+ facei evaluarea formelor de (ngri/ire
menionate *a+ b+ c,%
>? =7? 7>? @7? $>>?
$% puericultur nondirectiv
=% puericultur a precocitii
&% pericultur a securitii afective
a, (ngri/irea copilului (n mediul tradiional rom0nesc1
b, (ngri/irea pe care dv% personal ai primit4o ca bebelu1
c, (ngri/irea pe care ai acordat4o copiilor dv% *unde este cazul, ) pe care o
preconizai pentru viitorul dv% copil%
4. A doua etap a copilriei
4.$. Socializarea copilriei
2n +frica, p*n la apariia "colii, intanele ociali)ante $nrcinate cu elaborarea codurilor
de comportament utile relaiilor inter-(rupuri "i inter-indi%iduale, "i diponibile pentru a
$n%a deprinderile practice "i intelectuale erau! familia, claele de %*rt, aociaiile,
ocietile de iniiere.
4.$.$. 'ailie i adult 8n iniatur
2n mediul printec, dup $nrcare, copilul pierde o parte din tatutul puternic de care
beneficia. 2n +frica, ie"it dintr-un trmo", la contactul cu lumea in%i)ibil "i uceptibil de a
e $ntoarce acolo, copilul e rupe de acel prim uni%er pentru a participa din plin la lumea
uman. ,opulaia &oi din Hur9ina ne ai(ur c aceta ete ca)ul copilului care a dep"it
etapa merului, a $nrcrii "i a $n%rii cu%*ntului. +tunci nu mai ete o fiin participant la
lumea upranatural, el ete de-acum $nainte me)inul familiei! adic ete indi%idul cel mai
3<
puin fa%ori)at, pentru c nimeni nu-i d acultare, pe c*nd el datorea) repect tuturor
celorlali.

4.$.-. Clase de v=rst
2n anumite ocieti, cu puternic or(ani)are teac, $n care o putere central de tip
%ertical 1re(alitate# nu -a manifetat prea puternic, re(im o alt tructur ocio-politic,
ori)ontal, care adminitrea) oamenii dup apartenena lor (eneraional au dup (rupele de
%*rt 1+bKlV "i =ollard,146F#. -otalitatea locuitorilor unei comuniti e re(e"te aici. 2n
%*rful piramidei %*rtelor "i a puterii, fi(urea) Sfatul Htr*nilor, ce (etionea) treburile
comunitii! a%anarea $n %*rt ete olemni)at "i doar btr*nii pot accede la autoritate. La
ba)a piramidei, copiii dup $nrcare formea) prima cla de %*rt cuprin)*nd indi%i)i de
trei, patru ani 1mai ale $n &ali#. +ceat (rup de %*rt ce are tatutul cel mai de 3o, %a
trebui parcur( o erie de (arde mai mult au mai puin u"or de obinut. D(alii de %*rt $"i
%or menine tot timpul %ieii apartenena "i olidaritatea intern, c.iar dac exit, $n interiorul
acetei tructuri ori)ontale, diferene de tatut, de reponabilitate "i de preti(iu.
=opilul $nrcat e inte(rea) deci cu u"urin (rupului de copii din atul "i din claa a de
%*rt. 2mpreun cu ace"tia e pre(te"te uporte probele iniiatice' contribue la formarea
unui (rup de 3ocuri, de acti%iti a(ricole, de practici reli(ioae, de celebrare a rbtorilor.
+ceat comunitate 3u%enil ete dotat cu o or(ani)are proprie, c.iar dac reponabilii i
1adeea un "ef "i un fel de tre)orier# unt deemnai de adulii care-i upra%e(.ea) $n
permanen. :ltimul oit $n aceat tructur ierar.i)at, copilul e (e"te atfel la ba)a unei
cri ociale pe care timpul "i tranformrile ociale pe care le (enerea) $l %or face o urce
$ncet.
4.$... Munci asculine i "einine
+"a cum pune etno-pi.analitul De%ereux, orice ocietate ete intereat -"i
maculini)e)e bieii "i -"i femini)e)e fetele. Dte %orba de un proce contruit ale crui
elemente %aria) $n funcie de cultur. &ead depl*n(e faptul c nu e mai $nt*lne"te nici o
cultur care / afirme c toate trturile ale pecifice de caracter 7 protie "i inteli(en,
frumuee "i ur*enie, prietenie "i otilitate, iniaiti% "i pai%itate, cura3, rbdare "i
(enero)itate - fie imple trturi umane0 11466! 1F#. Dle er%ec ca marcatori uplimentari
la diferena iniial $ntre brbai "i femei. Iar autoarea remarc c un rol atribuit $n mod
imperati% unuia dintre exe, $n cadrul unei ocieti, poate -i fie refu)at $n alta. ;elu*nd
aceat in%eti(aie, Aodelier contat c, dac e%antaiul de munci feminine pre)int foarte
multe contrate, %aloarea care le ete atribuit ete $n c.imb mai uniform! $n toate culturile,
3F
ectorul de acti%itate aumat de elementul feminin ete coniderat ocialmente ecundar. 2n
ocietatea tradiional, dob*ndirea trturilor "i acti%itilor pecifice unuia au altuia dintre
exe $ncepe $nc din copilrie, uneori c.iar de la na"tere. Din momentul c*nd e anun $n at
oirea noului-ncut 7 /ete un r)boinic0 au /ete o buctrea0 7 ete uneori $n(duit
e aocie)e, $n mod tereotip, (enul copilului "i arcina atribuit $n *nul aceluia"i anamblu
cultural. &arca3ele etetice au reli(ioae 1(urirea urec.ilor, coafuri, podoabe pentru copii#,
determinarea pudorilor corporale, tabilind )onele de nuditate au de diimulare %etimentar,
atitudinile, poturile, permit $n ma3oritatea re(iunilor e fac imediat deoebire $ntre bieei
"i fetie.
&uncile 3u%enile $n cadrul familiei, exi(ibile $n mod tradiional $ncep*nd cu %*rta de
patru 7 cinci ani, continu "i de%*r"ec munca de interiori)are a acetor ditribuiri de arcini
ociale, contruite pe c*te%a caracteritici pi.olo(ice. +m %)ut $n %etul +fricii rurale c
fetielor le unt $ncredinate, $nc de foarte tinere, de ctre mame, arcini de $n(ri3ire a
copilului, a3utor la treburile canice, de buctrea, de %*n)toare a produelor fcute $n ca,
de etoare etc. La r*ndul lor, bieii e ocup de %itele mici, upra%e(.ea) culturile
$mpotri%a mamiferelor "i prilor ditru(toare, ar c*mpuri de dimeniuni redue, ober% "i
$"i a3ut fraii mai mari, me"te"u(ari au reparatori.
2n +ia de Sud, la tribul -ora3a din =KlVbe 1Indone)ia#, mrturiile adulilor culee de
Noo>-,alm 1144<# cot $n e%iden c fetiele $ntre patru "i "ae ani a3ut la coaterea apei
duc*nd pe umeri recipiente lun(i de bambu, particip la piarea ore)ului, e duc culea(
le(ume culti%ate au lbatice, mer( la pecuit, particip la recoltare "i unt retribuite' $"i
econdea) mamele la cre"terea animalelor dometice 1porci# "i primec o (ratificaie
monetar atunci c*nd unul dintre ei ete %*ndut. Dle $"i upra%e(.ea) "i fraii mai mici 7 %eri
primari, %eri mai $ndeprtai au %ecini - $i .rnec la cererea acetora. La "ae ani e duc la
"coal. Hieeii de patru ani p)ec bi%olii' c*nd o bi%oli fat pentru a cincea oar, unul din
%iei $i re%ine t*nrului u pa)nic. La cinci ani, ei lucrea) la ore)rii. =*nd acetea unt
inundate, ei pecuiec, apoi alun( prile pe care $ncearc "i le prind cu bee une cu clei
"i le pun $n coli%ii. +poi, particip la tr*n(erea recoltelor "i primec nopi de ore) pe
care le %*nd pe buci de tof. La "ae, "apte ani "i ei mer( la "coal.
+%em de-a face cu o exploatare a muncii 3u%enile, cu o colaborare bine temperat a
actorilor produciei familiale au cu o peda(o(ie pro(rei% a acti%itilor a(ricoleO =riteriile
3ocului ne permit rpundem doar parial la acete $ntrebri.
35
4. -. Activiti ludice
+ntropolo(ilor le-a luat o bun bucat de timp deoebeac acti%itile ludice de
celelalte ocupaii infantile. &ai $nt*i, pentru c, a"a cum au artat diferii cercettori 1Ariaule,
1436, Aai(nebet, 14M<#, 3ocul e pre)int adeea nu ca o acti%itate $n ine, ci ca un ret
de(radat "i parodic al unei celebrri reli(ioae, fra(ment de rit, de cult au parodie de
exerciiu $n raport cu dob*ndirea unei "tiine e)oterice.
De altfel, $n ocietile tradiionale, 3ocurile nu preupun $n mod necear manipularea
3ucriilor "i -a pu adeea de ctre pi.olo(i c, din cau)a aceteai abene, mai ale pe
teritoriul african, mediul $ncon3urtor al t*nrului era rac $n imulri intelectuale. Dar, din
nou, nu trebuie facem din 3ucria fabricat de adult in(urul punct de pri3in al plcerii
manipulatoare a copilului! un obiect utilitar poate fi pe moment de%iat de la funcia a "i
in%etit cu funcia de uport al 3ocului. Iar copilul poate confecione)e el $nu"i $n $ntre(ime
ceea ce-i timulea) fante)ia' aceta ete ca)ul multor 3ocuri ale tinerilor din a%ana african.
;abain 114M4#, in%entaria) uni%erul obiectelor copilului Uolof din Sene(al - fra(mente
de materiale, ambala3e abandonate, obiecte utilitare ale adultului, elemente din ca "i 3ucrii
contruite 1de ctre copiii $n"i"i' ele unt ditrue rapid, iar cele de fabricaie indutrial unt
foarte rare#' cercettoarea examinea) manipulrile acetor obiecte de copii $ntre doi "i patru.
;emarc faptul c mai multe (ame de acti%iti le includ! manipularea unui obiect ubordonat
unei atenii %a(i $ndreptate pre mediul material "i uman! explorarea uprafeelor aminte"te de
cea pe care copilul o efectuea) de obicei pe corpul mamei' au, atin(erea de obiecte
exterioare cu $ntoarcerea la corpul propriu. -oate acete acti%iti ludice au ca trtur
comun faptul c unt efectuate $n (rup "i c recur( la obiecte nu ca la un centru de intere
preeminent "i definiti%, ci ca la intrumente de pro%ocare au de experimentare a corpului
celuilalt. 2n acet antura3, obiectul nu focali)ea) atenia exclui% a poeorului u! el
inter%ine mai ale ca mediator $ntre indi%i)ii ale cror pre)ene fi)ice "i aciuni par
contitue cele mai importante ure de curio)itate "i atifacie. Dup patru ani, natura
3ocurilor e modific, paiul, ima(inat la $nceput apoi identificat prin intermediul obiectelor
pe care le aduc fraii mai mari din locurile unde e duc adulii, %a fi pu $n cen $n mod ludic,
$nainte de a fi $nu"it $n mod efecti%.
4.-.$. <ocul 8n raporturile sale cu alte doenii de activitate
Dxit claificri $n materie, precum cea a lui =alloi! 3ocuri de competiie, de noroc
1)aruri#, de imulacru Q macarade, de %erti3. Dar e pare c, dac 3ocurile unt adeea fructul
unui upranatural care nu acionea), ele reintroduc frec%ent aceat dimeniune c.iar $n
3M
exerciiul $nu"i al proceului ludic. Dte atfel cunocut, la tribul Euni din +merica de Nord,
c ppu"ile 8atc.ina, fcute pentru copii, repre)int di%initile.
Caseta nr. 4 P)P&5A (A M+SSI DI2 ,&%CI2A
La fel e $nt*mpl cu ppu"a la tribul &oi din Hur9ina 1Lallemand, 146M b#! obiect de lemn
culptat de t*mplar, e conider c pore"te fertilitatea femeii care decide -o cumpere. 2n timpul
na"terii, ea ete $n(ri3it $naintea noului-ncut 7 tropit cu ap, un cu unt de 9arite, ume)it cu
prima pictur din laptele mamei. Dup ce l-a atra pe copil $n lumea uman, iar apoi l-a prote3at $n
mod mitic $n primele )ile de %ia, ppu"a ete aruncat la (unoi au druit mai t*r)iu celei pe care a
fcut-o e nac "i upra%ieuiac. ?biectul de lemn "i-a pierdut atunci orice eficacitate ma(ico-
reli(ioa. -otu"i, dac t*nra a tp*n o par(e, adulii ne ai(ur c ea %a fi afectat $n capacitatea
a de procreare au c %a a%ea copii ce %or muri tineri. ? alt %ariant &oi a 3ocului ppu"ii!
3uc*ndu-e cu lut, copii $ntre M "i 13 ani contruiec cae "i fi(urine umane pe care le la e uuce
la oare. Din c*nd $n c*nd, un bunic poate -i ftuiac depun una din acele fi(urine pe altarul
trmo"ilor, ceea ce tranform 3ucria $ntr-un oma(iu adu defuncilor' au, "i mai bine, fetia poate,
confecion*nd mai multe ppu"i, fixe)e atfel numrul de copii pe care dore"te -i obin mai
t*r)iu $n timpul %ieii con3u(ale "i le cere $n acet mod a3utorul celor diprui.
,entru ober%atorul extern, ambi(uitatea 3ocului pro%ine mai puin din confu)ia cu domeniul
reli(io dec*t cu cel peda(o(ic. +m putea lua drept pur di%ertiment ceea ce ete acti%itate timulat
de aduli $n cadrul produciei colecti%e! atfel pra"tia t*nrului african din a%an ete utili)at pentru
upra%e(.erea c*mpurilor $mpotri%a prilor prdtoare de emine, $n timpul emnatului' iar arcul
miniatural al t*nrului pi(meu rtcitor $i permite atin( primul %*nat, el care trebuie de%in
%*ntor. &icile %ae confecionate de o feti pro%enit din (rupul $n care e tranmite din tat $n fiu
confecionarea metalelor "i olritul, $n Sena(al au $n &ali, nu unt ec.i%alentul /cinei pentru ppu"i0
occidentale, ci primele $ncercri ale aceteia, la cererea mamei ale, de a $n%a fac oale de lut.
Dte ade%rat c nici copiii nu $mpr"tie ambi(uitatea pentru c 3ocurile de imitare a adulilor par una
din cele mai bune ditracii, c.iar "i c*nd muncec! atfel, fetiele de cinci ani care $i poart "i $i
upra%e(.ea) pe me)inii familiilor lor pot, $n acela"i timp, e 3oace "i cu o ppu" de lemn. D
ade%rat c, de"i ete detul de (reu faci ditincia $ntre treburile fcute de copii "i 3ocurile acetora,
diferena dintre colaborarea la producia familial "i exploatarea economic poate trece prin criteriul
3ocului! copilul e face util familiei dup un ritm repectat $n (eneral de ctre adult, el $"i
adminitrea) timpul muncii "i include fr (l(ie unele epioade nepre%)ute $n decrierea arcinii
ale.
De altfel, cum remarc Halandier 11456#, 3ocurile "i artele nu unt niciodat diociate $n +frica.
Jocul celor 12 cue $n =oata-de-@ilde", care aminte"te de 3ocul de dame, ete cioplit din lemn ale,
fabricat cu mult (ri3, ceea ce-i confer o mare %aloare etetic. Dar dac arta turitic a pu m*na pe
cele mai minunate creaii anonime copilre"ti 7 elicopetere, camioane "i biciclete din nuiele de mei au
din *rm 7 $nlocuindu-le cu materiale mai re)itente, i-a fot mai (reu $nfrunte celelalte forme de
expreie ludic care unt raporturile ociale pue $n cen, %erbali)ate! 3ocul ete parodie, o teatrali)are
a practicilor adulte. :n exemplu unt erile de $ntrebri-(.icitori "i de rpunuri ce pot, $n mod
ne(li3ent "i (roolan, permit copiilor -ano> din udul &ada(acarului %orbeac depre
%iitoarea lor exualitate "i $ncalce re(ulile de bun7cu%iin "i precauiile care $i $ncon3ur pe cei ce
o repect, c.iar dac ace"tia unt apropiaii lor! -0St*lpul p*n)urtoriiO - D exul bunicului tu de
cinci 9ilo(rame0, - /:"a e clatin $n balamaleO 7 D exul mamei tale )ban(.iu0 1Sambo, 144<#
2n acela"i fel, acultarea au po%etirea bo(atelor creaii ale literaturii orale, mai ale ciclurile de
po%etiri ale Iepurelui $n a%an au ale ,ian3enului $n pdure, p*n la introducerea mai% a
radiourilor "i tele%i)iunilor, contituiau un di%ertiment foarte apreciat de ctre copiii africani. Numai
c, a"a cum ne ai(ur tradiia Do(on, acete po%etiri intr $n cate(oria /cu%*ntului ne(li3abil0,
contituind deci o form de enun de calitate intermediar $ntre / cu%*ntul din fa0, uperficial "i fr
(reutate de cunoa"tere "i fr %aloare de ade%r, "i /cu%*ntul din pate0 care ete cel din urm,
dob*ndit de cel $nelept dup multiple treceri iniiatice

36
A... Copilul care trebuie iniiat
,e ma3oritatea continentelor, $naintea $nfiinrii "colii "i c.iar "i at)i, la populaii
neindutriali)ate, e celebrea) iniierea. Dte %orba de cel mai imporant /rit de trecere0 au
rit de pubertate care %i)ea) inte(rarea indi%idului, copil au adolecent, $ntr-un (rup au o
cate(orie ocial creia nu-i aparine $nc 1$n acet ca) cea a adulilor a%*nd acce la
ctorie#. +lte iniieri ulterioare la di%ere ocieti ce ofer cunoa"tere "i putere, pot fi de
aemeni efectuate $n mod deliberat. Dup Pan Aennep 11404#, aceat intituie comport trei
ec%ene! epararea, mar(inali)area, apoi reunirea ocial. Da a fot reperat la f*r"itul
ecolului trecut, $n ocietile africane, amerindiene, oceanice, la care ea pre)int un numr de
caracteritici comune! apectul or(ani)at al etapelor, probe 7 $ncercri, epioade care-i unt
inclue. Iniierea poate dura mai multe )ile, luni au ani, au e derule)e dintr-o dat, fie
e fra(mente)e $n perioade, a%*nd loc la inter%ale re(ulate 1de exemplu, la $nceputul fiecrui
anotimp eceto, timp de mai muli ani#. Derularea epioadelor ritualului pre)int un apect
e)oteric cci acetea unt $ntotdeauna ituate $n afara locurilor de acti%itate "i a (rupurilor
canice obi"nuite. =*t depre iniiabili, ei e aocia) pentru o re%elaie pecial, de"i, dup
cum pune ociolo(ul Aauffmann, /ade%ratul ecret acun $n patele miterului, ete c nu
ete nici un ecret0. -otu"i aceta trebuie perpetuat fa de cei ce unt trini (rupului, fa de
oamenii de cellalt ex "i, mai ale, fa de copiii ce n-au fot $nc in%itai uporte iniierea.
