UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

Facultatea de Psihologie
BAZELE PSIHOLOIEI SOCIALE
Prof.univ.dr Dumitru Cristea

2005
INTRO!UCERE
1.Coo"do#ato"ul cursului este prof.univ.dr Dumitru Cristea, profesor titular la
Facultatea de Psihologie a Universitii !itu "aiorescu, autor a numeroase studii de
specialitate.
2.Tuto"ii $ asist.univ. #ana #lteanu, Prep.$aluca !om%a.
2
CURSUL
%&I#t"oduce"e
10& este un curs de un semestru, creditat cu un numr de & credite.
'&P"esc"ie"e
Cursul const 'n pre(entarea conceptelor de )a( cu care operea( psihologia
social, precum %i a pro)lematicii acesteia.
(&Co#)i#ut
*n acest curs vor fi studiate o)iectul %i metodele psihologiei sociale ca %tiin,
legile %i e+plicaiile specifice psihologiei sociale, natura %i organi(area psihicului
uman 'n interaciune cu sociusul, pro)lemele legate de persoan %i relaiile sale cu
societatea.
*&O+iecti,ele cu"sului
Cursul de psihologie social , a%a cum arat %i numele , are rosturi de iniiere 'n
terminologia %i pro)lematica psihologiei sociale ca %tiin, precum %i 'n
interpretarea conceptelor de )a( ale psihologiei sociale %tiinifice, prin
pre(entarea unor idei pro)lemati(atoare, a unor curente, teorii, sisteme, metode.
Cerine -
1.aplicarea unor cuno%tine generale pro)lematicii de()tute 'n curs %i specifice,
do).ndite %i prin parcurgerea simultan sau anterioar a altor discipline /cum este
cursul denumit Fundamentele psihologiei, sau Psihologia personalitii sau, iar%i, cel
de 0ociologie etc.12
2.demonstrarea unor a)iliti de anali(, sinte( %i evaluare critic a informaiei prin
diferite modaliti de evaluarre 2
3.participare la activitile anunate 'n calendaruldisciplinei.
-&O"ga#i.a"ea cu"sului
Cursulde psihologie social , 'nvm.nt la distan Bazele psihologiei sociale este
structurat astfel -
Prelegerea 1 , Psihologia social %i societatea
Prelegerea 2 , $ealitatea social
3
Prelegerea 3 , Persoana
Prelegerea 4 , $elaiile interpersonale
Prelegerea 5 , 5nfluen social
4
P"elege"ea %
Psihologia social/ 0i societatea
Introducere
6ceast prim prelegere asigur o introducere general 'n pro)lematica
psihologiei sociale, pre(ent.nd o)iectul %i metodele psihologiei sociale ca
%tiin, inclu(.nd preci(ri terminologice %i metodologice, configur.nd sfera
de anali( teoretic a psihologiei, precum %i un scurt istoric. $ostul ei este de a
familiari(a studentul cu elementele fundamentale ale acestei discipline.
Obiective
7a sf.r%itul acestei prelegeri, studentul va putea -
- s ai) o 'nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro)lematicii
psihologiei sociale ca %tiin 2
- s do).ndeasc a)ilitatea de a folosi din punct de vedere teoretic
concepte %i raionamente ce in de psihologia social 2
- s corele(e dimensiunile teoretice cu cele practice ale psihologiei
sociale2
- s '%i configure(e mai eficace elementele eseniale ale %tiinei
psihologiei sociale, esenial 'n studiul disciplinelor din planul de
'nvm.nt.
Coninut i tematizare
1. Generaliti privind problematica psihologiei sociale : moduri de abordare a
problematicii umane n diferite perioade istorice, perspectivele teoretice
asupra naturii fiinei umane
Printre %tiinele umaniste a cror de(voltare spectaculoas a marcat ultima sut de ani,
psihologia social ocup o po(iie cu totul aparte, oferind o perspectiv sintetic
asupra e+igenei umane %i totodat un instrument esenial pentru 'nelegerea %i
optimi(area e+istenei noastre de (i cu (i. 0au, dup e+presia lui 0erge "oscovici a
devenit 8ma%ina de fa)ricat (ei9, adic un instrument de formare a destinelor umane,
capa)ile s se raporte(e lucid, con%tient %i pragmatic la propriul rost 'n lume.
Preocuprile privind pro)lematica omului %i a vieii sale sociale au ocupat 'n toate
timpurile un loc central 'n c.mpul refle+iei filosofice sau %tiinifice.
5
De%i preponderent metafi(ice, acestor prime demersuri teoretice nu le lipsesc intuiii %i
o)servaii remarca)ile prin fineea %i pregnana lor, care vor fi preluate %i aprofundate
ulterior, 'n cadrul unor de(voltri %tiinifice sistematice. De altfel, de:a lungul unor
perioade de timp relativ mari, modul de a)ordare a pro)lematicii umane a evideniat
anumite note distinctive, av.nd caracter complementar.
A#tichitatea a relevat dimensiunea metafizic a e+istenei omului, v(ut 'ntr:o
armonioas unitate cu 'ntregul Univers material %i spiritual, un microcosmos care
reproduce sintetic %i esenial macrocosmosul.
E,ul Mediu, departe de a putea fi considerat acea 'ntunecat perioad 'n care
preocuprile spirituale s:au aflat 'n regres, evidenia( cu o deose)it for
dimensiunea transcendental-religioasd a e+istenei umane, aspect fr de care
'nelegerea a ceea ce s:a numit 8creaia a)solut a Universului; nu ar fi posi)il.
E1oca Mode"#/ deplasea( accentul asupra dimensiunii marcat de aspiraia
despre cunoatere i libertate, valori ce aparin unei morale laice, complementar
celei religioase.
Dup cum, E1oca Co#te21o"a#/ 'nscrie e+istena uman su) semnul
pragmatismului-transformator, capa)il s produs mutaii e+isteniale prin
intermediul aciunilor sociale diri<ate %i tehnologiilor. Paralel cu aceast evoluie,
constituirea progresiv a cunoa%terii po(itive va conduce %i la o necesar
maturi(are a refle+iei teoretice 'n domeniul comple+ al %tiinelor despre om,
precum %i la ela)orarea unei metodologii specifice de cercetare. 6stfel, se asigur
premisele apariiei unor %tiine precum psigologia, sociologia, antropologia,
politologia %.a. *n (ona de interferen a acestor discipline se configurea( %i
psihologia social, ca domeniu autonom de cunoa%tere %i cercetare e+perimental.
De o)servat c, mai ales 'n aceste domenii, 'mpletirea str.ns dintre cercetarea
%tiinific %i speculaia filosofic s:a dovedit deose)it de fructuoas, cele dou
modaliti fundamentale de a)ordare poten.ndu:se %i spri<inindu:se reciproc.
6ceste 'nceputuri relev totodat principalele direcii de a)ordare %i
interpretare teoretic a esenei umane, di"ec)ii cu 3u#c)ie 2etodologic/
ca"e4 ulte"io"4 1"i# de.,olta"e 0i #ua#)a"e4 ,o" co#duce la 3o"2ula"ea
1"i#ci1iilo" de +a./ ale sociologiei4 a#t"o1ologiei 0i 1sihologiei sociale
moderne. De:a lungul evoluiei istorice a %tiinelor umaniste, asupra naturii
profunde a fiinei umane au fost adoptate %i de(voltate mai multe
1e"s1ecti,e teo"etice, dar care au un evident caracter complementar /==2 >42
1311.
/a1 Perspectiva biologic. *n cadrul acestei orientri, accentul se pune pe
dimensiunea )iologic a fiinei umane, v(ut ca o verig terminat 'ntr:un lung lan
evolutiv. $elev.ndu:se 'n special determinaiile natural:genetice ale
comportamentului, se iposta(ia( rolul instinctelor, al sen(orialitii %i activitii
nervoase superioare 'n dinamica viei psihice %i sociale. 6spectele somatice %i
filosofice apar ca o verita)il infrastructur a psihologicului %i sociologicului, fiind
principalele determinante ale procesului mai larg de adaptare la mediu. *n aceast
opiune metodologic '%i vor gsi 'nceputurile cercetrile moderne de neuropsihologie,
psihofi(iologie, psihogenetic sau morfopsihologie. Fundamentarea e+perimentar a
acestor studii a generat adevrate paradigme pentru a)ordrile teoretice ulterioare.
&
/)1Perspectiva sociologic. 6ceast concepie evidenia( determinaiile
socioculturale ale conduitei umane %i mecanismele prin care socialul structurea( %i
modelea( 'n plan istoric %i ontogenetic at.t procesele psihoindividuale, c.t %i cele de
relaionare interpersonal, intra: %i intergrupale. Principiul de )a( al acestei orientri
poate fi formulat astfel- nimic nu e+ist 'n psihicul uman care s e+prime o influen
social, 'n plan filogenetic sau ontogenetic. Deci, suprastructura social este
considerat determinantul a)solut al vieii individuale %i de grup. Cercetrile de
aceast inspiraie au avut un rol important 'n fundamentarea %i de(voltarea unor %tiine
precum sociologia, antropologia cultural, etnopsihologia sau politologia.
/c1Perspectiva psihologic. *n acest ca(, accentul se deplasea( asupra su)iectivitii
individului, acord.ndu:se procesualitii psihice rolul de determinant ma<or al
conduitelor individuale %i sociale. Cogniia, afectivitatea, motivaia, voliia, starea de
con%tiin %.a. sunt nu numai domenii predilecte de cercetare, dar totodat %i factorii
care pot e+plica ansam)lul aspectelor vieii individuale %i sociale. *n c.mpul acestei
orientri teoretice se pot identifica anumite concepii %tiinifice e+cesiv psihologi(ate,
locali(ate fie 'n cadrul psihologiei generale, fie la nivelul unor ramuri speciali(ate ale
acesteia- psihologia 'nvrii, psihopatologia, teorii asupra personalitii %.a. *ns,
cercetrile av.nd aceast )a( metodologic a contri)uit semnificativ la
fundamentarea psihologiei moderne, a celei e+perimentale 'n special.
/d1 Perspectiva sistemic. Dep%ind evidenta unilateralitate a orientrilor teoretice
mai sus amintite, concepia modern despre om %i viaa social se )a(ea( pe
principiul interaciunii dinamice dintre )iologic, psihologic %i social. 6stfel,
personalitatea uman este 'neleas ca o structur dinamic bio-psiho-social, av.nd
ca principal funcie adaptarea original %i eficient la mediul natural %i social. Din
aceast perspectiv, anali(a oricrui element al personalitii, al sistemului relaional
al acesteia, precum %i al vieii sociale 'n general tre)uie s se fac in.nd cont de
interaciunea %i de condiionarea reciproc dintre factorii )iologici, psihologici %i
sociali, at.t 'n plan filogenetic c.t %i ontogenetic. "ai ales din perspectiva psihologiei
sociale, nu procesele %i fenomenele psihice 'n sine contea( 'n primul r.nd, ci
cone+iunile %i interaciunile 'n c.mpul crora acestea iau na%tere %i se manifest, 'n
plan vast al e+istenei individuale %i sociale. De altfel, vi(iunea dinamic %i sistemic
repre(int un imperativ fundamental al g.ndirii %tiinifice moderne.
. !biectul i problematica psihologiei sociale
5ndiferent din ce perspectiv vom a)orda pro)lema condiiei umane, un fapt este
evident- individul se na%te cu anumite predispo(iii structurale %i funcionale, cu
anumite virtualiti care capt consisten %i se o)iectivea( 'n conduite specifice
numai 'n urma unui 'ndelungat proces de 'nvare %i integrare social. 5ndividual '%i
dep%e%te simpla condiie )iologic devenind cu adevrat personalitate, numai 'n
urma sociali(rii sale, a interiori(rii unor influene sistematice %i organi(ate
provenite din mediul e+tern. Progresiv, 'n ontogene( se asimilea( %i se
interiori(ea( sisteme comple+e de valori, modele, norme, idealuri, scheme cognitive
%i acionale etc., toate acestea fiind condiionate de o achi(iie fundamental- lim)a<ul.
?
Ast3el4 toate co#duitele4 atitudi#ile4 se#ti2e#tele 0i ac)iu#ile i#di,iduale su#t
ge#e"ate4 2odelate 0i co#di)io#ate 5# 2od ese#)ial de 3acto"i sociocultu"ali4 ca"e
au totdeau#a 6 1"i# si21lul 3a1t al 1"oduce"ii lo" 6 o se2#i3ica)ie social/. Chiar
aspectele cele mai intime ale vieii individuale, sentimentele, atitudinile, motivaiile %i
aspiraiile cele mai profunde, '%i e+trag coninutul %i se manifest 'n forme specifice,
ca e+presie unor relaii comple+e ale persoanei respective cu alte persoane, grupuri,
organi(aii %i instituii sociale. 6ceste triri, dar %i procesele psihice su)iacente, se
structurea( progresiv, pe msur ce consum istoria social a individului %i pe
msur ce se de(volt 'n diferite planuri relaiile interpersonale %i de grup ale celui 'n
cau(. De%i filtrate %i condiionate de factori endogeni, genetici sau constituionali,
sistemul relaiilor sociale %i interpersonale dau , 'n ultim instan , coninut %i form
vieii noastre psihice.
Eemple :
" concretizm cele afirmate mai sus prin c#teva e$emple. %nc de la natere, copilul
intr ntr-un sistem comple$ de relaii cu cei apropiai: prini, frai, prieteni sau vecini.
&iind tratat cu dragoste sau rceal, rspltit sau pedepsit pentru faptele sale, copilul
dezvolt la r#ndul su anumite sentimente i atitudini fa de persoanele cu care intr n
contact. 'simil#nd progresiv limba(ul, n cadrul aceluiai sistem relaional, nva totodat s
comunice, folosind modelele oferite de cei din (urul su. 'sistm astfel la dezvoltarea uni
comple$ proces de nvare social, proces care i va lrgi progresiv sfera, pe msur ce se
e$tind i relaiile psihosociale ale subiectului.
)resc#nd, copilul va participa * simultan sau succesiv * la viaa mai multor grupuri +familial,
colar, de (oac etc.,, form#ndu-i o tot mai comple$ reea de relaii interpersonale i
asimil#nd tot mai numeroase modele i norme de comportament. -a fi, poate, un lider al
grupului su, va intra n conflicte i va forma prietenii, toate acestea reflect#ndu-se n viaa
sa intern prin formarea unui sistem coerent de sentimente, motivaii, atitudini i cogniii
sociale.
)#nd i va alege o profesie, o va face pe baza unor modele sau influene, preluate tot de la
cei din (ur: de regul, persoane care au o semnificaie afectiv deosebit, sau se bucur de
mult prestigiu. .eci, o opiune care ar putea prea pur subiectiv, e$prim de fapt coninutul
unei relaii sociale: aceea dintre un model social +profesia ca model ocupaional,, o persoan
care confer valoare modelului +prin intermediul prestigiului, poziiei sau ascendenei sala
afective,, o instituie care promoveaz o comand social i * n ultim instan * persoana
care face opiunea.
%ntr-un alt plan, atunci c#nd t#nrul va aprecia ce este bun sau ru, frumos sau ur#t, util sau
inutil, drept sau nedrept, c#nd i va face prieteni sau dumani, c#nd va ur sau va iubi, c#nd
va fi orgolios sau umil * n fiecare dintre aceste cazuri vor fi implicate o mulime de procese
psihice: percepie, g#ndire, imaginaie, afectivitate, motivaie .a. %ns, dei desfurate n
planul unei aparente i pure subiectiviti, coninutul acestor procese va fi dat de
multitudinea relaiilor interpersonale * anterioare sau actuale, reale sau virtuale * de
e$periena individual consumat ntr-un anumit c#mp social i cultural. &orma de
manifestare a acestora va fi de asemenea modelat preponderent sociocultural, i ntr-o
msur mult mai mic de factori psihoindividuali. /ultiple influene economice, politice,
culturale, religioase i educaionale vor modela ntr-o msur din ce n ce mai mare conduita
individual, structur#nd i condiion#nd integrarea i participarea persoanei la viaa social
a grupurilor, organizaiilor i instituiilor din care face parte, sau cu care se afl n relaii
mai mult sau mai puin profunde i stabile.
@iaa fiecrui om capt coninut %i semnificaie numai 'n conte+tul c.mpului
sociocultural 'n care trie%te, su) influena relaiilor interpersonale pe care le de(volt
%i a e+perienei sociale pe care o acumulea(. @iaa fiecrei persoane este 'n mod
esenial o via de relaie- relaia cu sine 'nsu%i, relaia cu altul, cu grupurile %i
organi(aiile din care face parte la un moment dat, sau la care aspir s adere, relaia
cu un ansam)lu de sisteme normative %i a+iologice specifice fiecrei societi 'ntr:o
anumit perioad istoric.
=
Procesele psihice su)iacent funcionrii acestui comple+ c.mp de relaii vor
avea coninuturi, dinamici %i forme specifice de manifestare 'ntr:un anumit cadru
sociocultural %i istoric2 aceste aspecte, 'mpreun cu numeroase pro)leme derivate, vor
constitui o)iect de studiu pentru psihologia social.
!e"iniie -
De%i 'n literatura de specialitate vom 'nt.lni numeroase definiii mai mult sau mai
puin convergente, o anali( atent a acestora evidenia( c.teva note comune.
0inteti(.ndu:le, vom defini psihologia social ca tiin care studiaz n mod
sistematic interaciunile umane i fundamentele lor psihologice, fenomene psihice
care se dezvolt n conte$t relaional, mpreun cu legile care le guverneaz
formarea, manifestarea i dinamica.
Conform opiniei lui &7& All1o"t, psihologia social studia( nu numai relaiile
interpersonale reale, ci %i pe cele imaginare , 'n msura 'n care acestea influenea(
conduita persoanelor implicate 'ntr:un anumit c.mp %i <oc social. Deci, psihologia
social cerceteaz particularitile psiho-comportamentale ale omului aflat ntr-un
sistem relaional real sau virtual, cut#nd s desprind legitile care guverneaz
zona de interferen dintre individual i social.
Co#stitui"ea 1sihologiei sociale ca 0tii#)/ auto#o2/ a co#dus la
3o"2ula"ea u#o" 1"i#ci1ii teo"etice cu ca"acte" ge#e"al4 ca"e co#3igu"ea./ 2ai
e8act 1"o+le2atica s1eci3ic/ acestui do2e#iu de cu#oa0te"e&
5at c.teva dintre reperele teoretice %i principiile care fundamentea( demersul
epistemologic al psihologiei sociale contemporane-
#rice proces psihic individual se na%te, se de(volt %i se manifest pe fondul %i
'n conte+tul unor influene socioculturale sistematice. Cogniia, afectivitatea,
motivaia, actele voluntare %.a., sunt dimensiuni ale vieii psihoindividuale, dar al
cror coninut %i dinamic sunt strict determinate 'n ontogene( de procesul
sociali(rii, al 'nvrii %i integrrii sociale a individului.
Conduita su)iectului, 'n orice moment al e+istenei sale, se manifest 'n forme
induse %i modelate sociocultural, fiind aproape totdeauna reacii de rspuns la
solicitrile mediului social.
Chiar atunci c.nd o conduit rspunde unor impulsuri )iologice primare, de
natur instinctual, modalitile de satisfacere a acestora sunt reglate cultural,
'm)rc.nd forme acreditate de valorile, modelele %i normele sociale e+istente la
un moment dat.
Coninutul vieii psihice con%tiente re(ult univoc din consumarea unei
e+periene sociale, chiar dac fi+area acestei e+periene 'n forme specifice se face
'n urma unei condiionri reali(ate la nivel )io:psihic, prin intermediul unor
particulariti anatomo:fi(iologice %i neuro:funcionale, a unor tre)uine %i
predispo(iii native.
Comportamentul individual, precum %i tririle psihice su)iacente capt
anumite particulariti de coninut %i form de manifestare atunci c.nd su)iectul se
afl integrat unui grup sau mulimi, constituindu:se astfel o fenomenologie
>
psihosocial aparte, guvernat de legi specifice, distincte de cele care acionea(
la nivel psihoindividual.
5nteraciunea individual:social are un caracter general /'n sensul c se
desf%oar pe multiple planuri1 %i )iunivoc- structurile socioculturale
condiionea( fundamental viaa psihoindividual %i de relaie a mem)rilor
societii, 'ns %i ace%tia , la r.ndul lor , pot influena 'n anumite condiii viaa
grupurilor, a organi(aiilor %i instituiilor din care fac parte, sau cu care se afl 'n
anumite relaii semnificative.
