Arta

Seductiei
-Planul tau de actiune-
de Pera Novacovici
1
Arta Seductiei
-Planul tau de actiune!-
I. Capitolul I Performanta pe timp de furtuna...........3
II. Capitolul II Atractia sexuala................................15
III. Capitolul III 6 ritualuri de campion.......................30
IV. Capitolul IV anduri personale.............................!!
V. Capitolul V "a#ele pentru ritualuri ......................56
$
Dedicaie:
Pentru cei care tiu c prima oar trebuie:
S ai ceva nainte s poi s dai ceva.
S te ajui pe tine nainte s i poi ajuta pe ceilali.
S te schimbi pe tine nainte s poi schimba lumea.
3
Capitolul IPer!ormanta pe timp de !urtuna
In acest material am im#inat cate%a concepte de psi&olo'ie sporti%a (cunoscute si
aplicate de campioni pentru a a%ea performante) cu lucrurile pe care le-am in%atat*
trait si o#ser%at pana acum in le'atura cu arta seductiei. The Power of Full
Engagement scrisa de +im ,oe&r si "on- Sc&.art/ este o carte din care am preluat
cate%a concepte din psi&olo'ia sporti%a si o sa %e/i la sfarsit cum se lea'a acestea
de atractie si seductie.
Autorii acestei carti au luat conceptele de psi&olo'ie sporti%a folosite in pre'atirea
campionilor de sport si le-au adaptat pentru oamenii normali care %or sa ai#a
performante foarte #une in orice domeniu acti%ea/a* nu doar sporti%.
0u le folosesc acum si aici ca sa conture/ un plan de actiune pentru cei care %or sa
se educe in pri%inta femeilor.
1e o#icei* la psi&olo'ul sporti% a2un' sporti%i care au tot ce e ne%oie pentru a reusi
(talent* antrenemante* o excelenta conditie fi/ica etc.) si totusi nu atin' marea
performanta. Indiferent din ce sport %in* psi&olo'ul sporti% nu lucrea/a la te&nica
lor* ci la felul in care ei acumulea/a ener'ia si felul in care se recuperea/a dupa ce
participa la meciuri si concursuri.
Cand au fost studiati 2ucatorii de tenis* ca sa se puna in e%identa ce anume face
diferenta intre campionii mondiali si locurile 30-40* nu s-au 'asit diferente la
te&nica* la modul in care lo%esc min'ea sau la felul in care se antrenea/a. 1upa ani
de /ile de cercetari* urmarind sporti%ii de pe locurile 1 si $ 2ucand* au descoperit ca
fiecare dintre acesti 2ucatori are un "I#$A% in momentul in care punctul se inc&eie
si se produce acea pau/a de $0-$5 de secunde intre min'i. 5iciunul din 2ucatori nu
era constient c6 desf67ura acel ritual. Vei %edea pana la sfarsit ca ritualurile fac
diferenta intre campioni si oameni mediocri.
Vom re%eni* 8n partea a 3-a* si %om %or#i despre ritualurile potri%ite pentru %iata
noastra si pentru sucesul cu femeile. Insa pana atunci sa mai sapam putin si sa
%edem care sunt secretele campionilor.
Indiferent de ce %rei sa faci in %iata* nu %ei putea face #ine daca nu ai cele !
re/er%oare ale fiintei tale pline de ener'ie.
!
Energia insemana capacitate de a face munca si* asa cum stii de2a* prin acti%itate si
munca o#tii lucrurile pe care le %rei in %iata.
Ce urmea/a sa citesti e material pe care il folosesc campionii. ,-am adaptat la
ne%oile omului care %rea sa in%ete despre femei. Are 5 parti9
Prima e una in care %or#im despre cate%a lucruri pe care tre#uie sa le stii
50APA:A"* si daca pana acum ai incercat sa ai re/ultate* dar n-ai reusit* poate %ei
'asi cate%a raspunsuri la intre#arile tale aici.
In partea a&a %or#im despre atractia sexuala si %oi pre/enta procesul de
in%atare prin care am trecut eu in pri%inta femeilor.
In partea a'a 'asesti 6 ritualuri pe care eu le consider o#li'atorii daca %rei sa ai
re/ultate in crearea atractiei sexuale si in a a%ea ce tip de relatii doresti tu cu
femeile de care esti interesat.
Partea a(a este formata din cate%a te&nici si idei pe care le aplic eu (printre
care te&nici ale psi&olo'ilor de a reali/a conexiune emotionala rapida cu clientii lor)
ca sa cree/ conexiune emotionala cu persoanele noi pe care le cunosc* in special
femei.
Partea a)a are tabelele si jurnalele contabile pentru ati crea si a tine
evidenta propriilor tale ritualuri pentru succes.
Asadar* la trea#a;
"raim intr-o perioada in care suntem #om#ardati de informatie pe toate caile* in
care atentia ne este su# asediu si nu am a%em timp sa facem nimic #ine. In aceste
timpuri e ne%oie sa te educi in asa fel incat sa poti a%ea re/ultate si c&iar sa faci
performanta in domeniile care te pasionea/a pe tine* in timp ce in 2urul tau e o
furtuna.
"impul nu mai este o resursa. "oti a%em 163 de ore intr-o saptamana* in timp ce
%rem sa ne de/%oltam tot mai multe capacitati9 Sa citim mai mult* sa
experimentam mai mult* sa e%oluam mai mult* sa facem #ani mai multi* sa ne
distram mai mult* sa cunoastem mai multi oameni* etc.
"impul este in afara noastra si nu putem a%eam mai mult timp.
5
0ner'ia insa este in interiorul nostru. Si este interesant ca oamenii sunt 'enii la a
consuma ener'ie si sunt retardati la a-si umple din nou re/er%oarele pentru o noua
/i.
Pentru a putea a%ea performante* tre#uie sa in%eti ca ener'ia este cea mai
pretioasa resursa a ta* nu timpul.
Sa iti extin/i capacitatea de a in%ata* experimenta si e%olua %ine prin %ointa de a
indura disconfort pe termen scurt pentru recompensele pe termen lun'.
Pulsul inaltei per!ormante. *alanta intre e!ort si rela+are.
P:I<=, ,=C:= pe care tre#uie sa il stii e ca e%olutia* in%atatul si experimentarea in
%iata reala a ceea ce in%eti nu se manifesta in linie dreapta. Ci su# forma unei
oscilatii intre e!ort in a!ara ,onei de con!ort si apoi rela+are si recuperare.
Inima #ate asa9
=ndele emise de creier arata asa9
6
<usc&iul se contracta cand este su# tensiune si se relaxea/a cand tensiunea este
eli#erata. "otul are un ciclu. 1aca doar muncesti sau doar te relaxe/i* %ei a2un'e o
%ictima a propriului tau stil de %iata.
Acum* orice %rei sa faci* ca sa faci #ine* tre#uie sa fii la maxim din potentialul tau.
Si pentru asta tre#uie sa iti reali/e/i o i'iena mentala.
1aca mer'i in linie dreapta* epui/e/i resursele si ca/i lat. Si daca iti ima'ine/i ca
stii cum sa te recupere/i eficient* o sa %e/i in continuare cum stau lucrurile...
1aca nu faci nimic* a#ilitatile tale se atrofia/a* asa cum un musc&i nefolosit se
atrofia/a.
1eci de/%oltatul unei a#ilitati* in ca/ul nostru a#ilitatile cu femeile* se antrenea/a
iesind din /ona de confort* 1A: 5= I5C>5"I5==. Ceea ce si-au dat seama cei $
psi&olo'i sporti%i de care %or#eam la inceputul acestui capitol e ca in sport (ca in
orice domeniu al %ietii) nu poti a%ea re/ultate decat daca folosesti toate cele !
tipuri de ener'ie in mod sustinut si* in acelasi timp* stii sa le incarci la loc rapid si
eficient. Acesta este un ade%ar pe care foarte putini oameni il stiu* de aceea foarte
putini oameni sunt campioni in sport sau sunt oameni de mare succes in orice
domeniu.
Cele ( tipuri de ener-ie:
Energia fizica: Alimentand focul:
0ner'ia fi/ica repre/inta CA5"I"A"0A 10 050:I0 de care dispunem. ?ara ea nu
putem face nimic si toate celalalte tipuri de ener'ii se #a/ea/a pe ea. 0ner'ia fi/ica
o do#andesti prin9
@ .utritie
@ Sport
@ "ela+area din timpul ,ilei
@ Somnul de noapte
Energia Emotionala: Transformand amenintarea in provocare.
0ner'ia emotionala repre/inta CA,I"A"0A ener'iei noastre. Poate fi ne'ati%a sau
po/iti%a. <ulti oameni traiesc intr-o stare permanenta de stres emotional* cu 'arda
sus* pre'atiti de conflict si
A
nu reali/ea/a ca atunci cand nu esti in re'ula cu propriile emotii iti su#mine/i 'ra%
performanta.
Energia mentala: Concentare si optimism realist.
Sa poti sa te 'andesti concetrat doar la un lucru pentru o perioada de timp* asta e
cea mai pretioasa resursa a creierului. Puterea de concentrare. 1e acum incolo*
cand citesti* nu faci nimic altce%a. Cand faci sport* nu faci nimic altce%a. Cand
lucre/i* inc&i/i tot ce te poate deran2a. 1e fiecare data cand faci multitasking "0
"A,BA:0S"I SI5=:. Pentru ca in loc sa faci la calitatea maxima un lucru* acea
calitate se distri#uie in toate celalalte lucruri pe care le faciC astfel re/ulta calitatea
mai sla#a la toate.
Energia spirituala: pentru cel care are un DE CE sa traiasca
Ceea ce faci contea/a P05":= "I50. Compara succesul cu tine. 5u te uita la capra
%ecinului* caci %ei tinde sa te consideri mai pre2os decat el* iar o astfel de atitudine
iti %a afecta puterea de concentrare. "u esti tu* el este el* nu concure/i decat cu
tine insuti si pentru idealurile tale;. 1e ce nu sunt re/ultateD
#oti avem /01 de ore intro saptamana. Si sunt atatea de !acut2
Cadranul ener-iei
Cadranul IV POZITIV INALT

incre,ato
r

ener-i,at

entu,iast
eu!oric

pasional
activ

optimist
Cadranul
III
P34I#I5
SCA4$#
rela+at
linistit
impacat
- odihnit
Cadranul II NEGATIV SCAZUT
- depresiv
- epuizat
- ara speranta
- inrant
Cadranul I NEGATIV INALT
- suparat
- te!ator
- an"ios
- rustrat
- #u $arda sus
- pre$atit de #onli#t
POZITIV%PLACUT&
NEGATIV%NEPLACUT&
INALT
SCAZUT3
C$%3A"6A 7"I "6P"64I.#A 6.6"7IA P6 CA"6 3 A"6 8)9 DI. P3P$%A#I6 C$
"64$%#A#6 :6DI3C"6
C$%3A"6A "3SI6 "6P"64I.#A 6.6"7IA P6 CA"6 3 A$ CA:PI3.II SI 3A:6.II D6
S$CC6S I. DI56"S6%6 D3:6.II A%6 5I6#II; )9 DI. P3P$%A#I6
5u contea/a daca ai moti%e sau nu sa te simti cum arata in /onele 'ri. Ce contea/a e ,A C0 I"I ?>,>S0S"0 "I0 sa te
simti astfel.
5= uita9 10VII #un la ceea ce faci I5 <>1 :0P0"A".
1aca esti tot timpul su# presiune si pre'atit de conflicte cu cei din 2ur* la asta %ei de%eni #un. > %ei face automat. 1A:
5= "0 A+="A* pentru ca e ener'ie irosita pe oameni care inter%in in %iata ta fara sa fie in%itati si care ti-o consuma in
lucruri marunte si nesemnificati%e pe termen mediu si lun'.
1aca esti o#isnuit sa faci multitasking si o faci in mod repetat* V0I ?AC0 AS"A P0:<A505" si %ei scadea calitatea a tot
ce faci* fara sa iti dai seama.
Scoate la imprimanta cadranul si uite-te la el. 1e 3 ori pe /i9 dimineata* la pran/ si seara. Si intrea#a-te in care din ele
te incadre/i. 1aca nu esti in /ona rosie* intre#a-te 10 C0D >amenii a2un' sa creada ca e normal sa se afle in /onele 'ri
pentru ca s-au simtit asa de cele mai multe ori pana acum. 5ici nu reali/ea/a ca sunt pusi pe cearta* ca sunt in
depresie* ca sunt cuprinsi de pasi%itate. C:01 CA 0 ?I:0SC. 1A: 5= 0. 0 natural pentru tine poate sa te simti in /ona
'ri* dar nu e natural pentru P0:?>:<A5"A si :0E=,"A"0,0 din %iata reala.
Intrea#a-te in ce cadran esti in fiacare /i si daca nu esti in /ona rosie* A?,A <>"IV0,0 SI 0,I<I5A-,0. In partea a 3-a
am sa iti arat felul practic pe care il poti aplica de a/i si prin care poti incepe sa ai re/ultate care te %or face sa te simti
ca un campion.
Pare #anal* dar numitorul numarul 1 al oamenilor de succes este vite,a de implementare. 1urata de timp intre o idee
si testarea ei. 5u tre#uie sa te simti o#li'at sa ai succes* 5u tre#uie sa mer'i la o femeie si sa o a#orde/i si ea sa lesine
de emotie* nu tre#uie sa incepi o afacere si sa ai succes. ?a ce iti face tie placere.
1e fapt* in %iata nu ":0F=I0 decat un si'ur lucru sa faci9 ":0F=I0 sa mori.
4
In rest esti li#er* si daca cine%a te 2udeca pentru ce faci sau cum o faci* arata-i de'etul mi2lociu.
Fun. Acum stii de ce nu poti a%ea re/ultate la maximum din potentialul tau. Si eu stiam. Si nu am facut nimic. 1e ceD
Pentru ca eu am fost cel mai mare dusman al meu. 0u* cu o#iceiurile mele* cu mintea mea care facea po%esti care sa
'aseasca scu/e si moti%e pentru care nu a%eam re/ultate* cu lenea* comoditatea si amanarea.
Stiam ">" ce tre#uie sa stiu* a%eam ">A"0 materialele necesare si mult mai mult de atat* si nu erau re/ultate.
Intr-o /i mi-am dat seama de ce unii oameni au re/ultate* in timp ce ma2oritatea se uita la ei si comentea/a* pentru ca
nu pot sa faca mai mult de atat* in timp ce 'asesc scu/e si moti%e pentru propria lor lipsa de re/ultate. Si iti %oi spune
imediat de ce...
5ointa si lipsa de disciplina interioara.
Asa ca am decis sa ma teste/. Sa %ad daca sunt stapanul meu sau sunt alte lucruri care ma stapanesc.
<i-am propus ca indiferent la ce ora ma culc (la $$ la 1 sau nu dorm deloc)* la ora 5 dimineata* in fiecare /i* sa fiu in
picioare si aler' $5-30 de minute.
In prima /i am reusit. Pentru ca asa sunt eu cand sunt entu/iasmat de ce%a. Incep in forta. Am aler'at* am facut dus*
m-am culcat la loc* iar cand m-am tre/it ma simteam extraordinar.
A doua /i dimineata a sunat ceasul din nou la ora 5.
Somnul era atat de #un incat am /is9 <.$ P3#22 6 absurd; ce prostie e asta sa te tre,esti de dimineata la ) si sa
aler-i de nebun= Ce le-atura are asta cu succesul si ce vrei in viata=>.