;e)itenei ce e cere celor iniiai i e acord la fel de mult importan ca "i incripiilor pe
corp 1picturi, coafuri, tatua3e, carificaii# "i mai ale exului' adeea $n cadrul acetui proce
erau "i $nc mai unt inclue mutilri (enitale 1circumci)ie, ubinci)ie, exci)ie# cu au fr
alte mutilri minore 1ablaia unei falan(e au pilirea unui dinte#. Sentimente de fric unt
pro%ocate $n mod itematic prin imularea inter%eniei di%initilor, prin intermediul unor
intrumente pecifice 1lame de lemn ce produc un )b*rn*it c$nd unt $n%*rtite# "i m"ti
1imul*nd uciderea neofiilor#. -otu"i, $n al doilea r*nd, iniierea er%e"te adeea la
manipularea uman a acrului. De altfel, ea mobili)ea) ener(ie "i afecte p*n $n punctul $n
care e conider c iniiaii "i-au uitat $ntre( trecutul "i trebuie re-$n%ee %orbeac' ei
primec, de altfel, un nume nou, emn al tranformrii "i al maturitii lor. 2n f*r"it "i mai
ale, $n curul iniierii, e $n%a deprinderi te.nice, exuale, reli(ioae, etice. De exemplu, la
populaia Hobo din Hur9ina, lun(ul mit al ori(inii lor trebuie fie impecabil memorat de
fiecare neofit' la tribul Do(on din &ali, iniiaii i)olai $n%a o limb ecret' populaia Heti
din =amerun iau cuno"tin de codul moral "i de dreptul tradiioanl al ocietii lor. :n $ntre(
coninut intelectual, o repre)entare a lumii, o filo)ofie unt tranmie atfel.
34
+ceat intituie nu pare practice paritatea exelor! $n afara c*tor%a ocieti $n care
biei "i fete unt upu"i $mpreun la acelea"i probe 1tribul Lobi din Hur9ina# au, de"i
eparai, efectuea) practici imetrice 1de ex. Aba)a din +frica =entral#, multe populaii le
re)er% doar bieilor pericolele "i darurile iniierii. 2n ca)ul fetelor, uneori ctoria 7 cu tot
ce aceata implic $n pri%ina fertilitii feminine 7 e conider c poate contitui o
contrapartid a ritului de trecere efectuat de to%ar"ii lor, iar alteori e efectua un curt proce
de reclu)iune-ucenicie, e%entual centrat $n 3urul unei mutilri exuale, ca un ecou etompat a
manifetrilor iniiatice maculine.
? parte important a iniierii trimite deci la unele acti%iti ce ni e pare at)i c in de
intituia "colar "i de formarea militar. Dar o alt parte, care face din ecret, din uferin "i
din fric in(redientele inerente ale acetei intituii a trecutului, a pu probleme pi.anali"tilor
ca "i antropolo(ilor. ,rimii dintre antropolo(i care au propu diferite interpretri ale acetor
iniieri au fot Ceuc. 11462# "i ?ttember( 11464#. 2n acele tabere de reclu)iune, copilul de
ex maculin ete mul $n mod imbolic de l*n( mama a "i din uni%erul feminin pentru a
fi remi tatlui "i lumii brbailor care $l formea) au, $n mod metaforic, $l /nac0 a doua
oar' biatul, ncut din femeie prin intermediul naturii, cu ima(inea creia e aocia)
femeia, ar rena"te, de data ata din punct de %edere cultural, datorit mediatorilor i %irili. ?
alt explicaie ar fi e %ad $n durerile impue, adimul tailor "i punerea acetuia $n cen,
urmat de lic.idarea otilitilor $ntre (eneraii. &utilrile exuale fac c*teodat obiectul unor
explicaii locale trimi*nd la mituri ori(inare "i la repre)entri reli(ioae ale peroanei, la
de%*r"irea au la lipurile aceteia! atfel, tribul Do(an, $n timpul ablaiei prepuului, fac
referire la fiine iniial biexuale ale cror caracteritici e re(ec $nc $n exele omene"ti!
trebuie numai e $ndeprte)e partea maculin fetei 1clitoriul# "i partea femeiac biatului
1prepuul#, altfel ei nu ar putea e complete)e $n actul de fecundare. Ipote)ele pot fi "i
exo(ene, ca cele, di%er(ente, ale mai multor anali)e! dup Hettel.eim 114M1#, dorina
or(anelor celuilalt ex ar explica acete tentati%e de refaonare a prilor (enitale. &.
Honaparte, la %remea a, e raliae 1$n ceea ce pri%e"te ablaia clitoriului# mai de(rab
ipote)ei (elo)iei femeilor %*rtnice fa de capacitatea de plcere a repre)entantelor tinerelor
(eneraii. =*t depre &erten 114M6#, el e altur te)ei eparrii definiti%e a iniiatului de
uni%erul matern deoarece etimea) c rana efectuat la extremitatea exului reface, material
"i metaforic, %ec.ea tietur cicatri)at a cordonului ombilical.
+t)i, din cau)a concurenei intituiei "colare, iniierile e reduc' frec%entarea lor de
ctre ceteni nu ete deloc ai(urat! c.iar "i populaiile rurale e dedic unor cicluri iniiatice
mult mai curte dec*t altdat, iar duritatea probelor tinde e $mbl*n)eac. +cet
<0
ceremonial, de-acum deuet din punct de %edere peda(o(ic "i reli(io 7 marile reli(ii
mondiale au $nlocuit cultele locale la tinerele (eneraii -, nu ete repin $n totaliate, mai ale
$n +frica, ba c.iar cunoa"te $n unele locuri un uflu nou, din cau)a caracterului u identitar'
$n el e exprim de-acum $nainte ata"amentul teritorial ca afirmare a calitii tradiiilor
re(ionale, indici ai nemulumirii reale a (eneraiilor adulte fa de politicile educaionale ale
Statului.
La f*r"itul acetei examinri a itemelor de $n(ri3ire "i de educaie ale /altuia0, trebuie
acum cutm diferene "i imilitudini cu faptele /noatre0, $n trecut "i apoi $n pre)ent. Se %a
contata $n unele ca)uri c ituaia "i demerurile adulilor $nrcinai cu $n(ri3irea copiilor, $n
ciuda $ndeprtrii $n paiu "i timp, pre)int analo(ii $n planul practicii au con%er(ene ca
en. Nu $nt*mpltor, $n patele abundenei de exotim "i al caracterului ireductibil al
pecificului ituaiilor, ce aocia) membrii unor (eneraii diferite, exit probleme comune
le(ate de po)iia de prini-educatori ca "i de cea de copii "i pentru a $ncerca le re)ol%m,
exit doar un numr redu de ale(eri eficiente pe plan practic "i imbolic.
,I,(I+;%A'IE
+HDLDS, &., =?LL+;D =.1ed.#, 146F, &ge, pouvoir et societe en &fri,ue noire, ,ari, 8art.ala
H+L+NDID; A., 1456, -eu., in H+L+NDID; A., &+W:D- J., /ictionnaire des civilisations
africaines, ,ari, Carmattan
HD--DLCDI& H., 14M1, 0es blessures s1mboli,ues, ,ari, ,a>ot
H;+DG I., 1ed.#, 14M5, 2ransaction in 3inship$ &doption and fosterage in 4ceania, Conolulu,
:ni%erit> of CaBai ,re
=+;?LL P., 14M0, &doption in 5astern 4ceania, Conolulu, :ni%erit> of CaBai ,re
=;?S &., 1441, 0es nourritures d6identite ou comment devenir 0obi, in L+LLD&+ND S.,
J?:;ND- ?., 1ed#, 7rossesse et petite enfance en &fri,ue noire et a 8adagascar,
,ari, Carmattan
DS=CLI&+NN J-,., 1462, 9atre sur la terre africaine, +bid3an, IN+DDS
A+IANDHD- =.,14M<, 0e fol:lore obscene des enfants, ,ari, &aionneu%e et Laroe
AD@@;+G =.,1440, 9i pere ni mere$ ;riti,ue de la parente< le cas 8a:hu%a, ,ari, Seuil
A??DG D., 1462, Parenthood and =ocial )eproduction$ >ostering and 4ccupational roles in
?estern &frica, =ambrid(e, :ni%erit> ,re
A?PIND+&+ G., 1443, 0es prati,ues d6apaisement et l6interpretation du temps d6endormissement
du bebe a l6ile de *:a, )eunion, in S-?;8 C. 1ed.#, 0es rituels du coucher de l6enfant,
variations culturelles, ,ari, DS@
CD:S=C L., 1462, )ois nes d6un coeur de vache$ 81thes et rites bantous, ,ari, Aallimard
JD:DG-H+LLINI S., 1442, /e la filiation en plus$ 06adoption chez les =ul:a de 9ouvelle-
@retagne, /roit et culture, 23, 104-135
J:A?N J.-=., 1443, 06enfant-/ieu$ Ane etude sur les berceuses et les prati,ues
d6endormissement du +eune enfant +aponais dans son milieu, in S-?;8 C. 1ed.#, 0es
rituels du coucher de l6enfant, variations culturelles, ,ari, DS@
8+;DIND; +., 1434, 06individu dans sa societe, ,ari, Aallimard
L+LLD&+ND S., 146M, 0a filiation pour les ethnologues, 0ieu. de l6enfance, 11, <3-FM
L+LLD&+ND S., 1443, 0a circulation des enfants en societe traditionnelle< prets, dons,
<1
echange, ,ari, Carmattan
L+LLD&+ND S., 144<, &doption et mariage$ 0es 3oto:oli du centre du 2ogo, ,ari, Carmattan
LD+=C D., 1456, )ethin:ing &nthropolog1, Londre, +t.lone ,re
LDPI-S-;+:SS =., 14F6, &nthropologie structurale, ,ari, ,lon
&+LIN?US8I H., 142M, =e. and repression in savage societ1, =le%eland, :ni%erit> ,re
&+LIN?US8I H., 1430, 0a vie se.uelles des sauvages, ,ari, ,a>ot
&+SS+;D J., 146F, 2he ne% born 8ala1 child$ & multiple identit1 being, -ournal of the
8ala1sian @ranch of the )o1al &siatic =ociet1, LPIII, 2, M1-6<
&D+D &., 1430, Ane education en 9ouvelle-7uinee, ,ari, ,aiot
&D+D &., 143F, 8oeurs et se.ualite en 4ceanie, ,ari, ,lon
&D+D &., 1466, 06un et l6autre se.es, ,ari, @olio
&DILL+SS?:X =., 14MF, >emmes, greniers et capitau., ,ari, &epero
&D;-DNS J.--., 14M6, 0e corps se.ionne; essai d6anthropologie des inscriptions genitales,
)itologi,ues B, ,ari, +ubier
&?-+ A., 1443, /u corps de la mere au hamac, une transition douce, in S-?;8 C. 1ed.#, 0es
rituels du coucher de l6enfant, variations culturelles, ,ari, DS@
N??G-,+L& N., 144<, /8es +ours en or($ =ouvenirs d6enfance tora+a, in 8?:HI J.,
&+SS+;D J. 1ed.#, 5nfants et societes d6&sie du =ud-5st, ,ari, Carmattan
?;-IA:DS &.=., 14M2, 4edip africain, ,ari, ,lon
?--D&HD;A S., 1464, @o1hood )ituals in an &frican =ociet1, Ua.in(ton, :ni%erit> ,re
;+H+N J., 14M4, 06enfant du lignage$ /u sevrage a la classe d6age chez les ?olof du =enegal,
,ari, ,a>ot
;+D=LI@@D-HroBn +.;.' @?;DD D., 14F3, =1stemes familiau. et matrimoniau. en &fri,ue,
,ari, ,.:.@.
;I=C+;DS +., 14F3, WuelYue t>pe de tructure familiale c.e) le Hantou du =entre, in
;+D=LI@@D-HroBn +.;.' @?;DD D. 1ed.#, =1stemes familiau. et matrimoniau. en
&fri,ue, ,ari, ,.:.@.
S+&H? =., 144<, /,oe la de%inetteO0 Le conte bref de enfant mal(ac.e, in 8?:HI J.,
&+SS+;D J. 1ed.#, 5nfants et societes d6&sie du =ud-5st, ,ari, Carmattan
S-?;8 C. 1ed.#,1443, 0es rituels du coucher de l6enfant, variations culturelles, ,ari, DS@
-;?NI8 D.E.' &?;DLLI A.+.' UINN S., 146M, 8ultiple careta:ing of 5fe, &merican
&nthropologist, 64, 45-105
UCI-INA J.&.U.' =CILD I.L., 14F3, ;hild training and personalit1, cross-cultural stud1, Gale
:ni%erit> ,re
<2
*rans"orarea datelor deogra"ice i sociologice i incidena lor
asupra dezvoltrii psihologice a copilului
.

Se poate conidera c $n ultimii trei)eci de ani, dou fenomene marcante au modificat
condiiile de %ia "i ociali)area copiilor mici! ete %orba, pe de o parte, de cre"terea
acti%itii profeionale alariate feminine
<
, care a determinat tot mai multe familii caute alte
modaliti de upra%e(.ere, a cror ofert -a multiplicat "i di%erificat' iar, pe de alt parte,
ete %orba de tranformrile tructurii familiale, ca o conecin a cre"terii numrului de
di%oruri, aflat la ori(inea de)%oltrii familiilor recompue "i mono-parentale. +cete
modificri %or fi anali)ate $n ceea ce urmea), $ncerc*nd ober%m, atunci c*nd datele unt
diponibile, conecinele lor aupra de)%oltrii pi.ice a copiilor aflai $n dicuie. @iind %orba
de date actuale, $n continu e%oluie, fa de care nu putem lua ditana necear, %om rm*ne
prudeni $n ceea ce pri%e"te conclu)iile "i perpecti%ele pe care le putem formula. +tra(em de
aemeni atenia aupra dificultii de a e%idenia le(turile de cau)alitate $ntre fenomene
ociolo(ice, ca cele de care ete %orba $n r*ndurile ce urmea) 1de ex.! +%em mai puin copii
pentru c muncim au in%erO#, unde prudena e impune de aemeni. Pom face apel la date
tatitice relati%e la copilrie, din care, o bun parte, au fot (rupate $n dou lucrri editate de
INSDD 1Intitutul Naional de Statitic "i de Studii Dconomice#! ;opiii mai mici de ase ani
11442# "i >emeile 1144F#. S ober%m, $n f*r"it, c ma3oritatea datelor diponibile pri%itoare
la aceat problem au fot culee $n timpul recenm*ntului efectuat $n 1440.
$. Creterea activitii profesionale feminine remunerate
@emeile au muncit $ntotdeauna "i pete tot, noutatea ete faptul c de data ata, la ora
actual, ete %orba, $n ma3oritatea ca)urilor, de o munc alariat, efectuat $n afara
domiciliului. +cet tranfer al lu3belor feminine ctre domeniul alariat ete le(at $n parte de
cderea acti%itii a(ricole, $ncep*nd cu anii 14F0. De altfel, aceat cre"tere a acti%itii
feminine le afectea) nu numai pe femeile ce triec $n cuplu, ci "i pe cele care au copii, a
cror intrare pe piaa muncii ete mai recent. 2ntr-ade%r, $n anii F0, acet procent cdea
brutal dup 2F de ani 1momentul ctoriei "i al oirii copiilor#, pe c*nd acum el rm*ne de
3
&. Auidetti, S. Lallemand, &-@. &orel, 5nfances d6ailleurs, d6hier et d6au+ourd6hui$ &proche comparative,
+rmand =olin, 144M, pp.13F-1F5
<
@enomenul $n cau) a fot mult mai de%reme pre)ent $n tatele fotului item comunit, $n care munca alariat
feminin a%ea o pondere emnificati% $n toate ectoarele de acti%itate.
<3
pete F0S p*n la FF de ani. Deci ctoria nu mai ete, ca acum <0 de ani, prima form de
$mplinire ocial feminin, locul ei a fot luat de acti%itatea profeional. +ceat explo)ie a
acti%itii feminine poate fi datat pe la $nceputul anilor 50 "i -a amplificat la $nceputul
anilor M0. Nici con3unctura economic, nici cre"terea "oma3ului n-au putut t%ileac o
mi"care ce ine at*t de tranformrile itemului de producie 1de)%oltarea ectorului teriar,
le(at de acti%itile adminitrati%e, comerciale "i arti)anale, $n detrimentul ectorului a(ricol
care nu mai ocup dec*t o parte minim a populaiei acti%e, FS , cf. Horne, 1442#, c*t "i de
modificrile locului "i rolului femeii $n ocietate. =.iar dac femeile ocup <<,MS din
populaia acti% 1INSDD, 144F! 11< #, exit totu"i o lab concuren $ntre brbai "i femei pe
piaa muncii! cele 20 de profeii cel mai de practicate de femei ocup <FS dintre femeile
acti%e fa de MS din brbai' <MS unt funcionare, 1FS muncitoare, 20S au profeii
intermediare, 5S au funcii de conducere. 2n f*r"it, 60S din femei lucrea) $n ectorul teriar
"i contitue F<S din efecti%ele ectorului public.
?piunea femeilor de a practica o acti%itatea profeional -a afirmat $n acela"i timp cu
aceea de a a%ea mai puini copii. Dar, $n aceea"i perioad de timp, femeile care nu lucrea) "i-
au redu "i ele fecunditatea' la aceea"i %*rt, femeile acti%e au mai puin copii $n $ntreinere
dec*t femeile care nu pratic o lu3b, nici nu caut una.
;ata de acti%itate feminin %aria) $n funcie de numrul "i %*rta copiilor. +tfel, $n
1440, mai mult de dou femei din trei 15MS#, a%*nd un copil mai mic de 5 ani, practic o
acti%itate profeional 1INSDD, 1442#, dar c*nd cel mai mic dintre copii are mai puin de 3
ani, M1S din mamele cu 2 copii lucrea) "i doar 3<S dintre mamele cu 3 copii "i mai mult.
Dac au un in(ur copil, rata de acti%itate feminin e ridic la 61S . Da %aria) de aemeni
$n funcie de diploma deinut de femeie' atfel, femeile care nu au nici o diplom au o rat de
acti%itate de F4,5 S c*nd au un copil "i de 3F,3S c*nd au trei copii' $n ca)ul celor ce au a3un
la al doilea au al treilea ciclu uni%eritar, rata de acti%itate trece la 66,3S c*nd au un copil "i
la M<,2S c*nd au trei 1de Sin(l>, 1442! 1<1, dup datele INSDD din 1464#.
ACT!TATE" 3sii trei explicaii plauzibile ale impactului at0t de mare al diplomei *CD,BE -
#F,#E G &A+B666, (n opiunea pentru activitate profesional a mamelor cu trei copiii%
+ practica o acti%itate profeional "i a nu aduce pe lume dec*t unul au doi copii, ete
at)i o norm pentru ma3oritatea femeilor france)e. Indicele de fecunditate 1numrul de copii
pe cap de femeie cu %*rta cuprin $ntre 1F "i F0 de ani# era $n 1445 de 1,M2, $n cre"tere dup
minimul ober%at $n 1443 "i 144< 11,5F#. -endina (eneral ete totu"i aceea de cdere, dup
<<
f*r"itul a ceea ce ociolo(ii au numit /bab>-boom0. +cea perioada ituat $ntre 14<2 "i 145<
corepunde unei cre"teri importante a natalitii' de la 2,1 $n a3unul celui de-al Doilea ;)boi
&ondial 1rata minim ce permite ai(urarea re$nnoirii (eneraiilor#, rata de fecunditate a
crecut la 3 $ntre 14<5 "i 14<4, apoi -a meninut pete 2,5 p*n $n 145M $nainte de a $ncepe
cad $ncontinuu. 2n cifre abolute, numrul de na"teri era mai mare de 530.000 $n 1435 "i a
dep"it 600.000 la f*r"itul r)boiului. Dte (reu dm o explicaie uni%oc acetei cre"teri
demo(rafice, di%er"ii factori 7 aciunea Statului prin intaurarea alocaiilor familiale "i a
Securitii ociale, climatul de optimim "i de $ncredere dup Dliberare....- put*nd fi
contribuit la cre"terea "i la declinul u. 2n orice ca), $n momentul c*nd primii ncui din
(eneraia /bab>- boom0 au atin ei $n"i"i %*rta de a procrea, rata fecunditii a $nceput
cad.