Principiile generale formulate mai sus relev implicit %i direciile concrete de
structurare a pro)lematicii psihologiei sociale, temele ma<ore de interes pentru
cercetarea e+perimental %i aplicativ. 6ceste direcii sunt urmtoarele-
1. 6nali(a influenei factorilor sociali, a modelelor %i normelor socioculturale
asupra proceselor psihoindividuale /percepie, repre(entri, memorie, g.ndire,
imaginaie, motivaie, afectivitate %.a.1, precum %i asupra formrii %i de(voltrii
personalitii.
2. 0tructurarea %i funcionarea seturilor de statute %i roluri prin care se reali(ea(
dinamic %i )uinuvoc cone+iunea individual:social.
3. Construirea, 'n plan cognitiv, afectiv %i acional a 8realitii sociale;, 'n str.ns
legtur cu procesul ela)orrii percepiilor, repre(entrilor %i <udecilor sociale.
4. Pro)lematica relaiilor psihosociale- personaleAimpersonale,
grupaleAorgani(aionale, afectiveAcomunicaionaleAde influenAde reali(are
a sarcinii, directeAindirecte etc.
5. Dinamica raporturilor interpersonale %i influena acesteia asupra persoanelor,
grupurilor organi(aiilor %i instituiilor sociale.
&. procesele psihosociale implicate 'n 'nvarea %i integrarea social a
individului, dinamica acestor procese %i fenomene negative aferente /agresiunea,
deviana, delincvena12 cri(ele de adaptare %i pro)leme de psihiatrie %i terapie
psihosocial.
?. Formarea, evoluia %i schim)area normelor, modelelor %i valorilor sociale2
influena acestora asupra comportamentului individual %i de grup2 conformismul,
contestarea a+iologic %i anomia.
=. pro)lematica microgrupurilor sociale- procese %i fenomene psihosociale de
grup, leadership:ul, climatul psihosocial, coe(iunea, conflicte %i performana de
grup2 influena grupului asupra personalitii %i creativitii mem)rilor si etc.
>. Procese %i fenomene psihosociale implicate 'n funcionarea organi(aiilor %i
instituiilor sociale, dinamica raporturilor individ:grup:organi(aie:instituie 'n
funcie de conte+tul cultural, religios, economic, politic sau educaional.
10. Formarea %i manifestarea opiniei pu)lice2 procesele de informare,
de(informare, control %i manipulare social2 pro)lemele comunicaiei sociale %i
mass:media.
11. Bene(a, de(voltarea %i dinamica atitudinilor, stereotipurilor, pre<udecilor %i
discriminrilor sociale2 psihologia raporturilor dintre grupurile sociale difereniate
etnic, cultural, religios, economic, politic %i geografic.
12. Procese %i fenomene in.nd de psihologia mulimilor2 particularitile
comportamentelor grupurilor %i mulimilor spontane.
13. Pro)lematica optimi(rii raporturilor umane %i a cadrelor e+istenei sociale a
persoanelor %i grupurilor.
14. pro)lemele de patogenie psihosocial2 factorii sociali %i psihosociali care pot
genera disfuncionaliti psihice de natur nevrotic sau psihotic.
10
15. 6nali(a raporturilor generale dintre natur %i societate 'n plan istoric %i
cultural2 relaiile dintre %tiin, tehnologie %i structurile psihosociale ale societii2
ela)orarea unor strategii de optimi(are a raporturilor om:natur.
Dup cum se o)serv, elementul de anali( 'n cadrul psihologiei sociale nu 'l
constituie nici individul n sine, ca 'n ca(ul psihologiei generale sau al diferitelor
ramuri ale acesteia, nici marile grupuri sau instituii 'n care individul nu este privit
dec.t ca un element statistic, ca 'n ca(ul sociologiei sau politologiei. 6ici centrul de
interes 'l constituie 'ntr:adevr individul, 'neles 'ns ca un ireducti)il sistem
relaional, conte+t 'n care de(volt anumite triri, sentimente, g.nduri, motivaii sau
atitudini. Cu alte cuvinte, nu individul este elementul de baz al cercetrii
psihosociale, ci persoana, n calitatea ei de subiect al unei situaii sociale, definit
prin tipurile de relaii pe care le implic i prin efectele pe care le genereaz n
planul tririlor subiective.
7a r.ndul lor, grupurile sociale de diferite tipuri, organi(aiile sau instituiile sociale
devin o)iecte de cercetare pentru psihologia social numai 'n calitatea esenial pe
care o au, aceea de modaliti specifice de relaionare 'ntre indivi(i sau cadre de
e+isten ale acestora, conte+t 'n care determin sau condiionea( o serie de procese
i fenomene psihoindividuale relaionale.
3.0voluia istoric a psihologiei sociale
Pe fondul constituirii %i a altor discipline umaniste, psihologia social se circumscrie
ca un domeniu specific %i autonom de cunoa%tere a)ia la 'nceputul secolului CC, ca
urmare a unor achi(iii semnificative 'n planul refle+iei teoretice %i a unor importante
re(ultate ale cercetrilor e+perimentale. *ntr:adevr, sf.r%itul secolului C5C %i
'nceputul secolului CC marchea( apariia a numeroase lucrri teoretice %i aplicative
care vor constitui fundamentul viitoarei %tiine /v. ==2 >42 >52 1312 1>01. 0pre
e+emplificare-
a+"iel Ta"de /1=43 , 1>041 studia( dimensiunea afectiv %i cognitiv a
personalitii ca refle+ii directe ale vieii sociale a individului. *ncerc.nd s
descopere mecanismul prin intermediul cruia se produce modelarea conduitei
individuale de ctre mediul social, & Ta"de formulea( cunoscutele legi ale
imitaiei 'n lucrarea de referin 87es lois de lDimitation9 /1=>01. Fiind
interesat mai ales de msura %i modul 'n care grupurile %i instituiile sociale
determin %i condiionea( comportamentul individual, Ta"de a<unge la
conclu(ia c imitaia este procesul fundamental care st la )a(a societii2
teoria a gsit de:a lungul timpului numero%i susintori, dar a fost %i puternic
contestat, datorit caracterului su evident reducionist. & Ta"de este %i
primul autor care introduce 'n literatura de specialitate termenul de 8psihologie
social;, de%i unele sugestii privind e+istena unui asemenea domeniu de
cunoa%tere au fost fcute cu mult timp 'nainte.
usta, Le Bo# /1=41 , 1>311 este primul teoretician care a)ordea(
fenomenologia specific mulimii, privit ca situaie colectiv semnificativ,
guvernat de legi psihosociale proprii %i cu forme de manifestate distinctive
fa de alte tipuri de grupuri sociale. *n cele)ra sa lucrare 8PsEchologie des
11
foules9 /1=>51, Le Bo# avansea( te(a e+istenei la nivelul mulimii
psihologice a unui 8suflet coelctiv9, cu legi specifice de manifestare- unitatea
mental, contagiunea afectiv, sugesti)ilitatea, tendina spre intoleran %.a.
Propun.nd o nou modalitate de 'nelegere a fenomenelor colective %i a
relaiei dintre individ %i grupul social, Le Bo# aduce o contri)uie decisiv la
constituirea psihologiei sociale ca %tiin.
Teodo" 7at. /1=21 , 1=&41, Adol3 Bastia# /1=2& , 1>031, 7ilhel2 7u#dt
/1=32 , 1>201 pu)lic numeroase %i importante studii asupra mentalitilor %i
specificului psihologic al diferitelor popoare, evideniind particularitile
atitudinale %i comportamentale ale su)iecilor aparin.nd unor spaii
socioculturale determinate. 6stfel, diferenele culturale %i etnice devin un
important factor e+plicativ pentru modul de structurare a comportamentului.
E2ile !u"9hei2 /1=5= , 1>1?1 aduce contri)uii eseniale 'n anali(a
particularitilor realitii sociale %i a interaciunilor dintre individual %i social.
Prin studiile sale asupra sinuciderii, !u#9hei2 demonstrea( rolul
influenelor sociale asupra comportamentului individual, influene reali(ate
prin intermediul normelor %i repre(entrilor colective. 0ocietatea este v(ut
ca o realitate distinct, ireducti)il la suma indivi(ilor care o compun. 5mplicit,
relaiile interpersonale ale e+istenei. *ntreaga sa concepie teoretic este
structurat 'n <urul conceptului de integrare, v(ut ca piatr unghiular a
vieii sociale.
7& Mc!ougall4 E&A& Rose4 M& Bald:i#4 F&H& All1o"t %.a. deschid %irul unor
remarca)ili oameni de %tiin care, prin studiile pu)licate la 'nceputul secolului
nostru, pun definitiv )a(ele psihologiei sociale ca domeniu autonom de
cunoa%tere. Ftiin care va cunoa%te o de(voltare vertiginoas, mai ales dup al
doilea r()oi mondial, perioad 'n care %i:a evideniat %i valenele sale practic:
aplicative. 0e aprecia( c peste >0G dintre lucrrile 'n acest domeniu au fost
pu)licate 'n ultimii 30 de ani, iar &0G dintre acestea aparin unor cercettori
americani, puternic implicai 'n aplicarea practic a psihologiei sociale.
H+erciiu - Comparai teoriile asupra relaiei individ:societate ce aparin lui B.
!arde, B. 7e Ion %i H. DurJheim. Ce o)servaiK
Pe fondul acestei vertiginoase de(voltri, 'n cadrul psihologiei sociale s:au conturat
numeroase orientri teoretice- )ehaviorismul, gestaltismul, pragmatism:
funcionalismul, sim)olismul, cognitivismul %i multe altele, fiecare dintre acestea
relev.nd preponderent anumite aspecte ale comple+elor fenomene psihosociale.
6lturi de aceste orientri teoretice generale, au fost ela)orate %i numeroase teorii
particulare, vi(.nd numai o anumit categorie de fenomene, dar cu o deose)it
inciden practic.
Dintre acestea amintim teoriile privind- conduita social elementar /&C& Ho2a#s12
c.mpul psihologic /;& Le:i#12 re(ultatele interaciunii /<&7& Thi+ault4 H&H&
;elle=12 interaciunea )a(at oe autoritate /<&7& Ada2s4 A&;& Ro22e=12 disonana
cognitiv /L& Festi#ge"12 echili)rul social /F& Heide"12 congruena cognitiv C&E&
12
Osgood4 P&N& Ta##e#+au212 simetria 'n relaiile sociale /Th& Ne:co2+12
psihanali(a funcionrii grupurilor /7&R& Bio#12 tridimensionalitatea conduitei
interpersonale /C&7& Shult.12 de(voltarea grupului /7&& Be##is4 N&A& She1a"d12
atitudinile sociale din perspectiv psihanalitic /I& Sa"#o3312 grupul de referin /R&;&
Me"to#12 rolul %i statutul social /R& Li#to#12 schim)area atitudinilor /C& Ho,la#d12
reactana social /<&7& B"eh212 rolul minoritilor active /S& Mosco,ici12 tratarea
central %i periferic a informaiilor /R&E& Pett=4 <&T& Cacio11o12 teoria constructelor
personale /& ;ell=1 etc.
Paralel cu de(voltarea concepiilor teoretice, au fost ela)orate %i metodologii de
cercetare din ce 'n ce mai ingenioase %i mai comple+e, fapt ce a determinat
accentuarea caracterului e+perimental:aplicativ al psihologiei sociale. "odelele
matematice %i cele ale cercetrii operaionale au devenit 'n scurt timp instrumente
indispensa)ile 'n cadrul cercetrii psihosociologice moderne. 0tatistica matematic,
teoria <ocurilor, teoria catastrofelor, teoria grafurilor sau teoria mulimilor vagi sunt
folosite acum pentru re(olvarea unor importante pro)leme de psihologie.
Ca un re(ultat direct al acestor evoluii, 'n ultimele decenii au aprut numeroase
ramuri speciali(ate ale psihologiei sociale- psihosociologia organi(aional,
industrial, educaional, politic, militar, economic, sportiv %.a. Practic, nu e+ist
domeniu al activitii umane 'n care psihologia social general, sau una dintre
ramurile sale speciali(ate s nu:%i poate aduce o important contri)uie la optimi(area
raporturilor umane %i activitilor sociale.
*n ara noastr, psihologia social a cunoscut o evoluie interesant, de%i uneori
contradictorie. 0e poate chiar afirma c psihologia rom.neasc a de)utat cu lucrri din
domeniul psihologiei sociale. 0e au 'n vedere operele vechilor cronicari /Stol#icul
Co#sta#ti# Ca#tacu.i#o4 "igo"e U"eche4 Mi"o# Costi#4 Io# Neculce1, care conin
numeroase elemente de psihologie social aplicat. 6lturi de a%a:numitele 8cri de
comportare9, acestea constituie o adevrat preistorie a lucrrilor propriu:(ise de
psihosociologie teoretic %i e+perimental />42 >51.
Configurarea psihologiei sociale ca domeniu %tiinific de cunoa%tere se reali(ea( %i 'n
ara noastr 'n prima <umtate a secolului CC, prin remarca)ilele lucrri ale lui N&
Vaschide /1=4> , 1>0?1, C& !u2it"escu>Ia0i /1=4> , 1>5?1, !u2it"u !"/ghicescu
/1=?5 , 1>451, C& R/dulescu>Mot"u /1=&= , 1>5?1, F& ?te3/#escu>oa#g/ /1==1 ,
1>5=1, Al& Ro0ca %.a.
Lota distinctiv a lucrrilor din aceast perioad const 'n efortul de a racorda
pro)lematica psihosociologiei la specificul etno:cultural al poporului rom.n %i la
particularitile sociale, economice %i politice ale $om.niei din acea perioad. 6cest
fapt nu constituie o e+cepie, orientarea aplicativ pe specificul naional constituind o
trstur remarca)il a ma<oritii intelectualilor din acea epoc, at.t de important
pentru istoria modern a rii noastre.
Fi dup al doilea r()oi mondial psihologia social a cunoscut o evoluie ascendent,
de%i marcat de numeroase contradicii %i momente de stagnare, datorate 'n primul
r.nd ideologi(rii e+cesive , %i uneori )rutale , a discursului %tiinific, amestecului
continuu al puterii politice 'n activitatea profesional a instituiilor %tiinifice %i , nu 'n
ultimul r.nd , datorit cedrii morale a unor intrelectuali 'n faa presiunii ideologice.
Desfiinarea a)u(iv a Facultii de Psihologie /1>??1, %i apoi a 5nstitutului de
Psihologie /1>=21, a determinat o reducere drastic a numrului de speciali%ti din
acest domeniu %i , implicit , crearea unui relativ decala< informaional %i de cercetare
fa de unele dintre rile occidentale.
13
Dup 1>>0 au fost 'nfiinate numeroase faculti de psihologie %i psihosociologie,
prima de cest fel aparin.nd 5nstitutului 0uperior de 5nformaii, o unitate de elit a
'nvm.ntului superior rom.nesc.
M
*n pre(ent psihologia social cunoa%te una dintre cele mai spectaculoase de(voltri, cu
o dinamic remarca)il 'n ceea ce prive%te aplica)ilitatea 'n aproape toate domeniile
vieii individuale %i sociale.
4.1sihologia social n sistemul tiinelor despre om
Dep%ind etapa de(voltrii predominant analitice, indispensa)il constituirii
domeniilor speciali(ate de cunoa%tere, %tiina contemporan '%i accentuea(
dimensiunea sintetic %i integratoare, ceea ce conduce la apariia unor sisteme inter:%i
multidisciplinare. Psihologia social a urmat aceea%i cale, integr.ndu:se unui sistem
comple+ de relaii cu alte discipline %tiinifice.
5.2elaiile psihologiei sociale cu alte discipline
6lturi de psihologia social, multe alte discipline a)ordea( pro)lematica uman,
reali(.nd o complementaritate de perspective indispensa)il pentru studierea acestui
comple+ fenomen. *ntr:adevr, 'nelegerea %i interpretarea e+istenei socio:umane
implic simultan multiple dimensiuni- psihologic, social, cultural, politic,
religioas, educaional %i economic. Dup cum, dintr:o alt perspectiv de a)ordare,
omul poate fi privit fie circumscris singularitii sale ontologice, fie ca un mem)ru al
unei etnii, al unui spaiu cultural sau al unei comuniti structurate pe diferite criterii.
Fr 'ndoial, multiplele domenii de cercetare care re(ult de aici nu pot fi dis<uncte.
Lumeroase cone+iuni %i interferene impun necesitatea a)ordrii interdisciplinare a
realitii umane. 6stfel, 'ntre psihologie, sociologie, antropologia cultural,
politologie, etnologie, istoria social, psihologia social %.a. e+ist convergene %i
complementariti care permit o 'nelegere nuanat a fiinei umane %i a e+istenei sale
sociale. *ns, pentru a putea releva mai e+act cone+iunile care se creea( 'ntre aceste
domenii %tiinifice este necesar s su)liniem unele aspecte care dau specificul
demersului lor cognitiv.
Psihologia general studia( procesele %i fenomenele psihoindividuale 'n ceea ce au
ele esenial %i legic, oferind un cadru conceptual, metodologic %i e+perimental
indispensa)il formrii %i de(voltrii oricrei alte discipline umaniste. Cuno%tinele
referitoare la aspectele generale ale fenomenologiei psihice vor fi particulari(ate 'n
funcie de perspectiva din care va fi a)ordat su)iectul uman 'n cadrul diferitelor
discipline particulare. Psihologia general e+plic comportamentul uman prin
intermediul unor concepte precum percepia, g#ndirea, afectivitatea, motivaia,
voina, contiina %.a., de fiecare dat av.ndu:se 'n vedere un su)iect generic.
7egitile astfel re(ultate vor avea un caracter general, fiind 'ns indispensa)ile pentru
particulari(rile %i de(voltrile care vor avea loc 'n cadrul unor discipline %tiinifice
cone+e.
14
Psihologia social studia( relaiile interindividuale, procesele psihice su)iacente
acestora, precum %i comportamentele %i fenomenele care se produc 'n conte+t social-
interpersonal, grupal, organi(aional %i instituional. Deci, vor fi studiate cu predilecie
procesele %i fenomenele care se produc 'ntr:un spaiu relaional, 'n (ona de
interferen dintre individual %i social. 6stfel, de pild, nu se mai a)ordea( emoiile
'n sine, ca procese psihice general umane, ci modul cum se produc %i se manifest
acestea 'n cadrul grupurilor %i mulimilor2 nu se lai studia( creativitatea su) aspectul
proceselor psihice primare care o determin, ci se relev acei factori interpersonali,
grupali %i organi(aionali care o influenea( 'ntr:un sens sau altul, inhi).nd:o sau
stimul.nd:o.
Fiind un domeniu interdisciplinar de cunoa%tere, psihologia social integrea(
cuno%tine, principii metodologice %i teorii particulare aparin.nd %i altor %tiine despre
om, natur %i societate- antropologie, demografie, etnografie, istorie, lingvistic,
politologie, ci)ernetic social, economie politic, psihiatrie social, ecologie,
geografie %i istorie social %.a.
*n cadrul psihologiei sociale se operea( cu noiuni precum cea de relaie, influen,
comunicare interpersonal, procese de grup, integrare etc.
#ociologia a)ordea( pro)lematica organi(rii %i dinamicii societii glo)ale,
procesele, fenomenele %i legitile care apar la nivel macrosistemic, manifest.ndu:se
'n forme statistice. H+ist.nd numeroase su)sisteme ale societii glo)ale /su)sistemul
economic, politic, <uridic, educaional, religios %.a.1, s:au de(voltat sociologii de
ramur, care particulari(ea( demersul epistemologic %i metodologic 'n funcie de
specificul domeniului respectiv. Fiind o %tiin a socialului, care studia(
caracteristicile generale, a)stracte ale comportamentului sociocultural, ale relaiilor
sociale din cadrul colectivitilor /dar nu %i a realitii sociale, de care se ocup %i alte
%tiine1, sociologia este 'n acela%i timp o metodologie general de investigare a
fenomenelor care compun societatea. Pentru psihologia social domeniul
psihologicului repre(int infrastructura fenomenologiei cercetate, 'n timp ce
societatea glo)al constituie suprastructura2 relaiile umane sunt condiionate
infrastructural de planul psihologic al e+istenei indivi(ilor, iar suprastructural de
factorii generali ai e+istenei socioculturale. $elaiile dintre aceste planuri sunt mult
mai comple+e, 'n msura 'n care de(voltarea oricrui su)sistem influenea( dinamic
%i difereniat structura %i funcionalitatea at.t a sistemului glo)al, c.t %i a tuturor
celorlalte su)sisteme componente. 0ociologia operea( cu o gam larg de concepte
specifice- organizare, dinamic social, mobilitate social i profesional, clas
social, nivel de trai, opinie public etc.