Corpul* mintea* emotiile* toate s-au aliat I<P>":IVA <0A. 1esi era un sam#ure de %ointa* era neputincios in fata a ceea
ce eu eram ca om atunci. In clipa aceea mi-am dat seama de ce oamenii nu au re/ultate si de ce eu in %iata mea
faceam mult prea putine* cand doream atat de multe.
10
Au/isem despre teoriile care spun cum oamenii se mint sin'uri si isi sa#otea/a succesul* dar niciodata nu am simtit-o
atat de clar si limpede.
<i-am dat seama ca asa e cu toate aspectele %ietii.
Vreau li#ertate si independenta. Vreau sex. Vreau afectiune* %reau #ani* %reau liniste. Continua tu lista.
Si apoi 5= A< si 5= AI 5I<IC 1I5 C0 I"I 1>:0S"I.
Pentru ca partea aceea din tine* care %rea si poate* e sufocata de partea din tine care doarme cand tu /ici Gscoala-teH si
care e inamicul numarul 1;
,uptand cu lumea exterioara si cu toate pro%ocarile ei* uiti de inamicul cel mai periculos* care te %a sa#ota si te %a
in2un'&ia in spate in timp ce te im#ratisea/a si iti spune o frumoasa po%este moti%ationala si consolatoare si te
indeamna sa nu-ti faci 'ri2i* ca e suficient sa 'andesti po/iti% si totul %a fi #ine;
Inamicul acela esti "=.
Sau* mai #ine /is* e o latura a ta. Asta/i* mai mult ca oricand* exista toate conditiile pentru ca "=* ca persoana* sa ai o
%iata de ra&at9
- educatia e menita sa cree/e oameni mediocri care sa ocupe forta de muncaC
- parintii* daca nu au tot felul de pro#leme psi&olo'ice (de 'enul9 sa isi doreasca sa isi %ada copii facand ceea ce ei nu
au reusit* sa fie o prelun'ire a %ietii lor)* atunci pur si simplu nu sunt in stare sa tre/easca potentialul adormit din copiii
lor* desi sunt #ine intentionatiC
- ca #aiat care iti faci trecerea de la imaturitate la maturitate ai toate sansele sa ramai prins intre cele $* intr-o capcana.
5u esti in%atat sa lupti* sa primesti esecul ca un #ar#at* sa ai cura2. "oate instinctele iti sunt ina#usite si inlocuite cu o
lista de Gasa tre#uie si asa e #ine pentru tineH* lista facuta de oameni interesati doar sa fie #ine pentru ei* nicidecum si
pentru cei din 2ur.
- educatie despre femeiD Poate doar daca esti norocos sa stii en'le/a si sa ai acces la materialele de dincolo sau prieteni
foarte #uni de la care furi meserie;
- educatie despre afaceriD 10 ,A CI50D ?a-ti CV-ul si mer'i la lucru ca sa G iti casti'i paineaH. Asta e educatia despre
afaceri care e pre'atita pentru tine* tanarul am#itios si cu potential.
11
- prieteni si mentoriD Sa fim seriosi; Intr-un studiu din Statele =nite conclu/iile au fost ca in momentul acesta
americanul de rand are in medie 0*A5 cei mai #un prieteni. Cand ai camara/i cu care sa lupti alaturi* altfel le duci pe
toate. 1ar* din pacate* pentru multi camara/ii nu exista si tre#uie sa isi poarte po%ara sin'uri.
Asadar* ce iti ramaneD
Ai o latura a ta care te sa#otea/a cu lenea* frica* comoditatea* scu/ele. Ai un mediu care nu te lasa sa ra/#esti decat
daca lupti cu toate puterile. Asadar* cu aproape toate conditiile imptri%a ta* ce iti mai ramaneD
Iti mai ramane o parte din tine. 1ar* din fericire* cea mai importanta parte. Acea parte care daca reusesti sa o acti%e/i*
transforma. 5u doar persoana ta* ci si lumea din 2ur. Prin puterea exemplului tau a2un'i sa sc&im#i pe cei apropiati*
orasul tau* tara si lumea. Acea parte din tine este sal%area ta.
Acum sa re%enim la latura practica a %ietii. Am incercat multe lucruri in lupta cu mine. Inainte sa %or#im despre femei*
ca sunt si'ur ca ar/i de nera#dare* %reau sa iti pun in #rate lucrul care m-a transformat pe mine si m-a a2utat sa casti'
multe lupte cu mine insumi desi ra/#oiul nu e casti'at inca.
Si tu si eu stim ca nu e loc de 2umatati de masura. 1aca nu %rei sa fii campion in domeniul care pe tine te pasionea/a*
indiferent ca domeniul sunt femeile* afacerile* sau orice te pasionea/a pe tine* atunci nu prea a%em despre ce sa
%or#im. 1u-te si fa altce%a cu timpul tau.
1aca insa %rei sa excele/i si stii ca solutiile ful'er si retele ma'ice sunt pentru nai%i si fraieri care nu %or a%ea nimic
niciodata* atunci putem lucra impreuna.
>I.
Iti %oi oferi un re/umat al lucrurilor extraordinare pe care le cunosc despre cum sa iti folosesti ener'ia si resursele
pentru a a%ea :0E=,"A"0 in %iata de /i cu /i. Apoi* daca iti iei an'a2amentul si %rei sa lucre/i* putem trece la femei.
5= V0I ?AC0 5ICI>1A"A FI50 ce%a la care te 'andesti prea mult... Cum mer'i pe 2osD "e 'andesti la fiecare pasD >rice
faci FI50 sau ?>A:"0 FI50 faci automat si natural.
1$
Prin urmare* ce te interesea/a pe tine este sa iti cree/i acele o#iceiuri automate* ca mersul pe 2os sau orice altce%a faci
tu natural si #ine intr-un fel care te a%anta2ea/a.
andeste-te la toate o#iceiurile proaste pe care le ai si care nu te a2uta. Acum 'andeste-te ca tre#uie sa le inlocuiesti si
sa ai o#iceiuri pe care sa le alimente/i cu ener'ia ta* care I"I A1=C C0 V:0I 10 ,A VIA"A.
"re#uie sa iti antrene/i sistemul ner%os autonom in asa fel incat sa faci lucrurile care te a2uta fara sa tre#uiasca sa te
'andesti la ele.
>mul foloseste neocortexul ca sa faca sc&im#ari in %iata lui in mod rational* dar neocortexul si ratiunea sunt lucruri
relati% noi in e%olutia umana. Suntem animale profund &a#ituale si a%em un creier de mamifer care se '&idea/a dupa
emotii* care e mult mai %ec&i. Adica a%em o#iceiuri automati/ate de care nu stim.
,ucrurile pe care le %ei citi sunt de la campioni. 5u campioni care se 'andesc la ce fac.
Ci campioni care fac automat si natural ce fac9 ritualurile un o#icei foarte specific* automat in timp si facut la un timp
precis* intr-un fel foarte specific.
S$.#6: C66A C6 ?AC6: I. :3D "6P6#A#.
<i-am dat seama ca desi a%eam toti factorii pentru succes* nu a%eam re/ultate in %iata reala.
Pentru ca a%em defectul care este exact in totala opo/itie cu %ite/a de implementare9 tara'anareaC amanam actiunea.
:ecent a fost postat pe forum un documentar despre unii oameni care* prinsi si sedusi de acest domeniu al seductiei*
uita de %ietile lor personale.
1e asta tre#uie pastrat un ec&ili#ru intre educatia despre femei si restul acti%itatilor din %iata ta* care iti aduc un trai
linistit sau cum iti doresti tu sa fie.
Aceste o#iceiuri si ritualuri noi despre care iti spun iti %or folosi foarte mult in >:IC0 ?ACI9 2o#* scoala* afaceri si
e%ident* ?0<0I.
13
Inainte de a trece la partea practica propiu-/isa* %reau sa mai %or#im putin* in partea a $-a* despre atractie sexuala si
femei* ca sa fim pe aceeasi lun'ime de unda.
1!
Capitolul IIAtractia se+uala
Portretul meu ro#ot in pri%inta relatiilor cu femeile acum 6 ani era cam asa9
- In momentul in care %edeam o femeie care imi placea* in mintea mea se desfasurau imediat toate moti%ele pentru
care femeia 5= isi %a dori sa ma cunoasca* astfel ca pierdeam lupta inainte sa incep.
- 5u a%eam un 'rup social cu care sa ies si sa sociali/e/.
- 1aca din intamplare a2un'eam sa ies cu o fata* nu stiam AFS>,=" 5I<IC despre pasii pe care sa ii fac pentru ca sa
duc lucrurile mai departe.
- 5u a%eam tupeu cu femeile* imi era frica sa le atin' sau sa le spun ce%a* pentru ca eram si'ur ca se supara si pleaca.
- 1aca %reo femeie statea destul de mult in 2urul meu ca sa ma cunoasca un pic* au/em textul9 G0sti un #aiat super de
trea#a si cred ca e mai #ine sa fim doar prieteniH. Adica nu facem sex* spus pe lim#a lor* lucru pe care nu il stiam atunci
si atarnam in continuare* P>A"0 %reun miracol se intampla de la sine.
- Ce era si mai trist* si acum imi dau seama* nici macar nu stiam ce anume %reau de la o femeie. 5u a%eam experienta
si nici nu faceam nimic pentru a do#andi experienta. 0ram intr-un cerc %icios.
Fuun. "a#loul era pesimist.
<-am pus sa caut pe internet oameni care poate stiu ce e de facut. SI A< ASI". Ca sa nu lun'im po%estea prea mult*
cu femeile e la fel ca in orice alt domeniu din %iata. 0xista o cur#a de in%atare* care incepe de la no%ice si trece prin
toate etapele* pana la expert* cu multe esecuri* cu succese* cu lectii in%atate* cu perse%erenta* cu or'oliu si aro'anta
uneori* cu iu#ire si compasiune alteori.
Se poate.
Insa totul a inceput cu acel moment in care mi-am facut C=:A+. ?ara cura2 sa iesi in lume si sa AC"I>50EI* nimic #un
nu se %a intampla. Asa ca eu* intro%ertitul emoti%* am inceput sa a#orde/ femei necunoscute pe strada. 1e aici pana la
sex si relatii* m-am lo%it de o#stacole mari* pentru care a tre#uit sa muncesc destul de mult ca sa le depasesc.
15
1oar acum* dupa cati%a ani de experimentat si studiat fenomenul* am putut face o &arta a experientelor mele cu
femeile. 0 &arta mea* insa sunt si'ur ca sunt foarte multe in%ataturi in ea pentru foarte multi oameni.
/. A*3"DA"6A
A fost 'reu pentru mine. <ai 'reu decat pentru multi oameni pentru ca eu sunt intro%ertit. 5u e nimic rau in asta* nu
sunt antisocial* insa* asa cum stii de2a* intro%ertitii isi iau ener'ia din interior. 1in propriile 'anduri si emotii. ,umea
exterioara nu are prea multa influenta asupra lor. =n intro%ertit cand e intr-un 'rup social C>5S=<A ener'ie si tre#uie
sa ramana sin'ur sa isi incarce #ateriile. > persoana extra%ertita isi I5CA:CA #ateriile in 'rupul social.
Intro%ertitilor le plac oamenii pe care ii stiu de multa %reme* nu se dau in %ant sa cunoasca oameni noi. 1aca pui asta la
un loc cu or'oliul masculin si oroarea de a mer'e la o femeie si de a fi refu/at* iti dai seama cat de 'reu mi-a fost.
Insa in momentul in care am a%ut cura2 sa actione/* multe din fante/iile mele pesimiste s-au spul#erat. <ai mult* a
inceput sa-mi placa. Am 'asit 2ocuri* po%esti si metode de a initia o con%ersatie cu femeile necunoscute. Am inceput sa
iau numere de telefon si sa o#tin %iitoare intalniri.
Am facut asta cate%a luni #une pana mi-am dat seama ca doar asta stiu sa fac. Intalnirile pe care le a%eam se sfarseau
prost* pentru ca prima impresie #una pe care o lasam la a#ordari se spul#era* iar eu nu stiam ce sa fac la o prima
intalnire.
&. Prima intalnire.
A urmat o perioada in care am a%ut foarte multe Gprime intalniriH. <i-am de/%oltat a#ilitatile de con%ersatie* umorul si
am incercat sa fiu un cat mai #un po%estitor. Am in%atat despre cititul in palma* interpretarea scrisului de mana* /odii*
inteli'enta emotionala* despre cat de important este sa atin'i o femeie in primele fa/e ale cunoasterii* cum sa o faci sa
se simta foarte #ine si cum sa o saruti.
:eactia pe care am inceput sa o am constant era G0sti cea mai interesanta persoana pe care am intalnit-o in %iata meaH.
Si totusi* la cate stiam de2a despre femei* faceam mult prea putin sex.
16
Si asta pentru ca mintea mea nu era pre'atita.
'. #eritoriul
Ca sa faca sex cu o femeie* un #ar#at are ne%oie de loc* iar femeia de moti%.
0ram foarte incantat ca reusisem sa o#tin reactii po/iti%e din partea femeilor. <a placeau si asta se %edea. Asta imi
dadea multa incredere in fortele mele* insa* asa cum a%eam sa aflu in curand* mai a%eam multe de in%atat.
3amenii cand vor sa obtina un lucru isi !olosesc mintea de cele mai multe ori pentru a se concentra pe
obstacole in loc sa vada !inalul si succesul.
Asta faceam si eu* fara sa imi dau seama. 5ici c&iar eu nu credeam ca o femeie %rea sa faca sex cu mine* asa ca ma
duceam la intalniri si scopul meu final era sa le sarut. Asta insemna sa am succes. Partial era ade%arat. Pentru ca o
femeie* daca se saruta cu un #ar#at* psi&olo'ic* ea i se ofera trup si suflet. 1e acolo doar propriile 'afe pot impedica un
#ar#at sa a2un'a si la partea cu sexul.
Am in%atat enorm despre psi&olo'ia feminina* despre atractie si emotii in aceasta perioada. "otusi* cand m-am plictisit
de prime intalniri mi-am dat seama (cam ta/iu) ca pot mai mult. Si pentru ca mintea mea nu era pre'atita pentru
succes* eu nu a%eam un loc unde sa le duc pe femei in mod constant pentru a trece in urmatoarea etapa. Parintii mei
fiind di%ortati* am a%ut mai mult cura2 sa mer' la tata acasa decat la maica-mea.
<a intelesesem cu el ca atunci cand il sun tre#uie sa eli#ere/e perimetrul si sa se duca la #ar. 5oroc ca #arul era exact
peste strada* si taica-meu face parte din mo#ilierul de acolo. Asa ca acum eram pre'atit. Am pre'atit un #ec rosu
pentru atmosfera* %in* suc si mu/ica. "otul era ca in po%esti. Si am inceput sa lanse/ in%itatii ca sa in%at si despre etapa
asta tot ce se poate in%ata.