;ata de fecunditate actual ete $n @rana una din cele mai ridicate din =omunitatea
Duropean unde media e ituea) la 1,<3 1$n 144F# "i unde e ober% de aemeni o cdere
contant. @emeile france)e unt printre cele mai acti%e "i fertile din Duropa' nu exit totu"i o
le(tur direct $ntre fecunditate "i acti%itate profeional, deoarece locuitoarele Aermaniei,
pe care politica familial le $ncura3ea) rm*n aca, unt printre cele mai puin fertile din
Duropa. ;ata de fecunditate ete mo"tenirea direct a dou fenomene care fac ori(inalitatea
demo(rafic a rii noatre, $nc din ecolul al XIII-lea! precocitatea contracepiei "i
importana alptrii copilului de ctre doici, fapt ce a permi de mult timp femeilor france)e
-"i lae copilul $n (ri3a altuia, fc*nd atfel compatibil maternitatea "i munca exterioar
caei.
ACT!TATE" Pentru fiecare aspect prezentat (n paragraful anterior+ cutai
corespondentul pentru #om0nia de azi% C surs posibil este site4ul nstitutului Daional de
Statistic.
Dac rata de fecunditate ete acum $n cre"tere, %*rta la care femeile au primul copil
pare e fi tabili)at la 24 de ani. 2ntr-ade%r, "colari)area -a prelun(it, fapt ce $nt*r)ie
formarea unui cuplu "i deci "i %*rta la care apare primul copil. La $nceputul anilor F0,
aproape o treime din biei erau de3a pe piaa muncii la 1< ani, $n timp ce at)i mai mult de
50S dintr-o (eneraie obine bacalaureatul. +ceat prelun(ire a "colari)rii trebuie fie
pu $n le(tur cu "oma3ul "i precaritatea lu3belor la momentul intrrii $n %iaa acti%' e "tie
c tinerii cu tudii au mai puine dificulti (eac un er%iciu, de aceea e $nt*r)ie c*t
mai mult intrarea $n %iaa acti% "i e continu tudiile.
<F
Dac cre"terea muncii feminine a contribuit, $ntr-o oarecare mur "i pentru anumite
cate(orii de populaie, la o modificare a rolurilor ociale $n ceea ce pri%e"te $n(ri3irile acordate
copilului, de care %om %orbi mai t*r)iu, nu ete mai puin ade%rat c pentru multe femei
$ntorcerea eara aca, $neamn $nceputul unei alte )ile de lucru. +ceat munc dubl
contr*n(e femeile la o comprimare a timpului liber, profeional "i canic a"a cum o arat
tabelul de mai 3o.
*a0el $ # Dilele tailor i ale aelor
Mae ce e@ercit
o activitate
pro"esional
*ai ai cror soii
e@ercit o activitate
pro"esional
'eei casnice *ai ai cror soii
sunt casnice
1
copil
2
copii
3
copii
"i
mai
muli
1
copil
2
copii
3
copii
"i mai
muli
1
copil
2
copii
3
copii
"i
mai
muli
1
copil
2
copii
3 copii
"i mai
muli
&unc
profeional
F.!1F F . <.!<0 5.!20 5.!10 5.!20 0.!10 0.!10 0 . 5.!20 5.!<0
5.!10
&unca
canic, din
care $n(ri3ire
copii
<.!20
0.!<0
<.!<0
0.!F0
<.!F0
0.!F0
2!20
0.!1F
2.!2F
0.!20
2.!0F
0.!1F
M.!1F
1.!2F
M.!3F
1.!<0
6 .
1.!FF
2 .
0.!20
2.!0F
0.!20
2.!0F
0.!1F
-imp liber
2.!30 2.!30 2.!2F 3.!20 3.!30 3.!30 3.!<F 3.!30 3.!2F 3.!<F 3.!2F
<.
Sur! de Sin(l>, 1442! 1<0, dup o anc.et INSDD din 146F 7 1465
NH! orarele pre)entate mai u au fot calculate $mprind la M perioadele de timp petrecute $n diferite
tipuri de acti%iti timp de o ptm*n complet' ete %orba de timp petrecut )ilnic, $n ore "i minute
ACT!TATE" Analizai datele din tabel i completai consideraiile de/a prezente (n text pe
marginea lui cu alte dou observaii personale
Se contat c exit o mare diparitate $ntre tai "i mame, mai ale $n ceea ce pri%e"te
munca $n ca. Doar $n ca)ul mamelor, timpul petrecut cu munca canic cre"te $n funcie de
numrul de copii, ceea ce e face $n detrimentul muncii profeionale. 2n (eneral, taii conacr
mai mult timp profeiei dec*t mamele. &amele acti%e au o or mai puin de timp liber pe )i
dec*t ceilali prini. 2n ceea ce pri%e"te munca canic, acti%itile unt $mprite dup ex!
mamele e ocup de plat, taii particip la $n(ri3irea copiilor mai ale la 3oac, dar e ocup
$n c.imb de me"terit "i de $ntreinerea locuinei.
-. Transformrile familiei
<5
+cete tranformri recente pri%ec cderea numrului de ctorii, cre"terea /coabitrii0
1au %ia $n comun, $n afara ctoriei# "i multiplicarea numrului de di%oruri, fapt ce e afl
la ori(inea cre"terii numrului de familii recompue "i monoparentale.
-endina (eneral pre cderea numrului de ctorii poate fi datat la $nceputul anilor
M0' numrul a c)ut $ntr-ade%r aproape la 3umtate $ntre anii M0 "i 40 1de la <15.000 $n 14M2
la 2M1.000 $n 1442, cf. INSDD, 144F#, c.iar dac -a contatat o cre"tere ubtanial $n 1445,
de ordinul a 10S fa de anul precedent, probabil datorat unei modificri a le(ilaiei ficale.
+ceat cdere a numrului de ctorii e $noe"te de o cre"tere a /coabitrii0 ce pri%e"te
aproape 300.000 de cupluri $n anii 50 "i mai mult de 1 milion at)i. +cet lucru ete la
ori(inea explo)iei numrului de na"teri $n afara ctoriei! el repre)enta $ntr-ade%r 5S din
totalul de na"teri $n 145F, "i mai mult de 36S $n 144F. 2n ceea ce pri%e"te ctoria, -a trecut,
$n curul ultimilor F0 de ani de la un item de complementaritate disimetric 1%enitul
ai(urat de brbat, $ntreinerea cminului de ctre femeie# la un item de asociere simetric
$n care fiecare partener ete acti% "i ptrea) o oarecare autonomie.
ACT!TATE" .acei un scurt inventar a zece cupluri pe care le cunoatei 4 cinci din
generaia prinilor dv%+ cinci din generaia dv% 5 i determinai+ (n ansamnblul lotului+
ponderea acoperirii formulelor semnalate de conceptele complementaritate disimetric+
asociere simetric%
-endina pre o mai mare precocitate exual e $mplete"te cu apariia a noi forme de
%ia de cuplu care, fr oficiali)e)e relaia, permit totu"i traiul $n doi. 2n f*r"it,
prelun(irea peranei de %ia a crecut cu 1< ani pentru brbai $n curul ultimilor F0 de ani
150 de ani $n 14<5, M< de ani $n 1445# "i cu 1M ani pentru femei $n decurul aceleia"i perioade
15F de ani $n 14<5, 62 de ani $n 1445# "i antrenea) o prelun(ire a ciclului familial' cu alte
cu%inte, %iaa medie a cuplului -a prelun(it "i ea, fapt ce trebuie pu $n relaie cu cre"terea
numrului de di%oruri.
Numrul de di%oruri -a multiplicat $ntr-ade%r de trei ori, din anii 50, au loc mai mult
de 100.000 de di%oruri pe an "i e conider c mai mult de o ctorie din trei 1una din dou
la ,ari# ete uceptibil e termine cu un di%or. ,rocedura a fot facilitat de apariia
le(ii din 14M3 ce intaurea) diferite ca)uri de di%or 1"i nu numai pe cel din culp#, $n pecial
di%orul prin conimm*nt mutual, ce repre)int acum mai mult de 3umtate din ca)uri.
&a3oritatea cuplurilor care di%orea) au copii, 5<S au cel puin unul, 3<S cel puin doi
1INSDD, 144F! 30#. 2n 1440, 2 milioane de copii minori nu mai triau cu am*ndoi prinii lor,
<M
adic aproape un copil din patru. 2n mai puin de F ani, acet numr a crecut cu 6S, $n 3ur de
60S din ace"ti copii triec cu mama "i cu noul ei to%ar" de %ia. 2ntr-ade%r, $n 3ur de <0S
dintre cei di%orai e rectorec dup un di%or, acet procent ete cu at*t mai ridicat cu c*t
di%orul inter%ine mai de%reme pe traiectoria %iaii comune' factori ca ni%elul de tudii
1femeile cu tudii uperioare e rectorec mai puin# au exul 1brbaii e rectorec $n
numr mai mare# influenea) procentul rectoriilor.
ACT!TATE" a, Ce credei cele dou cazuri prezentate (n ultimele dou paranteze se
regsesc i (n contemporaneitatea rom0neasc- b, Ce le4ar putea explica - 9inim dou
explicaii pentru fiecare.
2n (eneral, copiii cu prini di%orai triec cu mama lor' doar 1<S din taii di%orai
triec alturi de copii. ,uini dintre ei cer cutodia copiilor 120S# dar, c*nd o cer, obin
atifacie $n 50S din ca)uri 1INSDD, 144<! 1<0#. Din 1443, le(ea pre%ede autoritatea
parental comun pentru toi copiii 1le(itimi au naturali#, oricare ar fi ituaia prinilor!
ctorii, eparai au di%orai. 2n ciuda acetui fapt, $n ca) de di%or, aproape un copil din
doi $"i %ede tatl cu care nu locuie"te mai puin de o dat pe lun.
,are deci dificil %orbim de /familie0 la in(ular pentru c ea poate ilutra o extrem
di%eritate de or(ani)are! prinii eparai pot forma din nou un cuplu cu altcine%a, copiii au
atunci prini %itre(i, e%entual frai au urori %itre(e au frai "i urori numai dinpre mam
au dinpre tat, e%entual "i bunici %itre(i' e %orbe"te atunci de familie recompu. Porbim
de recompunere atunci c*nd un copil locuie"te cu unul din prinii i "i cu noul to%ar" de
%ia al acetuia. Deprirea au /ruperea ctoriei0 cum o nume"te -.Kr> 11445#, ociolo(
pecialit $n aceat problem, inau(urea) deci traiectorii familiale "i indi%iduale %ariate "i
contituite din mai multe ec%ene au perioade de tran)iie. Initm aupra caracterului
mobil de-a lun(ul timpului al ituaiilor 1familia recompu poate, la r*ndul ei, e
decompun...# pe care tocmai le-am decri "i care fac anali)a "i mai dificil 1-.Kr>, 144F#.
=opiii ce triec $n familii recompue au care au trit un timp $n acet tip de familie, au locuit
mai $nt*i cu am*ndoi prinii, doar 1< S au ie"it din familii monoparentale. De la f*r"itul
anilor 1450, numrul de copii din familiile recompue nu a $ncetat creac, mai $nt*i din
cau)a multiplicrii di%orurilor, apoi din cau)a rapiditii cu care prinii, mai ale taii,
re$ncep triac $n cuplu dup o prim ruptur. Dte totu"i dificil le e%alum preci'
putem $ncerca acet lucru plec*nd de la numrul de copii pro%enii din prini di%orai a"a
cum o arat tabelul de mai 3o.
<6
*a0elul - # Evaluarea recopunerilor "ailiale
Din $EE de copii cu prini divorai
B3 8i vd tatl sau aa intr=nd 8ntr#o
nou relaie
$3 8i vd tatl sau aa r=n=nd
singuri
doar mama
21
tatl "i mama
<1
doar tatl
23
43 copii au cel puin un "rate sau o sor vitreg>?
dinpre mam
1<
din partea
ambilor
14
dinpre tat
32
-E copii n#au nici "rate nici sor vitreg>?
ACT!TATE" En copil care tie c suntei ) v pregtii s fii consilier vine i v pune
urmtoarea (ntrebare" 8Prinii mei tocmai au divorat% Credei c am vreo ans s am
astfel fratele pe care l4am ateptat at0t- De la cine mai probabil-<% Ce (i rspundei pe
baza datelor din tabel-
2n acete familii recompue, aitm la o demultiplicare 1raport de reducere, nota trad.# a
rolurilor parentale care duce la reconiderarea rolurilor, a datoriilor "i a obli(aiilor fiecruia.
-otu"i, $n mura $n care modelul nuclear ete dominant din punct de %edere tatitic, acete
familii unt $ntr-o oarecare mur late pe cont propriu "i trebuie /me"tereac0 )ilnic la
moduri proprii de a e or(ani)a, adaptate ituaiei lor complexe, trebuie $nfrunte )ilnic
probleme de ordin 3uridic, pi.olo(ic "i practic pe care celelalte familii nu le cunoc. Nu
exit totu"i un model de familie recompu! 1,<5 de milioane de copii ub %*rta de 2F de ani
triau $n @rana, $n 1440, $n 550.000 de mena3e recompue, 4F0.000 de copii erau dintr-o
uniune precedent a unuia din prini, F12.000 erau ai cuplului actual 1&eulder-8lein "i
-.Kr>, 1443#. @amiliile recompue unt mai numeroae pe mur ce cobor*m pe cara
ocial, femeile di%orate e rectorec mai puin dac au tudii mai multe "i aparin unei
cate(orii ociale mai ele%ate.
ACT!TATE" Cum s4ar putea explica plauzibil acest ultim fapt-
Ne putem pune $ntrebri aupra repercuiunilor pi.olo(ice ale recompunerilor familiale.
,uine lucrri au fot reali)ate pe acet ubiect' pe l*n( ata, ma3oritatea e datorea) unor
clinicieni, confruntai doar cu familii ce au ne%oie de a3utor pi.olo(ic. Pom (i o inte) a
acetora $n dou lucrri colecti%e, coordonate de &eulder-8lein "i -.Kr> 11443, mai ale
capitolul redactat de Curtel "i =arrK# "i de ctre Steic.en "i Neuter 1144F, mai ale capitolul
<4
redactat de Decu>pVre#. Din aceat perpecti%, recompunerea familial ete anali)at prin
intermediul unei ucceiuni de tranformri uceptibile (enere)e dificulti. =inci perioade
unt luate $n calcul ca tot at*tea momente enibile' ete %orba, mai $nt*i de eparare au de
di%or, urmat de o etap mai mult au mai puin lun( de monoparentalitate $n care copilul
ete, $n (eneral, in(ur cu mama a. Pom re%eni ulterior la aceat perioad de
monoparentalitate care ete mai frec%ent pentru femei "i durea) mai mult. Inter%ine apoi un
al treilea, to%ar" au to%ar" de %ia al printelui, aceat fa) poate fi $noit de o
recompunere a anamblului de frai c*nd fiecare din parteneri are copii dintr-o uniune
anterioar. Da poate fi urmat de o rectorie 1o ctorie din < ete de fapt o rectorie
pentru cel puin unul dintre oi# "i de na"terea copiilor noului cuplu. @iecare din aceate fa)e
poate fi trit de fiecare dintre actori ca o perioad de cri), de doliu au, dimpotri%, de
lini"te, de calmare. Dte (reu "i aici propunem un model (eneral, factori ca %*rta, exul,
atutul ocial, put*nd fi determinani aupra modului cum diferiii parteneri %or tri
recompunerea familial, fr a mai ine cont de diferenele inter-indi%iduale $n abordarea
acetei ituaii.
S e%ocm acum tipul de familie ce poate corepunde uneia din fa)ele tran)itorii, "i nu
numai, ale recompunerii familiale. Dte %orba de familiile monoparentale. Definiia recent pe
care o d INSDD a aprut $n 1461! ete aceea a unei peroane fr to%ar" de %ia care
trie"te cu cel puin un copil $n %*rt de ub 2F de ani, celibatar, care trie"te, la r*ndul u,
fr o "i fr copil. +ceat ituaie ar corepunde unui numr puin mai mare de un milion
de peroane adulte ce triec $mpreun cu dou milioane de copii ub 2F de ani, adic
aproximati% 11S din anamblul familiilor, din care 23S la ,ari, "i 10S din copii, din care
mai mult de o treime unt copii ale unor peroane di%orate de mai puin de 5 ani. Numrul lor
a crecut cu 53 S, $n 20 de ani. 2n 65 S din ca)uri, capul familiei monoparentale ete o
femeie ce poate fi ori mam celibatar 12F S din ca)uri#, fie di%orat 1<3 S din ca)uri#, fie
%du% 114 S din ca)uri#, ori mritat, dar eparat 11FS#. Dte %orba de un fenomen
eenialmente urban ce afectea) $n pecial re(iunea pari)ian "i foarte rar re(iunile a(ricole
$n care, prin tradiie, e di%orea) mai puin. Durata /ec%enei0 monoparentale dup cum
pun tatiticienii care au conacrat un %olum $ntre( al INSDD 1144<# acetei probleme,
depinde $n acela"i timp de tatutul matrimonial "i de %*rta printelui' atfel, tendina de a
forma rapid o alt uniune e datorea) acelei pri dintre mame care nu au trit niciodat cu
tatl copilului lor "i unei pri de mame foarte tinere.
?r(ani)area familiei poate fi foarte di%er. Dte normal con"tienti)m relati%itatea
modelul nuclear 1tat - mam - copii# care, c.iar dac rm*ne, $n cultura modern de tip
F0
occidental, dominant din punct de %edere tatitic 1oare pentru c*t timp $nc O#, ete relati%
recent pe plan itoric "i puin frec%ent pe plan intercultural. 2ntr-ade%r, ocietile tradiionale
"i @rana ecolelor trecute au drept caracteritic comun o peran de %ia mult mai curt
dec*t cea din ocietile actuale. ,*n la ;e%oluie 1cea din "CHI#, di%orul era o procedur cu
totul "i cu totul excepional, fiind /$nlocuit0 cu o rat ridicat a mortalitii. &oartea
ditru(ea, deci, prematur un mare numr de cupluri "i-i ddea upra%ieuitorului dreptul, dac
nu c.iar obli(aia, de a e rectori. De altfel, Hierica $ncura3a puternic rectoriile
%du%ilor, c.iar $n %*rt, din raiuni ociale dac nu morale. +li doi factori au 3ucat $n curul
itoriei un rol important $n compo)iia familiei' ete %orba de un fenomen al abandonului de
copii, o conecin, $n multe ca)uri, a rciei "i, pe de alt parte, a datului copilului la doic,
practic re)er%at mai $nt*i bur(.e)iei, dar care e $ntinde la toate traturile ociale ce triec
la ora" $n ecolul al XPIII-lea' $n am*ndou ca)urile, mortalitatea infantil atin(ea o rat
foarte ridicat.
,e plan intercultural, antropolo(ii 1Lallemand $n &eulder-8lein "i -.Kr>, 1443# decriu
$n cadrul ocietilor tradiionale, alternana $ntre perioadele de poli(amie, ce pot fi urmate de
perioade de mono(amie, c.iar de in(urtate con3u(al, acetea precedate la r*ndul lor de
rectorii, fiecare din acete ec%ene put*nd fi creatoare de e%entuale familii recompue. De
altfel, "i contrar dreptului occidental ce atribuie proprietatea aupra copilului prinilor i,
multe ocieti tradiionale recunoc mai multe peroane care au acet drept, /co-poeori0 ai
copilului. 2n unele ocieti, copiii pot fi $mprumutai au /dai0. Noiunea de recompunere,
a"a cum a fot decri mai u, ar putea fi $nelea deci $n mod mult mai lar(, poate am putea
%orbi de /upra-recompunere0, ca $n ca)ul citat de Lallemand 11443#, $n care oia unui
poli(am e ocup de copiii co-oiilor acetuia, moarte au fu(ite de aca, dar poate "i
aume $n mod punctual au din obi"nuin, roluri materne fa de decendenii celor care unt
$nc pre)ente $n familie. 2n anumite ocieti, copiii pot nu cunoac identitatea prinilor
lor biolo(ici, pot e%entual fie informai de ata doar dac ar a3un(e aib relaii exuale
1inter)ie# cu o rud pe care nu o cunoc ca atare.