$ntropologia cultural este o ramur a antropologiei generale care studia(
comportamentul uman din perspectiva normelor %i modelelor culturale care 'l
determin, 'ntr:un conte+t spaio:temporal concret. Cercet.nd sistemul comple+ de
cunoa%tere, credine, o)iceiuri, tradiii, norme, principii morale %i religioase, u(ane %i
modele comportamentale caracteristice unei anumite societi la un moment dat,
antropologia cultural prive%te su)iectul uman ca un produs al determinaiilor
culturale, ignor.nd , metodologic , procesele psihice su)iacente2 sinte(a dintre aceste
dou planuri va fi 'ns reali(at la nivelul psihologiei sociale. *n acest domeniu
%tiinific se utili(ea( o gam de concepte de mare interes pentru toate celelalte
discipline umaniste- obicei, tradiie, ritual, credin, norm i model cultural,
personalitate de baz, interculturalitate etc.
15
Politologia este o %tiin relativ t.nr, care studia( procesele %i fenomenele
su)iacente e+ercitrii puterii, 'n corelaie cu formele de organi(are %i
mecanismele de reali(are a coordonrii %i controlului social. #mul este v(ut ca
o)iect %i su)iect al puterii, dup cum statul repre(int forma de organi(are social
care permite e+ercitarea puterii, 'n special a celei politice. *ntr:un sens mai larg,
politologia poate fi v(ut ca o %tiin pra+iologic care fundamentea(
activitatea de coordonare a comportamentului mem)rilor unei comuniti sociale,
'n scopul atingerii o)iectivelor strategice %i tactice, eseniale pentru asigurarea
progresului 'n plan economic, cultural %i social. Politologia operea( cu concepte
cum ar fi cele de putere, partid politic, clas social, stat, conducere, sistem
parlamentar, legislaie, ideologie %.a.
Din succintele caracteri(ri e+puse mai sus re(ult o serie de similitudini %i
complementariti 'n modul de a)ordare a pro)lematicii omului 'n cadrul respectivelor
discipline %tiinifice. 6stfel, anali(.nd comparativ perspectiva psihosociologic cu ca
antropologic:cultural, vom remarca c 'n am)ele ca(uri e+ist tendina de a folosi
individul ca unitate principal de anali( %i de a utili(a concepte psihologice 'n
e+plicarea comportamentului social. *ns, 'n timp ce psihologia social relev %i
cercetea( ceea ce este comun oamenilor aparin.nd diferitelor culturi, antropologia
se interesea( mai ales de modul 'n care culturile se deose)esc 'ntre ele, dega<.nd
acele matrice socio:culturale difereniate 'n timp %i spaiu, la un popor sau altul2
corelativ, se relev %i modalitile de structurare a comportamentelor su)iecilor
aparin.nd unor culturi diferite, aflate 'n momente istorice diferite.
6ntropologia cultural 'ncearc s 'neleag tiparele relaiilor umane 'n interiorul unor
culturi distincte, 'n timp ce psihosociologii desprind legitile generale ale relaiilor
umane %i fundamentele psihologice ale acestora, indiferent de spaiul cultural 'n care
se produc. 6ntropologia ofer un material faptic esenial pentru demersul
generali(ator al psihologiei sociale. Dou perspective complementare, a)solut
necesare 'nelegerii comportamentului uman, cu multiplele sale determinaii /??2 ==2
131 %.a.1.
7a r.ndul lor, sociologia %i politologia e+plic comportamentul grupurilor,
organi(aiilor %i instituiilor sociale cu un alt aparat conceptual- sistem social,
organi(are, putere, ierarhie, relaii economice, <uridice sau politice dintre grupuri %i
instituii %.a. !oate acestea sugerea( o realitate supraindividual, e+terioar %i
independent fa de su)iecii aciunilor sociale, dar 'n msur s le determine
principalele tipuri de comportamente.
Dup cum se o)serv, accentul se deplasea( 'n acest ca( asupra proprietilor
grupurilor %i organi(aiilor, a su)sistemelor societii glo)ale, particularitile
psihoindividuale ale su)iecilor %i relaiilor interpersonale ale acestora fiind 'n mare
msur ignorate. *ns, dincolo de aceste aspecte convergente, e+ist %i diferene
semnificative 'ntre cele dou moduri de a)ordare. *n timp ce sociologia a)ordea(
fenomenele sociale glo)ale, politologia se focali(ea( pe pro)lemele %i fenomenele
care se manifest numai 'ntr:un anumit su)sistem al societii, acela al coordonrii
activitii sociale prin intermediul raporturilor de putere dintre grupuri, organi(aii %i
instituii.
"ultiplele cone+iuni e+istente 'ntre disciplinele %tiinifice mai sus menionate au
condus la apariia a numeroase domenii de cercetare cu caracter interdisciplinar %i
pluridisciplinar precum sociologia politic, psihologia puterii politice, psihosociologia
culturii, sociologia sistemelor politice, psihosociologia antropologic, psihosociologia
ecologic %.a. De altfel, aproape orice pro)lem in.nd de una dintre aceste %tiine
necesit impetuos o a)ordare interdisciplinar, 'n care noile paradigme %tiinifice care
1&
iau na%tere evidenia( capaciti euristice cu totul remarca)ile. Fr s fie o simpl
mod, interdisciplinaritatea a devenit piatra de temelie a metodologiei %tiinifice
moderne.
$ecapitulare - identificai elementele de legtur dar %i pe cele de difereniere
'ntre %tiinele sociale enumerate mai sus.
&.)onstituirea sistemului tiinelor despre om
# consecin fireasc a interferenelor care se manifest 'ntre diferitele domenii care
a)ordea( pro)lematica e+istenei umane const 'n organi(area acestora 'ntr:un sistem
e+plicativ coerent, capa)il s ofere o imagine unitar asupra comportamentului uman
%i fenomenologiei aferente /de natur psihic, psihosociologic, socio:cultural,
economic, politic sau educaional1.
De altfel, 'n 'ntreaga dinamic a cunoa%terii %tiinifice s:a remarcat e+istena a dou
tendine ma<ore- pe de o parte, o difereniere %i o speciali(are din ce 'n ce mai
accentuate %i, pe de alt parte, o integrare interdisciplinar din ce 'n ce mai ampl.
Prima tendin a condus la apariia unor noi domenii de cercetare- antropologia,
sociologia, psihologia, politologia %.a.2 a doua tendin de(volt o serie de discipline
de 'nalt sinte(- ci)ernetica social, teoria general a aciunii, psihosociologia
sociologic, sociologia politic, ecologia social.
5ntegrarea sistemic se reali(ea( pornind din dou direcii, care sunt totodat %i polii
oricrui demers epistemologic complet. # prim direcie este dat de cercetarea
po(itiv, reali(at cu mi<loace e+perimentale, 'n c.mpul unei realiti riguros
structurate conceptual2 aici avem 'n vedere domeniile circumscrise )iologiei %i
fi(iologiei umane, neutrologiei %i psihofi(iologiei, dar %i unele deschideri
e+perimentale 'n cadrul etologiei /%tiina comportamentului animal1 %i al ecologiei
/%tiina raporturilor dintre su)sistemele naturale, cu trimitere direct la cercetarea
relaiei dintre om, activitile sale %i echili)rul su)sistemelor naturale afectate de
aceste activiti1. Cea de a doua direcie este dat de refle+ia filosofic circumscris
filosofiei sociale, dar %i epistemologiei sociale, 'neleas ca teorie general a
cunoa%terii %tiinifice a esenei umane, a e+istenei sociale %i a comportamentului
social %i individual.
*ntre aceste limite se 'nscriu celelalte domenii de cunoa%tere, unele av.nd de<a un 'nalt
grad de sinte( , cum ar fi teoria general a sistemelor, ci)ernetica sistemelor
psihosociale, teoria aciunii sau ecologia social, iar celelalte aduc.nd un foarte )ogat
material de natur conceptual %i e+perimental din diferitele sfere ale e+istenei
socio:umane. !re)uie remarcat faptul c 'nelegerea %i interpretarea interdisciplinar a
realitii psihosociale nu 'nseamn o simpl 'nsumare a perspectivelor oferite de
diferitele discipline particulare care particip la actul cunoa%terii. Hste vor)a de
adoptarea unei paradigme epistemologice care presupune o nou modalitate de
'nelegere a raporturilor dintre 'ntreg %i prile sale, dintre modalitile de organi(are
structural a unui sistem %i funciile pe care acesta le do).nde%te /v. 0chema 1.1.1.
$elevarea tipurilor de interdependene dintre su)sisteme tre)uie s vi(e(e %i
mecanismele de autoreglare care asigur sta)ilitatea %i evoluia sistemului2 se au 'n
vedere cone+iunile sincronice %i diacronice, spaiale, temporale sau cau(ale,
su)staniale, energetice sau informaionale. 5nterdisciplinaritatea,
multidisciplinaritatea %i transdisciplinaritatea repre(int fa(ele de maturitate 'n
1?
evoluia cunoa%terii %tiinifice, acumulrile cantitative %i calitative reali(ate 'n c.mpul
fiecreia dintre disciplinele participante la actul de sinte( condiion.nd relevana
acestor sisteme metodologice, care tre)uie s pstre(e 'ns, 'n mod necesar, un raport
de complementaritate2 acest fapt 8'm)oge%te; o)iectul cercetrii cu noi dimensiuni
%i semnificaii /v. 11.
Dup cum se o)serv din schema de relaii interdisciplinare pre(entat mai sus,
psihologia social, prin natura o)iectului su de studiu, nu numai c nu poate face
a)stracie de nici una dintre disciplinele menionate, dar acestea sunt integrate activ 'n
'nsu%i demersul epistemologic %i metodologic prin care sunt cercetate procesele %i
fenomenele psihologice care fundamentea( toate tipurile de relaii interpersonale,
grupale %i organi(aionale.
?.3eorie i metod n psihologia social
1=
E1iste2ologia 0tii#)elo"
sociale
Filo.o3ie social/
O#tologie social/
Teo"ia ge#e"al/ a siste2elo"
Ci)ernetica social
Hcologiasocial
Politologia
Sociologia
A#t"o1ologi
a
Psihologia social/
Alte disci1li#e
1sihologice
Fi.iologia
u2a#/
Biologia
u2a#/
Psiho3i.iologia
HC#7#B56
H!#7#B56
*n conformitate cu unul dintre principiile epistemologiei moderne, constituirea unei
discipline %tiinifice ca domeniu autonom de cunoa%tere implic satisfacerea
urmtoarelor cerine fundamentale- a1 delimitarea clar a unui o)iect propriu de
cercetare2 )1 ela)orarea unor teorii specifice care s articule(e coerent, la nivelul unui
sistem e+plicativ, toate te(ele, principiile %i datele de o)servaie sau e+perimentale
derivate din cercetare2 c1 structurarea unei metodologii proprii de investigare a
domeniului de cunoa%tere aferent.
Din aceste puncte de vedere, psihologia social poate "i considerat o tiin "oarte
t%nr& criteriile de mai sus fiind satisfcute integral a)ia 'n prima <umtate a acestui
secol. *ntr:adevr, dup cum s:a artat de<a, au e+istat anumite dificulti chiar 'n a se
circumscrie un domeniu propriu de cercetare imediat dup constituirea psihologiei %i
sociologiei ca %tiine de sine stttoare. *ns, evoluiile epistemologice legate de
apariia spiritului interdisciplinaritii au fcut ca aceast prim dificultate s poat fi
dep%it.
O+iectul 1sihologiei sociale a 3ost ci"cu2sc"is 5# s3e"a 1"oceselo" 0i
3e#o2e#elo" 1sihice ca"e a1a" 0i se 2a#i3est/ 5# co#te8tul i#te"ac)iu#ilo" sociale&
!e0i aceste 3e#o2e#e su#t t"/ite 5# 1la#ul su+iecti,it/)ii4 1"oduce"ea lo" este
co#di)io#at/ #e2i@locit de ,ia)a de "ela)ie a su+iectului$ "a1o"tu"ile
i#te"1e"so#ale4 cele di# cad"ul g"u1u"ilo"4 o"ga#i.a)iilo" 0i i#stitu)iilo" sociale4
"ela)iile di#t"e siste2ul sociocultu"al4 1e de o 1a"te4 0i i#di,id4 g"u1u"i 0i
o"ga#i.a)ii4 1e de alt/ 1a"te& A# 2od e,ide#t4 aceast/ 3e#o2e#ologie a"e u#
ca"acte" s1eci3ic4 3ii#d i"educti+il/ la 1"o+le2atica a+o"dat/ de alte disci1li#e
co#e8e$ 1sihologia ge#e"al/4 sociologia4 1olitologia sau a#t"o1ologia cultu"al/&
Constituirea unor teorii specifice psihologiei sociale a repre(entat de asemenea multe
di"iculti& 'n pofida acumulrii unui important material e+perimental %i de o)servaie
empiric. *ntr:adevr, comple+itatea deose)it a realiti psihosociale, multitudinea
perspectivelor din care puteau fi a)ordate fenomenele %i procesele relaionale fceau
dificil articularea coerent a unui sistem e+plicativ de natur teoretic, care s ofere o
suficient (on de acoperire pentru marea diversitate de fenomene cercetate. Hste
motivul pentru care 'n psihologia social predomin teoriile particulare, constituirea
unor teorii cu un 'nalt grad de generalitate 'nt.mpin.nd 'nc serioase dificulti. *ns,
amplele sinte(e reali(ate din perspectiva teoriei generale a aciunii %i a teoriei
sistemelor sociale prefigurea( de<a %i acest moment.
Compensativ& psihologia social a acumulat un considerabil baga' de material
"aptic i eperimental& pe )a(a unei metodologii e+trem de diversificate, ceea ce a
accentuat caracterul aplicativ al acestui domeniu de cunoa%tere. Datorit acestui fapt,
psihologia social a devenit un instrument teoretic %i e+perimental deose)it de
puternic, indispensa)il 'n oricare dintre domeniile organi(rii %i conducerii
activitilor sociale, 'ncep.nd cu domeniile activitii economic:productive %i
termin.nd cu cele educative %i social:culturale. !otodat, psihologia social este %i un
instrument de autoperfecionare uman, at.t 'n plan psihoindividual, c.t %i 'n plan
interpersonal %i psihosocial.
1>
=. 3eoria i funciile sale
!e"iniie
(eoria repre(int dimensiunea fundamental a oricrui demers epistemic, put.nd fi
definit ca un ansam)lu de concepte, legi, ipote(e, principii %i date e+perimentale,
organi(ate 'ntr:un sistem logic coerent, prin care se descrie %i se e+plic 'ntr:un mod
unitar %i noncotradictoriu un anumit domeniu al realitii.
!eoriile sunt construcii mentale, av.nd diferite grade de relevan %i completitudine,
'n str.ns legtur cu progresul general al cunoa%terii %tiinifice2 deci, au un caracter
istoric %i dinamic. Fi 'n cadrul psihologiei sociale teoriile '%i pstrea( aceste
caracteristici, evoluia lor relev.nd progresul cunoa%terii 'n acest domeniu. 6stfel,
dac teoriile de 'nceput din cadrul psihologiei sociale tindeau s simplifice e+cesiv
demersul e+plicativ, a)soluti(.nd de cele mai multe ori valoarea unui singur factor
determinant al fenomenelor vi(ate, pe msura de(voltrii cunoa%terii %tiinifice %i a
rafinrii metodologiei, construciile teoretice devin din ce 'n ce mai comple+e,
nuanate %i su)tile, integr.nd %i articul.nd coerent numeroase varia)ile %i principii
e+plicative /v. ==2 >41. C.teva e+emple vor ilustra cele afirmate mai sus.
Primele teorii care 'ncercau s e+plice diferitele aspecte ale vieii sociale aveau 'n
mod evident un caracter simplist, reducionist %i unilateral, a)soluti(.nd unul sau altul
dintre factorii care acionau 'n dinamica comple+ a fenomenologiei studiate. 5at
c.teva e+emple-
Eemple
Pentru Th& Ho++es /1&1>1, principala for motivaional care acionea( 'n
viaa social este dorina de putere2 toat diversitatea comportamentelor
sociale ale indivi(ilor %i grupurilor putea fi 'neleas dac se avea 'n vedere
mecanismul %i circumstanele- 'n care aciona acest factor motivaional ma<or.
"ai t.r(iu, <& Be#tha2 %i <& Stua"t Mill /1=&31 gsesc un alt principiu
e+plicativ 'n tendina natural a omului de a cuta plcerea i a evita
durerea. 6pare astfel teoria )edonismului, care a fcut o strlucit carier 'n
istoria psihologiei %i sociologiei.
& Ta"de /1>031 de(volt o concepie care indic imitaia ca pe adevrata
cheie a misterului social, aceasta fiind principalul mecanism de modelare a
personalitii 'n ontogene(. Prin imitaie se reproduc trsturile eseniale ale
unei comuniti, asigur.ndu:se astfel perpetuarea acesteia.
S& F"eud, 'ntemeietorul psihanali(ei 'n primele decenii ale secolului CC,
ela)orea( o teorie comple+ %i mult mai su)til dec.t cele amintite anterior,
dar care , la r.ndul su , reduc diversitatea factorilor dinamogemi ai vieii
psihice %i sociale doar la doi- eros %i thanatos, rolul determinant av.ndu:1 'ns
li)idoul, adic pulsiunea se+ual , 'n ultim instan. 6lte orientri
psihanalitice pun accentul pe incontientul colectiv /C&& <u#g1, comple+ele
individuale generate 'n conte+tul vieii sociale /comple+ul de inferioritate la
A& Adle" de e+emplu1, sau ali factori derivai din ace%tia /v. 1032 1>51.
20
H+erciiu - H+emplificai %i comparai c.teva teorii care au 'ncercat s e+plice
diferitele aspecte ale vieii sociale
Clasificarea teoriilor. 'n psihologia social au fost ela)orate numeroase concepii
teoretice, fapt ce impune diferenierea acestora dup anumite criterii de clasificare-
/a1 'n funcie de sfera de aplica)ilitate, teoriile pot fi generale, vala)ile pentru o
gam larg de fenomene sociale, sau teorii particulare, vala)ile pentru o gam
restr.ns de fenomene. Din prima categorie ar putea fi amintit teoria instinctualist a
lui 7& Mc!ougall /1>0=1, care 'ncearc s e+plice esena vieii sociale prin e+istena
a%a:numitului 8spirit gregar9, sau teoria psihanalitic a lui S& F"eud privind rolul
se+ualitii 'n determinarea comportamentului. Din cea de a doua categorie putem
numi teoria disonanei cognitive a lui L& Festi#ge", sau pe cea a echili)rului cognitiv,
ela)orat de F& Heide".
/)1 'n funcie de domeniul de aplica)ilitate, pot fi identificate teorii care vi(ea(
structurarea personalitii 'n c.mp social, relaiile interpersonale, procesele %i
fenomenele psihosociale de grup, fenomenele de mas, comunicarea %i influena
social, procesele psihoorgani(aionale etc.
)unciile teoriilor. 5ndiferent de natura lor, teoriile 'ndeplinesc importante funcii,
at.t 'n activitatea epistemic, c.t %i 'n cadrul vieii sociale %i a activitilor practice.
Dintre acestea amintim-
descriu %i e+plic unitar un set de fenomene psihosociale, reproducti)ile 'n
condiii determinate, specificate ca atare2
organi(ea( datele de cunoa%tere o)inute pe cale empiric sau %tiinific2
diri<ea( activitatea de cunoa%tere, precum %i practica social pe anumite
direcii predilecte, cu cea mai mare relevan la un moment dat2
ofer criterii pentru optimi(area activitii individuale %i sociale,
sensi)ili(.nd oamenii asupra factorilor care le pot influena
comportamentele %i raporturile interpersonale2
fac posi)ile predicii asupra modului de desf%urare a proceselor %i
fenomenelor cuprinse 'n sfera lor de referin2
facilitea( activitatea de comunicare social, 'n msura 'n care teoriile
ela)orea( cele mai comple+e sisteme conceptuale care repre(int totodat )a(a
schim)ului informaional 2
asigur progresul general al cunoa%terii %i practicii sociale, oferind suportul
nemi<locit necesar structurrii %i de(voltrii con%tiente a tuturor raporturilor %i
activitilor umane.