(. Intimitatea si se+ul
1in primele 10 femei pe care le-am dus* in decursul a $ luni* la taica-meu* nu am a2uns la sex cu niciuna. 0ram
interesant* amu/ant* le atin'eam si le sarutam la prima intalnire* ACC0P"A= sa %ina la mine
1A
acasa* dar acolo* pau/a. Am incercat tot* in afara de &ipno/a. Sau cred ca am incercat si asta* daJ nu am a%ut re/ultate
si am renuntat;
Am fost si romantic* am fost si a'resi%* stiam ca ii place de mine pentru ca a%eam toate do%e/ile* dar nu %roiau sa se
de/#race. Si :0S0A,A <0A %enea tot din cau/a or'oliului specific masculin. <a ener%am repede. 0ram re%oltat ca nu
intele' ce se intampla si a%eam or'oliu ranit. 0ra sfarsit de iarna si tin minte ca una a %enit cu $ perec&i de ciorapi cu
c&ilot pe ea* trasi la maxim peste $ tricouri;. A V05I" F,I51A"A. Am o#osit doar incercand sa o de/#rac si mi-a pierit
tot c&eful. Alta a inceput sa plan'a si nu mai puteam sa o opresc. 1ar cu ma2oritatea totul era in re'ula pana la
de/#racat. Atunci eu ma ener%am si le trimiteam acasa.
SI AC=<* V:0A= SA I5V0"I C0A <AI I<P>:A5"A ,0C"I0 P0 CA:0 P>" 0= SA "0 I5VA"9
P"I:A 3A"A AC#I3.64I CA SA 3*#II C6 5"6I C$ #3# C$"A@$% P6 CA"6 I% AIA AP3I; CA.D #6 %356S#I D6
3*S#AC3%6; #6 D$CI SI CI#6S#I SA 564I C6 A$ ?AC$# A%#II SI 6BP6"I:6.#64I DI. .3$; SA 564I C6
S3%$#II #I S6 P3#"I56SC.
DACA ?ACI I.56"S CCI#6S#I :$%# SI AP3I AC#I3.64ID; 6S#I :3"#2
>ricat de mult citesti* experienta traita iti spala creierii imediat. Am sa iti explic si de ce putin mai incolo. 5iciodata nu
poti sa spui ca ai citit suficienta teorie pentru a a%ea succes in practica* in %iata reala.
Prima oara !aci; ve,i cum e; si apoi te duci si citesti.
Asa am facut si eu si... '&ici ceD Am descoperit ce au facut altii in aceeasi situatie.
Am descoperit ca exista complexul <addona* care se traduce in teama femeilor de a face sex prea repede cu un #ar#at
pentru a nu fi percepute ca usuratice. 5imic nu sperie o femeie mai tare decat presiunea sociala care o acu/a ca e tarfa.
Apoi am aflat ca in marea ma2oritate a ca/urilor* femeile se poarta la fel cu ma2oritatea #ar#atilor. 0xista Gre/istenta de
ultim minutH. Are si un nume specific. Si ca femeia are ne%oie sa stie ca nu o %rei doar pentru sex. Vrea sa stie ca o sa
mai dai un telefon dupaC sau poate %rea sa ai#a ce%a serios cu tine. C&iar si femeile care %or doar o
13
partida de sex si nimic mai mult au acelasi comportament in cele mai multe ca/uri (daca se im#ata* atunci poate nu ).
Si am in%atat ca tre#uie sa arati ca esti pre/ent pentru ele c&iar daca esti refu/at si ca nu te ener%e/i. Si ca* refu/at
fiind* poti sa ramai acolo si sa faci ce faceai inainte9 sa po%estesti* sa o saruti* sa o exciti. Si cand %rei sa o de/#raci si
ea spune 5=* asta nu inseamna Gnu mai %reau nimic* lasa-ma in pace* %reau sa plecH* ci inseamna G 5u sunt pre'atita
incaH. Am in%atat sa fac masa2* sa fac tot felul de 2ocuri si sa lun'esc preludiul. Si* cel mai important* am in%atat sa-mi
pastre/ CA,<=,.
,ucruri simple si de #un simt* dar care mie mi-au scapat foarte multa %reme.
). 3 lectie pentru o viata
"recuse cam un an si 2umatate de cand am inceput sa in%at in mod constient despre succesul cu femeile. Am in%atat
foarte multe si esecurile au fost mult mai dese decat succesele. Am in%atat sa aprecie/ 'reselile si lectiile importante pe
care ele le aduc.
Intr-o /i am %a/ut la un '&iseu o tanara functionara dra'uta foc. Am aplicat tot ce am in%atat pana atunci. ,a prima
intalnire am stat doar la po%esti. ,a a doua intalnire am fost la cafea si apoi G sa ne 2ucam un 2oc G pe care il stiu eu. Am
le'at-o la oc&i* am excitat-o si m-a de/#racat ea pe mine. 0xperienta asta o tin minte cel mai #ine* pentru ca satisfactia
de a in%ata in mod constient cum sa ai succes in acest aspect al %ietii si apoi SA AI S=CC0S este cea mai mare
satisfactie pe care am simtit-o %reodata. <-am intalnit cu fata asta inca %reo 3 saptamani doar pentru sex. Intr-o /i nu
mi-a mai raspuns la telefon. <i-a dat %ite/a. Si am murit de ciuda ca nu stiam de ce si nu puteam sa imi in%at lectia.
1upa 6 luni m-am intalnit cu ea pe strada. Am intre#at-o de ce nu mi-a mai raspuns la telefon. A spus GPentru ca faceai
prea mult misto de mineH. asisem si eu o modalitate de a fi diferit si interesant si ca si in pro%er#ul cu Gdaca ai un
ciocan toate lucrurile ti se par cuieH am continuat sa fac misto de ea cand nu mai era ca/ul. <ai erau multe lucruri pe
care tre#uia sa le in%at* insa acum stiam cea mai importanta lectie a %ietii9 ">"=, S0 A?,A I5 P="0:0A <0A.
Au trecut ! ani de la aceste intamplari. Intre timp s-au mai sc&im#at multe in felul meu de a fi si de a 'andi. 1oar
dorinta de a e%olua si de a in%ata lucruri noi nu s-a sc&im#at. ?ascinat de mintea si
14
sufletul uman* am a2uns in anul ! la ?acultatea de Psi&olo'ie. Cand scriu aceste randuri mai sunt 6 luni pana la lucrarea
de licenta* care are tema GAtractia sexuala si iu#ireaH.
5u a%em timp aici sa discutam totul. Vreau totusi sa puncte/ cate%a pro#leme.
1aca esti nefericit* asta se %a rasfran'e si asupra %ietii tale amoroase...
<ulti oameni nici macar nu isi dau seama ca sunt nefericiti* asta e partea interesanta... Si apoi mer' la intalniri doar ca
sa isi scoata toate pro#lemele la suprafata.
elo/ie* disperare* ne%oie.
"re#uie sa faci in asa fel incat sa fii fericit sin'ur. Sa nu ai ne%oie nici de prieteni* nici de femei. Cand spun nevoie* asta
inseamna ca %iata ta sa nu depinda de aceste lucruri exterioare.
Apoi cand ai un scop (fara scop un #ar#at este un pri/onier al mediului* al slu2#ei* al ne%oilor familiei tot timpul
consumand ener'ie pentru altii si niciodata pentru el)* a#solut toate lucrurile din %iata ta se %or aran2a exact asa cum
tre#uie. 5u exa'ere/ deloc. Scopul tau in %iata tre#uie sa fie le'e de la care nu te a#ati nici in cele mai 'rele momente
ale %ietii tale. Cu asta incepe totul. Succesul cu femeile este unul din lucrurile auxiliare si necesare pentru un #ar#at*
dar scopul I, ?AC0 FA:FA".
Apoi* cand esti in lume* fericit ca ai destinul si drumul tau in %iata* o sa o#ser%i ca foarte multi oameni sunt neferciti* nu
se cunosc* nu stiu ce %or si se a'ata de tine* pentru ca stiu ca intr-un fel ii %ei eli#era si pe ei...
,i#ertatea si independeta sunt $ lucruri separate.
<ulti oameni %or sa fie li#eri* dar le scapa un amanunt 9 independenta.
,i#ertatea e faina pana cand ti se face foame* daca nu esti independent...
Asadar ai ne%oie de #ani pentru tine.
Ca #ar#at nimic nu te face mai puternic decat sa mer'i pe drumul tau si sa iti respecti propria le'e.
Asta e distractia #ar#atilor (poate cea mai mare)9 sa lupte pentru casti'area li#ertatii si a independetei.
$0
Am mai scris un material asemanator cu acesta* tot un pdf 'ratuit* doar despre cum sa iti descoperi punctele forte si
tipul de personalitate si apoi %ocatia* scopul tau in %iata.
1aca nu l-ai citit inca* ti-l recomand. Il poti do.nloada de aici9
EEE.personalitateal!a.com
=n sporti%* cand casti'a* ce faceD :idica mainile spre cer9 sim#olul li#ertatii. Vrea sa im#ratise/e cerul si li#ertatea ;
Indiferent de domeniul in care %rei sa fii campion* tre#uie sa te antrene/i ca un sporti%* pentru ca la capatul cursei sa
poti ridica mainile spre cer;
A#ia apoi iti faci timp pentru oamenii din 2ur si pentru femei... Acum te poti numi #ar#at* sau cel putin unul in de%enire.
1e aici %ine si multa maturitate si responsa#ilitate. "oate acestea sunt calitati foarte pretuite de femei.
> femeie face sex cu un #ar#at am#itios oricand* c&iar daca nu este inca reali/at* pentru ca femeile isi folosesc intuitia
si pot spune daca un #aiat are potential sa reuseasca.
Ce inseamna potentialD
ene #une;
ene #une K sex;
A fost o calatorie si acum* ca sa pot in%ata mai multe* tre#uie sa impartasesc ceea ce stiu si impreuna cu alti oameni si
din feed#acL-ul lor sa pot in%ata si mai multe* impreuna cu ei.
Sunt constient ca oamenii au ne%oi diferite si cel mai mare casti' pentru mine a fost ca m-am descoperit pe mine.
Credeam ca fericirea este sa faci sex cu cat mai multe femei. Pentru mine nu e asa. Ceea ce contea/a acum e sa am
linistea sufleteasca. Pot sa imi %ad de cariera mea de psi&olo'* pot sa mer' sa #eau* sa 2oc fot#al* sa ma distre/ si sa
imi A,0 femeile atunci cand 'asesc ce imi place. <i-am dat seama ca ceea ce a%eam eu ne%oie nu a fost nici sex mult*
nici femei* nici %alidare fata de cunoscuti* ci puterea personala de a sti ce am de facut atunci cand intalnesc o femeie de
care imi place.
SI CBIA: 1ACA nu am succes* S"I= 10 C0. Stiu cum functionea/a atractia si stiu ca felul meu de a fi nu este atra'ator
$1
pentru toate femeile. ?>A:"0 FI50. Cel putin acum nu mai pierd %remea in incercari nereusite de a sc&im#a oamenii
din 2ur sau de a ma preface ca sunt ceea ce nu sunt.
1ar indiferent ce tip de personalitate ai* poti a%ea succes cu foarte multe femei daca treci prin procesul de in%atare* asa
cum tre#uie sa se intample cu orice alt lucru pe care %rei sa il in%eti.
5u stiu care sunt ne%oile tale* tre#uie sa ti le descoperi sin'ur. Insa treptele nu pot fi sarite. 5u ai sa te tre/esti intr-o
dimneata in%atat. "re#uie sa iti in%eti lectiile. Iar eu %reau sa te a2ut SA "I ,0 I5V0"I SI5=:. Ceea ce ai tu cu
ade%arat ne%oie poti stii doar tu si doar dupa ce ai experiente.
Acum ti-am spus o parte din po%estea mea. 0 timpul sa iti cree/i po%estea ta. Pentru ca daca %iata e ca o po%este* cine
altcine%a poate fi eroul ei* decat tuD
#6S#$% "6A%I#A#II si sindromul .ostradamus
Prea multe fante/ii imi facusem* prea multe 'anduri si emotii* po/iti%e si ne'ati%e si prea putine fapte. Am reali/at ca
poti sta luni de /ile si sa traiesti in propria minte* sa iti faci o parere despre tine* despre oameni* despre ce s-ar
intampla 1ACA* ca apoi o sin'ura experienta* intr-o sin'ura /i* sa SP=,F0:0 toate prostiile din capul tau.
5u m-am considerat niciodata un prost* dar mi-am dat seama ca sunt foarte sla# in a pre%edea %iitorul. Si la fel sunt
toti oamenii.
GAm %a/ut o fata faina* dar nu m-am dus sa %or#esc cu ea pentru ca parea fi'uranta si cu fiMe* m-ar fi respins si m-as fi
ener%atH* mi-a spus un #aiat odata.
DA" AI I.C6"CA#= D6 $.D6 S#II #$ C6 SA" ?I I.#A:P%A#= .3S#"ADA:$S2
G0ram la intalnire cu o fata si am %rut sa o sarut* dar daca s-ar fi suparat pe mine si imi stricam toata relatia cu eaDH a
spus altcine%a.
Ai incercat; ca sa poti tra-e conclu,iile; sau iarasi esti clarva,ator; .3S#"ADA:$S=2
$$
:ecent i-am spus unuia9 GCand plecati de la intalnire ii spui ca o sa ai ce%a timp la sfarsit de saptamana* o in%iti la tine
si o pre'atesti astfel pentru o doua intalnireH.
:aspunsul luiD
GSi daca nu %ineDH
De unde poti tu sa stii daca vine sau nu; CA.D .ICI :ACA" .$ AI I.#"6*A#3= Alt .ostradamus2
Si cand am o#ser%at comportamentul asta am inceput sa il %ad in ?I0CA:0 EI la ">"I >A<05II. Inclusi% la mine. Imi
folosesc mintea si emotiile ca sa fac filme po/iti%e sau ne'ati%e despre ce se %a intampla* inainte sa actione/.
Sunt oameni care isi spun9 GAsta e doar o slu2#a temporara si o sa imi 'asesc altce%aH* dar se tre/esc la pensie cu %ieti
mediocre si multe re'rete. Alti oameni isi spun9 G"otul %a fi #ine odata ce imi fac familie si ma ase/ la casa meaH* si in 5
ani %iata lor e de 10 ori mai nasoala decat acum. Alti pre/icatori S,AFI.
Altii spun9 G> sa aflu solutia secreta la pro#lema mea financiara si o sa ma im#o'atescH* dar peste 10 ani se tre/esc sa
dea %ina pe soarta* pe parinti si pe %iata 'rea pentru insucesul lor. 5oi ne mintim pe noi cel mai mult. > facem ca sa ne
aparam* sa ne simtit #ine* sa nu ne simtit responsa#ili si din multe alte moti%e.
5oi* oamenii* picam foarte des #6S#$% "6A%I#A#II.
1ar e un 2oc foarte periculos* pentru ca iti pune %iata pe topo'an.
Asa ca de acum iti propun un 2oc care mie mi-a sc&im#at %iata.
"0S"=, :0A,I"A"II
0u sunt un %isator. Asta e tipul meu de personalitate. Cu capul in nori si cu multe ilu/ii. 5u imi place prea mult pre/entul
si ma plictiseste. Imi place in sc&im# %iitorul. Si din cau/a asta foarte multi ani din %iata mea re/ultatele mele in %iata
reala au fost sla#e. Pentru ca nu ma preocupa re/ultatul fi/ic* pe care puteai sa-l atin'i* ci imi placea sa %ise/.
$3
1e aceea %iata mea s-a sc&im#at in momentul in care am decis ca tre#uie sa fac ce%a pentru a intele'e femeile si
pentru a a%ea parte de satisfactie in acest domeniu al %ietii. Pentru ca sexul* femeile* relatiile interumane sunt o trea#a
foarte reala* pentru care iti tre#uie experiente si a#ilitati do#andite in focul luptei* adica in mediul social si in
interactiunile cu cei din 2ur.