.. Transformarea existenei i socializarea copiilor mici
&odificrile recente ale datelor demo(rafice "i ociolo(ice ce tocmai au fot decrie au
tranformat, fr $ndoial, exitena "i ociali)area copiilor' %om de)%olta aici dou erii de
lucrri din domenii diferite care ni e par ilutrati%e $n pri%ina cercetrilor recente $n acet
F1
domeniu. Dte %orba mai $nt*i de pecificitatea rolului de tat "i apoi de de)%oltarea felurilor
de $n(ri3ire a copilului. Pom $ncerca anali)m pentru fiecare din acete teme, incidena
acetora aupra de)%oltrii pi.olo(ice a copilului mic.
..$. Speci"icitatea rolului tatlui 8n dezvoltarea copilului
@r a mer(e p*n la $nfiinarea unui /nou model ocial de paterniate0 cum anun Le
=amu 1144F' %e)i "i Le =amu, Labrell "i Eaouc.e-Aaudron, 144M#, ni e pare totu"i c
tranformrile ociolo(ice, care au fot e%ocate mai u, "i, mai ale cre"terea ponderii muncii
feminine, au antrenat noi moduri de relaii $ntre tai "i copii. Dpoca /noilor tai0 ai anilor M0 7
60, c.iar dac e pare c pri%e"te doar o parte infim a populaiei, ete de-acum dep"it.
Indicii ca $nlocuirea autoritii paterne cu autoritatea parental $n 14M0, lr(it $n 146M pentru
a cuprinde "i prinii di%orai, arat totu"i c un anumit numr de lucruri -a c.imbat.
ACT!TATE" Comparai cele trei concepte+ autoritate patern+ autoritate parental i
autoritate parental lrgit+ indic0nd pe perec2i+ dou asemnri i dou deosebiri%
-rebuie pri%e"ti cu atenie cifrele furni)ate de demo(rafi "i ociolo(i pentru a
ober%a realitatea acetei c.imbri. -abelul cu repartiia acti%itilor canice "i profeionale
ale tailor "i mamelor pre)entat anterior indic clar faptul c mamele 1fie c unt canice au
lucrea)# conacr $ntre de dou p*n la de "apte ori mai mult timp dec*t taii pentru a e
ocupa de copii "i c timpul conacrat de tai acetei acti%iti nu %aria) deloc 1$ntre 1F "i 20
de minute, $n funcie de numrul de copii#, fie c mama lucrea) au nu. Le =amu 1144F#,
anali)*nd diferitele tipuri de date $n acela"i timp cantitati%e "i calitati%e, confirm remarca
precedent, dar contat c, dac lum $n conideraie timpul petrecut de tai cu copiii foarte
mici 1ub 2 ani#, acet timp a crecut cu F0S $ntre 14MF "i 146F. -aii ar participa deci mai
mult la $n(ri3irile acordate copiilor' anali)e mai fine arat totu"i c parta3ul efecti% al
arcinilor de /nurin(0 acordate copiilor $ntre tat "i mam ete doar o caracteritic a
prinilor tineri "i care aparin unor cate(orii ociale pecifice ca profeori "i profeiile ocio-
educati%e "i medico-ociale. De altfel, $n ca) de nurin( $mprit, taii au mai mult tendina de
a e an(a3a $n interaciuni ludice "i atunci c*nd copilul ete un pic mai mare $n 3ocuri de tip
/porti%0, $n timp ce mama e focali)ea) aupra $n(ri3irilor propriu-)ie.
2n paralel, -au de)%oltat de %reo 30 de ani, 1primele cercetri unt cele efectuate de
Lamb, $ncep*nd cu 14MF#, lucrri de cercetare $n pi.olo(ia de)%oltrii ce arat care ar putea
fi contribuia pecific a tatlui la de)%oltarea pi.olo(ic a copilului, $n raport cu rolul prin
F2
tradiie central "i c%ai unic pe care concepiile /claice0 1precum pi.anali)a "i teoria
ata"amentului# $l acord mamei.
=ercetrile recente anali)ea) rolul tatlui $n interaciunile ludice, limba3, de)%oltarea
ocial "i co(niti%. 2n ceea ce pri%e"te $nteraciunile ludice, mai multe lucrri citate de
Labrell 1144F# "i Le =amu 1144F# arat c taii e 3oac proporional mai mult cu copiii mici
dec*t mamele. +cete 3ocuri unt de tip diferit dec*t cele practicate cu mama' 3ocurile cu
mama unt centrate mai mult pe obiecte, unt $n (eneral efectuate la ditan "i neceit
meninerea ateniei %i)uale, $n timp ce 3ocurile cu tata unt mai mult fi)ice, mai acti%e, "i $n
contact direct cu corpul copilului. Dte %orba de 3ocuri $n care ni%elul de excitaie ete mai
ridicat, precum (*dileli, $ncierri, aruncri $n aer, imulri de cdere etc. +utorii notea) "i
diferenele dintre 3ocuri $n funcie de exul copilului, $ncierrile, de exemplu, fiind efectuate
mai ale cu bieii dec$t cu fetele.
+lte lucrri e refer la incidena tatlui $n de)%oltarea limba3ului, compar*nd, pe de o
parte, caracteriticile dicururilor paterne "i materne adreate copilului "i anali)*nd, pe de
alt parte, rolul copilului $n acete c.imburi c*nd el ete $n interaciune cu tatl au mama. Se
ober%a mai $nt*i c, oricare ar fi %*rta copilului, repertoriul lexical al tailor ete totdeauna
mai bo(at dec*t al mamelor. +cetea $nele(, e pare, mai u"or dec*t taii /3ar(onul0 copilului,
fapt datorat frec%enei mai mari a interaciunilor lor cu copilul. &amele le adreea) mai
puine $ntrebri de clarificare "i le rpund $n mod mai pertinent. @iind $n (eneral mai
cooperante $n c.imburi comunicati%e dec*t taii, ele ar contribui mai mult la meninerea
con%eraiei. 2n c.imb, taii conider copilul ca pe un indi%id ditinct "i autonom foloind
mai de dec*t mama prenumele acetuia 1Labrell, 144F#. 2n pri%ina rolului copilului $n acete
c.imburi, inte)a reali)at de &arco arat c ei au tendina de a-"i reformula mea3ul ctre
mama, care-i $nele(e mai bine, "i de a $nc.ide comunicarea cu tatl. 2n plu, reformulrile
difer! $n interaciunea cu mama, copiii au tendina -"i modifice mea3ul iniial, pe c*nd
atunci c*nd dicut cu tatl, au tendina -l repete. =opilul $"i adaptea) conduita $n funcie
de a"teptrile pe care "i le-a format $n curul experienei rutinei interacti%e.
ACT!TATE" #eluai paragraful anterior+ referitor la rolul celor doi prini (n
dezvoltarea comunicrii+ i inventariai+ pe coloane+ atuurile i limitele aportului fiecrui
printe%
2n ceea ce pri%e"te de)%oltarea ocial, Eaouc.e-Aaudron "i Le =amu 1144F# tudia)
efectele diferenierii paterne 1rolul ditinct al tatlui ca autoritate "i $n formularea de
interdicii# aupra ubiecti%itii copiilor $n %*rt de 4 luni, ober%ai $n curul unor
F3
interaciuni ludice, al unor ituaii de eparare "i de interaciune cu un alt copil. Subiecti%area
ete definit $n acet tudiu ca o contrucie a indi%iduali)rii "i a ociali)rii. La taii
difereniai, cei care fac apel la autoritate, dar "i la dec.idere ctre lumea exterioar, e
ober% o tendin de a uine intereul copilului "i a rpunde la cererile ale. =opiii tatlui
difereniat pot adminitra mai u"or deprirea, ceea ce le-ar permite fac mai u"or
ditincia eu-altul' ace"ti copii unt mai independeni "i explorea) mai mult mediul
$ncon3urtor. :n tat difereniat ar fa%ori)a deci proceul de eparare "i de indi%iduali)are,
$nele(erea lumii ociale, animate au nu. Diferenierea patern ar putea de aemeni 3oace
un rol fa%ori)*nd acceul la identitatea exual, copiii tailor de acet fel ar dob*ndi
comportamente mai tereotipe fa de 3ucrii, $n ale(erea, manipularea "i timpul petrecut cu
explorarea 3ucriilor potri%ite exului lor.
Labrell 1144F# anali)ea) la modul (eneral acete diferene $ntre interaciunile paterne "i
materne $n termenii punilor de legtur (ponta+ul)
F
, noiune propu de Aleaon, $n le(tur
cu de)%oltarea limba3ului "i extin de Labrell la de)%oltarea co(niti%. -aii ar a%ea drept
funcie de a inera copilul $n relaiile cu mediul exterior, ar er%i drept /punte de le(tur0
$ntre uni%erul matern, familiar "i ecuri)ant, "i uni%erul exterior, nou "i detabili)ator,
deoarece ete mai puin cunocut. Dup acet autor, patru noiuni caracteri)ea) /ponta3ul0!
independena, parteneriatul, fidarea "i noutatea. =onduitele ce %i)ea) -l fac pe copil c*t
mai autonom ar fi mai frec%ente $n interaciunile paterne dec*t $n cele materne' de exemplu,
c*nd e %orba de re)ol%at probleme, ca $n 3ocurile de contrucie. De altfel, tatl ete un
partener de 3oc pri%ile(iat al copilului, ei 3oac $mpreun 3ocuri $n care tatutele lor unt
imetrice. ? alt caracteritic a interaciunilor paterne ete fidarea! tatl detabili)ea)
copilul at*t pe plan co(niti% c*t "i emoional, mai ale tac.in*ndu-l, conduit tipic patern,
lu*ndu-i, de exemplu, un obiect pe care-l dore"te. =opilul ete pu atfel $n ituaii
inconfortabile $n care trebuie $n%ee -"i adminitre)e frutrarea. 2n mura $n care
timulrile paterne unt detabili)ante, ele furni)ae) un nou mod de interaciune cu copilul "i
repun $n dicuie re(ulile tabilite $n curul rutinei cotidiene. /Noutatea pe care o rele%
ponta+ul ete faptul c permite o dec.idere pre lume $n termeni de modificare a tructurilor
co(niti%e exitente! $n faa unei noi timulri, copilul trebuie $nceap un tip deoebit de
prelucrare care do%ede"te acomodarea0 1Labrell, 144F#' re(im aici faptul, de3a e%ocat
plec*nd de la modelul lui ,ia(et, c exitena re(ularitii "i a perturbaiilor unt am*ndou
F
=u%*ntul %ine din fr. pont Z pod, punte 1nota trad.#
F<
neceare pro(reului de)%oltrii co(niti%e. +cete pecificiti ale comportamentului patern
unt modulate de %ariabila exul copilului, fiind mai frec%ente c*nd bebelu"ul ete biat.
+cete lucrri pun $n e%iden complementaritatea rolurilor printe"ti cu aportul repecti%
al fiecruia la de)%oltarea copilului mic "i arat neceitatea de a lua $n calcul relaiile triadice
tat-mam-copil $n calitate de item 1@i%a), 146M# pentru o mai bun $nele(ere a de)%oltrii
pi.olo(ice. Dle aduc p*n la urm o re-ec.ilibrare $n fa%oarea unui partener important, dar
puin tudiat de ctre abordrile pi.olo(ice claice, din %iaa copilului! tatl u.
..-. Dezvoltarea odurilor de supraveghere
4
,roblema $n(ri3irii non-parentale a copilului nu ete nou' din toate timpurile "i $n
numeroae ocieti, a trebuit e (eac oluii pentru /dele(area arcinilor de materna30,
cum pun antropolo(ii, $ntr-un context $n care or(ani)area muncii pre%ede o eparare a
rolurilor $ntre cele dou exe. +"a cum notea) ,ierre.umbert 1144F#, /ceea ce ete nou $n
ocietatea noatr ete faptul c aceat problem a de%enit un ubiect de politic ocial
$ncet*nd mai fie o problem a femeilor0. Itoria actual a modurilor de $n(ri3ire 1Nor%e),
1440# ete reflectarea unei duble ambi(uiti!
a# ambi(uitate fa de acti%itatea profeional feminin! ne%oile reale de $n(ri3ire a
copilului au fot ubetimate'
b# ambi(uitate "i ne$ncredere fa de modurile de ociali)are colecti%, indue de o
repre)entare a copilriei $n care educaia copilului mic trebuie fie, $nainte de toate,
problema exclui% a familiei.
R4rganizarea i caracteristicile modurilor de ngri+ire
@rana numra $n 1440 2,3 milioane de copii mai mici de 3 ani 1INSDD, 144F# puin mai mult
de 3umtate dintre ace"ti copii erau $n(ri3ii de mam, 14M.000 erau "colari)ai, 1FF.000 erau
$n(ri3ii la domiciliu de alte peroane dec*t mama 1tinere an(a3ate $n re(im de reciprocitate#,
1<0.000 frec%entau o cre" colecti% au (rdinie cu pro(ram redu, 265.000 erau $n(ri3ii de
o aitent maternal a(reat
M
, 60.000 de o peroan ce nu aparine familiei 1aitent
maternal nea(reat,

de exemplu#, 150.000 de o rud. S adu(m, pentru a fi $n concordan
cu cifrele relati%e la munca feminin date mai u, c o parte detul de important a mamelor
ce lucrea) ma3oritatea timpului la domiciliu, ca a(ricultoarele de exemplu, $"i $n(ri3ec
in(ure copiii.
5
=u%$ntul foloit $n text ete garde Z pa), ce a fot tradu prin /upra%e(.ere, $n(ri3ire0
M
&grJe $n ori(inal Z peroan calificat, $ncri $n ;e(itrul de recunoa"tere a unei meerii
FF
F S*%&C*&%I(E DE P%IMI%E
B
A C+PI(&(&I
Dup o claificare claic, tructurile de $n(ri3ire $n intituii a copilului mic e $mpart $n cele ce
permit o primire colecti% "i cele indi%iduale. ,rimul ca) cuprinde cre"ele colecti%e, cre"ele parentale
"i (rdiniele cu pro(ram redu. =re"ele colecti%e primec, pe timpul unei )ile "i, $n (eneral, cu
pro(ram normal, copii de ub 3 ani ai cror prini lucrea)' $n ma3oritatea ca)urilor, unt adminitrate
de municipalitate. =re"ele parentale unt tructuri aociati%e, adeea cu efecti% mai mic, dar
adminitrate de prinii ce pot participa ei $n"i"i la $n(ri3irea copiilor. Ardiniele cu pro(ram redu
primec copii mai mici de 5 ani pe timp mai curt au pe perioade oca)ionale "i ai(ur copiilor ale
cror mame nu lucrea) o pre(tire pentru (rdini. 2n(ri3irea de tip indi%idual ete ai(urat de
aitenii maternali, peronal a(reat de coniliul (eneral pentru a primi la domiciliul u cel mult trei
copii. ,rinii pot fi ei $n"i"i an(a3atorii aitentei maternale au pot -i $ncredine)e copilul prin
intermediul cre"elor familiale ce (rupea) mai muli aiteni maternali a(reai $n 3urul unei ec.ipe ce
ai(ur recrutarea "i $ncadrarea acetora.
+cete dipo)iti%e contituie ma3oritatea ofertei or(ani)ate "i adminitrate de colecti%itile
teritoriale pentru primirea 1$n(ri3irea# copilului mic. =ititorul intereat %a (i $n bro"ura editat de
=aa Naional de +locaii @amiliale 11445#, ce particip la finanarea lor, un decripti% preci al
acetor tructuri $n termeni de cot, %ariabil de la o tructur la alta, de condiii de primire "i de
parteneriat, ca "i o lit cu locurile de primire mai ino%atoare "i poli%alente ca "i caele de copii au
caele dec.ie. ,rinii pot de aemeni recur( la peronal pe care-l an(a3ea) in(uri la domiciliu'
re(lementri ficale "i financiare recente au $ncercat aane)e aceat practic.
&ai mult de un milion de copii mai mici de 3 ani a cror mam lucrea) au ne%oie de un
mod de primire "i $n(ri3ire $n timpul )ilei. Intituia de referin ete cre"a colecti% c.iar dac
aceat modalitate de primire nu pri%e"te dec*t puini copii 1mai puin de FS $n 1443# "i $n
ciuda faptului c $nfiinarea (rdiniei ce poate primi copii de la doi ani $n u face ca
acti%itatea aceteia e interfere)e cu cea a cre"ei. Dte (reu e%alum foarte preci ne%oile
neacoperite! $n 1462, acetea erau etimate la 3F0.000 aproximati%' $n faa lipei de (rdinie,
prinii e or(ani)ea) cum pot recur(*nd e%entual la circuite nedeclarate. +cet mod de
$n(ri3ire clandetin, al crui control ete refu)at de colecti%itatea or(ani)atoare, poate fi re(it
"i $n curul ecolelor trecute. Se pare totu"i c murile recente detinate 7l opreac 1ca
+ADD 7 +locaia pentru 2n(ri3irea =opilului la Domiciliu "i mai ale +@D+&+ 7 +locaia
detinat @a%ori)rii Slu3bei de +itent &aternal +(reat# au produ un oarecare efect.
+le(erea unui mod de $n(ri3ire corepunde rareori preferinelor prinilor "i ete cel mai
de determinat de locul de re"edin, de ituaia profeional, dar mai ale de oferta de locuri
diponibile $n tructurile de primire ale cror dipariti re(ionale, c.iar locale, unt fla(rante.
=.iar dac cre"a colecti%, al crei cot ete ridicat "i care ete ma3oritar pre)ent $n marile
ora"e, prime"te de fapt o minoritate de copii, impactul u ete $ntotdeauna foarte important,
at*t aupra prinilor c*t "i al profeioni"tilor, pentru anali)a ituaiilor $n care copilul e
de)%olt "i e ociali)ae). 2n pre)ent, preferina prinilor pentru cre"a colecti% ete totu"i $n
cdere 1INSDD, 144F#, dup un pro(re contant $n curul ultimilor )ece ani. :n printe din
6
&ccueil $n ori(inal Z primire, ()duire, a fot tradu prin primire au $n(ri3ire 1$n cadrul intituiilor
peciali)ate#
F5
trei conider c oluia cea mai atifctoare $n materie de $n(ri3ire a copilului ete aitena
maternal. Dte poibil ca prinii fi exprimat atfel dificultatea de a accede la un mod de
$n(ri3ire colecti%O Subliniem totu"i ditana ober%at $n mod tradiional $ntre preferiune "i
practicile efecti%e.
De)%oltarea modurilor de $n(ri3ire a copilului a antrenat o re$nnoire "i o profeionali)are
a meeriilor implic*nd copiii mici. +tfel, faptul c acet peronal beneficia) de acelea"i
drepturi 1condiii de remunerare, de formare# ca "i ceilali alariai, e datorea) faptului c
aitenii maternali au obinut un tatut ade%rat $n 14MM. =re"ele parentale au fot oficiali)ate
$n 1461 "i au cunocut de atunci o de)%oltare rapid datorit cotului lor mai mic 1200 franci
cot de funcionare pentru un copil, pe )i, $n loc de 300 de franci la cre"a colecti%# "i a
%oinei de implicare a unor prini $n $n(ri3irea copilului lor. @oarte recent "i pentru a rpunde
unor ituaii profeionale "i ociale di%ere, modurile de intituionali)are -au di%erificat
pentru a acoperi a"teptrile $n materie de ne%oi temporare "i permanente, de formare, de a3utor
pi.olo(ic, a"a cum o arat exemplul citat $n fran(mantul de mai 3o.