0inteti(.nd, putem afirma c teoriile repre(int acele instrumente intelectuale
indispensa)ile pentru 'nelegerea universului socio:uman, oferind totodat repere
eseniale pentru structurarea %i orientarea propriului comportament, 'n condiiile
variate %i dinamice ale vieii personale %i sociale

*ns, teoriile , 'n calitatea lor de construcii intelectuale care elucidea( universul
natural %i social , su#t st"B#s legate de o alt/ di2e#siu#e 3u#da2e#tal/ a o"ic/"ei
21
acti,it/)i teo"etice sau 1"actice4 0i a#u2e 2etodologia. $aporturile dintre
dimensiunea teoretic %i cea metodologic sunt de complementaritate %i condiionare
reciproc, procesele reali(ate 'ntr:unul dintre aceste domenii reflect.ndu:se, direct sau
indirect, 'n cellalt domeniu.
>. /etoda n cercetarea tiinific.
/etoda repre(int, alturi de teorie, cea de a doua dimensiune esenial a activitii de
cunoa%tere %i a practicii sociale. *n sens larg, prin metod se 'nelege calea de urmat
n abordarea i rezolvarea unei clase de probleme4 deci, este o modalitate
standardizat prin care se rezolv eficient situaii problematice de un anumit tip. %n
sens restr#ns, termenul de metod desemneaz o procedur concret de reglare a
unei aciuni, de natur pra$iologic sau gnoseologic, n scopul atingerii obiectivului
dorit2 este partea tehnic a unui demers epistemic /3&2 3=2 =22 >52 21>1.
/etodologia, 'neleas ca ansamblul organizat al metodelor utilizate ntr-o anumit
sfer a aciunilor practice i de cunoatere, repre(int componenta cea mai dinamic
'n %tiina %i practica contemporan, condiion.nd 'n mod esenial progresele
spectaculoase din ultimele decenii. Dup o cele)r afirmaie a lui Lessi#g, 'ntre
adevrul oferit cu o m.n, %i calea spre acel adevr oferit cu cealalt m.n, ar tre)ui
totdeauna s alegem calea, ca fiind generatoare de mult mai multe adevruri dec.t cel
care ni se ofer.
A# 1sihologia social/ se utili.ea./ u# s1ect"u la"g de 2etode$ u#ele cu ca"acte"
ge#e"al4 utili.ate 0i 5# alte do2e#ii de cu#oa0te"e Co+se",a)ia4 e81e"i2e#tul4
2odela"ea ci+e"#etic/4 2etoda statistic/ 0&a&D4 altele cu u# ca"acte" s1eci3ic
C2etoda socio2et"ic/4 a#cheta 1sihosocial/4 i#te",iul4 studiul docu2e#telo"4
2etoda testelo" etc&D&
*om "ace o scurt prezentare a metodelor utilizate +n psihologia social& subliniind
eigenele speci"ice acestui domeniu.
Observaia este o metod fundamental a cunoa%terii %tiinifice %i empirice, const.nd
din nregistrarea riguroas i planificat a desfurrii naturale a unui proces,
fenomen, comportament sau aciune, fr intervenia observatorului n desfurarea
acestora.
Hficiena o)servaiei ca metod de cunoa%tere depinde at.t de calitile personale ale
o)servatorului /spiritul de o)servaie, capacitatea de concentrare, calitile atenie,
volumul %i fidelitatea memoriei, capacitatea asociativ %i de anali( %.a.1, c.t %i de
modul cum se pregte%te %i se desf%oar activitatea de o)servare, cu respectarea
riguroas a unei serii de e+igene metodologice specifice. @om pre(enta 'n continuare
c.teva dintre aceste reguli metodologice-
1. Preci(area %i delimitarea riguroas a o)iectivului o)servaiei, astfel 'nc.t
atenia s poat fi optim focali(at asupra unor aspecte %i dimensiuni
semnificative.
2. Hfectuarea unei documentri teoretice preala)ile c.t mai complete asupra
o)iectivului de o)servat.
22
3. Formularea pe aceast )a( a unor ipote(e de lucru, cu rolul de a orienta %i
structura actul o)servaional pe anumite direcii predilecte, ipote(e care vor fi
validate sau invalidate de datele e+perimentale o)inute ulterior.
4. Hla)orarea unui plan o)servaional detaliat, care s vi(e(e e+plicit varia)ilele
de interes, modul de 'nregistrare a datelor, etapele %i durata o)servaiei, locul de
desf%urare etc.
5. Pregtirea instrumentarului necesar desf%urrii o)servaiei %i 'nregistrrii
re(ultatelor /ta)ele de 'nscriere a datelor, aparatur optic, video sau audio,
sisteme de 'nregistrare automat, materiale au+iliare %.a.1.
&. Hfectuarea unor o)servaii multiple, 'n condiii c.t mai variate, cu 'nregistrarea
riguroas %i imediat a tuturor aspectelor constatate.
?. Prelucrarea re(ultatelor prin anali(a %i sistemati(area acestora, at.t 'n raport cu
ipote(ele adoptate iniial, c.t %i 'n raport cu alte presupo(iii care pot fi sugerate
chiar de natura datelor o)inute.
=. Desprinderea conclu(iilor %i formularea de noi ipote(e.
#)servaia poate fi simpl sau comple$, 'n funcie de numrul factorilor %i
dimensiunilor avute 'n vedere2 direct sau indirect, 'n funcie de pre(ena nemi<locit
a o)servatorului, sau de utili(area unor sisteme de 'nregistrare automat, video sau
audio2 continu sau discontinu, prin secvenionarea planificat a activitii de
o)servaie 'n uniti temporale determinate. #)servaia poate fi folosit ca o metod
distinct, sau 'n cadrul unui set metodologic, 'n com)inaie cu e+perimentul, ancheta
social, interviul %.a.
De%i aparent simplu de utili(at, o)servaia psihosociologic pre(int anumite
particulariti a cror ignorare poate conduce la o serioas viciere a re(ultatelor
o)inute prin utili(area sa. 6ceste particulariti deriv din specificul interaciunilor
umane, 'n cadrul crora su)iecii aflai 'n relaie se influenea( reciproc, at.t direct :
prin semnificaia nemi<locit a unor secvene comportamentale %i efectele perceperii
acestora de ctre 8cellalt9, c.t %i indirect : prin intermediul seturilor perceptiv:
repre(entative %i a 8filtrelor personale9 care pot intervenii 'n desf%urarea relaiilor
interpersonale, fie ele %i indirecte, estompate sau acion.nd pentru scurt timp.
0upunem ateniei dou dintre aceste particulariti. *n primul r.nd, tre)uie reinut
faptul c orice persoan care se %tie sau )nuie%te c este o)servat, '%i modific
sensi)il comportamentul %i atitudinile. 6ceste modificri ale 8prestaiei sociale9 sunt
'n str.ns corelaie cu semnificaia pe care o)servatul o acord o)servatorului.
Concret, aceste schim)ri comportamentale pot 'm)rca diferite forme, 'ncep.nd cu
discrete reineri sau 8retrageri9, %i a<ung.nd p.n la adoptarea unor 8m%ti9, 8efecte de
faad9 sau ostentaii , de natur s afecte(e serios acurateea re(ultatelor o)servaiei.
'n consecin, utilitatea metodei depinde direct de discreia pe care o)servatorul o
asigur 'n situaia dat2 cu c.t este mai puin vi(i)il, cu at.t re(ultatele vor fi mai
relevante. *n al doilea r.nd, o)inerea %i mai ales interpretarea datelor o)servaionale
pot fi afectate de intervenia incon%tient a filtrelor su)iective ale o)servatorului, de
natur cognitiv, afectiv, motivaional sau a+iologic.
Fenomenul se datorea( faptului c se 'nt.mpin serioase dificulti 'n efortul de
su)iectivi(are a activitii de o)servaie. *n consecin, con%tient fiind de aceast
posi)il surs de erori, o)servatorul tre)uie s se deta%e(e total de situaia o)servat,
evit.nd orice form de implicare su)iectiv 'n 'nregistrarea %i interpretarea datelor.
6ceast stare de 8desu)iectivi(are9 se o)ine destul de dificil, necesit.nd un spirit
critic fin %i foarte activ.
5mplicarea propriei su)iectiviti 'n interpretarea unor situaii, fapte sau persoane este
gre%eala cea mai comun 8omului de pe strad9, care '%i proiectea( propriile
23
sentimente, vi(iuni sau credine 'n formularea unei interpretri2 'ns, acest fapt nu:1
'mpiedic s considere propria opinie ca 8strict o)iectiv9, datorit simplului fapt c
8a v(ut personal ceea ce s:a 'nt.mplat9.
Eperimentul repre(int elementul central al oricrui sistem metodologic, din
utili(area sa deriv.nd cele mai spectaculoase progrese ale %tiinei contemporane.
Utili(area e+perimentului asigur satisfacerea a dou e+igene fundamentale ale
cunoa%terii %tiinifice- a1 un control riguros asupra diferiilor factori care intervin 'n
desf%urarea unui proces sau fenomen2 )1 reproducti)ilitatea condiiilor 'n care
respectivele fenomene se produc /v. 3=1.
*n principiu, metoda e+perimental presupune crearea n condilii riguros prestabilite
a unei situaii e$perimentale n cadrul creia s se poat determina cantitativ
influena unui factor +variabila independent, asupra altor factori implicai n
producerea unui fenomen +variabilele dependente,. 'n acest fel, prin transformarea
succesiv a fiecrui factor 'ntr:o varia)il independent, se pot sta)ili sistemele de
relaii cau(ale %i condiionale 'n c.mpul crora se produce fenomenul cercetat.
Datorit caracterului su proiectat, e+perimentul ofer at.t posi)ilitatea
reproducti)ilitii, deci a verificrii 'n condiii diferite %i de ctre speciali%ti diferii a
unei anumite relaii cau(ale, c.t %i pe aceea a pregtirii adecvate %i preala)ile a
instrumentarului tehnic necesar 'nregistrrii %i prelucrrii datelor o)inute. !otodat,
datorit caracterului su provocat, metoda e+perimental ridic numeroase pro)leme
legate de posi)ilitatea i(olrii unor varia)ile, fr ca acest lucru s 8artificiali(e(e9
fenomenul studiat, scol.ndu:1 astfel din cursul su natural. 5mplicarea unor
cercettori 'n provocarea unor fenomene artificiale, pasi)ile s produc efecte
psihoindividuale sau psihosociale imprevi(i)ile ridic %i unele pro)leme de ordin
deontologic, care necesit o atenie cu totul special.
)lasificarea e+perimentelor poate fi fcut 'n funcie de mai multe criterii. Dup locul
de desf%urare, pot fi e+perimente de laborator sau naturale /de teren1. Ultimele ofer
avanta<ul reducerii gradului de artificialitate specific e+perimentelor de la)orator, dar
se pierde implicit posi)ilitatea reali(rii unui control riguros asupra tuturor
varia)ilelor, e+ist.nd totdeauna posi)ilitatea apariiei unor factori aleatori, pe care
cercettorul s nu:i poat identifica2 totodat, desf%urarea 'n condiii naturale a unei
situaii e+perimentale reduce %ansa reproducti)ilitii acesteia.
*n funcie de modul de iniiere a e+perimentelor, acestea pot fi provocate sau
invocate. Cele provocate implic proiectarea %i reali(area intenionat a unei situaii
e+perimentale, 'n momentul ales de cercettor, pornind de la anumite ipote(e de lucru2
e+perimentul invocat presupune efectuarea unei anali(e sistematice asupra unei
situaii psihosociale produs spontan, 'n anumite condilii social:istorice, dar asupra
desf%urrii creia cercettorul deine suficiente date relevante, o)inute prin
intermediul participanilor, martorilor, documentelor %.a. *n acest fel pot fi studiate o
multitudine de fenomene sociale consumate sau 'n curs de desf%urare. De e+emplu,
poate fi determinat influena televi(iunii asupra diferitelor categorii socioculturale,
structurarea opiunilor profesionale 'n funcie de anumite condilii sociale %i
economice, dinamica stresului 'n societatea industriali(at etc. *n funcie de
dimensiunea temporal avut 'n vedere, e+perimentele pot fi sincronice, prin sta)ilirea
parametrilor unui fenomen a%a cum se pre(int la un moment dat, sau diacronice, prin
care se evidenia( dinamica fenomenului.
Desf%urarea unui e+periment psihosocial presupune parcurgerea mai multor etape
principale, %i anume-
24
Preci(area 'n termeni operaionali a o)iectivului cercetrii2 dac este posi)il,
o)iectivul principal se divi(ea( 'n mai multe pro)leme specifice care pot fi a)ordate
distinct, din punct de vedere fi(ic sau metodologic, prin desf%urarea e+perimentului
'n mai multe etape.
Documentarea teoretic %i metodologic asupra tuturor aspectelor pe care le ridic
pro)lematica respectiv.
Formularea ipote(elor de lucru2 setul de ipote(e propus spre verificare re(ult 'n urma
unei activiti comple+e de anali( a informaiilor e+istente, a unor date
o)servaionale anterioare %.a., intuiia cercettorului <uc.nd un rol aprecia)il 'n
formularea unor presupo(iii suscepti)ile de a deschide noi direclii 'n cercetare.
Proiectarea teoretic a e+perimentului- preci(area setului de varia)ile %i a modului de
control %i evaluare a acestora2 imaginarea 'n detaliu a situaiei e+perimentale2 alegerea
metodelor %i tehnicilor de 'nregistrare %i prelucrare a datelor2 sta)ilirea condiiilor
generale de desf%urare a e+perimentului, astfel 'nc.t s se evite apari/ia unor factori
pertur)atori2 sta)ilirea etapelor %i duratei e+perimentului %.a.
6lctuirea grupurilor e+perimentale %i de control, pe )a(a e%antionrii statistice a
populaiei de )a(, asigur.ndu:se omogenitatea caracteristicilor de fond, importante
pentru cercetare /v.rst, se+, nivel de instrucie etc.1.
Hla)orarea sau alegerea instrumentelor de lucru /chestionare, )aterii de teste, scenarii
%.a.1, validarea acestora printr:o operaie de pretestare %i sta)ilirea condiiilor concrete
de aplicare.
6sigurarea mi<loacelor materiale %i tehnice necesare e+perimentrii. Desf%urarea
e+perimentului, prin manipularea varia)ilelor independente %i 'nregistrarea efectelor
asupra varia)ilelor dependente, 'n condiiile eliminrii eventualilor factori pertur)atori
sau fr semnificaie 'n situaia dat. Centrali(area, sistemati(area %i prelucrarea
datelor o)inute, pe aceast )a( formul.ndu:se conclu(iile ce se impun2 acestea pot
confirma sau infirma ipote(ele de lucru, dar totdeauna pot constitui punctul de plecare
pentru noi investigaii %tiinifice.
,etoda statistic constituie o modalitate foarte eficient de prelucrare a datelor
o)inute 'n cursul unor cercetri, folosind instrumentul deose)it de puternic al
statisticii matematice. 6stfel, se pot calcula valorile medii ale unui %ir de varia)ile,
dispersiile, a)aterile medii %i cele standard, indicii de corelaie dintre dou serii de
date, dependena funcional dintre dou sau mai multe varia)ile etc. # importan
deose)it pentru cercetarea psihosociologic o repre(int tehnica anali(ei factoriale,
care permite decelarea indirect a unor factori care intervin legic ca relaie, %i
semnificativ ca pondere 'n desf%urarea unui proces sau fenomen psihosocial.
"etoda statistic se aplic e+clusiv unor serii de date e+perimentale o)inute prin
diferite alte procedee2 datorit rafinamentului %i rigorii sale, se poate o)ine nu numai
verificarea unor ipote(e, dar se pot sta)ili %i anumite tipuri de cone+iuni e+istente
'ntre parametrii care caracteri(ea( un fenomen. *n consecin, metoda statistic a
devenit indispensa)il 'n proiectarea sonda<elor de opinie %i prelucrarea re(ultatelor
acestora, 'n ela)orarea )ateriilor de teste, sta)ilirea gradului de relevan a unor
instrumente %tiinifice %.m.a.
De remarcat c indicatorii statistici, cei de corelaie : de e+emplu, nu pot releva
legturile cau(ale dintre factorii caracteristici unui fenomen, acestea put.nd fi relevate
prin alte mi<loace /prin intermediul e+perimentului : 'n primul r.nd1. 6ce%ti indicatori
relev numai tendinele care se manifest 'n cadrul unei populaii statistice, precum %i
anumite tipuri de corelaie 'ntre factorii caracteristici unui fenomen /corelaii simple,
25
multiple, pariale etc12 pentru a se sta)ili %i relaiile cau(ale dintre varia)ile se folosesc
tehnicile anali(ei de dependen %i cele ale anali(ei recursive /3&2 1>42 21>1.
#tudiul documentelor constituie o modalitate eficient de o)inere a unor informaii
importante privind desf%urarea unor evenimente sau fenomene psihosociale trecute,
dar care au fost consemnate 'n documentele timpului. Presa, auto)iografiile sau
memoriile unor persona<e semnificative, documentele oficiale ale epocii, <urnalele de
cltorie, corespondena particular %.a., constituie tot at.tea surse din care se pot
e+trage informaiile indispensa)ile pentru reconstituirea modului de desf%urare a
unor evenimente istorice, relevarea specificului psihosocial al diferitelor epoci,
studierea dinamicii relaiilor psihosociale, sta)ilirea profilului comportamental %i
moral al unor grupuri sociale de:a lungul timpului, evidenierea principalelor
dimensiuni ale vieii sociale %i de familie, influena modelelor socioculturale asupra
personalitii de )a( %i a relaiilor interpersonale, evoluia raporturilor dintre indivi(i,
grupuri, organi(aii %i instituiile sociale 'n etape istorice deose)ite etc.
Lumeroase pro)leme de psihosociologie istoric au fost a)ordate prin intermediul
studierii arhivelor. 6stfel, au fost cercetate evoluiile interaciunilor familiale 'n plan
istoric /adli#, 1>?=1, stilurile de via ale v.rstnicilor %i femeilor 'n diferite epoci
/Ruddic9 %i !a#iels, 1>??1, structurarea unor modele psihosociale 'n momente
istorice deose)ite /e"ge#, 1>?31 %.a.
De e+emplu, propun.ndu:%i s releve factorii sociali care influenea( creativitatea 'n
plan istoric, Si2o#to# utili(ea( cu succes aceast metod /1>=41..
Chiar prin studierea unor documente contemporane /pres, arhive <udiciare %.a.1, se
pot releva cone+iuni psihosociale importante pentru e+plicarea producerii %i evoluiei
unor fenomene- escaladarea violenei %i delincvenei, consumul de droguri, violena
con<ugal %i divorurile, dinamica unor instituii sociale, apariia %i evoluia unor
conflicte sociale ma<ore etc.
#tudiul de teren este o metod eficient pentru cercetarea direct a unor procese %i
fenomene psihosociale 'n curs de desf%urare. Folosind o)servaia, anchetele %i
interviurile, cercetarea documentelor unor instituii locale, reconstituirile %.a., se pot
o)ine informaii comple+e privind producerea %i desf%urarea unor evenimente,
profilul comportamental al oamenilor dintr:o anumit (on geografic, modul de
funcionare a unor organi(aii, structura relaiilor sociale 'n cadrul unor grupuri etnice
sau religioase etc. 6tunci c.nd studiul de teren vi(ea( un fapt singular /persoan,
eveniment, grup sau instituie1, investigaia poart numele de studiu de caz.
Ca regul principal de desf%urare, informaia solicitat tre)uie s fie c.t mai
complet, vi(.nd toate aspectele %i dimensiunile o)iectivului, chiar dac unele date nu
par de interes la o prim anali(2 prelucrrile %i anali(ele ulterioare pot sugera ale
ipote(e, 'n a cror susinere informaiile aparent secundare pot avea un rol deose)it. *n
situaia 'n care se urmre%te nu numai cunoa%terea unui o)iectiv, ci %i producerea unor
schim)ri ale acestuia, se vor)e%te de cercetare-aciune2 'n acest ca(, su)iecii:actori
particip 'mpreun cu cercettorii la anali(a %i soluionarea unor pro)leme de interes
comun.
Cercetrile:aciune au fost iniiate de ;& Le:i#, %i au urmrit modificarea atitudinilor
'n cadrul unor grupuri special constituite2 pentru schim)area preferinelor alimentare
'n timpul celui de al doilea r()oi mondial , de pild. Ulterior, numero%i cercettori
au o)inut re(ultate remarca)ile 'n ela)orarea unor strategii de schim)are a am)ianei
sociale %i a raporturilor interpersonale, prin intermediul unei cola)orri li)er acceptate
'ntre participanii la aciune %i cercettori. !erapiile de grup se )a(ea( 'n esen pe
2&
acest principiu, 'ns metoda poate fi folosit 'n cadrul oricror medii grupale sau
organi(aionale.