Asadar* am inceput sa dau testul realitatii. Si l-am picat /ilnic. 1ar stiam ca exista un proces de in%atare* care incepe
cu cura2ul de a actiona* apoi continua cu esecul* cu lectia in%atata si cu mai mult cura2 pentru a perse%era. Iar apoi
succesul.
Am citit toate materialele de seductie pe care am pus mana. <ie personal mi-a luat 6 luni de /ile din momentul in care
am inceput sa citesc despre atractie* seductie si femei* pana cand* cu tot ce am in%atat* am reusit sa a#orde/ o fata de
care imi placea* sa am o con%ersatie cu ea* sa ii iau numarul de telefon* sa o sun sa sta#ilim o intalnire* sa cree/
atractie si o conexiune emotionala cu ea* sa o las sa plece acasa* sa ma intalnesc a doua oara cu ea la o cafea* sa fac ce
am facut si la prima intalnire* sa mer' cu ea la plim#are pana la mine acasa* sa o in%it inauntru* sa ii fac un 2oc cu le'at
la oc&i* sa o sarut si sa facem sex.
Am trecut testul realitatii. <i-a luat 6 luni. 1ar am reusit.
Apoi am ca/ut din nou in sindromul 5ostradamus. <i-am ima'inat ca toate femeile sunt ca si asta si aplicam aceeasi
reteta. Si am muscat-o din nou. 5u mi-a mai iesit cu urmatoarele* pentru ca nu trecusem urmatorul test al realitatii.
Si anume faptul ca si femeile* ca si #ar#atii* au diferite tipuri de personalitate si diferite ne%oi. Si ca daca aplici pe toate
femeile ce a functionat cu una* %a tre#uie sa intalnesti una cu personalitate asemanatoare ca sa ai re/ultate
asemanatoare.
Asa ca a urmat inca o perioada de experimentare. In care am descoperit diferite tipuri de personalitati si diferite feluri
de a crea atractie* conexiune etc.
Fuun...
Sus ai o#ser%at poate ca am descris niste pasi intr-o ordine. Acei pasi sunt #ornele pe care eu le-am intalnit in educatia
mea cu femeile. Am simtit ca in acele puncte am o pro#lema si ca acolo tre#uie sa lucre/ ca sa pot trece mai departe.
$!
0le sunt acestea9
1. A#ordarea femeii de care esti interesat
$. ,uatul unui numar de telefon sau ce%a date de contact* sa %a puteti continua interactiunea
3. Ce faci in timpul dintre cand i-ai luat datele si cand o suni.
!. Prima intalnire
5. Creat atractie sexuala si conexiune emotionala
1aca o femeie %a face sau nu sex cu tine se decide de la primele secunde cand %a cunoasteti pana la sarut. 1e la sarut
pana la sex* doar propriile 'afe* SI 1>A: 0,0* te mai pot impiedica sa a2un'i la sex. Apoi9
6. Primul sarut
A. Aducerea femeii in intimitate cu tine
3. 0xcitarea si de/#racarea
4. :e/istenta de ultim moment (,<:)
10.Sexul
Aproape toate sistemele si educatia despre femei fac referire la aceste puncte* pentru ca ">"I #ar#atii care %or sa
in%ete trec prin experiente asemanatoare si se lo%esc de o#stacole I5 AC0S"0 etape.
0 firesc.
Sunt constient de diferentele de tipuri de personalitate si sunt constient ca nu am reteta uni%ersala de succes.
1ar am sa iti spun un lucru9 indiferent ca %rei familie sau sex cu multe femei diferite* indiferent ca iti place sa iesi in
clu# si discoteci si sa intalnesti femei si oameni noi acolo sau iti place sa a'ati in mediul tau social sau la scoala* pe
strada sau la #il#lioteca* indiferent ca esti intro%ertit sau extra%ertit* ca esti emoti% sau rational* daca %rei sa fii
multumit de tine si de re/ultatele tale cu femeile tre#uie sa casti'i experienta proprie in etapele de care ti-am spus mai
sus.
0u nu sunt un picLup artist si nici un 'uru in seductie.
5iciodata nu %oi fi.
Sunt mai multi factori care au contri#uit la formarea a ceea ce sunt a/i. Cand am inceput* timp de 1 an si 2umatate* 13
luni am a#ordat /ilnic. In drum spre facultate* la facultate* la c&efuri* in parc*
$5
in ma'a/ine* prin cartier* in discoteca si in clu#uri. Am facut in asa fel incat munca asta de educatie sa nu imi consume
ener'ie si timp in plus. > faceam in timp ce facem acti%itatile /ilnice pe care le-as fi facut oricum si astfel mi-am usurat
mult munca. Apoi* dupa acel an 2umate* am in%atat ca9
- A#ilitatile tale contea/a mult* dar exista multi factori externi care nu depind de tine si pe care nu ii poti influenta si
tre#uie sa te o#isnuiesti cu asta.
- 5I<05I nu poate spune Gpot a%ea succes cu >:IC0 femeie %reau euH. 1aca o spune* minte.
- Am in%atat ca femeilor le place sa fie a#ordate cat timp nu le sperii de la inceput fiind foarte ciudat* disperat* a'itat si
ca felul in care te simti tu li se transmite si lor.
- Am in%atat ca daca nu esti multimit de tine si de %iata ta* asta se %a reflecta in felul in care %or#esti* in felul in care te
porti si sin'urul fel in care poti sa faci #ine lucrurile astea este sa ai %iata in re'ula in primul rand.
- Am in%atat ca femeile nu sunt niste fiinte care au puterea sa faca tot ce %or daca sunt frumoase* ci sunt doar fiinte
#anale de multe ori* care nu au fost a#ordate pe strada des sau c&iar deloc de un #aiat interesat de ele.
- Si mai ales am in%atat ca oameni au diferite tipuri de personalitate si ce functionea/a cu un anumit tip nu mer'e cu
celalalt. Ce ii place unui tip de femeie creea/a repulsie celuilalt.
- Am in%atat sa imi cunosc tipul propriu de personalitate si ne%oile mele si astfel mi-am dat seama ca desi a fost o
perioada in care am in%atat pro#a#il cel mai mult despre femei* sa aler' dupa ele nu este scopul %ietii mele. A fost o
etapa importanta* dar era doar o etapa in care mi-am de/%oltat niste a#ilitati pentru un scop superior.
Acela ca atunci cand in %iata mea apare o femeie* indiferent de context* si mie imi place mult de ea* am increderea in
fortele mele si si'uranta ca stiu tot ce am de facut ca sa trec natural de la a#ordare la intalnire* la creat atractie si
conexiune emotionala* la sarut* intimitate si sex. Pentru tipul meu de personalitate numerele nu a%eau semnificatie ci
calitatea si faptul de A S"I ce se intampla intre un #ar#at si o femeie. Acestea au insemnat mult mai mult pentru mine.
Pro#a#il nu as fi scris aceste randuri daca incercand sa in%at despre
$6
femei nu as fi descoperit pasiunea si %ocatia mea* psi&olo'ia. Vad lucrurile 'lo#al* iar femeile si educatia despre ele sunt
un aspect foarte important si necesar* dar deloc suficient pentru a fi multumit de %iata ta.
Am in%atat ca desi personalitatea pentru un #ar#at
e factorul numarul 1 in crearea atractiei sexuale cu o femeie* personalitatea* odata ce o ai* nu ti-o mai ia nimeni* nu o
poti pierde si o folosesti in %iata de /i cu /i intr-un fel care iti creea/a enorm de multe a%anta2e.
Am /is ca daca merita sa ii in%at ce%a pe oameni din ce am in%atat* merita mai de'ra#a sa ii in%at sa isi de/%olte
personalitatea* pentru ca apoi restul lucrurilor %in de la sine si in%atatul de%ine mult mai usor.
Cand am inceput sa in%at despre femei* am facut-o impins de ne%oie. 5u ma 'andeam ca am sa transmit ce in%at mai
departe sau ca %oi fi psi&olo'. Vroiam doar sa le-o tra' la fete pentru ca %edem altii mult mai fraieri ca mine care
reuseau si am stiut ca pro#lema e la mine unde%a. "otusi* atunci cand iti faci cura2 sa actione/i* %iata iti aduce in cale
multe lucruri frumoase si neasteptate. 1ra'ostea pentru psi&olo'ie e unul din acele lucruri. Am in%atat toate lucruri
despre femei citind in carti* %a/and in seminare* ascultand mp3-uri si aplicand in %iata reala.
Am supus la testul realitatii tot ce au/eam si in%atam* ca sa %ad ce se intampla* ce pot sa pastre/ si sa folosesc si ce nu
mi se potri%este si pot lasa deoparte.
Am in%atat ">A"0 AS"0A pentru mine. 5u stiam nici de psi&olo'ie nici de seductie. "ot ce stiam la inceput era ca in
realitate* cand imi placea mult de o fata* BAFA: 5= AV0A< ce sa fac practic ca sa o#tin re/ultate. Asta m-a impins
inainte. Intre timp am descoperit ca psi&olo'ia este o stiinta extraordinara si ca atunci cand a2un'i psi&olo'* cand %in
oamenii sa ii a2uti* 30N dintre pro#lemele lor sunt le'ate de aceste aspecte ale %ietii9 iu#irea* sexul* relatiile.
Iar ca psi&olo' menirea ta este sa %indeci si sa a2uti. Sufletul si mintea omului. Si stiind tot ce stiu acum* ce pot eu sa ii
spun unui om care %ine si imi spune GAm o pro#lema. Imi place de o fata* ea nu prea ma o#ser%a* ce sa fac ca sa fac
sex cu ea siOsau sa o fac prietena meaDH
$A
<enirea mea e sa in%at prima oara oamenii ce e iu#irea de sine. Sa se respecte si sa poata sa isi desc&ida o sticla de
%in sin'uri si sa /ica G sunt o persoana extraordinaraH.
Apoi* oamenii se %or purta cu tine asa cum le ceri sa se poarte.
5u %reau sa lucre/ cu oameni care %or sa in%ete despre femei prima oara fara sa in%ete despre ei. Pentru ca daca nu iti
poti oferi SI5=: tot ce ai ne%oie prima oara* %ei cauta in cei din 2ur si in femeile din 2ur acele lucruri pe care nu ti le
poti oferi sin'ur.
Si cand nu %ei primii* te %ei cri/a ca un copilas pe care nu-l ia ma-sa in #rate.
1ar daca esti implinit si multumit sin'ur* atunci ai sa %e/i ca %ei atat de multe de oferit.
5u am retete ma'ice. 5u stiu sa a2ut oamenii ca in 3 /ile sa-si re/ol%e pro#lema. 0u pro#lemele mele le-am re/ol%at si
le re/ol% si acum in timp* esec dupa esec* in%atand lectiile si a%and alte esecuri* pana cand in%at cum sa fac cum tre#uie
un lucru sau cum sa re/ol% o pro#lema.
5u pot sa in%at pe altcine%a decat din ce am trait eu pe pielea mea. Si desi as %rea sa ii pot a2uta mai repede si mai
#ine pe oamenii care %or o solutie instant* nu pot. Pe unii ii de/ama'esc* asta e.
Asa ca daca astepti o solutie instant la pro#lemele tale* imi pare rau* dar nu prea pot sa te a2ut. "re#uie sa cauti in alt
loc* poate ca exista ceea ce tu iti doresti. Ce pot insa sa fac este sa iti spun ce 'reseli am facut eu* ca sa fie mai scurt
drumul tau decat al meu si sa iti inlatur multe o#stacole. Si pot sa iti ofer cate%a secrete pe care campionii le folosesc
pentru a casti'a si poate %ei 'asi un fel de a implementa in %iata ta aceste lucruri.
#estul realitatii insa il dai sin-ur. Si il dai pentru tine. 5u ca sa do%esti cui%a ce%a. "u stii cel mai #ine ce simti si ce
'andesti. "u tre#uie sa fii fericit si satisfacut in interior. Ca sa ai linistea necesara ca sa faci si alte lucruri in %iata care iti
plac* nu sa sa cauti %esnic ce%a ce nu 'asesti.
Asadar; daca vrei cu adevarat sa ai re,ultate in viata reala; daca esti dispus sa nu mai !aci pe .ostradamus
si esti pre-atit sa strici 3"IC6 situatie sau relatie ca sa inveti o lectie
$3
!olositoare; atunci in continuare ai testul realitatii si o mana de ajutor de la mine in acest domeniu cu
!emeile.
$4
Capitolul III0 ritualuri de campion
Campionii nu 'andesc. 0i sunt una cu experienta pe care o traiesc. 1aca iti lasi creierul sa 'andeasca prea mult la ce
faci* nu o mai faci cum tre#uie.
Intr-un ritual totul este automati/at. 0sti ceea ce faci in mod repetat* adica esti suma o#iceiurilor tale. Pentru ca 45N
din ceea ce face un om este automati/at si din o#icei* si doar 5N repre/inta deci/ii luate constient.
Construieste ritualurile intre efort si relaxare. Cand depui efort si consumi din toate cele ! re/er%oare de ener'ie* nu
uita ca in timpul /ilei tre#uie sa ai momente cand oscile/i intre AC"IVI"A"0 I5"05SA si :0,APA:0.
?ara ener'ia fi/ica pe care se spri2ina celalalte nu poti face nimic.
"I#$A%$"I%6
Sunt o#iceiuri ?3A"#6 specifice.
1aca eu insumi as fi folosit ce urmea/a sa citesti aici* as fi facut intr-un an ce am facut in !. Acum folosesc aceste
lucruri si am ritualurile mele* insa intr-un fel adaptat ne%oilor mele de acum.
Ce urmea/a este un pro'ram specific pentru educatia cu femeile. Astfel incat sa nu iti ia ani de /ile de cautari si
intre#ari* ci cate%a luni.
<i-am propus sa de%in psi&olo'. Au trecut 3 ani de atunci si intodeauna mi-a fost 'reu sa %or#esc oamenilor despre
atractie* seductie si femei fara sa le %or#esc prima oara de personalitate si fundatia necesara pentru >:IC0 in %iata.
Asa cum am mai spus* unul din lucrurile pe care le-am in%atat e ca suntem suma o#iceiurilor noastre. Am sa iti dau 6
o#iceiuri pe care sa le implemente/i in %iata ta si care te %or a2uta enorm de mult in %iata si cu femeile. "ine minte ca
femeile si educatia despre ele sunt extraordinar de importante* dar numai cat timp nu pier/i din %edere celelalte aspecte
ale %ietii. Afla ce ne%oi ai in functie de tipul tau de personalitate si cauta educatie pentru a o#tine acele lucruri.
30
1. :I"=A,=, SP>:"IV.
0 foarte important sa #ife/i cate%a aspecte9 emotiile in re'ulaC corpul in re'ulaC mintea in re'ula. 5u e deloc
intamplator ca oamenii o#isnuiti care %i/itea/a cel mai des psi&olo'ul sunt* ma2oritatea dintre ei* indi%i/i fara o
acti%itate sporti%a si de relaxare. Cand ai o %iata sedentara si lasi sa dro2deasca in tine toate toxinele (pe care le elimini
rapid prin tanspiratie cand faci efort)* toate emotiile ne'ati%e (care si ele sunt su#sante c&imice care se re'lea/a prin
secretiile pe care creierul le eli#erea/a in timpul unei acti%itati fi/ice intense) se acumulea/a si este firesc ca la un
moment dat sa simti ca s-au adunat prea multe si sa cede/i ner%os si emotional.