ACT!TATE" #eluai subpunctul &%=% pentru a identifica similitudini i diferene fa de
sistemul romnesc%

F &2 E6EMP(& DE :2;%I<I%E I2+GA*+A%EH IC+PI(&( P%EDE2*J
/=opil pre)ent0 1Lallemand, 1441# ete un exemplu de tructur de primire $nfiinat pentru a
$ncerca rpund problemelor de $n(ri3ire ale familiei "i ituaiei de cri), at*t pe plan economic c*t
"i familial' $ntr-ade%r, cre"a colecti% /claic0 rpunde ne%oilor copiilor din familiile unde cei doi
membri ai cuplului unt bine inte(rai profeional, cu pro(rame de lucru re(ulate. =*nd nu mai ete
ca)ul aceta 1de exemplu $ntr-o familie monoparental $n ituaie de precaritate profeional#, nu mai
rm*ne adeea dec*t plaamentul familial ale crui ricuri e cunoc. Se mai "tie "i c acete ituaii ce
pot combina probleme ociale, con3u(ale, de ntate "i Qau pi.olo(ice tind de%in din ce $n ce
mai frec%ente. /=opilul ,re)ent0, creat $n 146M, $ntr-un cartier din nord-etul ,ariului, $n care acet tip
de ituaie tinde de%in tot mai puin mar(inal, a $ncercat e adapte)e la aceat e%oluie
ociolo(ic. +ceat cre" familial peciali)at, conceput de o aitent ocial "i un pi.olo(, al
crui obiecti% e %rea $nainte de toate pre%enti%, ete finanat de ora"ul ,ari "i a primt uinerea
@undaiei @ranei "i a =entrului @rance) de ,rotecie a =opilului. +cet mod de $n(ri3ire upl "i
ino%atoare a $ncercat aocie)e a%anta3ele cre"ei familiale 1plata $n funcie de %enituri, or(ani)area
unei (rdinie cu pro(ram redu $n timpul de formare a aitentelor maternale "i pentru a pre(ti copiii
pentru (rdini# "i te.nicile proprii plaamentului familial 1inter%enii pe plan terapeutic "i educati%
pe l*n( familii, monitori)are pi.olo(ic "i medical a copilului, munc $n le(tur cu tructurile
medico-anitare# pentru a lua $n calcul $n acela"i timp ne%oile copilului "i dificultile prinilor. Da
poate primi, la ale(ere, e%entual 2< de ore din 2<, M )ile din M, F0 de copii $ntre 0 "i 3 ani, datorit unui
numr de 20 de aitente maternale a(reate "i $ncadrate $ntr-o ec.ip pluridiciplinar, compu dintr-o
aitent ocial 1directoare#, dintr-un pi.olo(, dintr-un pecialit $n puericultur, o educatoare
peciali)at "i un pediatru din ,&I. Dac ma3oritatea copiilor primii corepund ituaiilor de
precaritate decrie mai u, 20S din prini fac apel la /=opilul ,re)ent0 pentru o problem de
pro(ram la locul de munc ce nu permite primirea copilului $n tructurile de $n(ri3ire tradiionale
1peronal pitalicec, na%i(ant, ce lucrea) $n er%iciile de alimentaie public etc.#.
FM
+ceat formul de primire Q $n(ri3ire, pre)int $n acela"i timp a%anta3e "i incon%eniente' de
exemplu, aitentele maternale unt pltite mai bine dac ptrea) mai mult un copil' dac reu"ec
reinte(re)e copilul $n mediul u familial, ele %or fi mai puin remunerate. +%anta3ele unt upleea "i o
adaptare e%oluti% la ne%oile familiilor, de exemplu, durata de upra%e(.ere poate fi modificat $n
funcie de pro(ramul prinilor. :n bilan, dup trei ani de funcionare, e%idenia) c, $n ciuda
temerilor, nu a exitat o deri% pre o primire a copilului pentru o perioad complet de 2< de ore care
nu afectea) efecti% dec*t un fert din copii' 3umtate din copii unt $n(ri3ii toat )iua dar cu orare mai
dificile dec*t $ntr-o tructur claic' fertul rma are ne%oie de $n(ri3ire la ale(ere, mer(*nd de la
)iua $ntrea( p*n la Bee9-end.. +ceat cre", ca "i alte locuri de primire a copiilor ino%atoare ce au
aprut $n ultimii ani, 3oac "i un rol $mportant $n ceea ce pri%e"te pre%enia precoce, coordon*nd un loc
de %ia obi"nuit cu peronal peciali)at.
F Efectele unei supraveg2eri non parentale asupra dezvoltrii copilului
+"a cum tocmai am %)ut, a%em tendina de a conidera din ce $n ce mai mult, c modurile de a
$n(ri3i copiii mici pot a%ea un rol important $n materie de pre%enie a difunciilor, dar "i $n de)%oltare
armonioa a unui copil. &odelele teroetice claice 1@reud, Uallon, ,ia(et, HoBlb># ublinia)
importana primilor ani $n de)%oltarea ulterioar. De altfel, faptul c mica copilrie reclam pre)ena
mai multor aduli 1cel mai de femei# nu contituie o noutate $n ine. Dte, au a fot ca)ul bunicilor,
mtu"ilor, urorilor mai mari au al %ecinelor, $n alte epoci au $n alte culturi. =eea ce pare nou ete
$nlnuirea ituaiilor $n care copilul ete confruntat cu /ubtitui materni pe tran" orar0, perioade $n
care trebuie e acomode)e cu temperamente "i atitudini diferite. Ni aici ete (reu anticipm $n
mod linear "i cau)al efectele modului de $n(ri3ire aupra de)%oltrii copilului, put*nd inter%eni
multiple %ariabile, ociale, culturale dar "i pi.olo(ice $n acela"i timp.
Lucrri anilor 40 1,ierre.umbert, 1442 "i 144F#, ce au $ncercat reali)e)e o inte) a literaturii
internaionale pe acte ubiect, arat efecti% c nu exit un rpun uni%oc la aceat problem.
,ierre.umbert 1144F# re)um acet lucru! /+cet lucru depinde de ceea ce e $nele(e prin $n(ri3ire
non parental 1tipul "i calitile aceteia#, prin de)%oltare 1ce apect al aceteia# "i prin /a a%ea un
efect0 1po)iti%, ne(ati%, amplitudine, peritena acetui efect#' depinde "i de ce fel de copil ete %orba
1de calitatea relaiei ale cu prinii, de exemplu#0.
,utem nota de aemeni ponderea important a %ariabilelor de mediu precum profeia "i
ni%elul de formare a prinilor, atifacia pe care o reimt fa de ituaia lor profeional "i
fa de modul de $n(ri3ire a copilului, atitudinea mamei fa de reluarea lucrului, tabilitatea
modului de $n(ri3ire. ;e)ultatele %aria) "i $n funcie de ar, de ideolo(ia ce poate fi
fa%orabil au nu educaiei copilului $n afara familiei, ceea ce e reflect aupra tipului "i
numrului de tructuri create. ,entru a nu %orbi dec*t depre Duropa 1,ierre.umbert, 144F#
proporia de femei ce lucrea) $n exterior "i a%*nd copiii de %*rt pre"colar %aria) de la
2FS $n Irlanda la M5S $n Danemarca! $n paralel, oferta de tructuri de $n(ri3ire 1raportat la
acoperirea cerinelor de cuprindere a copiilor mai mici de 3 ani, $n 1440# %aria) de la 2 S la
<6 S $n acelea"i dou ri. &a3oritatea lucrrilor au fot efectuate $n ri indutriali)ate,
F6
re)ultatele cele mai puin fa%orabile, $n ceea ce pri%e"te modul de $n(ri3ire aupra de)%oltrii
copiilor, pro%in din ri unde aceta ete %ictim a pre3udecilor defa%orabile, fiind $n
ma3oritatea ca)urilor lat pe eama iniiati%ei pri%ate, ca $n Statele-:nite, iar cele mai
fa%orabile unt rile nordice $n care ideolo(ia ete bine%oitoare fa de munca matern "i $n
care politica ocial a permi reali)area unor tructuri de $n(ri3ire de calitate atifctoare "i
$n numr uficient.
-rei ectoare de de)%oltare a copilului au fot tudiate! le(tura cu mama au peroana
$nrcinat cu $n(ri3irea copilului la locul de primire' de)%oltarea co(niti% "i de)%oltarea
ocial. +ta"amentul mam-copil ete un punct polemic ce a fot utili)at de ad%erarii
tructurilor de primire pentru a-i culpabili)a pe prini. Lucrrile arat, pe de o parte, c, $n
mod contrar exclui%itii ata"amentului matern, cum a fot el decri de HoBlb>, copilul mic,
confruntat cu o $n(ri3ire non matern, poate forma le(turi de ata"ament cu auxiliarul
pecialit $n puericultur au aiten maternal, cu condiia ca $n(ri3irea fie tabil "i de
bun calitate. Dac el poate tabili le(turi cu peroanele care-l $n(ri3ec, e pare c acete
le(turi unt totu"i de natur calitati% diferit dec*t cele tabilite cu mama! c.imburile ar fi
de natur mai apropiat cu mama $n ce pri%e"te contactul fi)ic, mai $ndeprtate cu aitenta
maternal, utili)*ndu-e unele emnale de comunicare la ditan 1pri%iri, )*mbete#, ceea ce
pare lo(ic in*nd cont de faptul c aitenta maternal are mai muli copii $n $n(ri3ire.
2n pri%ina efectelor $n(ri3irii non parentale aupra de)%oltrii co(niti%e, re)ultatele
cercetrilor unt contradictorii. &a3oritatea tudiilor unt retropecti%e, e%alu*nd de)%oltarea
co(niti% la %*rta pre"colar, $n funcie de modul de $n(ri3ire anterior' macro-%ariabilele
1precum cate(oria ocioprofeional# capt atunci mai mare importan pe mur ce copilul
cre"te "i reduc influena modurilor de $n(ri3ire. Se pare c efectele ne(ati%e ale acetor moduri
1de exemplu un coeficient de de)%oltare mai lab atunci c*nd upra%e(.erea non parental
ete de durat mai important# nu ub)it "i $n perioada pre"colar.
=*t depre efectele $n(ri3irii non parentale aupra de)%oltrii ociale, e pune c acei
copii care au a%ut experiena unui mod de $n(ri3ire colecti% ar fi mai ociabili cu emenii lor "i
cu peroanele necunocute, iar adaptarea lor la (rdini ar fi mai rapid. De fapt, nu totul ete
a"a de implu "i acete re)ultate ar putea e in%ere)e dac durata frec%entrii cre"ei ete
important 1=lar9e-SteBart, 1442, citat de ,ierre.umbert, 144F#.
@oarte puine tudii au fot reali)ate $n @rana, inte)ele citate mai u nu rein dec*t
tudiul lui Halle>(uier, ".a. 11442# ce e referea la un apect foarte preci al de)%oltrii
copilului! temperamentul u. -ipul de $n(ri3ire, colecti% au indi%idual, ar a%ea o inciden
aupra temperamentului' crecui la cre", copiii ar fi mai de(rab pai%i "i ar a%ea tendina
F4
e autotimule)e' $n(ri3ii de o aitent maternal, ei ar fi mai mult orientai pre peroanele
din 3ur. :n alt tudiu 1Auidetti "i -ourette, 1442#, efectuat $n timpul introducerrii $n @rana a
unei probe de e%aluare a competenelor comunicati%e, D=S, 1Auidetti "i -ourette, 1443#,
arat c o comparaie a copiilor de 16 luni ce frec%entea) cre"a colecti% cu cei ce unt
crecui la domiciliu, indic faptul c cei din urm unt mai performani $n atenia
0intereat0, cu alte cu%inte pentru a atra(e atenia adultului, pentru a-l face $mprt"eac
propriul lor intere "i dau rpunuri %erbale mai frec%ente, $n timp ce primii au re)ultate mai
bune $n interaciunea ludice fr cop preci.
2n f*r"it, modalitatea de $n(ri3ire, colecti% au indi%idual, la domiciliu au $n exterior,
ar a%ea mic importan, dar trei %ariabile, rareori luate $n coniderare, pentru c unt dificil
de inte(rat, ar fi eeniale! ete %orba de tabilitatea modului de $n(ri3ire, de calitatea a "i de
faptul ca un proiect educati% relati% comun fie $mprt"it de tot mediul familial "i de locul
$n care copilul ete primit. =alitatea modului de primire poate fi $mbuntit prin formarea "i
calificarea peronalului au prin rata de $ncadrare "i or(ani)area acti%itilor 1Halle>(uier "i
&eudec, 1445#. Luarea $n calcul a ne%oilor fundamentale ale copilului ar trebui permit
amena3area unui item de relaii trian(ulare $ntre prini, copii "i peronalul de $n(ri3ire, $n
a"a fel $nc*t fiecare e itue)e po)iti% $n relaia cu ceilali. @iecare modalitate de $n(ri3ire
are a%anta3ele "i incon%enientele ale, fiecare familie trebuie caute, $n ciuda lipurilor, ceea
ce-i con%ine, $n funcie de multiplii factori 1ituaie ocioprofeional, practici educati%e,
caracteritici ale copilului# ce au fot de3a e%ocate.
,are deci (reu de e%aluat efectul modurilor de $n(ri3ire' aceat c%ai-impoibilitate ar
contitui o lbiciune a unei epoci $n care criteriile cele mai importante par a fi cele ale
rentabilitii. 2n acet context, cotul lor pare p*n la urm criteriul deci)ional din partea
colecti%itilor teritoriale pentru a pune $n practic o atfel de tructur, $ntr-o epoc $n care
lipurile $n acet domeniu par departe de a e f*r"i.

F ;%)DI2I1A (A D+I A2I7
+cum mai bine de 2F de ani, H. Ea))o 1146<# $"i punea $ntrebri aupra intereului unei "colari)ri
precoce. Dac aceat $ntrebare ete $n continuare de actualitate, trebuie contatm c ituaia
efecti% a copiilor mici de 2-3 ani "colari)ai ete total contradictorie. 2ntr-ade%r, dac c%ai-
totalitatea copiilor de trei ani e (e"te la ora actual pe bncile (rdiniei 144,5 S din copii de %*rta
aceata, dup &ener, 1445' amintim c "coala nu ete obli(atorie dec*t de la %*rta de 5 ani#, nu
aceta ete "i ca)ul copiilor de 2 ani, din care doar un fert 13F,< S # frec%entea) aceat intituie.
;ata de "colari)are a primilor continu pro(ree)e $n timp ce procentul celei de-a doua cate(orii
rm*ne tabil de la f*r"itul anilor 60. -rebuie reinem "i c acete rate de "colari)are unt foarte
diferite de la o re(iune la alta, atin(*nd mai mult de 50 S $n re(iunile de %et ale @ranei "i mai puin
de 2 S la ,ari. Dle %aria) "i $n funcie de tipul de acti%itate profeional a mamei, trec*nd de la mai
mult de 20 S la a(ricultori la mai mult de F0 S la profeori. :na din ambi(uitile (rdiniei france)e
50
pro%ine din faptul c poate fi coniderat $n acela"i timp un loc de primire (ratuit a copilului, deci
mult mai puin onero pentru prini dec*t alte tructuri de care tocmai -a %orbit, "i care poat primi
copii de aceea"i tran" de %*rt, 2-3 ani, "i, pe de alt parte, ca un loc de pre(tire a "colii elementare,
deci ca un loc de pre"colari)are. ,olemica pri%itoare la a%anta3ele "i incon%enientele unei "colari)ri
precoce de la 2 ani, a fot rareori uinut de ar(umente fiabile "i obiecti%e. ,arti)anii i uin c ea
permite o e(ali)are a "anelor tuturor copiilor $naintea "colii, ceea ce, l-a condu, $n 1442, pe &initrul
Dducaiei, J. Lan( fa%ori)e)e primirea $n unele ecii ale (rdinielor "i a copiilor mai mici de doi
ani 1ce $mplineau 2 ani cel mai t*r)iu p*n la f*r"itul anului calendaritic din primul an "colar#
pro%enii din )one de educaie prioritar. :nul dintre ar(umente ete faptul c prelun(irea
pre"colari)rii e $mplete"te cu cderea ratei de repetenie din "coala primar' cu alte cu%inte, cu c*t
e frec%entea) mai mult (rdinia, cu at*t mai puine e"ecuri %or fi $n "coala primar.
+d%erarii "colari)rii precoce conider c actualele condiiile de pre"colari)are 1numr
$mportant de copii, numr mic de peronal, localuri adeea prea mici# unt puin adaptate de)%oltrii "i
maturi)rii acetor "colari $n miniatur. ;e)ultatele preliminarii ale unui tudiu lon(itudinal 1@lorin,
144F# nu e%idenia) totu"i nici o diferen $ntre copii, fie c unt "colari)ai la doi au la trei ani,
dintr-un anamblu de performane "colare "i a unor probe pi.olo(ice.
ACT!TATE" Gn baza pregtirii dv% psi2ologice i a experienei educative de p0n acum+ gsii alte
trei argumente P#C i trei CCDT#A+ fa de cele de/a prezente (n text+ privind venirea la grdini
de la = ani%
,I,(I+;%A'IE
H+LLDGA:ID; A., &D:DD= &., 1445, 5cole ou creche pour les enfants de B-# ansO,
5nfance, <, <6M-F00
H+LLDGA:ID; A., &D:DD= &., =C+SSDIAND A., 1442, 06influence des differents modes
de garde sur le temperament du +eune enfant, in ,ID;;DC:&HD;- H. 1ed.#, l6&ccueil du
+eune enfant, ,ari, DS@
@IP+E D., 146M, &lliances et mesalliance dans le dialogue entre adulte et bebe, Neuc.atel,
Delac.aux et Nietle
@L?;IN +., 144F, 0a =colarisation des enfants de deu. ans, ;apport de rec.erc.e
A:IDD--I &., -?:;D--D =., 1442, An outil original pour l6evaluation des competences
communicatives chez les +eune enfant< les 5=;=, )evue 5uropeenne de Ps1chologie
&ppli,uee, <2, 16F-143
A:IDD--I &., -?:;D--D =., 1443, 5valuation de la ;ommunication =ociale Precoce, I>-
le-&oulineaux, D+,
L+H;DLL @.,144F, *nteraction pere-bebe et incidences sur le developpement cognitif precoce, in
;?HIN &., =+S+-I I., =+NDILIS-C:IS&+N D. 1DDS.#, 0a construction des liens
familiau. pendant la premiere enfance, ,ari, ,:@
L+LLD&+ND D., 1441, Ane creche preventive uni,ue en >rance<(l65nfant present0, ,ari,
@ondation de @rance
L+&H &.D., 14MF, >athers< forgotten contributors to child development, Kuman /evelopment,
16, 2<F-255
LD =+&:S J., 144F, Peres et bebes, ,ari, L[Carmattan
LD =+&:S J., L+H;DLL @., E+?:=CD-A+:D;?N =.,144M, 0e rol du pere dans le
developpement de l6enfant, ,ari, Nat.an
&DNDS; , 1445, )eperes et references statisti,ues pour les enseignements et la formation,,ari,
&DNDS;
&D:LDD;S-8LDIN &.-., -CD;G I. 1ed.#, 1443, 0es recompositions familiales au+ourd6hui,
,ari, Nat.an
N?;PDE +., 1440, /e la naissance a l6ecole< sainte, modes de garde et prescolarite dans la
>rance contemporaine, ,ari, ,:@
51
,ID;;DC:&HD;- H., ,+;PDX-,:ALIDSD @., 144F, &ttachement et amour< un impetueu.
desir de securite, in ;?HIN &., =+S+-I I., =+NDILIS-C:IS&+N D. 1DDS.#, 0a
construction des liens familiau. pendant la premiere enfance, ,ari, ,:@
S-DI=CDN ;., ND:-D; ,. 1ed.#, 144F, 0es familles recomposees et leurs enfants, Lou%ain-la-
Neu%e, +cademia
-CD;G I., 144F, /u divorce et des enfants, ,ari, INDD
-CD;G I., 1445, 0e /emariage, ,ari, ?. Jacob
E+?:=CD-A+:D;?N =., LD =+&:S J., 1445, &nal1se des processus de sub+ectivation au
travers de la relation pere-nourrisson, Ps1chatrie de l6enfant, 34, 2F1-245
Copiii secolul 66I
K
+m ale tratm $n aceat ultim parte dou probleme le(ate parial de pro(reele
medicinii, adic incidenele pe plan pi.olo(ic ale diocierii dintre filiaia 3uridic "i cea
4
&. Auidetti, S. Lallemand, &-@. &orel, 5nfances d6ailleurs, d6hier et d6au+ourd6hui$ &proche comparative,
+rmand =olin, 144M, pp. 1F< - 15F
52
biolo(ic, $n ca)ul adopiei "i al procreaiiloor aitate medical, pe de o parte, "i mi)ele
dia(noticului antenatal, pe de alt parte. Dte foarte e%ident c, in*nd cont de caracterul
recent al acetor te.nici "i practici, nu a%em $nc ditana necear pentru a e%alua toate
efectele lor. +cete teme contitue totu"i tot at*tea pite de reflecie 1$n ceea ce pri%e"te
definirea peroanei umane, a calitii de printe etc...#
@acinaia pe care o exercit acete te.nici noi precum fecundarea in vitro, nu trebuie
ne fac uitm c ele ridic importante probleme etice pe care le(ile bioeticii din 144< au
$ncercat le re(le)e, reu"ind doar $n parte, pentru c te.nici noi apar itematic 1 precum cea
a clonrii animalelor a"a numite /uperioare0# "i aupra crora %a trebui e le(ifere)e $n
anii ce %in. +ceat facinaie nu trebuie nici ne fac uitm c ele pot fi la ori(inea unor
conecine inde)irabile pe care pro(reele medicale au $ncercat le opreac, a"a cum ete
porirea na"terilor multiple le(ate de fecundarea in vitro' acete na"teri unt foarte de
premature, put*nd fi la ori(inea unor ec.ele neuromotrice la copil.