Cercetarea:aciune vi(ea( cone+area organic a dou tipuri de demersuri- cercetarea,
prin care se urmre%te progresul cunoa%terii 'ntr:un anumit domeniu %i aplicarea
re(ultatelor cercetrii 'n scopul optimi(rii raporturilor umane %i a performanelor
grupurilor sociale.
$ncheta social este o metod prin care cercettorii pot o)ine informaii privind
anumite fenomene, procese %i evenimente sociale prin intermediul opiniilor e+primate
de su)iecii implicai, direct sau indirect. 6ncheta presupune formularea unor seturi
de 'ntre)ri pertinente care s vi(e(e aspectele cele mai relevante pentru o)iectivul
cercetrii2 rspunsurile la aceste 'ntre)ri se pot o)ine direct /interviu oral1, sau
indirect /chestionar cu rspunsuri scrise1.
#onda'ul de opinie este cea mai rsp.ndit %i eficient form de cercetare a opiniei
pu)lice pe )a( de chestionar /2031. #rgani(area unui sonda< presupune-
1. Formularea clar %i e+plicit a o)iectivului cercetrii2 informaiile solicitate
celor intervievai pot vi(a inteniile, atitudinile, evalurile sau motivaiile acestora
'n raport cu o situaie foarte clar pre(entat.
2. #peraionali(area o)iectivului cercetrii, 'n scopul relevrii dimensiunilor,
indicatorilor %i indicilor prin intermediul crora poate fi evaluat de ctre
cercettor situaia social supus studiului.
3. Hla)orarea setului de 'ntre)ri care s acopere pro)lematica cercetrii, in.nd
cont de criteriile de completitudine, relevan %i claritate.
4. Construirea unui e%antion repre(entativ din punct de vedere statistic pentru
categoriile de populaie vi(ate de cercetare.
5. Pretestarea instrumentelor de lucru %i efectuarea unor eventuale corecii asupra
acestora, 'n funcie de re(ultatele o)inute.
&. 0ta)ilirea tehnicilor de 'nregistrare a datelor, preci(area modalitilor de
prelucrare statistic a acestora %i a condiiilor de desf%urare a sonda<ului.
?. Desf%urarea propriu:(is a sonda<ului de opinie.
=. Prelucrarea re(ultatelor, sistemati(area acestora %i formularea conclu(iilor.
Prin reluarea sonda<ului la anumite perioade se poate o)ine o imagine foarte e+act
asupra dinamicii unor fenomene psihosociale, de e+emplu schim)area opiunilor
electorale ale unei categorii sociale dup luarea unor msuri nepopulare de ctre
guvernani.
0onda<ul de opinie este o metod larg folosit at.t 'n cercetarea psihosociologic c.t
%i 'n interesul diferitelor instituii oficiale sau particulare- partide politice, instituii
guvernamentale, servicii de marJeting %i pu)licitate, organi(aii de asisten social
etc.
!ocmai datorit frecvenei de utili(are %i a eficienei sale practice, efectuarea
sonda<elor de opinie ridic serioase pro)leme de ordin deontologic- organi(area
sonda<ului %i :mai ales: prelucrarea %i interpretarea re(ultatelor, tre)uie s se fac cu
ma+im acuratee %i pro)itate profesional, pentru a se elimina orice posi)ilitate de
manipulare a opiniei pu)lice. Hste (ona 'n care manifestarea 8efectului #edip9 este
foarte vi(i)il- o prognoz tinde s se realizeze n virtutea simplului fapt c a fost
fcut.
,etoda sociometric permite relevarea %i studierea relaiilor interpersonale de ordin
afectiv din cadrul grupurilor prin intermediul aplicrii unor chestionare sociometrice.
0ociometria ca teorie psihosociologic a fost ela)orat de <&L& Mo"e#o /1>541, testele
2?
sociometrice fiind corolarul practic al acesteia. "etoda sociometric permite
evidenierea %i cuantificareaN orientrii %i densitii relaiilor prefereniale din cadrul
grupurilor, po(iia fiecrui mem)ru 'n structura socioafectiv, coe(iunea %i
funcionalitatea sistemului grupal, dispunerea diferitelor centre de putere %i influen,
sursele unor eventuale )loca<e 'n reali(area sarcinii, apariia unor tendine spre
scindare etc./15?2 141.
!estele sociometrice se utili(ea( 'mpreun cu un instrumentar matematic destul de
variat, 'ncep.nd cu tehnicile simple de calculare a unor indicatori sociometrici
/indicele statutului sociometric, indicele de e+pansivitate afectiv sau coe(iune
grupal %.a.1, %i a<ung.ndu:se p.n la utili(area unor tehnici de calcul matricial %i
vectorial, prin care se evidenia( aspecte importante in.nd de dinamica structurilor
psihosociale de grup /4=, 1331.
Prin de(voltri recente, a fost ela)orat tehnica panelului sociometric, care permite
anali(a diacroniei structurilor prefereniale ale grupului. *n acest ca( testele
sociometrice se aplic la intervale determinate de timp /intervale de schim)are1, dup
care se alctuie%te tabelul de rotaie sociometric. 6stfel se evidenia( schim)rile
intervenite la nivelul diferitelor structuri ale grupului, ceea ce permite reali(area unor
predicii asupra evoluiei grupului / 3&2 ?>1.
!estul sociometric const dintr:un set de 'ntre)ri prin care se solicit su)iecilor s:%i
e+prime preferina, respingerea sau indiferena fal de ceilali mem)ri ai grupului.
#piunile se formulea( 'n raport cu un anumit gen de activitate care urmea(,
ipotetic, s se desf%oare 'mpreun- petrecerea timpului li)er, desf%urarea activitii
curente, specifice grupului, re(olvarea unor situaii pro)lematice noi etc., acesta fiind
de fapt criteriul sociometric.
6plicarea testului se poate face pe orice tip de grup /%colar, de munc, militar,
sportiv 1, 'ns succesul metodei depinde 'n mare msur de crearea unui climat de
acceptare a investigaiei de ctre mem)ri grupului2 este necesar 'nvingerea unei
anumite re(istene la intru(iune, care este cu at.t mai mare cu c.t grupul este mai
coe(iv.
#calele de atitudini i chestionarele de personalitate. *n cercetarea psihosociologic
este foarte important evaluarea intensitii unor opinii sau atitudini, indicator care
permite nu numai 'nelegerea unor stri de fapt, dar poate constitui )a(a unor
progno(e asupra comportamentului individual, de grup %i social. Pentru sta)ilirea
intensitii atitudinale au fost ela)orate scale speciale, )a(ate fie pe autoevaluare, fie
pe aprecierea dat de speciali%ti, pe )a(a unor criterii clare de o)iectivitate /v. 1111.
Cea mai simpl scal de atitudini )a(at pe autoevaluare const 'n urmtoarele- se
solicit ca su)iecii s:%i preci(e(e po(iia fal de o anumit situaie sau pro)lem /de
e+emplu, fal de o anumit propunere de reorgani(are a unei instituii din care fac
parte1. H+primarea atitudini se face pe o scal cu %ase valori- 1 O sunt total de acord2 2
O sunt de acord2 3 O sunt foarte puin de acord2 4 O nu prea sunt de acord2 5 O nu sunt
de acord2 & O sunt total 'mpotriv. 0:a folosit un numr par de trepte de evaluare
pentru a evita tendina unor su)ieci de a da rspunsuri neanga<ante, plasate la
mi<locul scalei de evaluare.
Un alt procedeu const 'n a ordona dup preferin un set de activiti sau variante
atitudinale. De pild, se poate cere su)iecilor s ordone(e 'n ordinea preferinelor
diferitele activiti posi)ile de petrecere a timpului li)er2 sau s ordone(e o serie de
personaliti politice 'n funcie de 'ncrederea pe care le:o acord etc. *n acest ca(,
intensitatea opiunii re(ult de po(iia ocupat de fiecare variant 'n cadrul seriei
propus.
2=
Unul dintre cele mai cunoscute procedee de scalare are la )a( scara distanei sociale,
ela)orat de Boga"dus. *ntre)rile pot avea urmtoarea form general- 8Consider.nd
o anumit persoan 8+9, sau orice persoan aparin.nd unui grup 8E9 /care poate fi un
grup etnic, religios, politic etc.1, apreciai 'n ce msur ai accepta s v fie apropiat9.
0e ofer urmtoarele variante de rspuns- 1: rud apropiat prin alianl2 2: rud de
gradul 552 3: prieten2 4: vecin de strad2 5: coleg de munc2 &: locuitor 'n acela%i ora%2
?: cetean 'n ara dv.2 =: turist 'n ara dv.2 >: fr drept de intrare 'n ar. 5ntensitatea
atitudini de acceptare sau respingere se evaluea( prin intermediul treptei de distan
social indicat de su)iectul chestionat. 6plic.ndu:se unei populaii reprezentative
din punct de vedere statistic, re(ultatele pot fi deose)it de interesante %i cu o evident
utilitate 'n ela)orarea unor strategii politice, sociale sau educaionale.
Corelativ cu scalele de atitudini4 chestio#a"ele 0i i#,e#ta"ele de 1e"so#alitate 1ot
o3e"i i#3o"2a)ii se2#i3icati,e 1"i,i#d a#u2ite di2e#siu#e ale 1e"so#alit/)ii4
1"i,it/ di# 1e"s1ecti,a 1sihologiei sociale$ socia+ilitatea4 co#3o"2is2ul4
e81a#si,itatea a3ecti,/4 ca1acitatea de "ela)io#a"e social/4 te#di#)ele e8t"a> sau
i#t"o,e"si,e4 i#telige#)a social/4 tole"a#)a la 3"ust"a"e4 ca1acitatea de asu2a"e a
"iscului4 te#di#)ele #e,"otice cu i#cide#)/ asu1"a "ela)iilo" sociale %.a.
Chestionarele de personalitate pot fi unifa(ice , c.nd relev %i investighea( o singur
dimensiune a personalitii, sau multifa(ice , de tip "innesota sau 1& PF. 6lturi de
chestionare se utili(ea( %i testele propriu:(ise de personalitate, cele proiective av.nd
cel mai 'nalt grad de relevan 'n investigarea structurilor profunde ale personalitii.
.
Ca %i 'n ca(ul aplicrii altor tipuri de chestionare, tre)uie s se acorde o atenie
deose)it tendinelor spre disimulare %i pre(entare 'ntr:o lumin favora)il a unora
dintre su)ieci, tendine care se manifest 'ntr:o msur diferit nu numai de la
persoan la alta, ci %i de la un spaiu cultural la altul.
10. )ercetarea operaional n tiinele sociale
*n urma unui firesc proces de de(voltare %i maturi(are, 'n cadrul %tiinelor sociale a
'nceput s se manifeste 'nc de la <umtatea secolului CC o aspiraie tot mai
accentuat spre rigoarea specific %tiinelor po(itive /fi(ic, chimie, )iologie %.a.12
aspiraie foarte vi(i)il mai ales 'n cadrul sociologiei %i psihosociologiei. H+presia
sintetic a acestei evoluii o constituie cercetarea operaional, un sistem metodologic
coerent %i riguros, care rspunde tendinei o)iective de reglare a demersului epistemic
pe )a(a unor criterii stricte, e+plicit e+puse %i respectate 'n toate fa(ele de desf%urare
a cercetrii. 6cest fapt constituie o premis pentru reali(area unei corelri a
re(ultatelor teoretice %i e+perimentale o)inute de diferii cercettori, 'n condiii dintre
cele mai diferite.
!e"iniie
0inteti(.nd, putem defini cercetarea operaional ca un principiu metodologic care
presupune: l, un ansamblu de metode i tehnici cu caracter interdisciplinar4 ,
realiz#nd un sistem4 5, prin care se asigur construirea progresiv a unui spaiu de
cunoatere bine precizat4 6, viz#nd elaborarea unor paradigme i7sau a unor
strategii de aciune eficient +68,.
6nali(ate separat, regulile, procedeele %i tehnicile cercetrii operaionale nu sunt
neaprat originale, 'ns s:a adoptat o perspectiv unificatoare care asigur coerena
2>
sistemului metodologic, orientarea clar a cercetrii %tiinifice 'n raport cu un set de
criterii epistemologice %i pra+iologice, prefigur.nd astfel %i modalitile de finali(are a
acesteia. Comparativ cu situaia 'n care fiecare cercettor utili(a selectiv unele sau
altele dintre instrumentele cercetrii pe )a(a unor criterii particulare, progresul
reali(at 'n urma. adoptrii acestui sistem metodologic este cu totul remarca)il.
Cercetarea operaional presupune adoptarea unui sistem de reguli formulate pe trei
niveluri- a1 reguli referitoare la selectarea %i preci(area o)iectivului cercetrii2 )1
reguli vi(.nd mi<loacele %tiinifice %i tehnicile folosite 'n cadrul cercetrii2 c1 reguli de
sta)ilire a criteriilor epistemologice dup care se structurea( at.t demersul
e+perimental, c.t %i cel de prelucrare a datelor astfel o)inute. Deoarece cercetarea
operaional '%i propune 'n mod e+plicit s fundamente(e aciunea de deci(ie 'n raport
cu comportamentul sistemului anali(at, multe dintre aceste prescripii metodologice
sunt i(omorfe cu criteriile de optimi(are a aciunii formulate 'n cadrul pra$iologiei i
teoriei generale a aciunii2 totodat, aceasta sunt %i criterii 'n virtutea crora un sistem
real poate deveni o)iect al cercetrii operaionale /4=, 421.
Benerali(.nd, demersul operaional solicit parcurgerea unor etape cu un coninut
)ine preci(at %i anume /451-
#tabilirea obiectivelor cercetrii. Hste necesar o delimitare realist a pro)lemei sau
scopului urmrit, evit.nd supradimensionrile sau formulrile am)igue care pot
determina o orientare eronat a cercetrii. Circumscrierea pro)lematicii corespunde,
din punct de vedere epistemologic, relevrii conceptelor de )a( care desemnea(
aspectele eseniale ale fenomenului investigat2 implicit, se optea( pentru o anumit
concepie teoretic general, regsit ulterior la nivelul definiiilor de lucru %i 'n
modul de concepere a sistemului de relaii din cadrul fenomenului cercetat, %i dintre
aceste %i mediul su. Definiiile de lucru vor constitui )a(a operaionalizrii
conceptelor, etap esenial 'n cadrul cercetrii operaionale2 'ns, pentru aceasta,
definiiile tre)uie s corespund unor criterii logice stricte privind preci(area genului
pro+im %i diferenelor specifice, precum %i unor criterii de completitudine, coeren %i
noncontradicie.
Operaionalizarea conceptelor. *n aceast etap se ela)orea( sistemul de
dimensiuni, indicatori %i indici care definesc conceptele de lucru 'n spaiul particular
al unei cercetri. Un concept este cel mai adesea definit printr:un ansam)lu de note
a)stracte, care 'i confer un anumit grad de universalitate. *n conte+tul unei cercetri
concrete este necesar o 8specificare9 a conceptului, echival.nd cu deta%area
sistemului de relaii o)serva)ile %i msura)ile, specifice fenomenului vi(at2 aceste
relaii vor constitui direcii de aciune %i cunoa%tere pentru cercettor.
!peraionalizarea este direct condiionat de atitudinea teoretic fal de c.mpul
empiric investigat. De aceea, paralel cu aciunea de delimitare a cadrului conceptual
se ela)orea( sau se adopt %i un ansam)lu de ipote(e care :din perspectiva unei
anumite teorii: <ustific sistemul de relaii 'n care sunt plasate conceptele de )a(,
corelativ cu sistemul de dimensiuni, indicatori %i indici propus pentru cercetarea
concret.
Ela+o"a"ea 2odelului teo"etic& 6ceast fa( implic dou momente principale- a1
simplificarea operaional, prin care se selectea( un set de dimensiuni %i varia)ile
considerate relevante pentru o anumit etap a cercetrii2 )1 relevarea legturilor
funcionale dintre dimensiunile %i varia)ilele reinute din perspectiva ipote(elor de
lucru adoptate %i a informaiei %tiinifice aferent o)iectivului cercetrii. !otodat, se
ela)orea( schema pre(umtiv a legturilor cau(ale %i condiionale dintre varia)ile2 se
30
au 'n vedere legturile cau(ale lineare, ramificate, circulare sau structurate. Hste
evident c ela)orarea modelului teoretic al fenomenului cercetat presupune selecia %i
ponderarea informaiei e+istente. 5ntroducerea unor factori de pro)a)ilitate 'n
structura modelului echivalea( cu 8deschiderea9 acestuia 'n raport cu re(ultatele
ulterioare ale altor cercetri concrete.
#electarea instrumentelor de lucru. *n aceast etap sistemul de dimensiuni %i
indicatori este transpus 'ntr:o tehnic de investigare e+perimental specific-
chestionare, fi%e de o)servaie cuantificat, )aterii de teste etc. Deoarece fiecare
instrument de investigaie psihosociologic posed o anumit 8transparen9 'n raport
cu teoria din perspectiva creia a fost ela)orat, este esenial s se evite preluarea
necritic a unor tehnici de investigare, a cror racordare la specificul cercetrii
operaionale nu a fost verificat.
Elaborarea modelului eperimental. 0e sta)ilesc elementele vi(.nd cadrul concret al
desf%urrii cercetrii, modalitile de control asupra varia)ilelor independente %i de
'nregistrare a valorilor induse varia)ilelor dependente, msurile de eliminare a
eventualelor pertur)aii %.a. De remarcat c situaia e+perimental astfel circumscris
apare ca fiind structurat at.t de modelul teoretic adoptat, c.t %i de natura
instrumentelor de cercetare folosite.
Eperimentarea operaional. Presupune sta)ilirea 'n condiii strict determinate a
dependenelor funcionale dintre varia)ilele luate 'n studiu2 concret, se sta)ilesc
valorile indicatorilor %i indicilor re(ultai 'n urma operaionali(rii conceptelor de
lucru %i a simplificrii operaionale reali(at ulterior. !re)uie respectat recomandarea
general ca pre(ena cercettorului s nu pertur)e sau s vicie(e desf%urarea
e+perimentului, acesta pstr.ndu:se 'n (ona factorilor neutri.
Interpretarea rezultatelor. *n urma prelucrrii datelor e+perimentale, interpretarea
acestora se face dintr:o tripl perspectiv- a1 a ipote(elor de lucru adoptate2 )1 a
sistemului de dimensiuni, indicatori %i indici folosit pentru descrierea c.mpului
operaional2 c1 a eficienei %i relevanei instrumentelor de cercetare folosite.
Conclu(iile cercetrii se refer totdeauna la un anumit c.mp operaional, transpunerea
acestora 'ntr:un alt conte+t neput.ndu:se face dec.t 'n urma unei activiti
suplimentare de verificare %i adaptare critic.
Elaborarea teoretic. *n urma determinrii dependenelor funcionale dintre
dimensiunile %i indicatorii relevani pentru fenomenul cercetat, a coro)orrii
re(ultatelor cercetrii cu informaia %tiinific de<a e+istent, %i a unui demers sintetic:
creator indispensa)il, se configurea( modelul teoretic al fenomenului care a
constituit o)iectivul cercetrii operaionale. De cele mai multe ori, este necesar s se
recurg la o a)ordare inter: %i transdisciplinar, folosindu:se tehnici preluate din
logic, ci)ernetic, matematic, teoria general a sistemelor %i a multor altor teorii cu
un mai mic grad de generalitate. 0pecificitatea acestui demers face ca, frecvent,
cercetarea operaional s fie identificat numai cu aceast etap a sa, pier(.ndu:se
din vedere c avem de:a face cu o metodologie integrativ, de natur interdisciplinar.
Utili(area consecvent a cercetrii operaionale 'n activitatea de cunoa%tere %i
optimi(are a proceselor %i fenomenelor psihosociale din cadrul microgrupurilor a
condus la o)inerea unor re(ultate practice cu totul deose)ite, concreti(ate 'n
optimi(area climatului, reducerea gradului de conflictualitate %i cre%terea aprecia)il a
performanelor 'n activitate /v. 4=1.
31
11.1rincipalele orientri teoretice n psihologia social.
Fiecare dintre concepiile teoretice pre(entate 'n continuare descriu %i interpretea(
dintr:o anumit perspectiv pro)lematica divers a psihologiei sociale. De fiecare
dat, unui sau altul dintre aspectele fenomenologice eseniale este pus 'n lumin, ceea
ce impune ca aceste sisteme teoretice s fie considerate ca afl.ndu:se 'ntr:un raport de
complementaritate, cu o valoare euristic difereniat 'n funcie de pro)lematica
a)ordat. !otodat, tre)uie remarcat faptul c sistemele teoretice se afl 'ntr:un
continuu proces de de(voltare, integrare, difereniere %i influenare reciproc, ceea ce
impune o coro)orare continu a acestora %i o folosire complementar a instrumentelor
specifice pe care le pune la dispo(iia cercettorului %i practicianului />42 1&22 1>0
%.a.1.