Poate iti %ine acum sa spui9
G1a* sunt constient ca sportul influentea/a cantitatea de ener'ie pe care o am* emotiile si cum ma simt mental si c&iar
si spiritual. Am spus pana acum ca nu am a%ut timp sa ma ocup serios de acti%itatea fi/ica si alimentatie pentru ca am
multe de facut* dar sunt dispus acum sa ma 'andesc serios la asta. Imi dau seama ca daca fac sport macar de 3 ori pe
saptamana pot aduce mult mai multe resurse la suprafata si pot face lucrurile mult mai #ine* in mai putin timp.
Sunt de acord ca am si multe o#iceiuri care ma tra' in 2os si %reau sa incep sa le sc&im# cu o#iceiuri care ma a2uta sa
de%in un om mai #un* mai puternic* care in%ata* experimentea/a si e%oluea/a rapid.
> sa fac sport dupa un pro'ram clar* am sa mananc si am sa dorm cum tre#uie* am sa citesc despre psi&olo'ie si femei
si am sa experimente/ si am sa e%olue/ rapid;H
1aca spui asta. Care cre/i ca sunt sansele sa si faciD
46"32222
0ste do%edit psi&olo'ic.
1e ce sunt /eroD Pentru ca nu ai un plan specific si clar pe care sa il implemente/i din <><05"=, AS"A si o modalitate
de a masura si de a e%alua cat de #ine te tii de acest plan.
1aca intentione/i sa aler'i de 3 ori pe saptamana (sa /icem* incepand de maine)* ar tre#ui sa spui nu Gam sa facH* ci
Gam pre'atit sau mi-am cumparat adidasii* am pre'atit &ainele de sport* am pus
31
ceasul sa sune la ora care tre#uie* am sa aler' $5 de minute ,=5I* <I0:C=:I SI VI50:I si apoi am sa ma intorc in
casa* ma sc&im#* fac dus... "otul durea/a 50 de minute. Apoi sunt pre'atit pentru /iua care urmea/a.H
Atunci sunt sanse mari sa faci ceea ce ti-ai propus. Si inca nu e destul. <ai tre#uie sa tii e%identa si sa iti acor/i note
sincer pentru fiecare /i. Pentru ca un ritual nu se implementea/a decat daca il faci exact atunci cand ti-ai propus. Pentru
ca mintea ta sa in%in'a creierul emotional de mamifer* care face totul #a/at pe trairile care nu au e%oluat de /eci de mii
de ani* tre#uie sa iti antrene/i mintea sa ordone corpului si emotiilor* si nu in%ers. Iti tre#uie un 2urnal conta#il. ,a
sfarsit ai tot ce e ne%oie* tre#uie doar sa 'asesti o imprimanta unde sa le scoti.
>rice sport care te face sa transpiri si sa ai fe#ra musculara* e #un . Ideal este sa im#ini $ acti%itati* una pentru forta
si musculatura si una pentru plamani si inima. Pentru forta poti sa faci si acasa* e plin pe -outu#e de exemple. ?lotari*
a#domene* 'enoflexiuni* ridicat 'reutati etc. Pentru antrenament aero#ic* inotul* aler'atul sunt ideale. 1easemenea
#icicleta sau role. >ricum* tre#uie sa fie placut si usor pentru tine pentru ca %a tre#ui sa faci acest ritual multa %reme
de acum incolo* daca nu c&iar toata %iata. ?a in asa fel incat timpul in%estit sa fie minim si eficienta maxima. Asta
inseamna ca sc&im#atul si spalatul de dupa sa mear'a rapid. 1aca pier/i 3 ore pe /i doar cu asta* nu o sa poti face tot
timpul pentru ca %ei a%ea poate alte prioritati. 1ar cate o ora 2umate odata la 3 /ile poate oricine sa isi faca.
Sansele sa implemente/i orice o#icei nou si po/iti% sunt 0* daca nu ai un plan de actiune si un 2urnal conta#il unde sa ti
e%identa /ilnica si sa %e/i care e distanta intre dorinta si fapta.
$. :I"=A,=, A,I<05"A:
5u sunt nutritionist si inca mancanc multe prostii. Insa sunt cate%a re'uli de #un simt pe care am sa ti le spun si care
cantaresc 'reu in #alanta.
5u rata micul de2un. Asa cum iti incepi /iua o %ei continua pe toata. Sa%urea/a micul de2un macar 5 minute inainte sa iti
incepi /iua. Contea/a mult.
1e fiecare data cand iei o pau/a din acti%itatile tale* mananca putin. 1aca iti pastre/i ni%elul 'licemic constant* %ei e%ita
caderi ener'etice in timpul /ilei* ameteli* mi'rene etc. Si* lo'ic* %ei a%ea
3$
ener'ia necesara pentru acti%itatile pe care le faci. <ai #ine mananci mese mai mici si mai dese.
1aca fume/i* si inca nu ti-ai dat seama ca e de ra&at* nici nu stiu ce as putea sa iti spun. 1ecat* nu fuma
3. :I"=A,=, "0S"A:II
#6S#6A4A tot ce %e/i. >amenii estimea/a* po/iti% sau ne'ati%* pesimistii si optimistii* oameni cu incredere in ei si fara.
Ai 'ri2a la sindromul 5ostradamus. 0ste suficient sa fii putin atent in 2ur si %ei %edea cum ma2oritatea sufera de el. ?a-ti
un o#icei de a testa ">"=, I5 VIA"A "A.
1aca spui9 GAm sa in%at te&nica asta cu femeile si o sa fie toate la picioarele meleH* #6S#6A4A SI V0EI.
1aca iti spui9 GAm sa fac cutare lucru si o sa fac #ani %an/and ce%aH* #6S#6A4A si %e/i.
1aca iti spui orice* testea/a si %e/i. ?a-ti acest o#icei. Cand au/i ce%a si iti spui9 GVreau sa incerc astaH* #6S#6A4A
AC=<. 5u %ei face daca te 'andesti. ?A si tra'e conclu/iile 1=PA.
Ceea ce e #ine sa faci daca %rei sa incepi sa ai re/ultate este sa #6S#64I.
Poate ti se pare #anal* insa aceasta a fost re%elatia %ietii mele. Si a %enit in urma a ani de /ile de c&in* timp si ener'ie
in%estite fara re/ultate* multe emotii ne'ati%e.
"otul de%ine o placere cand stii ca esecul te %a in%ata o lectie si nu ai ce pierde cand teste/i.
1aca nu ai ce %rei acum in %iata* nu ai cum sa ai mai putin. Poti doar sa ai mai mult.
Asadar* de acum incolo* cand citesti o carte* urmaresti sau asculti un seminar sau .orLs&op* fa un lucru simplu si
comod9 ia o a'enda sau un caiet si ce%a de scris. 5u lasa nicio idee sau descoperire nenotata intr-un loc unde sa le poti
re%i/ui. Apoi* pe masura ce 'asesti lucruri care cre/i ca te-ar a2uta* te-ar in%ata ce%a si ti-ar face %iata mai #una* te-ar
educa si ti-ar de/%olta a#ilitatile* #6S#6A4A.
Pro#a#il ai %a/ut mult mediati/atul film 300* cu partile lui faine si mai putin faine. Ce spun spartanii cand se afla in fata
cu cei 10 mii de nemuritori* elita armatei persaneD
33
GSe numesc nemuritori. > sa ii punem la incercare;H
Asta e atitudinea pe care tre#uie sa o ai. >ricat de mare ti se pare pro%ocarea sau oricat de 'reu cre/i ca %a fi;
Ai au/it ca e un su#iect interesant pe care femeile il discuta cu pasiune... #estea,al;
Ai au/it ca exista un fel de a emotiona o femeie... Incearcal si %e/i cum iese.
Ai au/it ca poti sa incepi o afacere pe net simplu... ?a o incercare si %e/i de ce te lo%esti.
#6S#6A4A si %e/i ce se intampla.
Cand au/i* aplica I<01IA". Si %e/i cum e.
Vreau sa te 'andesti #ine la asta* e caracteristica de succes numarul 1 .
!. :I"=A,=, AF>:1A:II
AF>:10AEA > ?0<0I0 I5 ?I0CA:0 EI. 0 de departe cel mai simplu de implementat dintre toate. Ai o %iata sociala.
<er'i la scoala* la lucru* la sport* la distractie. In timp ce iti %e/i de %iata ta si iti faci acti%itatile pe care le-ai fi facut in
mod normal* %e/i o femeie care ti se pare tie interesanta. "e duci la ea si incepi con%ersatia. Aici %a tre#ui sa teste/i ce
functionea/a cel mai #ine pentu tine.
#estea,a cum sa ii atra'i atentia.
#estea,a cold reading.
#estea,a po%esti.
#estea,a felul in care ii poti lua numarul de telefon* adresa de email sau messan'er si cum sa raspun/i cand iti arunca
o pro%ocare.
#estea,a daca ai re/ultate mai #une cand /am#esti sau cand ai o mutra serioasa.
#estea,a cum iti in%in'i emotiile care iti pro%oaca o teama ne2ustificata de a a#orda o femeie necunoscuta.
"ine minte* nu %ei face 5I<IC daca te 'andesti prea mult.
AC"I>50AEA;
3!
> femeie pe /i e foarte putin. 5ici nu ai de lucru. Poate fi %an/atoarea* poate fi secretara* poate fi ospatarita* poate fi
fata care sta lan'a tine la o coada sau in mi2locul de transport. 5u contea/a re/ultatul* dar 'andeste-te ca s-ar putea sa
fie ultima oara cand o %e/i. Inainte sa stii ca plecati in directii diferite* spune-i asta. Si spune-i sa-ti dea un email. >
adresa de mess sau un numar de telefon. Spune-i ca %iata e plina de supri/e si nu se stie ce poti descoperi in
momentele nepre%a/ute ale ei.
#estea,a cum o poti face SA V:0A sa stie mai multe despre tine si sa AS"0P"0 sa iti dea numarul de telefon sau
adresa de mess sau emailul.
#estea,a care sunt cele mai potri%ite raspunsuri ale tale in ca/ul unui refu/ al ei.
5u contea/a de/nodamantul. 1aca ai %or#it un pic cu o femeie cu care nu ai %or#it pana acum* in /iua aia iti %ei da nota
maxima in 2urnalul tau conta#il.
"ot ce iti spun eu sa teste/i se afla in cantitati imense de informatie si educatie :A"=I"A pe internet. Inclusi% pe
forumul nostru. Cauta lucrurile specifice pe care le %rei si incepe sa "0S"0EI.
5. :I"=A,=, I5"A,5I:II
<0:I ,A I5"A,5I:I C= ?0"0,0 P0 CA:0 ,0 AF>:10EI cu 'andul sa experimente/i si fii pre'atit sa strici interactiunea
si relatia ca sa in%eti o lectie importanta despre ce mer'e si ce nu.
1aca o#tii o intalnire pe saptamana* iti poti da nota maxima.
#estea,a cum sa faci femeia sa arda de nera#dare sa o c&emi sa %a intalniti.
#estea,a cum sa fii diferit de restul tipilor cu care s-a intalnit.
#estea,a cum reactionea/a femeile cand le citesti in palma* le ceri mostre de scris si le inteprete/i scrisul de mana*
cum reactionea/a cand %or#esti despre /odii si compati#ilitatea dintre ele sau cum reactionea/a cand ii citesti in carti de
tarot.
#estea,a care sunt intalnirile cele mai faine si pentru tine* si pentru ea. In localuri* in natura* la cumparaturi* la
intalniri in care %in si alti prieteni* la tine acasa la un film...
#estea,a cum le place sa fie atinse* cand si cum le place sa fie sarutate.
#estea,a cum le faci sa isi doreasca sa te %ada SI A 1>=A >A:A;
35
0%ident* poti a#orda cate femei %rei tu. 1ar ca sa poti sa ai re/ultate pe termen lun'* respecta-ti ritualul. Vei a2un'e sa
intri in discutii cu femeile natural si automat in cate%a luni si %ei uita de frica de a#ordare* teama de respin'ere si alte
o#stacole care sunt doar in mintea ta.
6. :I"=A,=, I5"I<I"A"II
Pre'ateste un teritoriu si in%ita o femeie o data la $ saptamani la tine acasa sau oriunde ai un loc pe care il poti numi
teritoriul tau. 5u contea/a daca te refu/a. Pune mana pe telefon si spune GSalut* &ai pe la mine sa %edem un film* sa
in%atam impreuna etc. Asta e datoria ta. :aspunsul ei nu are importanta. 1aca %ine esti pre'atit* daca nu* te uiti la film
sin'ur sau in%eti sin'ur sau faci ce a%eai planuit.
5u contea/a reactia ei. "u fa-ti datoria. ?a-ti ritualul.
1aca aduci o femeie intr-un loc in care sunteti doar %oi doi odata la $ saptamani iti dai nota maxima.
#estea,a cum o faci sa se simta foarte #ine cu tine in intimitate.
#estea,a cum cree/i atractie* conexiune emotionala si incredere reciproca.
#estea,a cum sa o atin'i si sa o saruti.
#estea,a cum sa o de/#raci si sa depasesti re/istenta de ultim moment.
#estea,a cum sa faci sex cu ea si sa II P,ACA SI 0I.
#estea,a cum o faci sa te I=F0ASCA apoi toata %iata pentru ca esti un tip atat de fain.
"itualurile pot !i incalcate D3A" cu conditia ca ceea ce te impiedica sa nu depinda de tine: o boala; o
situatie ur-enta care nu poate !i amanata. In rest; sunt doar povesti pe care ti le spui ca sa te minti.
"re#uie sa construiesti o#iceiuri noi.
Vointa si disciplina noastra sunt limitate* asa ca tre#uie sa le iei 'radat. Sa implemente/i un o#icei nou durea/a intre 30
si !5 de /ileC de atata este ne%oie ca sa se inradacine/e in sistemul ner%os.
0u spun sa incepi cu cele mai importante doua o#iceiuri9 sportul si abordarea. Si dupa o luna sau $ sa incepi sa le
implemente/i si pe celelalte.
36
Cunosc natura umana si imi cunosc propriile o#iceiuri. Am sa iti spun un lucru9 esti S0"A" sa nu ai succes. 0motiile*
corpul* mintea si societatea sunt impotri%a ta. =ni%ersul e impotri%a ta si do%ada cea mai simpla e cat timp durea/a sa
C3.S#"$I6S#I orice si cat timp durea/a sa DIS#"$7I orice.
1aca nu ai spirit de luptator si nu iti place lupta de dra'ul ei* tre#uie sa te arunci in lupta fortat ca sa iti tre/esti
instinctul de conser%are si de ra/#oinic si el te %a in%ata cum e sa fii un luptator.
Pentru tot ce iti spun eu sa teste,i in aceste ritualuri; e+ista tone de in!ormatie -ratuita. Cauta pe -oo-le;
cauta pe !orumul nostru; cauta pe torrente. 6+perimentea,a. 5a veni o vreme cand va trebui sa discerni
in!ormatia buna de cea proasta. Dar asta e o alta poveste si o alta abilitate pe care o dobandesti #6S#A.D.
=n ritual de campion in ! pasi
"i-am spus in primele randuri ca au descoperit secretele campionilor de tenis urmarind cele ! ritualuri pe care le a%eau
numarul 1 si $ mondial in meciul direct. 5imeni altcine%a nu le facea. ! ritualuri in $5 de secunde.