$. Disocierea (ntre filiaia /uridic i biologic i incidenele sale asupra dezvoltrii
psi2ologice a copilului
Pom trata depre dou ca)uri $n care putem ober%a o diociere $ntre filiaia 3uridic "i cea
biolo(ic! cel al adopiilor "i cel al procreaiilor aitate medical 1,&+#. Pom face de
referin la o inte), foarte documentat, redactat de doi peciali"ti 1Delaii "i Perdier,
144<#. 2nainte de a le decrie, ete necear plam acete practici $n contextul ioric, dat
fiind c procedurile actuale referitoare la adopie mo"tenec practicile din curul ecolelor
trecute. ,e de alt parte, contextul ocio-demo(rafic actual ete marcat, cum am %)ut mai
u, de cre"terea ponderii muncii feminine, de cderea numrului de copii "i de cre"terea
%*rtei mamei la prima maternitate. 2n acet cadru "i, in*nd cont de faptul c fertilitatea
cuplului diminuea) odat cu %*rta, ete lo(ic contat*m c acete practici e de)%olt
$ntr-un context $n care dorina de a a%ea un /copil cu orice pre0, $n momentul $n care %rem
noi, e poate concreti)a tot mai (reu.
$.$. Adopia
,rincipiul adopiei ete cel de a da o familie unui copil "i nu in%er, cum ar putea la
e $nelea( remarcile fcute mai u. Ditin(em dou feluri de adopii ce implic 4.000 de
peroane $n fiecare an 1Helmo9.tar, 1442#! adopia complet 1F2 S din ca)uri# "i adopia
impl 1<6 S#. &ura adopiei ete pronunat de un tribunal ce 3udec dac ea ete fcut $n
intereul copilului.
53
Adopia complet nu poate fi pronunat dec*t $n fa%oarea unui minor, $n principiu mai
mic de 1F ani' ea rupe toate le(turile dintre copil "i familia de ori(ine "i $l aimilea) total
unui copil le(itim al cuplului ce adopt. 2i implic pe copiii ce pot fi ori pupili ai Statului, ori
$ncredinai +itenei Sociale a =opiilor 1+SD #, fie c %in din trintate, ubieci ce
repre)int at)i ma3oritatea 152S $n 1442#. ;e(imul pupililor Statului ete unul de tutel
adminitrati% ce e refer la aproiximati% F.F00 de copii 1Delaii "i Perdier, 144<! 11<#. -rei
procedee le permit prinilor tabileac $n mod le(al o ubtituie de filiaie' ete %orba de
ecretul na"terii numit "i /na"tere ub X0, de conimm*ntul ce trebuie dat de cei doi prini
biolo(ici "i de ecretul Strii ci%ile' $n acet ultim ca), prinii pot da +SD 1+itenei Sociale#
un copil le(itim, fie recunocut p*n la ma3orat, cer*nd aplicarea art. 52 din ;odul familiei i
al asistenei sociale. +ceat procedur implic $n 3ur de 300 de copii $n @rana, $n fiecare an'
e redactea) apoi un act de na"tere ficti% ce modific cel mai de numele, locul na"terii "i
meniunile referitoare la filiaie.
Na"terea ecret e aplic la aproximati% doi copii pe )i. =onform lui Perdier 1144<#,
aceat procedur nu repect dreptul copilului la cunoa"terea ori(inii ale "i ar fi, deci, $n
contradicie cu con%enia internaional a drepturilor copilului "i cu totalitatea dipo)iti%ului
le(ilati% france). =onform acetui autor, ete %orba de /o $ncura3are intituional la
dene(are0. Din punct de %edere itoric, aceat poibilitate, ce nu exita $n dreptul france), a
fot $ntemeiat pentru a $ncerca e limite)e marele numr de abandonuri de copii, practic
frec%ent $n @rana p*n $n ec. XIX. Na"terea ecret, a"a cum exit at)i, cuprinde o
aumare a c.eltuielilor financiare pentru ()duire "i pitali)are $n timpul na"terii de ctre +SD
din departamentul repecti% pentru mama care a .otr*t nac $n ecret "i cu condiia ca ea
o fac $ntr-o intituie public au pri%at con%enionat. D un dipo)iti% $nfiinat $n 14<1
ub re(imul de la Pic.>. 2n pre)ent, ar(umentele $n fa%oarea acetui text de le(e, ce a fot
redicutat $n ,arlament, unt lupta $mpotri%a recur(erii tot mai mari la IPA 1$ntrerupere
%oluntar a arcinii# "i a abandonrii copiilor $n urma na"terilor la domiciliu fr aiten
medical.
+%*nd experien $n tructurile de adopie, Perdier dicut $ndelun( depre problema
le(at de ecretul ori(inii ade%rate a copilului $n procedurile de adopie' %om %edea mai
departe c aceea"i problem e pune $n ca)ul ,&+. +cet ecret e define"te prin faptul c e
ba)ea) pe o cunoa"tere $mprta"it! exit $ntotdeauna cine%a care "tie ade%rul' ete un
ade%r prote3at, acun celorlali, dar ete "i un mod de a e%ita conflictele au dificultile. 2n
realitate, ecretul er%e"te la a7i prote3a pe prinii adopti%i "i la acunderea ecretului
terilitii cuplului care adopt, c*t "i a identitii tatlui natural. Perdier cere ca ecretul fie
5<
$ndeprtat "i ca orice copil poat -"i cunoac ori(inile a"a cum enun, de"i $n mod
nuanat, $n art. M din =on%enia internaioanl a drepturilor copilului! /=opilul are dreptul, $n
mura poibilului, -"i cunoac prinii "i fie crecut de ei0. Le(ea france) permite
totu"i unui copil adoptat conulte ar.i%ele care-l pri%ec "i aib acce la ori(inile
familiale dac acetea exit. +cete reflexii unt pue $n le(tur cu ituaiile $n u) $n
anumite ocieti /tradiionale0 $n care copilul poate fi crecut fr prea multe daune aparente
de mai muli /co-prini0 $n acela"i timp.
ACT!TATE" 30ndii4v la secretul filiaiei biologice i exprimai4v+ argumentat+ propia
opinie%
2n ca)ul adopiei simple, copilul ptrea) le(turi cu familia de ori(ine, familia
biolo(ic, dar familia de adopie, cea care cre"te copilul, ete in%etit cu autoritatea
parental' acet tip de adopie ete re%ocabil doar $n ca)uri (ra%e.
2n pre)ent ar fi de )ece ori mai multe cereri de adopie dec*t copii ce pot fi adoptai.
Numrul acetora ete $n continu cdere' $n )ilele noatre, c%ai-totalitatea copiilor aflai $n
acet ituaie unt adoptai. Le(ea pretinde o durat de un an de abandon continuu, fr nici o
le(tur cu familia biolo(ic, $nainte de a $ncepe procedura de adopie. 2n aceat ituaie de
penurie de copii, familiile recur( de la adopiile internaionale. +ceat practic pune "i ea
detule dificulti! pe de o parte, itemele 3uridice din cele dou ri unt adeea diferite, ceea
ce explic perioadele lun(i de a"teptare cerute de procedurile de adopie internaional. ,e de
alt partre, faptul c ma3oritatea copiilor primii $n @rana "i, $n (eneral $n rile occidentale,
prin aceat procedur %in din ri ale Lumii a treia a fcut e de)%olte practici $ndoielnice
pe care =on%enia internaional a drepturilor copilului a $ncercat le opreac $n art. 21.
Statele trebuie e ai(ure $ndeoebi c /intereul uperior al copilului ete conideraia
primordial0 "i c /plaarea copilului nu e %a traduce $ntr-un profit material nepotri%it pentru
peroanele ce unt reponabile de acet lucru0 "i, $n f*r"it, adopia internaional contitue
un mod de a ai(ura $n(ri3irile neceare unui copil c*nd el nu poate fi /crecut $n mod
con%enabil 1termen ce rm*ne de definit\\# $n ara a de ori(ine.0
ACT!TATE" a, Pornind de la datele anterioare+ specifice spaiului francez+ facei o
comparaie cu #om0nia" atitudine fa de adopie+ anvergura fenomenului etc% b, Pe care
dintre cele dou forme de adopie credei c ar prefera4o rom0nii- c, Dac cunoatei
cazuri de infiere+ cu ce probleme s4a confruntat familia+ dar copilul -
5F
$.-. *ehnicile de procreaie edical asistat >PMA?
$%=%$ Diferite te2nici existente" definire i istoric
Se %orbe"te de ,&+ pentru a e%oca /anamblul te.nicilor medicale pue la dipo)iia
unui cuplu rma infertil dup un an de %ia comun fr concepie0 1Cu(ue, 1440#. +cete
te.nici permit, de aemenea, e%itarea na"terilor anormale. Le(ile bioetice, promul(ate de
,arlament $n 144<, au $ncercat $ncadre)e acete te.nici "i le fixe)e $n limitele permie
practicilor france)e! /,&+ ete detinat rpund proiectului familial al unui cuplu' ea are
drept obiecti% exclui% de a uplini terilitatea patolo(ic dia(noticat medical "i de a pre%eni
tranmiterea la copil a unei maladii (ra%e "i incurabile0. Pom re%eni la noiunea relati% flu de
proiect parental.
-------------------------------------------------------------------------------------------------------
CASE*A 'AC&(*A*IG) # Dxtra din propunerea le(ilati% pri%ind reproducerea uman aitat medical, aflat
$n atenia ,arlamentului ;om*niei, 2004 1.ttp!QQBBB.urbaniulian.roQ2004Q0FQ04Qiata-proiectul-de-le(e-pri%ind-reproducerea-
umana-aitata-medical-atept-punctele-%oatre-de-%edereQ#.
a? prin dreptul la reproducere e $nele(e dreptul cuplurilor "i indi%i)ilor de a decide liber "i reponabil numrul,
frec%ena "i momentul $n care dorec aib copii, precum "i dreptul de a a%ea acce la informaii, educaie "i mi3loace
pentru a lua o aemenea deci)ieL 0# prin reproducere uan asistat edical e $nele(e actul medical ce cuprinde
anamblul tratamentelor "i procedurilor de ineminare artificial au de fertili)are in %itro, de manipulare medical $n
laborator a materialului (enetic feminin "i maculin, $n copul fecundrii artificiale a o%ulelor, manipulare a permei
"iQau a embrionilor pro%enii din fecundarea extracorporal "i implantarea acetora' c# prin tehnologii de asistare
edical a reproducerii uane e $nele(e un complex de er%icii medicale orientate pre corectarea trii de infertilitate,
inclu)*nd ineminarea artificial, fertili)area in %itro "i tranferul de embrioni' d? prin a purtatoare e $nele(e femeia
dintr-un cuplu infertil care conimte ca embrionul obinut prin reproducere uman aitat medical, fie implantat $n uterul
u "i duc arcina la termen "i nac' e? prin in"orare e $nele(e furni)area de date eeniale, $ntr-o modalitate pe
care pacientul o $nelea( "i la care poat face referire' copul informrii ete de a ai(ura c deci)ia pacientului ete
%oluntar "i informat, "i de a obine permiiunea le(al pentru anumite proceduri medicale ub forma unui conimmant
informat cri' "? prin partener e $nele(e membru al unui cuplu reproductiv asistat edical care beneficia) de
reproducere uman aitat medical "i care a contribuit total, parial au deloc cu material (enetic necear' g? prin
consiliere si evaluare e $nele(e furni)area de ctre o comiie medical a unor date eeniale referitoare la implicaiile
procedurii de reproducere uman aitat medical prin intermediul fertili)rii in %itro $ntr-o modalitate pe care cei implicai
o $nelea(, precum "i anali)a acetora $n copul ai(urrii aupra calitii deci)iei lor %oluntare' h# prin in"ertilitate e
$nele(e reducerea $n mod in%oluntar "i emnificati% a capacitii reproducti%e naturale a unui cuplu %iabil, aflat la %*rta
biolo(ic de a procrea "i care poate do%edi exitena %ieii comune tabile a celor doi membrii, .eteroexuali' i? prin
"ertilizarea in vitro e $nele(e te.nica reproducerii aitate medical prin fecundarea unui (amet feminin 1o%ul# "i a unui
(amet maculin 1permato)oid# care e reali)ea) $n laborator, embrionul re)ultat fiind tranferat $n uter $n copul implantrii
"i de)%oltrii ale ulterioare ca ft' 9? prin trans"er de e0rioni e $nele(e reimplantarea embrionului din (ameii cuplului
beneficiar la o alt femeie, purttoare de arcin, ineminarea unei femei trine cuplului, care dore"te copilul, "i
extra(erea o%ulului fecundat urmat de reimplantarea $n uterul femeii beneficiare' M? prin "ertilizare arti"icial e $nele(e
procedura medical prin care o%ulul mamei purttoare a arcinii ete fecundat cu (ameii maculini, fie ai oului, fie ai
unui donator' l? prin inseinare arti"icial e $nele(e o te.nic de reproducere uman aitat medical utili)at $n unele
ca)uri de terilitate a cuplului' dac lic.idul eminal pro%ine de la oul au concubinul femeii, ineminarea artificial
ete denumit ineminare con3u(al, iar atunci c*nd perma pro%ine de la un donator, ineminarea artificial ete denumit
ineminare cu donator' ? prin donarea de gaei e $nele(e un contract confidenial "i (ratuit prin care un brbat, $n
principiu anonim, donea) perma unui centru de ineminare, accept*nd fecundarea unei femei, care nu $i ete partener de
%ia.
2n tabelul 1 e re(ec diferitele tipuri de ,&+, dup cau)a infecunditii "i ori(inea
(ameilor utili)ai.
*a0el $ *ipologia PMA
*ehnici Indicaii edicale
actuale
+riginea gaeilor ;estaia
IAC .ipofertilitate
maculin' tulburri
ale raporturilor
exuale' terilitate
(ameii cuplului de ctre femeia din
cuplul $n cau)
55
ecundar dup
tratamente terili)ante
IAD terilitate maculin'
maladii ereditare
o%ocite ale femeii din
cuplu, permato)oii
altui brbat dec*t
partenerul
de ctre femeia din
cuplul $n cau)
'IG terilitate tubular
feminin'
.ipofertilitate
feminin au
maculin'
infecunditate
inexplicabil
(ameii cuplului de ctre femeia din
cuplul $n cau)
'IG N donare de
sper
terilitate tubular
feminin ] terilitate
maculin
(ameii cuplului de ctre femeia din
cuplul $n cau)
'IG N donare de
ovocite
terilitate feminin
prin abena
o%ocitelor' maladii
ereditare
o%ocite de la o alt
femeie ]
permato)oi)i de la
brbatul din cuplu
de ctre femeia din
cuplul $n cau)
Donare de e0rion terilitate maculin "i
feminin prin abena
(ameilor' maladii
ereditare -
acceptul donrii unui
embrion de ctre un
alt cuplu
(ameii altora de ctre femeia din
cuplul $n cau)
&ter de 8pruut terilitate feminin
prin impoibilitatea
(etaiei - >*L pe
baza gameilor
cuplului;
terilitate feminin
prin abena
o%ocitelor "i
impoibilitatea
(etaiei 7 donare de
ovocite M *& cu
sperma cuplului
(ameii cuplului
o%ocite de la alt
femeie ]
permato)oi)i din
cuplu
alt mam purttoare
alt mam purttoare

=ele mai frec%ente dou te.nici unt inseminarea artificial 1I+# - efectuat fie cu
perma partenerului, %orbim atunci de I+=, fie cu perma unui donator, I+D 7 "i de
fecundarea in vitro 1 @IP au @IPD-D pentru fecundarea in vitro "i tranfer de embrion#, care
poate fi reali)at , fie cu (ameii cuplului, fie prin donarea de perm "i Qau o%ocite. +cete
te.nici pot, de aemenea, %i)e)e donarea embrionului au /$mprumutul0 uterului, mai bine
cunocut ub denumirea de mam purttoare. +ceat practic a fot inter)i $n @tana prin
le(ile bioetice 1/toate con%eniile pri%ind procreaia "i (etaia prin coptarea altuia unt nule0#,
dar e practic $n alte ri precum Statele :nite. Se poate (i $n Cumeau "i +rnal 1144<# 7 o
carte relati% realit "i bine documentat, care pledea) pentru ideea ca ,&+ / treac de la
5M
medicina de explorare la medicina cotidianului0 pentru cel mai mare bine $n fa%oarea copiilor
care e %or na"te "i a familiilor lor -, un re)umat al di%erelor cau)e 1malformati%e,
infecioae, .ormonale, tumorale....# care pot fi la ori(inea e"ecurilor reproducerii.
+numite te.nici "i practici, dintre cele menionate, nu unt noi, ineminarea artificial
uman are cel puin dou ecole. ,rima aplicare, prin foloirea permei partenerului, a a%ut
loc $n &area Hritanie, $n 1M60, iar foloirea permei unui donator datea) din 166<. ,ro(ree
rapide au a%ut loc (raie lucrrilor lui Jean ;otand, care a decoperit cum coner%e, prin
temperatur, perma. I+D-ul datea) din 14M3, an $n care -a or(ani)at =D=?S-ul 1 =entrul
de tudiere "i coner%are a permei#.