Behaviorismul
!eoria comportamental este o concepie care s:a constituit 'n 0.U.6. 'ntre anii 1>20:
1>30, av.nd ca promotori pe <&B& 7atso#4 F& All1o"t4 & Mule"4 B& S9i#e"4 <&
;o#o"s9i %.a., ulterior devenind una dintre teoriile cele mai des invocate.
Principala te( a )ehaviorismului postulea( e+istena unei relaii nemi<locite 'ntre un
anumit stimul %i reacia comportamental aferent, fc.nd a)stracie de ceea ce se
'nt.mpl la nivelul organismului, sau la acela al procesualitii psihice su)iacente
producerii reaciei de rspuns. 0intetic, acest principiu poate fi repre(entat astfel -
0timul P11 2eacie.
Pornind de la cele)rele e+perimente ale lui Pa,lo, privind formarea refle+elor
condiionate, se a<unge la conclu(ia posi)ilitii de a modela univoc comportamentul
uman, prin alegerea %i do(area adecvat a unor stimuli specifici2 pedeapsa %i
recompensa , de pild. *ntr:o astfel de concepie care ignor metodologic
procesualitatea psihic su)iectiv, comportamentul poate fi provocat sau prev(ut
pornind de la anali(a factorilor din mediu care acionea( ca stimuli asupra
organismului.
Iehaviorismul radical de acest tip a fost dep%it prin introducerea de ctre C& Hull4 E&
Tol2a# a conceptului de varia)il intermediar. *n acest fel se reconsider, cel puin
parial, importana tririlor su)iective /sentimente, motivaii, atitudini, cuno%tine %i
e+periene anterioare1 'n determinarea comportamentului uman, 'n corelaie cu
aciunea factorilor de mediu. "odelul general va avea urmtoarea form- "timul P
-ariabil intermediar P 2eacie.
#rientrile )ehavioriste au determinat numeroase cercetri 'n cadrul psihologiei
sociale, vi(.ndu:se 'n principal identificarea acelor factori sau evenimente ale
mediului care pot provoca univoc anumite comportamente, 'ntr:o relativ
independen fa de tririle su)iective ale persoanelor sau grupurilor cercetate.
5gnorarea procesualitii psihice care media( producerea reaciei comportamentale la
aciunea unui stimul are un caracter pur metodologic, similar cu cel al principiului
cutiei negre din ci)ernetic.
Pentru a ilustra modul de desf%urare a unui e+periment de inspiraie )ehaviorist,
vom pre(enta un studiu efectuat de 7& Ve"1la#9 /1>551. Dorind s sta)ileasc cum
poate fi orientat cursul unei conversaii prin utili(area unor 'ntriri /recompens sau
pedeaps1, a folosit urmtorul model e+perimental. *n condilii diferite de mediu /pe
strad, 'n camer, la telefon etc.1 s:a solicitat unor studeni s:%i e+prime opiniile
32
asupra unor pro)leme de interes general. Pentru fiecare etap a e+perimentului /de
c.te 10 minute fiecare1, s:a 'nregistrat numrul de opinii emise de su)ieci. 'n prima
etap, e+perimentatorul a adoptat o atitudine neutr fal de opiniile e+primate, fr
apro)ri sau de(apro)ri ver)ale sau nonver)ale. 0:a sta)ilit astfel nivelul de baz,
adic termenul de referin pentru re(ultatele ce se vor o)ine 'n urmtoarele fa(e ale
e+perimentului. *n a doua etap, s:a adoptat o atitudine de apro)are discret a
opiniilor e+primate de studeni, constat.ndu:se o cre%tere sensi)il a numrului de
rspunsuri o)inute. *n a treia etap, e+perimentatorul a adoptat o atitudine de
de(apro)are discret a opiniilor e+primate de su)ieci, 'nregistr.ndu:se de aceast
dat o scdere aprecia)il a numrului de rspunsuri fal de nivelul de )a(.
Conclu(ia cercetrii este evident- fc.ndu:se a)stracie de tririle su)iective ale
persoanelor intervievate, reacia acestora /numrul de opinii emise1 se afl 'ntr:o
relaie direct %i cuantifica)il fal de stimulul acordat /apro)are sau de(apro)are1.
Deci, se verific ipote(a dup care S E R&
0e poate o)serva o anumit similitudine 'ntre modul de a)ordare )ehaviorist %i cel
care deriv din teoria general a sistemelor, unde se iau 'n anali( mrimile de intrare
%i cele de ie%ire, fc.ndu:se a)stracie metodologic de natura operatorului care
asigur transformarea mrimilor de intrare 'n mrimi de ie%ire.
(eoriile cognitive
0pre deose)ire de )ehaviorism, care afirm preponderena factorilor e+terni 'n
determinarea comportamentului uman, cognitivismul deplasea( accentul asupra
factorilor mentali, su)iaceni activitii psihice. B.ndirea, imaginaia, motivaia,
afectivitatea sau atitudinile intervin 'n activitatea comple+ de interpretare %i chiar
reconstrucie mental a realitii e+terne, determin.nd :'n ultim instan: ela)orarea
neunivoc a reaciilor comportamentale /v. 14&1.
#rientrile cognitive '%i au originea 'n lucrrile lui ;& Le:i# privind c#mpul
psihologic /1>511, teorie care relev interaciunea comple+ dintre persoan %i mediu,
interaciune mediat de procesele psihice ale individului. 6cela%i lucru este vala)il %i
pentru grupurile %i organi(aiile sociale, realitatea la care aceasta se raportea( fiind 'n
aceea%i msur mai degra) un construct, dec.t un dat obiectiv, independent de
e+istena %i aciunile respectivelor entiti sociale. De fiecare dat, travaliul psihologic
de ela)orare %i interpretare prevalea( net asupra simplei percepii a realitii.
Pornind de aici, se evidenia( o alt modalitate de 'nelegere a relaiei stimul-reacie.
6stfel, stimulii din mediu care acionea( asupra su)iectului /ca %i asupra grupurilor
sau organi(aiilor sociale1, declan%ea( procese mentale comple+e care media(
ela)orarea comportamentului de rspuns, 'n str.ns interdependen cu tririle
su)iective su)iacente.
$elaia dintre stimulul e+tern %i reacie nu mai are un caracter univoc, depin(.nd 'n
mod semnificativ de factorii interni, de ordin mental, aceasta 'm)rc.nd urmtoarea
form general-
Conform acestui model, procesele mentale impun o anumit form lumii e+terioare,
form derivat din interpretarea subiectiv a influenelor de mediu2 de fapt, aceste
33
#timul P"ocese 2e#tale
R% C"eac)ii
1osi+ileD
R'
R#
)actori
subiectivi
interpretri su)iective sunt cele care condiionea( adoptarea unui anumit
comportament de rspuns la solicitrile mediului. *n consecin, e+periena anterioar,
sentimentele, atitudinile, motivaiile %i seturile de percepii sociale , individuale %i de
grup , determin o anumit reprezentare mental a lumii, 'n funcie de care va fi
selectat un rspuns considerat adecvat, dintr:un evantai de variante posi)ile.
Deci, din perspectiva acestei teorii, oamenii '%i repre(int 'n moduri diferite lumea 'n
care triesc, constructele mentale fiind cele care influenea( decisiv comportamentul
individual %i de grup. Lu este at.t de important lumea ca atare, ci modul cum fiecare
'%i repre(int universul 'n care trie%te.
Lumeroase situaii sociale vin s confirme validitatea acestei teorii. Ftim din
e+periena de (i cu (i c una %i aceea%i persoan poate fi perceput foarte diferit de
ctre alte persoane cu care vine 'n contact, atitudinile %i comportamentele
interpersonale ale acestora fiind orientate 'n consecin. # asemenea difereniere nu ar
putea fi 'neleas dac nu se iau 'n considerare structurile mentale proprii fiecrui
participant la actul social.
Chiar anumite o)iecte sau figuri geometrice pot cpta semnificaii difereniate, 'n
funcie de factorii su)iectivi care intervin 'n procesul interpretrii %i semnificrii
mentale a acestora. !estele proiective se )a(ea( tocmai pe aceast particularitate a
psihicului uman de a interpreta 'ntr:un mod particular un stimul am)iguu, 'n funcie
de propriile stri su)iective2 stri care pe aceast cale se o)iectivea(, devenind
vi(i)ile pentru psihologul care interpretea( testul. Dup cum se %tie, chiar %i o simpl
pat de cerneal poate fi perceput diferit, cpt.nd semnificaii str.ns determinate de
strile cognitive, emoionale sau atitudinale ale su)iecilor.
5deologiile, ca fenomen psihosocial, ilustrea( elocvent acest fapt- una %i aceea%i
8realitate social9, este interpretat %i trit 'n mod fundamental diferit de mem)rii
unor grupuri /clase sociale1, 'n funcie de credinele, atitudinile, sentimentele,
interesele %i tradiiile acelui grup din care fac parte, %i ale cror valori %i norme le:au
asimilat 'n procesul sociali(rii lor.
(eoriile "enomenologice
6ceste concepii teoretice s:au inspirat din orientarea filosofic cu aceea%i nume
iniiat de E& Husse"l, )a(at pe ideea de con%tiin intenional ca stare specific a
tririlor su)iective.
Conceput iniial ca o metod filosofic care permite relevarea esenei fenomenelor
devenite o)iecte ale con%tiinei intenionale, demersul fenomeriologic iposta(ia(
capacitatea inefa)il a intuiiei de a surprinde sintetic %i nediscursiv matricile
generative ale realitii. Procesul cognitiv de acest tip se desf%oar 'n dou etape- a1
reducia fenomenologic, echival.nd cu Qpunerea 'ntre parante(eQ a lumii sensi)ile,
precum %i a tuturor cuno%tinelor anterioare aferente acesteia, prin aceasta realitatea
'ncet.nd a mai fi o)iect de cunoa%tere 2 ), intuirea nemi(locit a esenei pure a
fenomenului, independent de orice spri<in oferit de a)straciile logice ale g.ndirii. *n
final re(ult o modalitate sui generis de descriere intuitiv a e+perienelor su)iective,
care sunt 'nelese ca ireducti)ile la formulele seci ale cunoa%terei %tiinifice
tradiionale.
*n plan psihologic, un demers fenomenologic implic punerea 'ntre parante(e, deci
ignorarea metodologic, a ansam)lului de particulariti definite de conduitele sau
aciunile noastre, a denumiri %i a oricror cuno%tine preala)ile care ar putea pertur)a
procesul intuirii esenei. 6stfel, se creea( premisele unei concentrri asupra
fenomenului 'n sine , trirea psihic fiind desprins de orice determinaie e+terioar,
34
ca %i de orice constr.ngere logic. Hste un fel de 8o)servaie naiv9, )a(at pe
eliminarea voluntar a tuturor ipote(elor, postulatelor, ideilor sau schemelor cognitive
anterioare care ne structurea( fundamental g.ndirea curent, dar care sunt tot at.tea
o)stacole 'n intuirea nemi<locit a esenelor. Deci, 'n urma unei opiuni metodologice,
forma este preferat coninutului2 tre)uie s rspundem la 'ntre)area 8ce esteK9, fr
s elucidm 8cum esteK9. *n urma demersului fenomenologic se dega< fenomenul
psihic 'n sine, desprins de orice condiionare e+terioar sau conotaie logico:
epistemologic. 0emnificaia de ansam)lu a comportamentului nu va aprea dec.t 'n
final, 'n urma unui proces integrator care se aplic unor anali(e fenomenologice
succesive, reali(ate asupra unor elemente psihice considerate separat- actul de a g.ndi,
de a vor)i, de a iu)i, de a merge etc.
Dup cum se poate o)serva, demersul fenomenologic este o form de introspeclie
centrat pe trirea 'n sine, desprins de orice conte+t o)iectiv sau su)iectiv 'n care se
produce. De e+emplu, o asemenea introspecie poate avea ca o)iect na%terea %i
manifestarea 'n plan pur psihologic a unui sentiment de prietenie sau dragoste.
Concentr.ndu:ne numai asupra desf%urrii fenomenului pur, vom face a)stracie de
orice element anterior care ar putea afecta cursul intuirii esenei respectivei triri2
facem a)stracie de numele curent dat unui asemenea sentiment, de semnificaia sa
social, de tot ceea ce %tim din lecturi sau e+periene anterioare referitor la modul su
de manifestare etc. @a re(ulta o e+perien interioar deose)it de interesant privind
forma de manifestare a sentimentului 'n sine, fr referire la 'mpre<urri sau persoane,
dar relev.nd pregnant re(onanele su)iective pe care le generea(. Cele)rului roman
al lui P"ust, 'n cutarea timpului pierdut, poate constitui o elocvent ilustrare literar
a deose)itului rafinament solicitat de proiectarea unei perspective fenomenologice
asupra a ceea ce s:ar putea numi 8)analitatea vieii cotidiene9.
(eoriile simbolice
6v.nd ca nucleu teoria interaciunilor simbolice /Mead, 1>5&1, aceste orientri
relev diferenele culturale dintre grupuri %i societi, precum %i efectele pe care
structura acestora le determin asupra formelor %i coninuturilor unor fenomene sau
procese psihoindividuale %i psihosociale.
Din perspectiva teoriilor sim)olice realitatea este v(ut ca un ansam)lu de constructe
socioculturale, av.nd ca principal dimensiune sim)olurile colective, derivate din
sistemul de valori, norme, credine %i tradiii culturale specifice unui anumit spaiu
social. De fapt, realitatea este cea n care credem2 ceea ce numim 'n mod curent
realitate o)iectual se metamorfo(ea( su) incidena sim)olurilor culturale, re(ult.nd
o codificare sui generis a lumii e+terioare %i transformarea ei 'ntr:o realitate
spirituali(at2 de fapt, o realitate trit ca atare de sufletul colectiv al unei anumite
comuniti culturale.
Fiecare grup sau colectivitate social e+ist %i operea( 'n cadrul unui adevrat
univers de sim)oluri- una %i aceea%i realitate poate cpta repre(entri sim)olice
diferite, 'n funcie de valorile, normele %i tradiiile care condensea( e+periena
cultural %i spiritual a comunitii respective. *n acest cadru al repre(entrii
sim)olice a realitii apar %i acionea( legi specifice, cum este cea a corespondenei
izomorfe dintre cele dou planuri ale e+istenei sociale- e+istena sim)olic %i
e+istena o)iectiv. 8Hficacitatea sim)olic9 evideniat de C. Le,i St"auss /1>?31
constituie e+presia direct a corespondenei fenomenologice %i dinamice dintre cele
dou planuri, coresponden 'n virtutea creia unui 'l poate influena %i condiiona pe
cellalt.
35
Din aceast perspectiv, eficacitatea actului %amanic se e+plic prin capacitatea
inductoare pe care structura sim)olic a unui mit, o)iectivat 'n incantaia %amanic,
o are asupra unei realiti organice pertur)ate- )olnavul %i maladia sa. Pe fondul unor
credine %i tradiii ne%tir)ite %i ireducti)ile ale respectivei comuniti, %amanul reu%e%te
prin ritualul su incantatoriu s induc ordinea %i coerena sim)olic a unui mit
planului )iosomatic la care se refer2 iar )oala, ca e+presie a de(organi(rii funciilor
)iologice ale organismului, cedea( su) fora reordonatoare a spiritului /123, 2211.
!erapia psihanalitic poate fi interpretat din aceea%i perspectiv, a relaiei inductive
care se creea( 'ntre planul sim)olic al viselor, actelor ratate sau simptomelor
nevrotice, pe de o parte, %i planul unei conduite psihologice pertur)ate, e+presie
direct a unei e+periene traumati(ante in.nd de un trecut refulat. 6cceptarea de ctre
pacient a interpretrii sim)olice oferit de psihanalist determin dispariia tul)urrilor
psihice sau fi(iologice la care se refer. Fi aici, ordinea spiritului /interpretarea
coerent 'n plan sim)olic a unei posibile realiti1, induce refacerea unei ordini
pierdute 'n planul realitii psihosomatice a pacientului. 5deea 'nfr.nge materiaR
!eoriile sim)olice s:au dovedit deose)it de fecunde 'n numeroase cercetri privind
fenomenele psihosociale de grup %i cele referitoare la mulimi, 'n studierea unor
fenomene religioase, politice sau culturale. 6ceasta deoarece universul uman nu este
unul strict o)iectual, fiind puternic saturat de sim)olurile culturale ale comunitii.
(eoriile sistemic-structuraliste
De(voltarea vertiginoas 'n ultimele decenii a ci)erneticii, structuralismului %i teoriei
generale a sistemelor a avut un impact direct %i asupra g.ndirii teoretice din cadrul a
numeroase %tiine sociale. 0ociologia, psihologia social, antropologia cultural,
lingvistica %.a. au )eneficiat din plin de acest nou curent de g.ndire care ofer o cu
totul alt perspectiv asupra realitii sociale- nu at.t elementele constitutive sunt
importante, c.t mai ales relaiile dintre acestea.
Concepiile structuralist:sistemice au ca punct central un set de principii fundamentale
care ,sintetic , pot fi formulate astfel-
S %ntregul +sistemul, este ireductibil la suma prilor sale2 componentele unui
ansam)lu sistemic nu se 'nsumea(, ci se integrea( reciproc, restructur.ndu:%i
calitile dup legi care sunt ale 'ntregului, nu ale prilor.
S 2elaiile dintre elemente sunt determinante pentru configurarea calitii de
sistem2 relaiile dau coninut structurii, iar elementele sistemului.
S *n cadrul unui sistem cu un mare numr de elemente %i :mai ales: cu o mare
densitate de cone+iuni 'ntre acestea, apar caliti %i funcii noi, dintre care cele
mai importante se refer la autoreglarea sistemului /ansam)lul feed)acJ:urilor
negative1.
S *ntre sistem %i mediul su se menine un echilibru dinamic, pe fondul unor
schim)uri de natur su)stanial, energetic sau informaional.
S Datorit caracterului dinamic %i integrativ al relaiilor dintre 'ntreg %i pri, pe de
o parte, %i dintre sistem %i mediul su, pe de alt parte, e+istena natural %i
social apare ca o organizare ierarhic de sisteme, 'n care fiecare ansam)lu
organi(at repre(int un su)sistem 'n cadrul sistemului supraordonat.
Dup cum se parte o)serva, realitatea psihosocial este perfect a)orda)il din
perspectiva unei concepii structuralist:sistemice. Datorit marelui numr de
elemente, procese %i fenomene implicate 'n oricare plan al realitii psihosociale,
datorit unui 'nalt grad de saturare 'n legturi interne 'ntre toate aceste componente,
sistemele psihosociale posed o mare capacitate de autoreglare %i autode(voltare2
3&
deci, sunt sisteme ci)ernetice care pot fi a)ordate cu metodologia specific acestei
clase de sisteme reale. *n consecin-
S $ealitatea psihosocial parte fi conceput ca o ierarhie de su)sisteme 'ntre care
e+ist raporturi dinamice de integrare succesiv- personalitate:gruporgani(aie:
instituie social:societate glo)al:mediul natural al e+istenei.
S 7a nivelul fiecrui su)sistem, reglarea relaiilor dintre acesta %i mediul su,
precum %i a raporturile dintre fiecare parte %i sistemul supraordonat se reali(ea(
prin intermediul unor funcii autoreglatoare /feed:)acJ:uri1 care asigur
echili)rarea dinamic a sistemului social, pe fondul procesului mai larg de
adaptare %i de(voltare.
S 7a oricare nivel al realitii psihosociale, relaiile dintre elementele componente
sunt determinate at.t de fenomenologia de ansam)lu a sistemului anali(at, c.t %i
de calitile do).ndite de su)sisteme 'n conte+t relaional.
S 6nali(a funcional a sistemelor /su)sistemelor1 psihosociale se parte face 'n
termeni operaionali specifici- mrimi de intrare /influenele mediului %i
consumurile su)staniale, energetice %i informaionale12 mrimi de ieire
/rspunsurile comportamentale ale sistemului12 operatorii /procesele %i funciile
interne care asigur transformarea mrimilor de intrare 'n mrimi de ie%ire12
cone$iunile inverse /mecanismele care reali(ea( autoreglarea selectiv a
comportamentului sistemului, 'n vederea meninerii echili)rului intern %i e+tern1.