1. Primul lucru pe care il face 2ucatorul de tenis* imediat ce e 'ata punctul* este sa se intoarca cu spatele la fileu.
Ce a fost a trecut* indiferent ca am casti'at sau am pierdut. Acum tre#uie sa imi conser% ener'ia pentru ce urmea/a.
In%esteste ener'ia mentala mai tar/iu* doar ca sa anali/e/i si sa in%eti o lectie* nicidecum sa re'reti sau sa te 'andesti
prea mult la ceea ce s-a intamplat. Asadar* de fiecare data cand faci ritualurile* cand interactiune se inc&eie* pui capat
implicarii tale in ":0C=" si te pre'atesti pentru o noua /i. Campionii prie%esc doar %iitorul si in%estesc ener'ia in
pre/ent. "recutul e pentru in%atat lectii* nicidecum pentru re'rete sau consumare de timp si ener'iei.
$. Al doilea lucru este sc&im#area rac&etei de tenis din mana principala in cealalta mana* pentru a se odi&ni.
1upa 3 ore de meci* cine %a a%ea mai multa putere in manaD Cel care a odi&nit-o de fecare data cand a a%ut oca/ia sau
cel care a ratat oca/ia de a se relaxaD aseste ritmul tau de munca si relaxare.
3A
"otul e ca un puls. 1aca tra'i prea tare* esti epui/at si nu mai esti #un de nimic. 1aca nu faci nimic* te atrofie/i. Ca sa
de/%olti un musc&i tre#uie sa il folosesti in afara /onei de confort* adica tra'and la 'reutati mult mai mari decat in mod
normal* dar nu I5C>"I5==. 1upa ce tra'i te relaxe/i si ner%ul transmite creierului Gam ne%oie de masa muscularaH.
Cu femeile sau orice alte a#ilitati %rei sa-ti de/%olti* tre#uie sa exerse/i in afara /onei de confort* dar nu incotinuu.
1aca mer'i la scoala* de exemplu* iti faci timp sa manci si sa te relaxe/i cu mu/ica* filme* somn* citit* orice te face pe
tine sa te simti relaxat. =I"A de tot ce inseamna efort* munca* 'anduri si sindormul 5ostradamus.
1upa ce muncesti intens in domeniul in care esti pasionat* <ACA: $ ore pe /i* te relaxe/i cum stii tu mai #ine.
1upa ce ai experiente cu femeile* foloseste un pic de timp pentru :0,APA:0. Ca si mai sus* orice stii tu ca te a2uta sa iti
iei orice 'anduri si trairi* orice ener'ia in%estita in trecut si te a2uta sa te relaxe/i.
$. Al 3-lea pas e 2oaca cu firele rac&etei cand se intoarce sa inceapa un nou punct.
5u isi aran2ea/a firele* ci nu %rea sa isi distra'a atentia catre pu#lic* ar#itru* ad%ersar. Vrea sa ramana concetrat pe
urmatoarea min'e si pe ce urmea/a.
Concenetrea/a-te pe ceea ce %rei in %iata. Sta#ileste-ti prioritatile si concetre/a-te pe ele. Vrei #ani si femeiD Concepe
un pro'ram care face doar asta si apoi relaxea/a-te. ,asa celelalte lucruri deoparte* indiferent ce tre#uie sa sacrifici.
>data ce ai ce %rei* poti sa faci si alte lucruri.
3. <ersul matadorului.
Cand au fost intre#ati ce anume li se preda la scoala de matadori ca sa ai#a performante su# presiune* matadorii au
raspuns9 G 5I<IC;. 1oar sa mer'em cu capul sus si cu spatele drept.H
Intotdeauna sa mer'i ca un matador. Corpul si mintea sunt le'ate. Cum iti tii corpul influentea/a cum te simti. "ine
capul sus* spatele drept. Pri%este cu cura2 inainte. Acum esti un luptator in ra/#oiul care se c&eama VIA"A P0 PA<A5";
33
Ai in acest pdf ">" ce tre#uie sa stii ca sa poti a%ea re/ultate practice de maine. Si totusi am sa iti spun D6 C6 8)9
3"IC$: vor ramane mediocri si tot )9 vor !i oameni care au reali,at ceva in viata.
reseala <API<A pe care oamenii o fac e ca nu se cunosc. Si pentru ca nu se cunosc* nu stiu ca omul are 3 creiere care
functionea/a in acelasi timp.
=n lucru fara de care %ei ramane %esnic prins in capcana disperarii si a lipsei de re/ultate.
Creierul triun
Creierul /. Centrul creierului
Creierul /
Acesta este creierul care pe scara e%olutiei este asemanator cu cel al serpilor si al reptilelor in 'eneral. Creierul Q de
pa/aH. 0l e responsa#il de lucruri de #a/a ca foamea* controlul temperaturii in or'anism* reactia Qlupta sau fu'iH*
si'uranta* apararea teritoriului.
34
Creierul numarul &
Creierul &
Pe masura ce am e%oluat* structuri noi au fost adau'ate creierului nostru. Astfel* in 2urul creirului 1 s-a infasurat
creierul de mamifer. Acesta este numit Q sistemul lim#icH in neuroanatomie. Acesta ne permite sa operam la un ni%el
mai complex* sa a%em emotii si sentimente* e responsa#il de starea noastra emotionala* memorie si control &ormonal.
">" AICI S0 A?,A CI:C=I"0,0* S0C:0"II,0 B>:<>5A,0 SI S=FS"A5"0,0 CBI<IC0 5=<I"0 6:3#II CA:0 S=5"
:0SP>5SAFI,0 10 >FICI0=:I,0 5>AS":0C 10 CA:0 S=5"0< I5C>5S"I05"IC ,0 ?AC0< A="><A" SI 10 <=,"0 >:I
AV0< > S"A:0 10 10P05105"A ?A"A 10 0,0.
?umatul* alcoolismul* dependenta de dro'uri* 2ocuri de noroc* de mancare. >rice 'enerea/a emotii si este facut in mod
repetat formea/a un o#icei. 5e%oia de a fi in centrul atentiei* de a a%ea ultimul cu%ant* de a o#tine %alidare. "iparele de
comportament pe care le facem /ilnic tot aici se formea/a si se inradacinea/a de multe ori pe %iata.
1e asemenea* si o#iceiurile #une* tot aici isi au casa. Sportul* disciplina* ritualurile pentru succes* cura2ul de a actiona in
ciuda temerilor* a#ilitatile de relationare cu oamenii* empatia* toate acestea facute in mod repetat formea/a un o#icei*
1A: P>EI"IV. Care te a2uta.
>A<05II >P0:0AEA C= AC0S" C:0I0: I5 45N 1I5 AC"I=5I,0 ,>: I5 VIA"A.
!0
Creierul numarul '
Creierul '
Acesta este neocortexul* al-3-lea in%elis al creierului cu care sunt familiari/ati toti. 0ste cea mai e%oluata parte a
creierului si este responsa#ila de diferentierea noastra fata de restul mamiferelor* e%olutie produsa recent comparati% cu
milioanele de ani de e%olutie a %ietii pe pamant.
,a oameni cortexul este mult mai de/%oltat ca la cimpan/ei* desi diferenta la A15 intre cimpan/ei si oameni este de
doar 1*6N.
AC0S"A 0S"0 PA:"0A 1I5 C:0I0: CA:0 50 ?AC0 SA A51I< ,>ICC SA P:IVI< ,=C:=:I,0 I5 P0:SP0C"IVA. AC0AS"
=,"I< I5V0,IS A, C:0I0:=,=I 50 P0:<I"0 SA ?>,>SI< ,I<FA+=, SI C= 0, I5VA"A< >:IC0.
Si acum* da-mi %oie sa te intre# ce%a.
C$: 5"6I SA AI "64$%#A#6 6B#"A3"DI.A"6 I. 3"IC6 D3:6.I$; CA.D ?3%3S6S#I D3A" $%#I:A PA"#6
A C"6I6"$%$I; .63C3"#6B$%; CA"6 6 "6SP3.SA*I% D6 )9 DI. AC#I$.I%6 #A%6; SI .$ I#I 6D$CI
P"I:6%6 & C"6I6"6 "6SP3.SA*I%6 D6 8)9 DI. AC#I$.I =
100AFA CI"0S"I. 1e'ea#a mer'i la seminarii* de'ea#a stai de %or#a cu alti oameni care cre/i tu ca te pot a2uta.
Pentru ca cititul* in%atatul* comunicarea le faci cu ultimul creier in e%olutia umana. 5eocortexul. 1ar tu esti tot o fiinta
condusa de emotii. Pentru emotii traiesti* emotiile le cauti si ele te fac VI=. 1e asta poti sa fii to#a de carte si sa ai $0
de medalii pentru cel mai destept om de pe pamant.
1estept nu este e'al cu succes si fericire. 1impotri%a.
!1
>#iceiuri #une e'al succes.Si nu tre#uie sa fii tare destept ca sa iti faci o#iceiuri #une.
1e asta nu IR-ul este factor de succes* ci inteli'enta emotionala. Pentru ca inteli'enta emotionala te a2uta sa rupi
o#iceiuri proaste si sa iti cree/i o#iceiuri #une.
5iciodata nu %ei face nimic daca prima oara citesti si apoi faci.
Prima oara ?ACI si a#ia apoi mer'i si citesti.
Cartile #une sunt scrise de oameni care prima oara au incercat si au experimentat* au esuat* apoi au I5VA"A" cu
neurocortexul si apoi au scris prin ce au trecut si procesul lor de in%atare.
1aca iti folosesti neocortexul ca sa citesti si sa in%eti pentru a a fii pre'atit sa actione/i in %iata reala o faci cam
de'ea#a.
Pentru ca in clipa in care ai 6BP6"I6.#6 de %iata* iti lucrea/a toate 3 creierele.
Si tu mer'i antrenat doar cu unul. Cel responsa#il de citit si in%atat. Si cand &ipotalamusul incepe sa pompe/e emotiile
in toata fiinta ta* neocortexul e pe stand#-. 5imic din ce ai citit nu te mai a2uta.
1aca %rei sa ai re/ultate* antrenea/a-ti toate 3 creiere.
Asta inseamna AC#I3.6A4A prima oara* %e/i ce simti* cum poti 'estiona situatiile. AP3I CI#6S#I si descoperi cum
poti depasi o#stacolele de care te-ai lo%it.
1aca citesti fara sa fii a%ut experienta si tu* citesti in c&ine/a. 5u %ei intele'e nimic oricat de limpede ti se pare.
Pentru ca e+perienta traita e total diferita de in%atat* citit* comunicat.
Cum poti sa iti antrene/i creierele care fac diferenta intre mediocritate si succesD
Prin ritualuri de AC#I$.6.
1e asta multi oameni spun ca citesc si apoi cand tre#uie sa puna in practica teoria* se pierd. Pentru ca si-au folosit
neocortexul sa
!$
acumule/e informatii* si cand trec la fapte* celelalte $ creiere preiau ostilitatile. 1e'ea#a esti plin de teorie si informatii
cand esti retardat la ?AP"0.
?0,=, C>:0C" in care poti e%olua rapid* este sa AC"I>50EI* sa %e/i ce simti* ce o#stacole ai intampinat* sa te cunosti
pe tine* sa cunosti reactia celor din 2ur* sa ai experiente in focul luptei.
AP>I* cand o#ser%i ca ai intrat intr un tipar si ca te lo%esti de acelasi o#stacol si faci aceleasi 'reseli* a#ia AP>I te duci
sa citesti. Si %e/i ce au facut alti oameni* de ce s-au lo%it si apoi ai alte experiente* emotii* comportamente si
0V>,=0EI* de%i mai #un si ai mai multe succese pana cand intr-o /i* %ei face exceptional de #ine si automat acel lucru
fara sa te 'andesti la el si te %ei putea numi CA<PI>5. Sa fii #un in mod natural se in%ata* dar nu doar citind.
,a scoala de soferi esti pus in masina si apoi ti se spune ca tre#uie sa iti iei o carte cu c&estionare. Sau cel putin asa
face un instructor #un. Astfel* neocortexul tau %a spune creierelor primiti%e ce sa faca. Apoi* in focul actiunii do#andesti
experienta. Apoi in%eti din 'reseli si in%eti citind de la altii. Apoi experimente/i iarasi. Asa se nasc campioni.
,a sfarsit ai ta#elele pentru cele 6 ritualuri si 2urnale conta#ile pentru fiecare din aceste ritualuri in care sa te note/i
/ilnic.
In plus* ai si o %arianta cu ta#ele in care poti sa iti faci orice ritualuri %rei tu. Sporti%e* alimentare* cu educatia despre
femei* de/%oltare personala* munca* afaceri. Indiferent la ce ni%el esti si ce preocupari ai* tre#uie sa ai permanent in
minte ca 9
Valoarea ta ca om este data de suma o#iceiurilor tale* si de%i #un la ceea ce faci in mod repetat. 1e dormit o sa dormim
destul cand suntem morti. Acum tre#uie sa traim cu toata ener'ia si entu/iasmul de care suntem capa#ili.
1aca ramai cu un sin'ur lucru din tot ce citesti aici* te ro' sa ramai cu asta9
?A actiunile de care ai nevoie ca sa ajun-i unde vrei; testea,a si e+perimentea,a cu tupeu; uita de teama de
a -resi pentru ca nu e+ista -reseli si esecuri ci doar oportunitati de a invata lectii si apoi CI#6S#6 ca sa ve,i
ce au !acut altii; ce e+periente au avut; ca sa le poti con!runta cu ale tale si sa -asesti solutii la obstacole.
!3
Capitolul I57anduri personale
:itualurile sunt ancore care ne asi'ura ca si in cele mai dificile circumstante %om continua sa ne consumam ener'ia in
munca pentru cele mai importante lucruri in %iata noastra* %alorile noastre fundamentale.
"oti suntem in furtuna in %ietile noastre* expusi #olilor* mortii celor dra'i* tradarii si de/ama'irii* a%em pro#leme cu
#anii* cu munca si cu femeile. Acestea sunt situatiile cand caracterul nostru este testat cu ade%arat si ale'erile noastre
despre cum ne adaptam la aceste situatii sunt critice.
Schimbarea pas cu pas
6+cesul daunea,a. Daca vrei sa implemente,i /F ritualuri noi de a,i; vei esua in toate. Implementea,a 0
ritualuri in urmatoarele 0 luni in ritmul tau. / sau & pe luna.
Cel mai important lucru in ritual este sa pastrezi un jurnal contabil zilnic. n el vei vedea care este distanta
intre intentiile tale si faptele tale. E foarte important sa stii cum sa iti sc!imbi obiceiurile" dar e si mai
important sa le si sc!imbi.
:itualurile sunt unelte prin care ne administram ener'ia eficient petru a o folosi in scopul si misiunea %ietii noastre.
:itualurile sunt mi2loace prin care se traduc %alorile si prioritatile noastre in toate dimensiunile %ietii noastre.
">"I marii performeri in toate domeniile %ietii se #a/ea/a pe ritualuri si o#iceiuri po/iti%e pentru a-si administra eficient
ener'ia.
Acum* simt ne%oia sa fiu putin creati% si sa iti spun cate%a din 'andurile mele care poate te %or a2uta in calatoria ta.
!!