+ctualmente, e aprecia) c $ntre 10 "i 20 S dintre cuplurile cu %*rte $ntre 20 "i <0 de
ani au dificulti de procreere "i, ca urmare, conult, cel puin o dat, un centru ,&+, $n
mura $n care fertilitatea natural a cuplurilor tinere "i mediu fertile ete de 20 - 2F S, adic
o "an la < - F cicluri de a concepe un copil. +cet procent %aria) enorm de la un cuplu la
altul, de la 0 la 5F S. 2n plu, fertilitatea unui cuplu nu ete o contant, ea diminuea) cu
%*rta "i poate fi marcat de patolo(ie, mod de %ia, tre...-oate acetea intr $n relaie cu,
ceea ce am dicutat anterior, %$rta din ce $n ce mai ridicat a primei materniti, rata tot mai
mare a di%orialitii 7 o femeie poate, atfel, a3un(e aib copilul pe care nu l-a putut a%ea
cu primul o 7 odat cu rectorirea au uniunea liber, prile3uri care renac dorina unui
copil. Din acete moti%e, procenta3ul (ra%iditilor /t*r)ii0, pete 3F de ani, a crecut cu 20 S
$ntre 1460 "i 1440 1,on, 1445#. Se $ncadrea) aici primiparele de ori(ine france), cu ni%el
ocio-economic ridicat "i care au beneficiat, $n pete 20 S dintre ca)uri, de tratamente contra
terilitii. Se conider c $ntre 3 "i F S dintre cupluri nu au 1au au foarte puin# "ana
procree)e fr tratament.
2n faa unei probleme de infertilitate, contatat la un cuplu, pot fi decrie patru
ituaii!
$. =terilitatea masculin definitiv
2n acet ca), (ra%iditatea poate fi obinut (raie unui donator de perm "i prin procedura
I+D. 2n @rana, aceat %ariant ete (irat de cele 20 =D=?S:-ri. Sunt in(urele centre
autori)ate $n care donarea de perm, (ratuit "i anonim, ete aimilat donrii %oluntare
de or(ane. +cti%itatea acetor centre ete $n cre"tere, e $nre(itrea) anual $n 3ur de 3 000
de cereri, din care 1 7 2 S din neceitatea ca brbatul din cuplu nu tranmit o maladie
ereditar. I+D-ul permite obinerea mai mult de 2 000 de arcini pe an "i e conider c,
$n @rana, $n dou)eci de ani, mai mult de 30 000 de copii -au ncut prin I+D. =a
repre)entare ocio-profeional, I+D-ul ete olicitat de cadre uperioare "i pete medie,
56
ceea ce e lea( de factorii ocio-demo(rafici anterior dicutai. 2n ca)ul donrii, unt
conemnate c*te%a caracteritici fi)ice 1culoarea pielii, a oc.ilor, a prului# "i fi)iolo(ice
1(rupa an(%in, ;.#. Se ptrea) ecretul identitii donatorului pentru a exclude
tabilirea oricrei le(turi $ntre copilul atfel ncut "i donator. ,rin comparaie cu dreptul
copilului adoptat de a-"i cunoa"te prinii, $n acet ca) e conider c intereul prinilor
primea) aupra dreptului copilului. +nonimatul donatorului ete criticat $n anumite ri.
Suedia, din 146F, a luat deci)ia de a comunica, $n anumite condiii, copiilor ncui prin
I+D, identitatea donatorului permei. @aptul a a%ut ca urmare ecundar cderea
emnificati% a numrului de donatori, au, mai corect interpretat, c.imbarea profilului
donatorilor ca %$rt 1mai mare# "i maturitate 1Delaii,144<#. =artea autorului menionat
ofer o dicuie paionant a noiunii de donare cu clarificri etnolo(ice "i itorice. Da
critic faptul c, $n ca)ul donrii de perm, o%ocite au embrioni, donatorii unt redu"i, $n
textele de le(e, doar la ubtana pe care o donea). Se pledea) pentru ca /(etului lor -
i fie retituit dimeniunea relaional exitent $n dinamica actului de procreaie0 1p.
1<3#. Se conemnea) c.imbarea profilului donatorilor! $ntre 1465 "i 1442, -a trecut de
la 32 S de donatori din iniiati% peronal la 1F S, "i de la 32 S de F1 S donatori care o
fac la cererea unui cuplu care olicit I+D.
ACT!TATE" Personal+ cum v poziionai (n aceast dilem a cunoaterii identitii
donatorului- Argumentai4v opinia%
=opilul ncut prin I+D beneficia), fie de pre)umia paternitii le(itime, fie de
recunoa"tere, anumii brbai put*nd re%eni aupra deci)iei lor, $n mura $n care aceat
filiaie 3uridic nu corepunde celei biolo(ice 1de ex. $n ca)ul di%orului au eparrii de
mam#. +numite 3uridicii au refu)at /tatlui0 ocial re%in aupra acordului u, altele
l-au acceptat, dar problema rm*ne dec.i. Numero"i 3uri"ti (*ndec at)i c filiaia
copiilor ncui prin ,&+ trebuie coniderat ca o filiaie %oluntar. :na dintre oluiile
3uridice coniderate atifctoare, pentru e%itarea problemelor menionate, ar fi ca
partenerul teril adopte 7 ca "i $n ca)ul adopiilor 7 copilul ncut prin ,&+.
-. =terilitatea feminin
+ceata ete cau)at cel mai ade de tulburri de o%ulaie au de obtrucie tubular' $n
acet ca), arcina poate fi obinut prin fecundare in vitro, te.nic cunocut "i ub numele
de /copii-eprubet0. +ceat te.nic datea) de ce%a %reme. ,rimul bebe-eprubet din
lume, Louie HroBn, -a ncut $n 14M6. 2n @rana, e%enimentul -a produ $n 1462, c*nd
54
-a ncut +mandine. +ceat te.nic a permi na"terea a aproximati% F 000 de copii pe
an, din totalul @ranei, de M50 000, "i de la 20 - 2F 000 anual $n $ntrea(a lume.
Derularea unui @IP neceit patru etape, bine decrie de @r>dman 11440# "i
Cumeau ^ +rnal 1144<#. 2n primul r*nd, trebuie obinute o%ocite maturate, prin puncia
o%arelor. De re(ul, e timulea) .ormonal o%ulaia pentru a cre"te numrul o%ocitelor.
+poi trebuie obinui permato)oi)i, care unt upu"i unui tratament ce le confer
caracteritici c*t mai aemntoare cu cele pe care le de)%olt c*nd a3un( $n trompa
uterin. +poi are loc fecundarea, $ntr-un mediu care ete exterior uterului matern, de unde
%ine "i numele acetei te.nici. +tunci c*nd embrionul a atin o talie de 1Q10 dintr-un
milimetru, ete depu $n uterul matern.
De re(ul, e implantea) $n medie trei embrioni, dar acet numr poate %arie)e
de la 1 la F. Se practic, in utero, o reducie embrionar care coner% $n 3ur de 3 S dintre
arcinile obinute prin @IP. +ceat te.nic nu ete lipit de ricuri 1fale implantri $n 1F
S dintre ca)uri#, nici de conecine pi.olo(ice. @iecare dintre cele patru etape poate
e"ue)e' e conider c, $n medie, doar 20 S dintre ciclurile timulate reuec duc la o
arcin. @emeile care au de%enit mame prin @IP decriu acet parcur ca pe o lupt. =iclul
complet al unei atfel de tentati%e durea) $ntre o lun "i o lun "i 3umtate. ,entru a cre"te
"anele de a obine o arcin, e cre"te numrul embrionilor concepui "i reimplantai. De
aici, numrul arcinilor multiple. 20 S dintre arcinile obinute prin @IP unt (emelare,
fa de 1 S c*t repre)int ele $n ca)ul arcinilor pontane' F S unt triple, fa de 0,01'
1 S unt c%adruple "i una la un milion ete c%intupl. +cet tip de arcini unt
acompaniate de o cre"tere a na"terilor premature "i a ec.elelor care le $noec. 2ntr-
ade%r $n ca)ul arcinilor (emelare, rata de prematuritate ete de <F S, de 4M S $n ca)ul
tripleilor "i de 100 S $n cel al c%adrupleilor. Sarcinile multiple unt coniderate cau)a
ma3or a prematuritii 1,on,1445#,.
Dmbrionii neimplantai unt con(elai $n a"a fel $nc*t contituie o re)er% care
e%ite, $n ca) de e"ec, repetrile pre%alrii de o%ocite. La data de 31Q12Q41, 56 000 embrioni
erau $n a"teptare $n con(elatoarele pitalelor france)e 1Delaii, 144<#. @aptul ridic
probleme de natur etic pri%ind, $n particular, durata coner%rii 7 care ete diferit $n
funcie de ar, 10 ani $n &area Hritanie, F ani $n @rana. Le(ea aupra bioeticii, publicat
$n 144< "i anali)at de ,on 11445, p.1F0#, enun c /la cererea cri a celor doi membrii
ai cuplului, embrionii neimplantai pot fi coner%ai pentru a urma proiectul parental'
durata coner%rii nu poate dep"i cinci ani, c.iar dac, $n cuplul $n cau), exit dorina
unei noi arcini. =ei doi parteneri trebuie conultai anual dac $"i menin cererea de
M0
coner%are. Deci)ia lor e exprim $n cri0. Noiunea de proiect parental inclu $n textul
le(ii ete, cum am preci)at "i anterior, %a(, flu. +cet proiect parental e poate modifica
cu trecerea timpului, cuplurile pot di%ora, adopte un copil, au ca unul dintre parteneri
decede)e, cum cu finee ublinia) Delaii /dorina, ete, prin een ceea ce cap unui
proiect01144<, p.M4#.
Nana de a obine o arcin prin @IP diminuia) o dat cu %*rta mamei, ca factor al
fertilitii. ,ro(noticul de reu"it ete de 2F S la 2F de ani, 6 S la <0 de ani, 2 S la <2 de
ani. +cete "ane unt $n mod e(al le(ate de condiiile pentru care e precie @IP, ca "i de
ran(ul tentati%ei $n cau). ?r, $n 3ur de 20 S de cupluri abandonea) dup fiecare
tentati%. -rebuie notm c rata de ucce a @IP-ului ete apropiat de rata de ucce
din reproducerea natural, adic 2F S la un ciclu, pentru un cuplu de 2F 7 30 de ani. Dar,
nu uitm c natura obine acet re)ultat cu un o%ocit pe ciclu, $n timp ce prin @IP e
utili)ea) $n medie "apte. -oate acetea arat c randamentul fertili)rii in %itro ete mai
de(rab c)ut "i relati%i)at de caracteriticile populaiei /tratate0. =oturile unei tentati%e
@IP unt $n 3ur de 10 000 de franci, "i, pentru a a%ea un copil, media tentati%elor ete de
cinci.
.. *nfertilitatea idiopatic
Se nume"te atfel o infertilitate care rm*ne neexplicat pentru un cuplu anume.
Incadrarea ete detul de delicat' de obicei trebuie dure)e cel puin trei ani, iar
bilanul medical fie normal. 2n acet ca) e poate practica ineminarea intrauterin
"iQau @IP.
/. Infertilitatea parta3at $ntre membrii cuplului
Dte ca)ul $n care e ober% e"ecul ineminrii cu donator "i care reclam practicarea de
@IP cu I+D.
2n anamblul lor, te.nicile ,&+ conduc la M na"teri din 1 000. &ai mult de 20 000
de copii -au ncut prin @IP , $ncep*nd din 1462, cam la fel ca "i cei prin I+D,
$ncep*nd din 14M2. +cet anamblu de te.nici ridic problema definirii %ieii, a peroanei
umane "i permit o anumit detectare a .andicapurilor. Le %om dicuta $n le(tur cu
dia(noticul prenatal "i preimplantare 1D,I#. Prem re%enim $nc un moment aupra
mi)elor le(ilor bioetice' ele ofer un anumit cadru practicilor ,&+, inter)ic*nd
maternitatea de ubtituie, ineminarea pot-mortem, cercetrile pe embrioni "i
ditru(erea arbitrar a embrionilor con(elai. Dte de aemenea pre%)ut redicutarea
acetor le(i la fiecare cinci ani pentru a ine paul cu e%oluia "tiinei. Dar, totu"i, $n acete
le(i, de"i e%ocate, nu unt preci)ate nici momentul exact de debut al %ieii, nici tatutul
M1
embrionului! /le(ea (arantea) repectul fiinei umane $nc de la debutul %ieii0. Dac
re(lementarea le(al $ncdrea) ,&+, mai muli medici, printre care -etart 11443#, ne-au
pu $n (ard, de mai muli ani de3a, contra unor poibile aplicaii neluate $n calcul! mame
celibatare, cupluri .omoexuale, femei la menopau) etc. :ltimul ca) ete exclu de le(ea
france), dar permi de cea italian. Se ridic "i problema tatutului copilului conceput
atfel, %)ut ca /un bun uprapreio0, date fiind coturile pe care le-a preupu.

$%=%=% Dezvoltarea psi2ologic a copiilor nscui prin P9A
Subiectul aceta nu a fcut obiectul a foarte numeroae lucrri. Studiile care unt
publicate unt, ca tonalitate, mai de(rab optimite pri%ind %iitorul acetor copii, $n (eneral,
foarte 1c.iar prea\# dorii. D%ocm aici dou atfel de cercetri, una aupra copiilor concepui
prin I+D, alta aupra celor ncui dup o inter%enie @IP.
=ercetarea, efectuat de &anuel ".a. 11440#, e intitulea) /;icurile pi.olo(ice ale
I+D-ului pentru copil0. 112 copii, concepui prin I+D, au fot urmrii lon(itudinal $ncep*nd
de la %*rta de 3 ani, fiind dublu comparai! cu 50 de copii 1(rupul S-D;#, concepui $n urma
unui tratament de infertilitate al cuplului, "i, totodat, cu alt (rup, copii concepui natural, care
pre)entau acelea"i caracteritici ociale, demo(rafice, maternale. Ipote)a tudiului a fot c
diferenele po)iti%e au ne(ati%e $n de)%oltarea copiilor unt efectul diferenei calitii relaiei
prini-copii. Datele au fot culee prin inter%iuri luate mamelor, c.etionate aupra etapelor
principalelor ac.i)iii motrice 1merul, apucarea...# "i parametrii principlalelor funcii pi.ice
1limba3ul, co(niia...#. ;e)ultatele au artat c (rupul I+D -a de)%oltat normal, copiii a%eau
c.iar un a%an al limba3ului, dar pre)entau "i indicatori ridicai ai unor dificulti afecti%e ca,
pre pild, tulburri de apetit, de omn, de comportament, frec%en mai mare a $mboln%irilor
"i conum mai ridicat de ubtane pi.otrope, at*t la mame c*t "i la copii. Dxplicaia
cercettorilor a fot c acete tulburri unt cau)ate de o uprain%etiie anxioa $n copii, care
beneficiau, din partea prinilor, de o foarte puternic timulare, dar "i de o anumit
olicitudine ba)at pe nelini"te. ;)ultatele (rupului I+D unt comparabile cu cele ale (rupului
S-D;. La una din dou dintre acete familii, ecretul aupra ori(inii copilului ete co-
$mprt"it antura3ului, dar nu "i copilului. D%ident, la aceat %*rt, acet ecret /nu are
efecte murabile aupra tulburrilor copiilor0 e%aluai $n tudiu. Dar, potenialul ne(ati% al
tainei nu trebuie ube%aluat $n %iitor. =onclu)ia cercetrii ete c tudiul demontrea)
neceitatea uinerii "i pre%eniei care trebuie oferite acetor /cupluri cu ric0.
Sunt /copiii @IP0 ca "i ceilaliO ,uine lucrri au cutat rpun la aceat $ntrebare.
Cumeau "i +rnal 1144<# au tudiat 1 F00 de copii procreai prin @IP. Di contat c anomaliile
M2
con(enitale afectea) 1,04 S dintre ace"ti copii, printre care 0,FF S unt purttorii unor
aberaii cromo)omiale. =ifrele nu difer de cele ale copiilor pro%enii din reproducere
natural. 2n c.imb, unt diferene emnificati%e $n ceea ce pri%e"te prematuritatea, $ntir)ierile
intra-uterine de cre"tere "i na"terea prin ce)arian a acetor copii. Se adau( ceea ce am
dicutat anterior, proporia mare de arcini multiple, cau) ma3oritar a prematuritii. De
altfel, mortalitatea perinatal 1$n uter "i $n prima lun potnatal# ete mai ridicat dup un
@IP. +utorii nu conemnea) nici o diferen pe termen mediu $ntre copiii concepui prin @IP
"i cei /tradiionali0, dar contat c*t de dificil ete efectuarea de tudii fiabile cu un atfel de
obiecti%. Dxpectana pe care o mrturiec ete cea a precocitii de)%oltrii acetor copii,
uinut de faptul c unt copii extrem de dorii, foarte timulai "i upraprote3ai.
ACT!TATE" Cutai pe nternet i alte date de cercetare tiinific referitoare la
comparaia anterior prezentat
$... Mize ale diagnosticului antenatal
-ermenul de dia(notic antenatal reune"te un anamblu de te.nici care %i)ea)
decoprirea anomaliilor pre)ente la foetu, aceat depitare put*nd conduce la $ntreruperea
arcinii pe moti% terapeutic 1,on, 1445#. 2nc din 14MF, le(ea autori)ea) efectuarea unei I-S
1Intrerupere terapeutic a arcinii#, oricare ar fi tadiul (ra%iditii, dac cel care urmea)
e nac ete dia(noticat ca fiind purttorul unei anomalii (ra%e "i incurabile. Se la la
latitudinea medicilor aprecierea (ra%itii "i incurabilitii anomaliilor. Di%erificarea "i
perfecionarea te.nicilor dia(noticului antenatal au condu la o mai bun monitori)are a
arcinilor, dar "i la cre"terea numrului I-S. ? dicuie aprofundat a apectelor etice ridicate
de acete te.nici poate fi (it $n Auidetti, -ourrette, 1445 "i ,on, 1445. :na dintre acete
probleme e lea( de pra(urile acceptrii ricului, odat decopeit unul au altul dintre
.andicapuri. :n .andicap poate fi coniderat ca fiind minim de ctre medici, dar apreciat ca
ma3or de ctre prini. Dte, pre exemplu, ca)ul abenei unei m*ini au unui de(et. 2n alte
ca)uri, din ce $n ce mai frec%ente, nu e cunoa"te procenta3ul ricului pe care $l are un copil
ncut cu o anomalie au alta. +ceata dat fiind dinamica pro(reelor medicale, pe de o
parte, dar "i a contextelor care potenea) au minimali)ea) .andicapul. Se poate a3un(e ca
I-S uprime un foetu pe fundalul preiunii de a a%ea doar copii perfeci. ,utem e%oca "i
prpatia, care e tot lr(e"te, dintre dia(notic "i poibilitile terapeutice. +ltfel pu,
cun"tinele noatre depre bolile cu or(ine (enetic continu creac mai rapid dec*t
poibilitile terapeutice de care dipunem au pe care le decoperim. -etart 11443# a
M3
a%erti)at $n mai multe repri)e comunitatea cercettorilor, dar "i publicul lar(, dpre deri%ele
le(ate de acete te.nici "i aupra /e%aluri a priori a ricului tatitic de a fi bolna% menit
conture)e un oi de claament anitar al peroanelor0. +utorul e $ntreab depre /calitatea0
copiilor care e %or na"te, raportai la practicile aflate la (rania eu(eniei, mai ale $n ca)ul
dia(noticului preimplantare.
+ceat te.nic, efectuat $n ca)ul fecundrii in vitro, ofer poibilitatea identificrii
unui caracter (enetic, ca, de exemplu, exul, $ntr-un tadiu extrem de precoce al de)%oltrii
embrionare "i, pe aceat ba), $ntr-o oarecare mur, elecionarea embrionilor care %or fi
implantai. @aptul poate fi util $n ca)ul unui embrion - conceput pornind de la celulele exuale
ale unui cuplu cunocut cu ric (enetic -, "i identificat ca purttor al afeciunii $n cau).