S Funcionalitatea sistemului psihosocial este vectori(at dinamic 'n sensul
reali(rii unui echili)ru adaptativ, at.t 'n plan intern :'n raport cu ansam)lul
strilor posi)ile, c.t %i 'n plan e+tern :'n raport cu mediul. Hchili)rul dinamic se
reali(ea( prin reglri succesive de tip feed:)acJ, asigur.ndu:se astfel
comportamentul optim care s permit 'ndeplinirea funciilor specifice ale
sistemului, 'n condiiile unui mediu varia)il %i deseori imprevi(i)il.
S 0istemele psihosociale sunt comple+e, dinamice %i autoreglatorii, fapt ce impune
anali(a multidimensional a acestora- a1 structural, pentru a evidenia
organi(area intern %i modalitatea de relaionare a su)sistemelor %i elementelor
componente, astfel 'nc.t sistemul s capete o anumit specificitate2 )1
funcional, prin care se relev dependenele dintre varia)ile /mrimile de intrare
%i de ie%ire, strile interne %.a.1, precum %i mecanismele care asigur autoreglarea
sistemului %i adaptarea sa la mediu2 c1 informaional, implic.nd anali(a
flu+urilor informaionale, sursele de informaii %i canalele de transmitere a
acestora, modalitile de stocare %i prelucrare etc. />12 1=3 %.a.1.
)oncepia structuralist-sistemic posed, pe l#ng o evident dimensiune teoretic,
i o component metodologic deosebit de valoroas, care a contribuit n mare
msur la fundamentarea i dezvoltarea multora dintre tiinele sociale
contemporane. "e impune ca analiza predominant sincronic oferit de teoriile
structuraliste, const#nd n relevarea modului de configurare a sistemului la un
moment dat, printr-o seciune transversal n dinamica proceselor pe care le implic
s fie dublat de o analiz diacronic, care evideniaz modul de desfurare n timp
a proceselor i fenomenelor psihosociale aferente sistemului cercetat, "incronia i
diacronia sunt dou dimensiuni complementare i inseparabile ale oricrui sistem
social.
0tructuralismul sociologic s:a constituit la 'nceputul secolului CC, prin numeroase
contri)ulii teoretice- & Vico4 A& Co2te4 ;& Ma"84 E& !u"9hei24 T& Pa"so#s4 M&
Mauss4 A&R& Radcli33e>B"o:#4 M& Bloch4 F& B"audel %.m.a. au contri)uit decisiv la
constituirea unuia dintre cele mai moderne curente de g.ndire. De aici au derivat o
serie de ramuri %tiinifice, precum ci)ernetica social %i teoria general a sistemelor
3?
sociale. *n psihologie, structuralismul a fost repre(entat prin orientarea gestaltist,
fundamentat de M& 7e"thei2e"4 7& ;ohle"4 ;& ;o339a %.a., %i continuat 'n forme
moderne prin lucrrile lui P& uillau2e4 C& Le,i>St"auss4 <& Piaget4 H& Muchielli4
;& Le:i#& 6lturi de antropologie, sociologie, istorie social , politologie, lingvistic,
economie politic %.a., psihologia social a )eneficiat 'n cel mai 'nalt grad de
de(voltarea teoriei %i metodologiei structuralist:sistemice. "ai ales 'n urma prelurii
instrumentarului matematic specific cercetrii operaionale %i anali(ei informaionale,
structuralismul a devenit o )a( metodologic de mare rafinament, util mai ales 'n
a)ordarea pro)lematicii microgrupurilor, organi(aiilor sociale %i a structurilor sociale
de orice tip /?>2=1, 1232 1=31.
(eoriile psihanalitice
Psihanali(a a repre(entat, la 'nceputul acestui secol, una dintre cele mai spectaculoase
%i fertile deschideri teoretice 'n domeniul psihologiei, dar cu efecte de profun(ime %i
asupra altor %tiine umaniste. #dat cu descoperirea universului incon%tient %i a
relaiilor acestuia cu tot ce ine de viaa noastr psihic %i social, 'ncepe :dup
e+presia lui C.B. Tung , o mare aventur a spiritului uman /v. =32 1032 1>51.
*n esen, contri)uiile psihanali(ei la 'nelegerea %i interpretarea fenomenologiei
psihice pot fi re(umate astfel-
$elevarea unui strict determinism la nivelul tuturor proceselor %i fenomenelor
psihice. Ceea ce p.n la S& F"eud se considerau a fi simple manifestri
epifenomenale /visele, simptomele nevrotice, actele ratate %.a.1, se dovedesc a fi
fenomene riguros determinate de o motivaie incon%tient, preponderent de ordin
emoional.
Demonstrarea e+istenei unui nivel incon%tient al vieii psihice, cu o structur
coerent %i un dinamism specific, nivel care : de%i inaccesi)il con%tiinei : este
guvernat de principii %i legi o)iective.
Hvidenierea caracterului ierarhic structurat al psihismului uman- pe de o
parte, cele trei niveluri la care se desf%oar fenomenologia psihic /con%tient,
precon%tient, incon%tient12 pe de alt parte, sinele, eul %i supraeul, su)sisteme
dinamice ale personalitii care 'nscriu psihicul uman pe coordonatele temporale
%i cele sociale ale e+istenei sale.
Descoperirea principiului dinamismului %i economiei 'n funcionarea
aparatului psihic, 'n cadrul cruia instinctele : pe de o parte, %i e+perienele
sociale primare : pe de alt parte, devin fore structurante pentru 'ntreg
comportamentul individual, prin intermediul unor mecanisme psihice
specifice- proieciile, identificrile, mecanismele de aprare ale eului %.a.
$elevarea unei str.nse interdependene 'ntre relaiile sociale primare %i modul
de structurare a dimensiunilor caracteriale %i comportamentale ale personalitii.
H+istena comple+elor psihice , fapt demonstrat de F"eud4 Adle"4 <u#g %.a. ,
repre(int e+presia acestei interdependene, 'n care imaginea de sine se
circumscrie prin raportarea la ceilali %i la anumite modele ideale inferiori(ate 'n
ontogene(, %i care funcionea( ca refereniale psihologice fundamentale 'n viaa
noastr psihic.
Formularea teoriei incon%tientului colectiv ca structur profund a
fenomenelor psihice individuale %i sociale, generat 'n sociogene( prin
interiori(area %i su)limarea unor e+periene sociale primordiale, care
fundamentea( creaiile spirituale ma<ore ale omenirii- religiile, miturile,
doctrinele e(oterice %.a. /C&& <u#g1. Din aceast perspectiv, arhetipurile sunt
3=
modele sim)olice ce in de (ona incon%tientului colectiv, %i care se pot actuali(a
'n e+presii artistice, mitice, onirice, dar %i 'n reacii comportamentale specifice.
Hla)orarea unui sistem conceptual de mare finee %i relevan , cu o larg
utili(are at.t 'n psihologia individual, c.t %i 'n cea social.
Psihanali(a ofer o perspectiv teoretic %i practic indispensa)il pentru
'nelegerea a numeroase fenomene psihosociale- relaiilor interpersonale %i cele
din cadrul microgrupurilor, tul)urrile comportamentale, deviana, delincvena,
procesele de influen social %i de e+ercitare a autoritii %.a. Unele concepte
psihanalitice au devenit instrumente eseniale 'n a)ordarea acestor fenomene , 'n
primul r.nd datorit deose)itei relevane psihologice2 dintre acestea amintim
conceptele de identificare, transfer, rezisten, sublimare, investire, ambivalen,
agresivitate, refuz al realitii etc.
# valoare deose)it pentru psihologia social o pre(int concepia lui A& Adle"
centrat pe ideea comple$ului de inferioritate, a stilului de via i a adaptrii sociale
a individului /32 41. 0entimentul de inferioritate, e+presie a unui raport conflictual
dintre Hu %i 0upraeu, o)iectivea( de fapt un anumit tip de relaie social, 'n care
raportul dintre imaginea de sine %i imaginea de altul determin un comportament
social compensativ , )enefic at.t pentru individ, c.t %i pentru grupurile din care face
parte.
Continu.nd aceast nou direclie 'n psihanali(, E"ich F"o224 ;a"e# Ho"#e=4
7ilhel2 Reich %.a. accentuea( cone+iunea dintre individual %i social, dintre unele
manifestri patologice ale personalitii %i determinaiile socioculturale ale acestora.
0e+ualitatea, de%i '%i pstrea( rolul important 'n etiologia tul)urrilor psihice de tip
nevrotic, este v(ut ca o form special de relaie social, structurat la r.ndul su de
modele %i norme culturale specifice unei anumite epoci istorice. 6stfel, 'n concepia
lui ;& Ho"#e=, una dintre fondatorii orientrii culturologice 'n psihanali(, nevro(ele
sunt manifestri individuale, av.nd 'ns un comple+ determinism social %i cultural2 se
trece de la motivaia instinctual a nevro(ei /derivat din pulsiunile se+uale1 la cea
datorat relaiilor umane post:instinctuale, modelate social %i cultural /1032 1>51.
(eoriile sociometrice
5n cadrul acestor orientri teoretice, preferina interpersonal este postulat ca av.nd
un rol determinant 'n structurarea raporturilor umane, devenind astfel principalul
factor e+plicativ 'n plan sociogentic %i sociodinamic.
0ociometria clasic, fundamentat de <&L& Mo"e#o /1>541, are la )a( urmtoarele
te(e principale /15?1-
Preferina interpersonal este e+presia unei predispo(iii afective specific umane,
cu valoare de varia)il independent.
6ceast relaie funciar repre(int un factor esenial 'n structurarea vieii sociale
%i 'n asigurarea dinamismului acesteia.
$elaiile prefereniale reale repre(int e+presia actuali(at a predispoziiei
simpatetice specifice fiecrui individ, condiia minimal a acestei o)iectivri fiind
nt#lnirea a dou su)iectiviti /contactul interpersonal av.nd valoarea unui
element )a(al al structurilor sociale1.
"anifestarea preferinei interpersonale are loc spontan %i creator, procesul fiind
de natur afectiv /simpatetic1 %i implic.nd o du)l proiecie, aspect ce o
diferenia( de procesele empatice %i de transfer.
3>
Predispo(iiile simpatetice native pot cpta forma concret a alegerii,
respingerii sau indiferenei interpersonale, modaliti relaionale care se pot
manifesta fie 'n mod real, fie latent.
De%i unilaterali(ea( 'n mod evident actul interpersonal, sociometria introduce o
perspectiv operaional care permite at.t cuantificarea calitii /prin determinarea
intensitii raporturilor interpersonale1, c.t %i sta)ilirea 'n termeni riguro%i a
structurilor socioafective din cadrul grupurilor /sociograma fiind e+presia relevrii
dimensiunii sincronice a relaiilor interpersonale1.
Prin de(voltrile ulterioare /T+& Ne:co2+4 <& Maiso##eo,e4 & Basti# %.a.1, se
nuanea( at.t te(ele de )a( ale concepiei moreniene privind natura preferinei
interpersonale /prin relevarea componentei a+iologice, alturi de cea afectiv : de
e+emplu1, c.t %i tehnicile sociometrice propriu:(ise. 6stfel, prin utili(area panelului
sociometric /Le,i#so#4 Me"to# %.a.1 poate fi evideniat dinamica raporturilor
interpersonale, adic dimensiunea diacronic acestora, aspect care nu putea fi
perceput prin metoda sociometric clasic /132 3&2 ?>1.
Componenta metodologic a sociometriei s:a dovedit a fi deose)it de fructuoas
pentru psihologia social, devenind un instrument indispensa)il pentru cercetarea
microgrupurilor %i organi(aiilor sociale, mai ales 'n urma introducerii metodelor de
calcul matriceal %i vectorial.
5nstrumentul de )a( al metodei sociometrice 'l constituie testul sociometric. Prin
acesta, se cere mem)rilor unui grup s:%i manifeste opiunile /alegeri %i respingeri1
fa de colegi, pe )a(a unui anumit criteriu- o activitate anume, petrecerea timpului
li)er, gsirea soluiei unei pro)leme etc. Pro)a poate fi e+tins prin includerea
a%teptrilor fiecrui su)iect privind alegerea sau respingerea sa de ctre ceilali
mem)ri ai grupului, precum %i a previziunilor asupra opiunilor care se vor face.
Concret, 'ntre)rile vor avea urmtoarea form general- a1 urm.nd a se desf%ura 'n
comun o anumit activitate, v rugm s indicai un anumit numr de colegi cu care
ai dori s lucrai 'mpreun2 totodat, indicai %i un numr de colegi cu care nu dorii
s lucrai2 )1 indicai care dintre colegii dv. credei c v vor alege %i care v vor
respinge2 c1 pentru fiecare dintre colegi, indicai cine credei c 'l va alege %i cine 'l va
respinge. Lumrul de alegeri %i respingeri este recomandat s repre(inte cca. 1A3 din
numrul total al mem)rilor grupului2 'n acest fel, vom o)ine cca. 1A3 alegeri, 1A3
respingeri %i 1A3 atitudini de indiferen interpersonal.
Prin prelucrarea re(ultatelor se o)in o serie de indicatori psihosociali de mare
relevan privind po(iia fiecrui mem)ru 'n cadrul grupului, precum %i informaii
privind modul de structurare %i funcionare a grupul ca 'ntreg. Pe
aceast cale pot fi relevai urmtorii parametrii- indicii statutului sociometric,
indicatori privind sensi)ilitatea relaional, realismul perceptiv, gradul de transparen
a relaiilor interpersonale, capacitatea de transptrundere, coe(iunea grupului,
tendinele centrifuge, coerena structural a grupului, pre(ena liderilor informali %i
ascendena acestora asupra grupului etc. /132 >&1
6plicarea succesiv a testului sociometric la anumite intervale determinate /intervale
de schimbare1 permite evidenierea modificrilor intervenite la nivelul relaiilor
prefereniale %i a structurilor socioafective ale grupului2 re(ultatele se introduc 'ntr:un
tabel de rotaie care constituie )a(a unei interpretri formali(ate a dinamicii de grup.
6ceasta este esena tehnicii panelului sociometric, un instrument metodologic
deose)it de eficient 'n cercetarea operaional efectuat asupra microgrupurilor
sociale. Utili(area grafurilor %i matricilor 'n repre(entarea formal a structurilor
socioafective ale grupurilor deschide posi)ilitatea utili(rii calculului electronic 'n
40
re(olvarea unor pro)leme de mare comple+itate privind dinamica grupurilor %i
organi(aiilor sociale.
!ialectica
*ntr:o accepie foarte larg, dialectica este 'neleas ca o teorie general a principiilor
devenirii naturii, societii %i g.ndirii, fiind 'n acela%i timp o concepie flosofic, dar %i
o metod universal de cunoa%tere a e+istenei.
6v.nd o tradiie milenar, de la He"aclit la Hegel : %i de la acesta la repre(entanii de
seam ai %tiinei contemporane, dialectica a cptat uneori : %i pe nedrept o conotaie
negativ, datorit asocierii forate cu ideologia mar+ist:leninist care a stat la )a(a
sistemelor comuniste totalitare. *ns, dincolo de aceast confu(ie care tre)uie neaprat
eliminat, dialectica %i:a evideniat valenele teoretice %i metodologice cu totul
remarca)ile 'n numeroase domenii de cunoa%tere- microfi(ic, )iologie, genetic,
antropologie, sociologie, economie politic, ci)ernetic %i teoria sistemelor %.m.a.
/12?2 12=2 1?0, 1==1.
.ialectica spontan se regse%te 'n multe dintre cercetrile de psihologie %i psihologie
social2 psihanali(a, psihogenetica, precum %i numeroasele teorii particulare privind
grupurile sociale, relaiile interpersonale, fenomenele de mulime %.a. sunt e+emple
elocvente 'n acest sens. *ns, tre)uie su)liniat faptul c este necesar o racordare
e+plicit la )a(a conceptual %i metodologic a dialecticii, ca o condiie esenial
pentru eliminarea multor am)iguiti conceptuale %i incoerene metodologice, vi(i)ile
deseori 'n unele domenii ale %tiinelor sociale. Dialectica modern se poate constitui
'ntr:o verita)il 8infrastructur conceptual9 pentru psihologia social, capa)il s
asigure o rigoare epistemologic similar aceleia din %tiinele e+acte.
Principiile de )a( ale dialecticii pot fi sinteti(ate astfel-
1rincipiul cone$iuni universale- e+istena natural %i social constituie
e+presia unor cone+iuni necesare care leag orice lucru sau fenomen de oricare
alt lucru sau fenomen. Cone+iunile pot fi su)staniale, energetice sau
informaionale2 fi(ice, chimice, )iologice, psihice sau sociale2 structurale sau
funcionale2 cau(ale sau condiionale2 primare, secundare sau teriare2 sincronice
sau diacronice etc. 7a oricare nivel al e+istenei, cone+iunile apar ca ansam)luri
organi(ate ierarhic, ceea ce face ca , fiecare entitate e+istenial s se constituie
ca un su)sistem 'n cadrul unui sistem supraordonat. Universul apare astfel ca un
ansam)lu ordonat de sisteme.
1rincipiul devenirii- e+istena, la toate nivelurile %i 'n toate formele sale, se
afl 'ntr:un permanent proces de devenire %i transformare, mi%carea fiind legea de
)a( a Universului. !ot ceea ce e+ist, fiinea( 'n %i prin mi%care.
1rincipiul unitii dinamice a contrariilor- mi%carea, devenirea %i
transformarea perpetu sunt procese autogene, av.ndu:%i sursa 'n raporturile
dinamice dintre laturile contrarii, 'n mod necesar pre(ente la nivelul oricrei
entiti e+isteniale /naturale sau sociale, materiale sau spirituale, fi(ice,
)iologice, psihologice sau sociale1. Dedu)larea 'n contrarii repre(int una dintre
cele mai importante 'nsu%iri ale e+istenei.
1rincipiul interdependenei dintre calitate i calitate- acestea sunt considerate
laturi insepara)ile ale oricrui lucru, proces sau fenomen, 'ntre ele e+ist.nd
raporturi dinamice de condiionare reciproc2 peste o anumit limit, care este
msura sistemului respectiv, calitatea se transform 'n cantitate, %i invers.
1rincipiul determinismului- orice lucru sau fenomen se 'nscrie 'n mod necesar
'n lanul unui determinism universal, 'n virtutea cruia fiecare efect '%i are cau(a
41
sa, care acionea( 'n anumite condiii. $elaia de determinare poate fi liniar,
ramificat, circular sau structural2 dinamic /univoc1 sau pro)a)ilist2 natural
sau social, fi(ic, )iologic, psihologic etc.
Dialectica modern, a crei )a( teoretic e+haustiv a fost ela)orat de &7&F&
Hegel /1??0:1=311, reali(ea( str.nse cone+iuni conceptuale cu teoria general a
sistemelor %i ci)ernetica, cu efecte remarca)ile 'n planul constituirii unei teorii de
'nalt sinte( privind e+istena natural %i social, precum %i a unei metodologii
generale a cunoa%terii %tiinifice.
De%i principiile dialecticii par a avea un caracter foarte general, acestea pot fi
transpuse cu u%urin 'n planul operaional al unei cercetri psihosociologice concrete.
5ndicaiile metodologice astfel re(ultate pot cpta urmtoarea form- a1
circumscrierea clar a fenomenului %i 'nscrierea sa 'ntr:o ierarhie sistemic, prin
relevarea su)sistemelor componente %i a sistemelor supraordonate2
)1 identificarea tipurilor de cone+iuni intra: %i e+tra:fenomenale, respectiv a relaiilor
dintre sistem %i mediul su, dintre 'ntreg %i prile sale etc. c1 identificarea formelor de
mi%care %i transformare pe care le poate de(volta sistemul cercetat, pe diferitele sale
coordonate structurale %i funcionale2 d1 sta)ilirea %i cercetarea limitelor 'ntre care
modificrile cantitative din interiorul sistemului nu conduc la dep%irea 8msurii9
sale, echival.nd cu trecerea 'ntr:o alt calitate2 e1 identificarea %i cercetarea laturilor
sau factorilor aflai 'n raporturi de contrarietate, %i al cror echili)ru dinamic asigur
sta)ilitatea, transformarea sau de(integrarea sistemului respectiv2 f1 relevarea
relaiilor cau(ale %i condiionale e+istente la nivelul sistemului, sau 'ntre acesta %i
componente ale mediului e+tern. 6ceste orientri metodologice pot fi formulate din ce
'n ce mai detaliat, cu specificri 'n funcie de natura o)iectului cercetat- de e+emplu,
personalitatea 'n conte+t relaional, raporturile interpersonale, dinamica
microgrupurilor sau organi(aiilor sociale, formarea opiniei pu)lice, apariia situaiilor
conflictuale etc.