/. Am pierdut foarte multe femei pentru ca nu am stiut cum sa cree/ conexiune emotionala. Atractia sexuala este foarte
importanta si o cree/i in fa/ele foarte de inceput.
Prin #od- lan'ua'e.
Prin personalitate alfa.
Prin comunicare sexuala si umor.
Prin Lino.
Insa femeile rar de tot isi %or da c&ilotii 2os pentru tine daca nu cree/i o cone+iune emotionala prin care9
- sa ii casti'i increderea*
- sa simta ca e in si'uranta cu tine* fi/ic si psi&olo'ic*
- sa simta ca o intele'i si o accepti*
- sa simta ca poate comunica cu tine ca si cu o persoana pe care o stie de multa %reme si sa %rea sa AP:>?=510E0
comunicarea. Sexul este cel mai profund fel de comunicare intre $ oameni.
Cone+iunea emotionala G metode !olosite de psiholo-i aplicate in seductie
"ecomandari si abilitati necesare:
1iferenta intre #ar#atii care fac sex cu multe femei* si cei caer nu prea fac deloc sau fac putin este data* de fapt* de
femei9 femeile sunt de/in&i#ate in fata primilor si nu au pro#leme in a face sex* insa au mari retineri in fata celor din
cate'oria a doua.
Ca o femeie sa fie de/in&i#ata (fara sa fie dro'ata sau #eata) ar fi #ine sa faci urmatoarele lucruri9
- sa ii arati ca esti discret si ca poate a%ea incredere in tine. Asta inseamna ca ai mare 'ri2a la cum %or#ersti de prietenii
tai* de antura2ul tau si femeile din %iata ta si trecutul tau. 1aca spui9 G?osta mea prietena era o cur%a;H* A1I>; Prin asta
arati ca %ei %or#i la un moment dat si despre Gprietena de acumH tot asa;
- foloseste mult umor si incura2ea/-o sa fie li#era si independenta. "oti se a'ata de celalalt* toti sunt 'elosi* toti
amesteca afacerile cu placerea si %iata pri%ataC sunt inca multi care cer fa%oruri sexuale pentru a%anta2e materiale.
1aca %rei sex fara pietre de moara la 'at si responsa#ilitati a'atate de el* fii C>>, si nu amesteca tecutul sau %iitorul in
clipa pre/enta.
!5
- nu 2udeca o femeie indi!erent de cultura* nationalitate* etnie* culoare sau rasa* reli'ie* sex sau orientare sexuala*
statut marital* a#ilitati fi/ice sau intelectuale* %arsta* statut socio-economic sau orice alta caracteristica personala*
condiMie sau statut.
- daca %or#este de alti #ar#ati* alte intalniri* nu uita ca fata 5= 0 P:>P:I0"A"0A "A. "oti oameni %or sa fie li#eri. "u %rei
sa fii tipul cu care ea se distrea/a* nu un alt "A"A care o terori/ea/a.
- fi interesat de ea in mod autentic. Vrei sa stii cine e* ce a#ilitati are* ce pasiuni* ce ati putea face impreuna si sa %a
placa la amandoi* ce prieteni si prietene are* ce %iata are* ce preferinte are si cum se impaca cu ale tale. Pana la urma
%ei a2un'e intim cu ea si %rei sa stii cu cine ai de aface.
- daca se discuta su#iecte delicate incura2ea/-o sa continue. G 1aca tot am intrat in &ora &ai sa 2ucam pana la capatH
- concentrea/a-te G pe aici si acumH. 1oar clipa pre/enta contea/a* sexul si placerea fi/ica se pot petrece doar in clipa
pre/enta. "recutul e format doar din amintiri* %iitorul doar din fante/ii.
- Sta#ileste scopuri comune. aseste ce ati putea face impreuna si moti%e pentru alte intalniri. ,a cumparaturi* la
distractie* la acti%itati care implica emotii* toate care le afli cunoscand-o. Informea/a te ce e%enimente sunt in /ona
unde locuiesti ca sa poti sa folosesti asta in a%anta2ul tau.
- 1esc&ide fara teama su#iecte ta#u. Prin puterea exemplului arata ca ai mintea desc&isa si nu te impresionea/a prea
tare nimic.
- >fera-i li#ertatea de a se exprima. Cu cat %a %or#i mai mult cu atat se %a simti mai inteleasa si mai le'ata de tine.
- A#tine-te sa 2udeci sau sa faci morala si sa tii teorii la adresa ei. A2un'e un tata acasa sau iu#iti 'elosi si posesi%i. "u fi
persoana care ii permite sa e%ade/e.
<i-a picat fisa cam 'reu. Cine altcine%a poate fi mai priceput decat un psi&olo' in a crea o conexiune emotionala
puternica cu oameni necunoscuti astfel incat acestia sa isi desc&ida sufletul* sa se simta acceptati si intelesi si sa %ina si
a doua oara in %i/ita. PSIB>,>II. 0%ident* nu toti reusesc. 1ar ideile de #a/a sunt foarte sanatoase. 5u uita ca atractia
e primul pas si e %ital daca %rei sa a2un'i la sex. 1ar daca reusesti sa cre/i o conexiune emotionala rapida cu o femeie*
e a ta nu doar fi/ic ci si cu mintea si sufletul.
!6
&. 7reseli pe care le !ac oamenii cand invata despre !emei
7reseala nr. /
Citesti materiale. "e uiti la seminare si materiale %ideo si spui9 GIn%at si ma educ in pri%inta femeilor;H.
1aca nu ai o a'enda sau un fisier in care sa note/i tot timpul orice idee sau te&nica pe care %rei o sa o teste/i in propria
ta %iata* '&ici ceD
Ala nu e educatie si in%atat * ci e DI56"#IS:6.#2
Si la fel ce orice alt di%ertisment* nu iti %a sc&im#a %iata in #ine si nu iti %a aduce re/ultate in %iata reala. Ai de%enit
dependent de emotiile si trairile A,">:A* traiesti din experientele lor* in timp ce experientele tale raman la fel. 5u mai
e%olue/i. Ai mare 'ri2a la felul in care te educi. Sa nu ca/i in capcana.
7reseala nr. &
G<i-e rusine ca tre#uie sa in%at cum sa iau un numar de telefon sau sa sarut* sau sa ma port la o intalnire ca o sa rada
lumea de mine;H
7"6SI#2 5umai ratatii rad de cine%a care depune efort si timp ca sa in%ete. Cine a in%atat pe pielea lui ii incura2ea/a pe
ceilalti* pentru ca stie ca e ne%oie de mult cura2 si efort ca sa in%eti pe pielea ta. "e respecta pentru asta. Cine nu* e un
fraier; "ine minte asta si da-i $ peste #ot;
'. Poate te intrebi: <Cum se potriveste totul cu viata mea=>
>amenii au multe puncte in comun* dar si multe deose#iri.
0ste clar ca pentru ma2oritatea #ar#atilor succesul cu femeile si independenta financiara sunt puncte comune. "otusi*
succesul nu se masoara la fel pentru doi oameni. 1e cate ori nu ne-am dorit un lucru si cand l-am o#tinut ne-am pierdut
interesul si ne doream altce%aD
>amenii nu stiu ce %or. Asa ca tre#uie sa incerci* sa experimente/i si apoi sa iti descoperi ce e cel mai #ine pentru tine
si calitatea %ietii tale. Ca sa ai succes cu femeile* din punctul meu de %edere* inseamna sa poti ale'e* sa stii ce ai de
facut cand o fata de care iti place apare in fata taC iar daca nu reusesti sa o#tii ce %rei sau
!A
atractia nu e reciproca* sa ai sufletul impacat si sa stii de ce anume nu a mers.
Poate nu sunteti compati#ili sau poate are pe altcine%a si e fericita sau... cine stie. Cea mai mare reali/are pentru mine
in domeniul femeilor* uitandu-ma in urma* este sa stiu ce se intampla. Asta ma face fericit.
5u %reau ca toate femeile sa fie la picioarele mele. Cand nu stiam nimic despre femei* durerea mea cea mai mare era
ca nu a%eam raspunsuri la intre#ari. <a dispera comportamentul lor total lipsit de lo'ica. Am a2uns sa urasc femeile.
Acum* %ad o femeie de care imi place* incep sa %or#esc cu ea* pastre/ le'atura* initie/ interactiunea si conduc lucrurile
spre o intalnire* trec prin pasii o#li'atorii (creat atractie* conexiune emotionala* Lino* sarut* intimitate* sex).
1aca sunt respins in orice fa/a e oL* reiau de unde mer'ea si incerc sa trec mai departe. 1aca nu se finali/ea/a prin
sarut* sex sau relatie* 6 3H.
Pot sa accept si sa intele' ca tipul meu de personalitate nu e ce%a ce fiecare femeie isi doreste. Iar eu n-am de 'and sa
ma sc&im#* pentru ca imi place de mine cum suntC 5-am de 'and sa ma o#osesc 2ucand di%erse roluri care stiu ca %or
crea atractie sexuala intr-o femeie cu care nu ma potri%esc. ,e %reau pe alea cu care ma si potri%esc si care nu ma
lpictisesc. 5u doar ca nu %reau sa sc&im# ceea ce sunt* dar %reau sa de/%olt si mai mult ceea ce sunt. "otusi* acum pot
sa ale'. ?emei sunt <=,"0. Si frumoase. Si multe din ele raspund foarte #ine la anumite trasaturi de personalitate pe
care le a%em C><=50 noi* #ar#atii. 1aca le de/%oltam. Cred ca oricine poate sa-si de/%olte latura personalitatii care
atra'e sexual femeile fara sa isi sc&im#e nimic din propria personalitate* ci doar sa im#unatateasca ceea ce are de2a.
1ar desi nu exista sa#loane pentru succes* exista un proces pentru in%atare. Asa cum toti in%atam sa scriem in acelasi
mod la scoala* fiecare face ce %rea cu a#ilitatea de a scrie. =nii a2un' scriitori de succes* altii scriu reclame* altii scriu in
/iare. Altii moti%ea/a* altii scriu scrisori de amenintare iar altii scriu prostii pe pereti in SC.
?iecare face ce %rea cu ceea ce in%ata* dar eu cred ca fundatia tre#uie sa o a%em toti. Ca iti faci familie sau esti idolul
femeilor din lumea intrea'a* asta e trea#a ta. 1ar ca sa poti a%ea succes cu femeile* adica ne%asta sa fie atrasa de tine
toata %iata* sau ai succes cu mai multe femei decat poti duce* nu poti e%ita procesul de in%atare.
!3
1aca sari peste el si il i'nori* %ei a2un'e la psi&olo'* spunandu-i ca nu stii ce sa faci* iar el nu te %a putea a2uta decat
intr-un fel9
Spunandu-ti sa incepi procesul de educatie* asa cum ti-l spun eu acum. Pentru unii poate fi 'reu sa isi in%in'a temerile.
1ar mai #ine actione/i acum* pentru ca daca nu* cu cat trece timpul e mai 'reu. ?a un efort acum* ia medicamentul
c&iar daca e amar* preintampina pro#lemele %iitoare. 5u lasa sa treaca timpul ca sa %ii la mine atunci cand lucrurile
arata <=," mai rau* cand ai sufletul praf dintr-o relatie pentru ca &a#ar nu ai ce e aia atractie si cum functionea/a
relatiile* sau cand nu ai facut sex de luni sau ani* sau esti %ir'in.
?A 6?3"#$% AC$:2
5e%oile satisfacute nu moti%ea/a* asa ca 'aseste ce te moti%ea/a pe tine.
(. 6D$CA#IA 6BP6"I6.#IA%A
=n lucru iti pot 'aranta9 indiferent ce anume %rei tu de la femei (ca e sex cu cat mai multe* ca %rei sa fii iu#it cu
ade%arat* ca %rei o relatie care sa te faca fericit)* >:IC0 %rei* exista un lucru care face diferenta9 0PP0:I05"A.
Asta stim toti.
Si totusi* cati dintre noi nu s-au tre/it in anumite momente citind materiale* urmarind seminare* &ranindu-ne cu
experientele altora in loc sa le traim si pe ale noastre...
0 o capcana. ?ara un plan si fara actiune* experienta nu %a %eni niciodata* iar pasii e%olutiei nu pot fi sariti. <a uit de
fiecare data cand cine%a postea/a pe forum si ii citesc pro#lema si stiu ca nu il %a a2uta niciun sfat* nicio carte* niciun
'uru si nici 1umne/eu* daca el nu ale'e sa se a2ute sin'ur. Ca sa in%eti sa faci un lucru* tre#uie sa treci prin procesul de
in%atare.
Indiferent ca %rei o o relatie sau sex* sau orice* nu iti %a iesi din prima si nici din a doua asa cum %rei. Cel mai pro#a#il
%ei esua lamenta#il in primele incercari. 1A: AS"A 0 FI50.
Ai pornit la drum si e ne%oie de mult cura2 si putere personala sa poti porni pe acest drum.
!4
Si eu am mers pe drumul asta multa %reme. 1e fapt* de la dorinta de a nu-mi mai plan'e de mila cand %ine %or#a de
femei* dorind sa pot spune macar ca am incercat sa fac tot ce depinde de mine* am reusit sa descopar lucruri pe care
nici nu le-as fi #anuit inainte sa incep sa experimente/ cu ra#dare si perse%erenta. Am descoperit ca pot si ca eu in
%iata %reau sa fac psi&olo'ie. Am descoperit ca ne%oile oamenilor sunt foarte diferite si ca satifactia personala inseamna
altce%a pentru fiecare si ca acea satisfactie personala tre#uie sa fie sin'urul scop al omului* nicidecum felul in care este
pri%it de altii.
Carcotasi o#ositi %or fi %esnic* dar cand esti multimit si fericit %ocea lor amuteste. Pornind de la femei am descoperit
atat de multe despre mine incat am a2uns sa fiu recunoscator pentru toate suferintele traite cu femeile inainte*
deoarece ele m-au moti%at si mi-au oferit com#usti#ilul pentru a lupta.
Si nu uita ca in tot procesul de in%are "= ":0F=I0 SA "0 SI<"I FI50 SI SA "0 1IS":0EI. Vad destui oameni care
folosesc strate'ii* in%ata* experimentea/a si la sfarsitul /ilei sunt o#ositi si nefericiti. "re#uie sa faci lucrurrile in asa fel
incat sa te distre/i* sa te exprimi* sa fii #ucuros. 1aca o faci din o#li'atie* esti un scla%.
"otusi* cea mai important lectie pe care am in%atat-o a fost ca...
). S$CC6S$% S6 C3:PA"A D3A" C$ #I.6 I.S$#I
0xista cate%a diferente fundamentale intre ne%oile #ar#atilor in ceea ce pri%este femeile.
In primul rand* exista perioade in %iata noastra cand a%em ne%oie de atentie* de sex* de %alidare in fata prietenilor si a
antura2ului si exista perioade cand a%em ne%oie de intimitate* liniste sufleteasca* o femeie care sa ne fie alaturi* o
partenera de %iata in ade%aratul sens al cu%antului. Aceste perioade pot alterna in %ietile noastre sau putem sa ne aflam
prinsi intr-una din ele fara sa stim ce sa facem ca sa o#tinem ce %rem si fara posi#ilitatea de iesire* c&iar daca ne-am
dori.
Apoi* in functie de tipul de personalitate si de temperament* exista cate%a feluri principale in care ne distram* ne
petrecem timpul li#er* ne incarcam #ateriile si cunoastem femei.