Dia(noticul preimplantare ete reclamat contant de medici $n mura $n care, la trei ani de la
promul(area le(ilor bioeticii, decretele pri%ind normele de aplicare a dia(noticului
preimplantare nu au aprut, ceea ce face ile(al punerea a $n practic.
Dco(rafia ete una dintre cele mai cunocute "i utili)ate te.nici de dia(notic antenatal.
,rin intermediul reflectrii ultraunetelor de ctre tructurile or(anice ale ftului e obine
ima(inea acetuia. ,recri "i practicat de mai multe ori pe durata arcinii, eco(rafia face
acum parte dintre examinrile obli(atorii care permit depitarea di%erelor .andicapuri "i
reperarea tulburrilor de cre"tere ale ftului. ?biecti%ul u ete de a permite e inter%in
c.irur(ical $naintea na"terii au e induc un a%ort terapeutic dac ituaia o reclam.
Dco(rafia permite tudierea din ce $n ce mai preci a e%entualelor malformaii fetale,
depitabile $n pt$m*nile a 12 a, a 22 a "i a 30 a de arcin. ,rima eco(rafie poate determina
cu preci)ie lun(imea cranio-caudal a embrionului "i %*rta arcinii, cu o %ariabilitate, $n plu
au minu, de trei )ile.
+pariia eco(rafiei tridimenionale 13D#, care ofer ima(inea aproape foto(rafic a celui
nencut, a co de pe lita dificultilor emnalate de pi.anali"ti 1Soule, 1462#, problema
rupturii dintre copilul ima(inat de prini "i cel fra(mentat, te.nic, $n pixeli, al eco(rafiei 2D.
+mniocente)a ete o alt te.nic de dia(notic antenatal' ea cont $n pre%alarea de
lic.id amniotic, poibil $ncep*nd din ptm*na a 1< a, urmat de o punere $n cultur a
celulelor fetale pentru a le tabili cariotipul "i e%entualele anomalii cromo)omiale. 2n @rana
ea ete propu pe lita er%iciilor medicale pltite de ecuritatea ocial pentru femeile
$nrcinate, de pete 36 de ani, pentru a permite depitarea precoce a triomiei 21.
Dte e%ident c ne aflm $n faa (irii ec.ilibrului $ntre mi)ele "i ricurile acetor
te.nici, ec.ilibru ce ar trebui clu)it de binele "i intereele copilului.
M<
,I,(I+;%A'IE
HDL&?8C-+; E., 1445, 0es adoptions simples et plenieres en "IIB, *nfostat -ustice, <5, 2F-3<
DDL+ISI A., PD;DID; ,., 144<, 5nfant de personne, ,ari, ?.Jacob
@;GD&+N ;., 1440, Problemes de la procreation artificielle, 9europs1chiatrie de l6enfance et de
l6adolescence, 36, 53M-5M5
C:A:DS J.N., 1440, /onnees medicales actuelles concernant les procreations medicalement
assistees, 9europs1chiatrie de l6enfance et de l6adolescence, 36, 531-532
C:&D+: =., +;N+L @., 0es medicines de procreation, ,ari, ?. Jacob
&+N:DL =., @+=G @., =C?W:D- &., A;+NDJD+N C., =EGH+ J-=., 1440, Le riYue
p>c.olo(iYue de la conception par inemination artificielle a%ec donneur 1I+D# pour l[enfant,
9europs1chiatrie de l6enfance et de l6adolescence, 36, 5<2-5F6
,?NS J-=., 1445, 0es nouvelles grossesses, ,ari, ,:@
-DS-+;- J., 1443, 0a procreation medicalisee, ,ari, @lamarion
CASE*) 'AC&(*A*IG) 7 Supraomul (ntre vis i realitate! 1elecie#, autor 5caterina 5nache,
medic re)ident medicin (eneral, :.&.@. _Ar.-. ,opa_ Ia"i, )evista )om!n de @ioetic, %ol. 3, nr.2,
200F
LSe pot decrie cate%a poibiliti de a obine copii cu o )etre (enetic $mbuntit. :na din acetea,
cea mai empiric "i upu .a)ardului, conider eu, ete de a electa prini cu anumite abiliti "i
coruri $nalte la anumite tete, conider*nd ca acetea unt $nncute "i $n totalitate tranmiibile
urma"ilor, ceea ce ete u"or de contetat. =elelalte te.nici e ba)ea) pe!
- poibilitatea de a teta "i electa fetu"i, embrioni au (amei $n funcie de abena au pre)ena
anumitor caracteritici' - poibilitatea de a obine "i introduce un anumit material (enetic pentru a
produce _imbuntirea_ dorit' - dia(noticul prenatal 1prin amniocente) au biopia %ilo)itilor
corionice# ce permite $ndeprtarea fetu"ilor care poarta _urme_ (enetice nedorite' - dia(noticul de
preimplantare care permite electarea embrionilor 1$n ca)ul fertili)rii in %itro#, implantandu-e doar
embrionii ce au calitile (enetice dorite' - in(ineria (enetic care permite introducerea _(enelor bune_
`.....a.
1. Dia(noticul prenatal e adrea $n (eneral peroanelor cu %*rte a%anate au prinilor care a%eau
boli (enetice. Iniial dia(noticul prenatal a fot recomandat pentru a identifica anumite boli (enetice,
ulterior foloindu-e "i pentru a identifica anumii mar9eri (enetici care unt corelai tatitic cu
pre)ena au abena unor caractere (enetice dorite 1$nlime, lon(e%itate, talent, poate temperament "i
e%entual inteli(en#. +ceata ar putea de%eni o practic foloit de muli prini pentru a obine copii
_mai buni_ "i nu copii nto"i.
+t)i practicarea dia(noticului prenatal ar putea purta ran(ul de norm ocial "i cultural. ,rinii
au teoretic dreptul de a ale(e calitile copilului $n funcie de apectele (enetice. Se poate ca na"terea
unui copil bolna% nu mai fie coniderat urmarea loteriei (enetice, ci a ireponabilitii prinilor.
@oloirea abu)i% a eleciei ba)at pe dia(noticul prenatal are conecine at*t medicale c*t "i ociale
pri%ind copii "i reponabilitatea parental. &ai $nt*i, dia(noticul prenatal a fcut poibil e%itarea
nenorocirii prinilor de a $n(ri3i copii cu boli (enetice (ra%e. @r dia(noticul prenatal multe cupluri
cu anomalii (enetice ar ale(e nu aib copii niciodat' datorit acetei poibiliti de dia(noticare o
femeie $n %*rt de pete 3F de ani poate a%ea perana c %a a%ea un copil nto.
? alta utilitate a dia(noticului prenatal o re(im $n medicina pre%enti%. =.iar dac deci)ia a%ortului
aparine prinilor $n urma conilierii (enetice, foloit abu)i% poate (enera o form de eu(enie.
2. Selecia embrionilor $n urma dia(noticului de preimplantare 1preimplantation dia(noi, ,DA#
ete o alt metod de a a%ea copii cu calitile dorite. Iniial metoda -a foloit pentru a e%ita
implantarea unui embrion cu anumite anomalii (enetice, repect*ndu-e atfel dreptul "i dorina
prinilor de a a%ea un copil nto. &ai t*r)iu aceat metod -a foloit pentru elecia unui copil de
un anumit ex, dar "i pentru a obine un copil care repre)int un donator compatibil de madu% ooa
au or(ane pentru ca)urile diperate. +t)i prin ,AD e pot tabili anumite (enotipuri, mar9eri
(enetici pentru inteli(en, talent mu)ical, cecitate cromatic.
,oibilitatile ,DA unt multiple, dar nu nelimitate. +numite trturi cerute de prini au determinim
MF
poli(enic, ele fiind re)ultatul interaciunii ereditate-educaie-mediu, ceea ce pune ub emnul $ntrebrii
reu"ita obinerii _copilului bun_.
3. In(ineria (enetic are la ba) utili)area .rii (enetice reali)at prin proiectul _Aenomul :man_, o
carto(rafiere a (enelor ce pot fi corelate tatitic cu anumite trturi 1ex ! inteli(en, memorie,
temperament calm, optimim, pere%eren#. ?data identificate, (enele pot fi i)olate, replicate,
inteti)ate "i introdue $n (amei au c.iar embrioni. Deocamdat pentru acete practici exit
obtacole uria"e, at*t $n pri%ina cunoa"terii tuturor apectelor te.nice, c*t "i a acceptabilitii morale.
&ai mult, ma3oritatea trturilor dorite de prini 1fi)ionomie, inteli(en, memorie# au determinim
poli(enic, depin)and de (ene pecifice au de %ariantele lor. Dar nu toate trturile unt poli(enice, de
exemplu $nalimea, culoarea pielii, culoarea oc.ilor, orientarea exual pot fi repre)entate de c*te%a
(ene. `.....a
'olosirea edicaiei psihotrope
,e l*n( dorina de a modifica )etrea (enetic a copiilor, prinii $ncearc $mbunteac "i
abilitile 1capacitile# pe care ace"tia le au. ,rinii $ncearc le timule)e intereul $ntr-o anumit
direcie, %alorifice anumite talente 1mu)icale, porti%e#, -i ociali)e)e, -i fac mai reponabili,
mai $ncre)tori. ?dat cu metodele educati%e tradiionale, prinii apelea) "i la biote.nolo(ie.
,oibilitatea de a modifica comportamentul copiilor foloind medicaia pi.otrop ete inten
exploatat de parinti. ? 3utificare a foloirii acetui tip de medicaie aparine prinilor, ei $"i doreau
copii mai puin anxio"i, in(uratici au timi)i. =ea mai frec%ent moti%aie a foloirii medicaiei o
repre)int dorina ca ace"ti copii fie mai bine inte(rai ocial, adaptabili, cu performane ridicate,
c.iar fericii.
Se pare c -a uitat c adaptabilitatea ocial, capacitatea de inte(rare $ntr-un (rup "i obinerea
repectului celorlai membrii ai (rupului, ete un proce $ndelun(at, pecific pentru fiecare peroan $n
parte. Depin)*nd de context, o peroan timid, anxioa, cu performane intelectuale medii poate fi
apreciat "i bine inte(rat ocial la fel ca "i o peroan 3o%ial, cu performane ridicate. :neori
timiditatea au exuberana pot aduce reale a%anta3e copiilor. -rebuie amintit faptul c tulburrile de
comportament ale copiilor unt tran)itorii "i trict dependente de mediu 1experiene, antura3, climat
familial, obiceiuri#. De altfel, nici un dro( nu ete fr ricuri.
+tfel medicaia pi.otimulant 1;italin, amfetamine# ete frec%ent precri copiilor cu deficit de
atenie "i .iperacti%itate' in.ibitorii de erotonin 1,ro)ac, Eoloft# unt precrie copiilor cu tendine
deprei%e, obei%-con%uli%e, ticuri, anxietate 1inclu)*nd anxietatea re)ultat $n urma di%orului
prinilor "i cea aociat e"ecului "colar#.
Neurolepticele unt foloite $n tratamentul ticurilor, pi.o)elor, autimului, manifetrilor a(rei%e
nepecifice. =ercettorii au ober%at c $n anumite re(iuni din S:+, pi.otimulentele ufer un
proce de upra-precriere, din cau)a frec%enei dia(noticului +DCD 1attention-deficitQ.>peracti%it>
diorder#.
,rintre efectele pi.otimulentelor e numr! diminuarea oboelii, cre"terea capacitii de
concentrare, diminuarea ditractibilitii "i a nelini"tii, cre"terea teniunii arteriale, a %ite)ei de reacie.
,i.otimulentele au fot denumite _uni%eral en.ancerQintenificator uni%eral_ datorit faptului c
puteau modifica comportamentul "i puteau $mbuntii performanele celor care le foloeau. +tfel, tot
mai muli prini, profeori "i doctori le-au precri copiilor 1care nu erau dia(noticai pi.iatric#
a%*nd la ba)a cele mai bune intenii. Se citea) ca)uri $n care prinii au fot contr*n"i
adminitre)e medicamente copiilor ca o condiie pentru a fi primii la o "coal mai bun. :neori copiii
luau ;italin 1uprado)at c.iar# pentru cre"terea capacitii de memorare "i a ateniei $n timpul
examenelor importante.
Aspecte etice si sociale
Dac copul tuturor te.nolo(iilor de _$mbuntire_ a fot _obinerea performanelor uperioare, e
impune o anali) a ceea ce $neamn de fapt performana uperioara_. =u%intele! _performana
uperioar_ au multe ineleuri, fiecare dintre ele fiind extrem de u(eti%e "i importante. _Superior_
poate $nemna _mai bine dec*t a fot $nainte_, _mai bine dec*t concurentul meu_ au c.iar _mai bine
M5
dec*t cel mai bun_. ,oate $nemna de aemenea, lucru rele%ant $n contextul lucrrii, _mai bine dec*t
am fi fcut fr ad3u%ante au te.nici care $mbunteac performanele_. _,erformana_ ete
expreia a ceea ce facem "i a ceeea ce untem.
Din punct de %edere temporal _performana_ define"te, $n acela"i timp, ceea ce ete acum "i ceea ce -a
obinut de-a lun(ul timpului. _,erformana_ poate u(era capacitatea de a face ce%a, dar $n acela"i timp
u(erea) poibilitatea de a fi au a prea altce%a dec*t ceea ce untem. _,erformana uperioar_,
inelea ca apiraia nobil a omenirii, ete de fapt ideea excelenei $n tot ceea ce facem. 2n lu3ba
acetui ideal a fot pu biote.nolo(ia neeparat de conecinele ei etice, ociale inde)irabile.
,rin prima utilitarimului, orice aciune 1medical, ocial# trebuie anali)at prin conecinele ei, mai
puin importante fiind peranele au intuiiile celor care au %*r"it aciunea. Sunt coniderate
_beneficii_ procedurile care (enerea) cele mai mari a%anta3e "i cele mai mici ricuri, "i care tau la
ba)a trii de bine a c*tor mai muli oameni. @r $ndoial te.nolo(ia reproducerii umane aitate a
oferit poibilitatea multor cupluri infertile de%in prini. &ai mult, dia(noticul preimplantator a
a3utat multe cupluri nu doar aib copii, ci copii nto"i prin depitarea anumitor anomalii (enetice.
-oate acete proceduri pot a%ea "i (ra%e efecte ecundare! ricuri crecute pentru femeia (ra%id,
pentru donatori "i, cel mai important, pentru %iitorii copii. 2n ca)ul dia(noticului prenatal cre"te ricul
infeciilor, traumatimelor 1mam "i ft# a a%ortului "i a na"terii premature. +cete ricuri unt cu at*t
mai mari $n ca)ul mamelor cu %*rta mai mare de 3F de ani "i a fetu"ilor cu anomalii (enetice.
&anipularea (enetic a liniei (erminale comport "i ea importante apecte ne(ati%e! ,e l*n( faptul c
reu"ita ete $n mare parte upu .a)ardului, prin manipularea (enetic putem inacti%a L(ene bune0
1care confer re)iten la boli, inteli(en# "i acti%a _(ene rele_ 1(ena a(rei%itii, etc#, lucruri care
%or tranforma procedura $ntr-un e"ec, conecinele fiind uportate mai ale de copil. Nu e cunoc
efectele pe termen lun( ale dia(noticului de preimplantare 1biopiei blatomerului# aupra copilului
ncut printr-o atfel de procedur.
&oti%aia acetor proceduri ete c e acionea) $n %irtutea intereelor pacienilor 1a prinilor $n acet
ca)#.
Societatea noatr ofer prinilor autoritatea "i reponabilitatea buntrii copiilor lor. 2n pre)ent,
,DA pare mai mult atifac tandardele prinilor "i nu intereele copilului. Nici un printe nu ar
trebui aib dreptul -"i expun copilul la anumite ricuri 1medicale "i pi.olo(ice# doar pentru a-l
tranforma din bun $n mai bun. Nimeni nu ar trebui aib dreptul, $n %irtutea _beneficiului_ decid
dac o _%ia nencut_ fie ptrat au ditru\
:nul dintre principiile de ba) al eticii biomedicale $l repre)int autonomia peroanei. +utonomia ete
definit ca fiind capacitatea de a-"i .otr* in(ur propriul mod de %ia at*t timp c*t ete pe deplin
informat. Dte de la ine inele c autonomia copiilor ete (reu de repectat. Di unt coniderai
peroane %ulnerabile fr capacitatea "i dreptul de a-"i .otr* in(uri oarta. +tfel, prinii, profeorii,
prin prima celor mai bune intenii, _$n(rdec libertatea de a fi copil_, modificandu-le
comportamentul abu)i% pentru a repecta anumite tandarde ociale 1uneori $n intereul copilului,
alteori nu#. +tfel, copilria e tranform $ntr-o _perioad medicali)at_ urm*nd un cop care nu le
aparine, fc*nd $n acela"i timp pa"i mari pre dro(o-dependen. `........a
+utonomia peronal de%ine atfel un principiu inten ociali)at "i dependent de circumtane.
:n alt fenomen ocial, $l repre)int acceul ine(al la acete te.nolo(ii. @ertili)area in %itro "i ,DA
cot $n medie 20.000-30.000 b, fiind inacceibil unui numar mare de oameni. +tfel, c.iar prinii cu
boli (enetice nu pot beneficia de acete te.nolo(ii dac nu au un anumit tatut economic. -ratamentul
cu .ormon de cre"tere pentru un copil de 20 9( cot aproximati% 1<.000 bQan. &uli au ne%oie de
aiten financiar pentru a acoperi coturile. +tfel, apar trei mari apecte care contra)ic $n totalitate
utilitarimului "i 3utiia ocial!
- apar fenomene de dicriminare "i inec.itate ocial $n fa%oarea celor _$mbuntii_'
- tranformrile benefice ale liniei (erminale pot fi mo"tenite, (enerandu-e Lclae ociale (enetice0'
- ete afectat omo(enitatea ocial! _imbuntiii_ tind monopoli)e)e cele mai dorite meerii "i
ocupe roluri ociale importante.
,e l*n( di%i)area $n raci "i bo(ai din punct de %edere economic exit ricul apariiei claelor
_race (enetic_ "i a exacerbrii fenomenului de dicriminare. _Drumul pre iad ete pa%at cu intentii
bune_ pune o %orba ineleapt "i tind o cred a%*nd $n %edere cele exprimate anterior. 2nainte de a
purcede la _a ne $mbunti copii_ o definiie a copilriei ar fi necear. =opilria "i %iaa $n (eneral,
MM
nu ete doar o modalitate de a acumula cuno"tine, de a obine performane, ea uneori $neamn doar
_a fi_, a te bucura, a imi plcere "i deftare. Nu ete doar o continu pre(atire pentru ucce, ete "i
prile3ul de a te bucura de binecu%*ntrile primite. Nu ete %orba doar depre "coal "i munc, ci "i
depre relaxare, 3oac "i prietenie. =opilria ete perioada candorii, pontaneitii, inceritii. S ne
(*ndim $nainte de a o ditru(e\0
,i0liogra"ie
`1a Juen(t D.-., Ualter Le;o>, -.e De%elopment of Cuman Aene -.erap>, Dt.ical Iue in Cuman
Aene -ranfer ;eearc.'
`2a 8a L.;., He>ond -.erap>, Hiotec.nolo(> and t.e puruit of .appine, + ;eport of ,reidentO
=ouncil on Hioet.ic'
`3a ,ot S. 1ed. b>#, Dnc>clopedia of Hioet.ic, 3rd Ddition, capitolul Sex Selection, &acmillan
;eference, :S+, 200<'
`<a Uaton J.D., &ullan ;., -.e Cuman Aenome ,ro3ect and International Cealt., -.e Journal of t.e
+merican &edical +ociation'
`Fa ccc ,reconception (ender election for nonmedical reaon, Dt.ic =ommittee ;eport of -.e
+merican Societ> for ;eproducti%e &edicine.

M6