=rmatorul lucru pe care l-am remarcat este ca in orice reteta pentru succesul cu femeile ti se ofera un stil pe care tu
tre#uie sa il
50
de/%olti* niste metode pe care tre#uie sa le aplici si ele iti %or aduce re/ultate.
1aca te forte/i* reusesti* indiferent de tipul tau de personalitate sau de ne%oile tale. Am aflat asta pe pielea mea* a%and
re/ultate cu diferite metode pe care pur si simplu le-am in%atat din carti si seminare. A%eam mare ne%oie sa %ad ca SA
P>A"0.
Ceea ce am reali/at apoi* pri%ind la oameni din 2urul meu care incearca sa faca aceleasi lucruri* e ca S=CC0S=, C=
?0<0I,0 are cam tot atatea definitii cati #ar#ati sunt.
0%ident* sunt destui oameni care se 'andesc la ce i-ar face pe ei fericiti si apoi iau dorintele acelea straine si le fac un
standard pentru ei si tot restul oamenilor.
1aca tu consideri ca succesul pentru tine e sa ai parte de un numar cat mai mare de femei* e o 'reseala sa te uiti la
oamenii care sunt intr-o relatie mono'ama si sa spui ca respecti%ul e un fraier pentru ca sta doar dupa o sin'ura
femeie. 1aca 2udeci astfel oamenii si proiecte/i propriile tale dorinte pe ei* s-ar putea ca tu sa fii fraierul.
Apoi* daca tu consideri ca sin'urul fel in care poti sa fii fericit e sa ai o sin'ura femeie* sa fii in relatie cu ea si ii pri%esti
pe cei care prefera sa se distre/e* sa fie li#eri si sa nu intre in relatii clasice ca pe oameni cu o %aloare mai mica decat a
ta* din nou* sunt sanse mari sa fii tu fraierul.
0xista trasaturi de personalitate si temperament cu care o persoana se naste* traieste si moare. Poti sa educi si sa
de/%olti si sa faci lucruri minunate cu propria personalitate* insa fundatia si ne%oile de #a/a raman dominante pentru
intrea'a %iata.
0. 3?6"A I.AP3I
"oata lumea %rea sa ia* foarte putini %or sa dea. 0ste o caracteristica a oamenilor si e firesc sa fie asa. 1ar ia o pau/a si
'andeste-te la toti oamenii de succes. 0i >?0:A. 0xista un punct in care nu mai poti in%ata sin'ur decat daca
impartasesti experientele tale si %e/i feed#acL la ele. Poate a2uti pe altii si poate primesti tu un feed #acL #un. 5u tine
doar pentru tine pentru ca pier/i si tu.
5ici nu iti poti ima'ina cat de multe in%atam toti atunci cand cine%a %ine pe forum si spune o intamplare cu o femeie*
c&iar daca s-a soldat cu un esec. 1in esecuri in%atatam toti. ,a fel* si din po%esti de succes in%atam toti.
51
Cum se da feed #acL9
Spui contextul* ce ai 'andit si ce ai simtit* cum ai actionat * ce reactia a a%ut femeia sau femeile* care a fost re/ultatul
si ce ai simtit si 'andit dupa.
I. 6+ercitiu
"oti spun ca e important sa nu iti pese ce cred cei din 2ur. Si toata lumea e de acord. 1ar desi multa lume stie* nu aplica
si nu are puterea de a se detasa emotional de ce cred cei din 2ur.
0%aluea/a-ti locul de control. Ai puterea in interior sau o dai celor din 2urD
Cand esti cu prietenii tai* fa o mutra serioasa si spune9 GVreau sa %a dau o %este. Sunt 'a-.H
1aca nu poti face asta* inseamna ca pui prea mult pret si te lasi afectat de ce cred cei din 2ur. Asta inseamna ca le
acor/i multa putere lor cand %ine %or#a de ce ar tre#ui sa faci tu* sa ale'i. 1e multe ori un sfat prietenesc e util* 1A:
nimeni pe lumea asta nu stie ce ai tu ne%oie cu ade%arat. Asa ca e foarte important sa nu iti pese de ce cred ce-i din 2ur.
1aca nu te distre/i facand asta* e o pro#lema la care tre#uie sa lucre/i.
0ste foarte important cum te intele'i tu cu tine insuti. 1aca ai $0 de prieteni* la sfarsit tot in patul tau te duci sa te
culci* nu te culci cu prietenii.
1aca in momentele in care ramai sin'ur te intele'i foarte #ine cu tine* iti place de cine esti* cre/i in tine si iti urme/i
drumul in %iata* niciodata nu %ei fi nefericit sau in depresie. Asta e tot ce contea/a. Pe niciunul din oameni din 2urul tau
nu ii iei cu tine niciunde. 1oar cu tine ramai %esnic.
5u poti emite pretentii sa faci lucruri extraordinare si sa ai mai mult decat au oamenii o#isnuiti daca puterea e la cei din
2urul tau in loc sa fie la tine. 1aca cei din 2ur spun GdreptiH si tu esti drepti sau GculcatH si tu esti culcat* ce mai poti
faceD
5imeni nu o sa se #ucure de succesul tau* pentru ca ii %a face pe ei sa isi %ada mediocritatea* lenea si incompetenta.
5$
Si sa reusesti lasandu-i pe alti in urma %a fi mult mai dureros pentru ei decat sa spui Gsunt 'a-H.
Si daca parerea lor te influentea/a decisi%* tre#uie sa iei masuri.
Contea/a ca tu sa fii fericit cu tine. 1e aici pleaca totul. 5e nastem sin'uri* murim sin'uri. 0 o ilu/ie ca multimea sau
oamenii din 2ur ne pot alina in %reun fel. ?ii puternic SI5=:.
5e a'atam prea mult de oamenii din 2ur* cre/and ca in ei %om 'asi acele lucruri care ne lipsesc. 1estinul fiecarei fiinte
umane este sa fie li#era si independenta. 1aca doi astfel de oameni se &otaresc sa traiasca impreuna* #ar#at si femeie*
poate iesi ce%a frumos. In orice alt ca/* cand ne%oia sau emotiile de moment ii impin' sa fie impreuna* tot timpul
dependenta isi ia tri#utul mai de%reme sau mai tar/iu.
1. %6.6A
G<ulti sunt lenesi* iar lenea lor este c&iar cronica. ,enea este* de fapt* o GcursaH periculoasa a mintii* care contracta si
departea/a fiinta umana de lumea incon2uratoare. ,enesii sunt neputinciosi* dorind s6 ai#a totul* dar nea%and totusi
nimic. 1aca sunt indemnati sa actione/e* ei se supara* pentru ca se simt incorsetati in propria lor lene precum un
animal 8n cusca. Sen/atia lor 'enerala este ca nu sunt capa#ili sa fac6 nimic si ca astfel nu sunt interesati de ceea ce
exista 8n afara lor. Sunt pri/onierii propriei lor minti* care la orice inter%entie din exterior le dictea/6 raspunsul9 G5u pot.
5u %reau. 5u am timp. 5u ma interesea/a.H.
0ste un tip de ener'ie descendenta* care tintuieste fiinta nu doar fi/ic* ci mai ales psi&ic 7i mental. In profun/imile lui*
cel lenes este* de fapt* foarte atasat de confortul pe care i-l ofera %iata* de 'andurile lui adeseori fante/iste si de
pre2udecatile la care nu %rea sa renunte. 5u are capacitatea sa reali/e/e conditia in care se afla si isi ima'inea/a ca
%iata lui este foarte #una si decur'e in mod normal. <ulti se afla in aceasta conditie deplora#ila...H :adu CinamarT
( <ultam Borea ). Cand eram pe terminate cu materialul am primit citatul acesta de la Borea* un prieten* si mi s-a
parut foarte potri%it.
5u %ei in%ata prea multe din ce citesti. Vei primi un impuls. Insa re/ultatele le %ei a%ea cand exerse/i si teste/i pe femei
si astfel iti de/%olti a#ilitatile. Si pune-ti intre#arile potri%ite.
53
Ce anume ma face pe mine fericit atunci cand %ine %or#a de femeiD <ai multe* o relatie* etc
Cum anume pot sa imi cree/ un stil de %iata in care nu mai aler' eu dupa femei (oricat de bun esti cu femeile, cat timp
investesti energia si timpul tau PRE !"#T ca sa alergi dupa ele, asta spune multe despre felul in care trate$i
problema)* ci femeile sunt de2a acolo si %in ele la mineD
Cand %rei sa te faci c&irur' sau in'iner nu te duci sa le in%eti intr-un .eeLend. <er'i %ineri si luni sa fii cel mai #un.
<erita sa in%estesti acum 6 luni* 1 an* sau $ ani din %iata si sa treci prin toate etapele* decat sa stai urmatorii /eci de
ani intrand in situatii si sa nu ai raspunsuri. Crede-ma* nu doare atat de tare cand suferi un esec* ci doare cand nu ai
oca/ia sa in%eti o lectie ca sa nu mai repeti acel esec.
5u este %or#a despre te&nici* nu este %or#a despre ce pot sa fac eu in locul tau. 1aca asta %rei* nu pot sa te a2ut. Ce
pot sa fac este sa iti spun niste procese care functionea/a* sa isi usure/ trea#a cat pot* ca "= sa le faci.
Cel mai mare cadou pe care ti-l poti face sin'ur ca om este sa spui asa9
G0xista domenii care ma interesea/a* insa sunt incepator la ele. Vreau sa in%at* asa cum se in%ata orice lucru9 de la
ni%el incepator la intermediar si a%ansat* fara sa sar etape sau sa sper ca pot 'asi scurtaturi.H
1aca acele domenii sunt importante pentru tine* nu contea/a cat timp si ener'ie in%estesti* pentru ca o %ei face cu
pasiune* iar re/ultatele %or face ca %iata ta pe pamant sa C>5"0E0.
P.S.
In continuare ai te#elele pentru ritualuri si notarea /ilnica.
Pe lan'a cele 6 pe care eu le am descris ai ta#ele pentru propriile tale ritualuri. 5u sunt nai% sa cred ca toti sunt in
acelasi moment al e%olutiei sau ca toti au aceleasi ne%oi* dorinte si asteptari. ?iecare tre#uie sa ia exemplele si sa le
adapte/e la propriile ne%oi.
?a-ti ritualurile tale* acum ca stii toate lucrurile despre care am %or#it pana acum. Ce pot sa iti spun si'ur* ca o#iceiurile
si ritualurile
5! 55
pe care le ai fara sa stii in %iata ta sau cele pe care ti le impui cu %ointa si disciplina fac diferenta intre o %iata mediocra
si una de campion.
Cand ai 2urnalul de notare in fata ta la sfarsitul fiecarei /ile* te uiti in o'linda. 5u te mai poti minti sin'ur* nu mai poti sa
uiti ca a%eai de facut o trea#a importanta pentru tine in /iua aia. Cand tre#uie sa iti dai nota in fiecare /i pentru
o#iceiurile tale* atunci stii daca in /iua aia ai fost un fraier care e plin de %ra2eala si face putin sau un campion care
lupta in fiecare /i pentru ceea ce %rea. Asa cum ti-am mai spus* relatia ta cu tine e cea mai importanta. "u esti sin'urul
tau 2udecator si sin'urul responsa#il pentru re/ultate.
"raim intr o incertitudine totala. 1oar moartea e sin'ura certitudine. ?oloseste toate resursele ca sa faci sa conte/e
fiecare /i pe care o traiesti. Prin experiente e%olue/i si ele te %or duce acolo unde %ise/i.
Succes.
Capitolul 5#abele si jurnal contabil
Plan de a#tiune pentru dezvoltarea #apa#itatii si a a'ilitatilor
Ce vreau sa dezvolt: Capacitatea fizica si cantitatea de energie de care dispun
O'sta#ole(
)otivatia interna(
*ezultatele asteptate(
N*+
*itualurile pentru dezvoltarea
#apa#itatii si a peror!antei
,ata lansarii
-+
*itualul sportiv
.+
*itualul ali!entar
56
Plan de a#tiune pentru dezvoltarea #apa#itatii si a a'ilitatilor
Ce vreau sa dezvolt: Abilitatea de socializare si abilitatea de a crea atractie sexuala intr-o
femeie
O'sta#ole(
)otivatia interna(
*ezultatele asteptate(
N*+
*itualurile pentru dezvoltarea #apa#itatii si a peror!antei
,ata lansarii
-+
*itualul testarii
.+
*itualul a'ordarii
/+
*itualul intalnirii
0+
*itualul inti!itatii
5A
1urnal #onta'il
Nume______________________________ Saptamana___________
Mentiune: Acorda-ti o nota la sfarsitul fiecarei zile de la 1 la 5 (5foarte bine si 1slab!" #a notite scrie obstacolele$
greutatile$ ideile bune si a%utatoare care le ai$ etc
*itualuri
L
)a
)i
1
V
S
,
Notite
*itualul sportiv
*itualul ali!entar
*itualul testarii
*itualul a'ordarii
*itualul intalnirii
*itualul inti!itatii
53
PE*2O*)ANTA SUSTINUTA PE TI)P ,E 2U*TUNA
O'i#eiuri a3utatoare4 de spri3in
O'i#eiuri prin#ipale
)ana$e!entul ener$iei
Cand ai toate 0 rezervoare pline4 ai #antitate4 #alitate4 #on#etrare si s#op #atre #are
iti #analizezi ener$ia
I!pli#are totala
Ener$izat izi#
Cone#tat e!otional
Con#entrat !ental
Aliniat spiritual
2izi#
-somn
-sport
-dieta
-&idratare
E!otional
-rabdare
-desc&idere spre nou
-incredere
-buna dispozitie
)ental
-'itualizare
-optimism
-atitudine poziti'a
-pregatire mentala
Spiritual
-corectitudine
-integritate
-cura%
-perse'erenta
2izi#
-inima si plamani
-abdomen
-umeri si spate
-picioare
-brate
E!otional
-stima de sine
-disciplina
-eficienta interpersonala
-empatie
)ental
-concentrare
-optimism realist
-managementul timpului
-creati'itate
Spiritual
-caracter
-pasiune si implicare
-integritate
-srpi%in pentru ceilalti
54
Plan de a#tiune pentru dezvoltarea #apa#itatii si a a'ilitatilor
Ce vreau sa dezvolt:
O'sta#ole(
)otivatia interna(
*ezultatele asteptate(
N*+
*itualurile pentru dezvoltarea #apa#itatii si a peror!antei
,ata lansarii
-+
.+
60
Plan de a#tiune pentru dezvoltarea #apa#itatii si a a'ilitatilor
Ce vreau sa dezvolt:
O'sta#ole(
)otivatia interna(
*ezultatele asteptate(
N*+
*itualurile pentru dezvoltarea #apa#itatii si a peror!antei
,ata lansarii
-+
.+
/+
0+
61 ()
1urnal #onta'il
Nume______________________________ Saptamana___________
Mentiune: Acorda-ti o nota la sfarsitul fiecarei zile de la 1 la 5 (5foarte bine si 1slab!" #a notite
scrie obstacolele$ greutatile$ ideile bune si a%utatoare care le ai$ etc
*itualuri
L
)a
)i
1
V
S
,
Notite
*aca ce ai citit ti s-a parut interesant$ scrie-mi aici :
#ASA-M+ ,N M-SA.
*aca 'rei sa fii informat despre noutati$ trece-ti numele si emailul aici:
#+N/ 0-N12, +NSC2+-2- #A N-3S#-11-2
(4