Pe l.ng valoarea sa metodologic incontesta)il, dialectica ofer %i un cadru
conceptual pe care noi 'l considerm indispensa)il ela)orrii oricrei teorii 'n
domeniul sociologiei %i psihologiei sociale. Distinciile clare pe care le ofer
dialectica 'ntre concepte precum cele de esen:fenomen, coninut:form, calitate:
cantitate:msur, cau(:condiie:efect, diacronie:sincronie, structur:funcie, unitate:
pluralitate, transformare:devenire:evoluie e+isten:con%tiin %.m.a., sunt de cea mai
mare importan pentru eliminarea am)iguitilor %i confu(iilor conceptuale destul de
frecvent 'nt.lnite 'n diferite domenii ale %tiinelor sociale.
Prin comple+itatea, su)tilitatea %i rigoarea sa, prin caracterul antidogmatic %i
deschiderile teoretice %i e+perimentale pe care le ofer, dialectica poate deveni un
instrument intelectual deose)it de eficient 'n de(voltarea psihologiei sociale, %i a
cercetrii %tiinifice 'n general, printr:o corect racordare la cadrele teoretice %i
metodologice specifice fiecrei discipline sau domeniu de cercetare.
Dup cum se poate remarca, fiecare dintre teoriile pre(entate 'ncearc
s e+plice dintr:o anumit perspectiv pro)lematica deose)it de comple+ a
psihologiei sociale. *n consecin, relaiile dintre aceste concepii sunt de
complementaritate %i implicare reciproc. De cele mai multe ori, 'n funcie de
natura fenomenologiei a)ordate, este necesar s se recurg la mai multe
concepii teoretice pentru a putea surprinde 'ntr:un mod unitar %i coerent
multiplele laturi %i aspecte ale unui fenomen psihosocial. De fapt, fiecare
perspectiv teoretic reali(ea( o apro+imare a unei realiti de o infinit
42
comple+itate, %i este nevoie de integrarea dialectic a diferitelor perspective
pentru a ne putea apropia de esena fenomenologiei psihosociale.
0implificarea metodologic pe care o induce orice construcie teoretic tre)uie
s fie compensat de introducerea principial a unui factor de fle$ibilitate i
deschidere fa de sugestiile cercetrii e+perimentale %i practicii sociale.
6lturi de funcia sa teoretic, de 'nelegere %i e+plicare a proceselor %i fenomenelor
psihosociale, psihologia social are %i o important funcie pra$iologic. Din aceast
perspectiv, teoriile pre(entate anterior devin instrumente cu a<utorul crora
psihosociologul poate ela)ora strategii de optimi(are a relaiilor umane 'n situaii
concrete.
A#t"e+/"i 0i e8e"ci)ii
1.Care sunt principalele note distinctive ale modului de a)ordarre a pro)lematicii
umaneK
2.Care sunt principalele perspective teoreitce asupra naturii fiinei umaneK
3.Cum se define%te psihologia socialK
4.6nali(ati specificul Psihologiei 0ociale raportat la a)ordarile stiintelor socioumane
5.Care sunt principalele metode utili(ate in Psihologia socialaK
&.Care sunt etapele cercetarii operationale in Psihologia socialaK
?.Care sunt principalele orientri teoretice 'n Psihologia socialK
43
P"elege"ea '
Realitatea social/
Introducere
6ceast a doua prelegere asigur o )a( de 'nelegere a raportului individ:
societate, a distinciilor conceptuale, a relaiei natur societate cultur, a
felului 'n care se cunoa%te %i se construie%te realitatea social, repre(entrile
sociale %i funciile lor, categori(area social ca modalitate de structurare a
e+perienei sociale, individuale %i de grup.
Obiective
7a sf.r%itul acestei prelegeri, studentul va putea -
- s ai) o 'nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro)lematicii
raportului individ:societate 2
- s identifice concepte %i pro)lematica aferent lor, precum
repre(entare social, realitate social etc.
- s corele(e dimensiunile teoretice cu cele practice ale psihologiei
sociale2
Coninut i tematizare
1.2ealitatea social - mediul e$istenei umane
Din cele e+puse anterior, re(ult c omul este, n esena sa, o fiin socia5. Cu alte
cuvinte, la nivelul vieii sale sociale se gsesc acele determinaii ma<ore care:1 fac s
fie ceea ce este- o fiin raional care '%i proiectea( propriul destin, transform.ndu:
se pe sine %i mediul 'n care trie%te, 'n raport cu anumite valori , aspiraii %i credine.
6cesta este sensul profund al cele)rei definiii aristotelice a omului ca 9zoon
politi:on;: raportarea raional la mediul natural %i social2 proiectarea propriului
destin, individual %i colectiv din perspectiva valorilor %i normelor mediului cultural
specific unei epoci istorice2 aciunea transformatoare, con%tient %i programatic a
realitii, 'n funcie de un anumit proiect social %i individual.
Dimensiunile raional, proiectiv i acional-transformatoare ale comportamentului
uman ridic pentru psihologia social o pro)lem fundamental- aceea a modului 'n
44
care se define%te, se 'nelege %i se interpretea( realitatea de ctre fiecare individ, grup
sau colectivitate social. Pro)lema are at.t o dimensiune teoretic, fr de care nu
putem ela)ora o concepie coerent %i eficient asupra e+istenei %i comportamentului
social, c.t %i o dimensiune practic, indispensa)il oricrui demers de optimi(are %i
adecvare a comportamentului individual %i de grup 'n raport cu o realitate dinamic %i
fluid.
*n linii generale, pro)lema poate fi formulat astfel- este realitatea un dat obiectiv,
e+terior oricrei su)iectiviti, reflectat ca atare de intelect %i 'n raport de care se
ela)orea( comportamentele %i aciunile noastreK 0au, dimpotriv, realitatea este o
proiecie re(ultat 'n urma unui comple+e procesualiti psihice plasat 'n sfera unei
evidente su)iectivitiK *n primul ca( vom avea o concepie )ehaviorist:mecanicist,
incapa)il s e+plice diferenele comportamentale %i atitudinale dintre persoanele care
se raportea( la una %i aceea%i (on a realitii. *n cel de al doilea ca(, re(ult o teorie
e+cesiv psihologi(ant asupra unor verita)ile 8universuri personale;, teorie care, prin
solipsismul su, nu poate s e+plice c.mpul larg al convergenelor comportamentale
care fac posi)ile convieuirea social %i de(voltarea armonioas a raporturilor
interpersonale.
Comple+itatea realitii sociale, c.t %i a relaiilor dintre om %i mediul su, solicit o
a)ordare multilateral a acestei pro)lematici, 'n care diferitele teorii tre)uie s se
completea( reciproc.
Concepiile constructiviste, acionale, cognitive %i sim)oliste sunt cele care au
configurat 'n mod preponderent concepia modern asupra construirii realitii sociale
%i : corelativ: teoria comportamentului social.
!e"iniie -
Din perspectiva unei asemenea sinte(e teoretice, realitatea social este v(ut ca un
construct psihosocial i cultural, realizat ntr-un conte$t acional i interaclional,
prin intermediul unor operatori specifici: de natur psihoindividual, psihosocial i
sociocultural.
Procesul construirii realitii sociale implic multiple dimensiuni de natur cognitiv,
afectiv, motivaional, atitudinal %i acional2 dimensiuni de natur
psihoindividual, psihosocial %i sociocultural2 in.nd de istoria social a individului,
a grupurilor de apartenen sau de referin, precum %i de factorii istorici specifici unei
anumite perioade. H+ist o dinamic a realitii sociale care depinde 'n primul r.nd de
evoluia sociocultural a comunitii, de acumularea e+perienei sociale %i de sistemul
de norme %i valori care fundamentea( viaa comunitar pe o anumit treapt a
de(voltrii sale istorice.
$ealitatea social este re(ultatul unui du)lu travaliu, cognitiv %i constructiv. *n
consecin, cunoa%terea acesteia nu poate fi desprins de procesul ela)orrii
sistemului structurat de reprezentri prin intermediul cruia multitudinea stimulilor
care acionea( asupra su)iectului capt semnificaie acional %i cultural, d.nd
astfel consisten a ceea ce numim 8realitatea social9.
45
2..istincii conceptuale
Pentru a putea evidenia %i anali(a multiplele aspecte in.nd de procesul construirii
realitii sociale, sunt necesare anumite preci(ri in.nd de cadrul conceptual 'n care
vom opera.
.atura, 'n sensul cel mai larg, este 'neleas ca totalitatea sistemelor materiale care
e+ist 8'n sine9 %i 8prin sine9, 'n afara oricrei su)iectiviti. Din perspectiva %tiinelor
po(itive, natura are un caracter necreeat, indestructi)il %i infinit, afl.ndu:se 'ntr:un
continuu proces de mi%care %i transformare, proces guvernat de legi o)iective
imua)ile. 0istemele naturale au un caracter evolutiv, la nivelul oricruia dintre
regnurile sale- mineral, vegetal, animal. Din aceast perspectiv, considerat su)
aspectul su de fiin )iologic, omul este v(ut ca o verig terminal a unui
'ndelungat lan evolutiv, care a suportat de:a lungul timpului numeroase mutaii
calitative. 0ocietatea uman, care presupune ca o trstur esenial apariia vieii
spirituale, constituie re(ultatul unei asemenea mutaii ontologice, cu multiple
implicaii de natur %tiinific %i filosofic, mutaie care are la )a( dou achi(iii
fundamentale- lim)a<ul %i con%tiina.
#ocietatea repre(int o form specific de organi(are %i desf%urare a vieii concrete a
oamenilor, pe o anumit treapt a evoluiei istorice. Hlementele determinante %i
definitorii pentru societate sunt cele in.nd de relaiile dintre membri, pe de o parte, %i
de baza material a acestor relaii, pe de alt parte. O a#ali./ o"icBt de su2a"/
asu1"a 2odului cu2 se co#stituie 0i cu2 3u#c)io#ea./ societatea u2a#/ #e
co#duce la co#clu.ia c/ aceasta t"e+uie 5#)eleas/ ca u# sistem comple cu
autoreglare& av%nd un caracter dinamic i deschis 5# "a1o"t cu siste2ul #atu"al 1e
ca"e se cl/de0te& Perspectiva structural:sistemic s:a dovedit deose)it de fecund 'n
a)ordarea %tiinific a societii umane, cu re(ultate spectaculoase 'n domeniul
economiei politice, antropologiei, culturologiei, sociologiei %i psihologiei
sociale.6)ordarea sistemic presupune-
a1 identificarea elementelor constitutive %i a modul specific de structurare a acestora
'n su)sisteme2
)1 evidenierea relaiilor sta)ile dintre elemente %i su)sisteme /structura sistemului12
c1 relevarea funciilor specifice 'ndeplinite de fiecare element component 'n
cadrul ansam)lului, precum %i de sistem 'n 'ntregul su2
d1 sta)ilirea legilor generale care guvernea( raporturile dintre elemente, dintre pri
%i 'ntreg, pe de o parte, %i dintre sistem %i mediul su, pe de alt parte /aspecte care
evidenia( dinamica sistemului1.
Din aceast perspectiv, societatea poate fi definit ca un ansamblu organizat de
membri, ntre care e$ist relaii determinate i relativ stabile de natur economic,
politic, (uridic, cultural, psihosocial %.a.
Funciile generale ale sistemului deriv din necesitatea asigurrii 'n comun a
e+istenei materiale %i spirituale a colectivitii, prin intermediul unor activiti care au
un caracter constitutiv 'n raport cu sistemul glo)al- activiti productiv:economice,
politice, educaionale, de aprare etc.
.
4&
Corelativ conceptului general de 8societate9 , se de(volt %i o serie de concepte
su)iacente de mare interes teoretic %i practic- e$isten social, contiin social,
realitate social, ideologie, aciune i practic social %.a
Eistena social repre(int e+presia procesual %i fenomenologic a 8funcionrii9
societii, 'n condiii determinate de natur geografic, istoric, politic, economic %i
cultural. Fiind prin esena sa mi%care, devenire, transformare, la nivelul e+istenei
sociale se poate identifica 'ntreaga pro)lematic specific psihologiei sociale.
@i(.nd aspectele o)iective ale fiinrii societii, la nivelul e+istenei sociale vom
deose)i dou niveluri fundamentale, aflate 'ntr:o str.ns relaie de condiionare %i
determinare reciproc- e$istena material %i e$istena spiritual. 0$istena material
cuprinde toate acele elemente su)staniale sau energetice care, de%i sunt de origine
natural, au suferit direct sau indirect influenele transformatoare ale omului. *n cadrul
acestui proces 8o)iectele naturale9 devin 8lucruri9, at.t printr:o transformare a
acestora 'n scopul acordrii unor funcionaliti practice, c.t %i printr:o
8resemnificare9 cultural, reali(at pe fondul interaciunilor psihosociale %i su)
incidena normelor %i valorilor specifice nivelului de de(voltare a societii respective
/v. 1232 12&1.
Eistena spiritual este re(ultatul nemi<locit al apariiei con%tiinei individuale %i
sociale, mutaie ontologic fundamental care marchea( apariia omului ca 8fiina
singular a Universului9. H+presia sintetic a e+istenei spirituale o constituie cultura ,
'neleas ca ansamblul valorilor artistice, morale, filosofice, tiinifice sau religioase,
prin care omul 9personalizeaz; natura, o cunoate, o valorizeaz i o interpreteaz
n raport cu nevoile i aspiraiile sale, dar o i depete prin construirea unui nou
univers al simbolurilor. .in aceast perspectiv, civilizaia reprezint o dimensiune
complementar culturii, constituit din aspectele practic-funcionale ale acesteia:
civilizaia este modul cum cultura se obiectiveaz n practica social i n
structurarea relaiilor psihosociale.
Co#0tii#)a social/ este un alt concept central al psihologiei sociale, dar %i al
filo(ofiei, politologiei sau sociologiei, desemn.nd totalitatea cuno%tinelor,
repre(entrilor, mentalitilor, ideilor %i concepiilor mem)rilor unei comuniti
referitoare la propria lor e+isten social. *n esena sa, con%tiina social este un
fenomen de relaie , care de%i e+ist %i se manifest prin intermediul con%tiinelor
individuale, nu se poate structura %i funciona dec.t e+clusiv 'n c.mpul interacional
generat de practica %i e+istena social. Prin intermediul con%tiinei sociale realitatea
nu este pur %i simplu reflectat, ci reconstruit ca e+presie spiritual a e+istenei
sociale reale. *ntre con%tiina individual %i cea social e+ist un proces dialectic de
condiionare reciproc, prima structur.ndu:se ca re(ultat nemi<locit al influenei
con%tiinei sociale 'n ontogene(, iar cea de a doua suport.nd influenele cumulate ale
con%tiinelor individuale 'n filogene(.
/ealitatea social este un concept al crui coninut nu se suprapune, cum deseori se
crede, cu acela al 8e+istenei sociale9. *n cursul practicai sociale, diferitele
colectiviti, grupuri sau mem)ri reali(ea( raporturi specifice %i difereniate cu unele
sau altele dintre aspectele e+istenei sociale, le resemnific 'ntr:un spaiu particular, 'n
funcie de natura grupurilor , e+periena social a acestora, particularitile situaiilor
con<uncturale sau istorice etc. 6stfel, realitatea social apare ca un 8decupa<9 reali(at
la nivelul e+istenei sociale, decupa< al crui coninut comport diferene sensi)ile de
4?
la o comunitate social la alta, sau de la o etap istoric la alta, 'n funcie de nivelul
cunoa%terii %i de proieciile, motivaiile %i e+perienele particulare ale acestora. Dac
la nivelul e+istenei sociale vom putea identifica mai ales aspectele o)iective ale
socialului, 'n forma e+perienei sociale o)iectivat 'n plan istoric %i cultural, la nivelul
realitii sociale vom gsi preponderent elementele unei interaciuni dinamice dintre
datul obiectiv, proiecia, percepia i reconstrucia subiectiv.
Dup cum remarca C& Noica, 8$ealitatea nu 'nseamn simpl e+isten, care are
calitatea de a fi. De la treapta de e+isten p.n la cea de realitate, lucrurile. au intrat
'n relaie, au acionat %i reacionat. $ealitatea nu e e+isten, ea 'nseamn ncadrarea
e$istenei simple ntr-un orizont9 /1&>, 10&1. Din perspectiva psihologiei sociale,
acest ori(ont este dat de o gam larg de procese %i fenomene psihosociale,
psihoindividuale %i socioculturale prin intermediul crora percepem, ne repre(entm,
interpretm %i semnificm %i resemnificm datele e+perienei, 'n conte+tul unor
aciuni sociale sistematice, %i pe fondul unor tre)uine %i aspiraii specifice ale
oamenilor %i grupurilor. 6stfel, 'n raport cu e+istena social, realitatea social ne
apare ca av.nd conotaiile unui construct mental realizat ntr-un conte$t relaional i
acional.
Ideologia este un ultim concept asupra cruia ne vom opri, coninutul acestuia fiind
puternic implicat 'n procesul construirii realitii sociale. 5deologia repre(int un
ansam)lu structurat de idei, repre(entri %i concepii prin care se reflect 'ntr:un mod
particular e+istena social, 'n funcie de factorii su)iectivi derivai din po(iia unor
grupuri sau persoane 'n structura general a societii. "otivaiile care structurea( %i
vectori(ea( concepiile ideologice, cre.nd ceea ce 'n filo(ofie s:a numit 8fals
con%tiin9, pot fi de natur economic, etnic, politic, religioas, profesional sau
cultural. Deci, o ideologie constituie o modalitate particular de construire a realitii
sociale, din perspectiva intereselor %i aspiraiilor specifice unor grupuri sociale. Ca
parte a con%tiinei sociale, ideologiile influenea( relaiile sociale 'n toate planurile,
av.nd at.t o funcie cognitiv, de reali(are a unei cunoa%teri particulare a e+istenei,
c.t %i una pra+iologic, de reglare a relaiilor %i aciunilor sociale.
3.2elaia dintre natur-societate-cultur
6nali(.nd raporturile e+istene 'ntre natur, societate %i cultur, vom putea desprinde
unele o)servaii importante privind circumscrierea pro)lematicii psihologiei sociale %i
a procesului de construire a realitii sociale.
# prim o)servaie se refer la relaia genetic dintre natur %i societate. #mul, ca
fiin )iologic, av.nd anumite caracteristici anatomo:fi(iologice %i somatice proprii,
aparine nemi<locit naturii, fiind veriga terminal a unui 'ndelungat proces evolutiv. *n
cadrul acestui proces, %i 'n str.ns legtur cu particularitile structurale %i
funcionale ale omului ca fiin )iologic, au avut loc anumite achi(iii fundamentale
pentru evoluia speciei- transformarea instinctului gregar 'ntr:o matrice relaional,
generatoare de noi planuri ale e+istenei umane, apariia con%tiinei %i lim)a<ului %.a.
6ceast evoluie e+trem de comple+ nu poate fi atri)uit unuia sau altuia dintre
factorii amintii, fiind fr 'ndoial vor)a de o interaciune dialectic cu efecte
sinergice %i autoreglatoare, 'n sensul celor relevate de teoria general a sistemelor %i
de ci)ernetica social.
!ot naturii 'i aparin %i toate o)iectele su)staniale, resursele materiale %i energetice cu
care omul vine 'n contact 'n cadrul activitilor sale, transform.ndu:le 'n 8lucruri9, 'n
4=
scopul satisfacerii tre)uinelor sale materiale %i spirituale. Prin aceast transformare
sau resemnificare, obiectele naturale devin obiecte sociale, 'ns continu.nd s
aparin )a(ei materiale a societii, su) form de materii prime, energie, unelte de
producie, o)iecte de folosin curent etc. #)iectele sociale, sau lucrurile,
'ncorporea( 'ntr:o form specific e+periena social material %i spiritual, asupra
lor fiind proiectate semnifica culturale cu mult dincolo de natura strict material a
acestora.
Pe de alt parte, 'n cursul activitilor desf%urate sistematic, omul generea( nu
numai )a(a material a e+istenei sale )iologice %i sociale, de fapt produse spirituale
fiind cele care marchea( 'n mod fundamental statutul ontologic2 fiinei umane.
$e(ultatele activitilor spirituale ale comunitilor %i grupurilor sociale se
sinteti(ea( 'n plan istoric la nivelul culturii, 'neleas ca nivel suprastructural al
e+istenei sociale.
Definit cel mai adesea ca ansam)lul structurat al valorilor materiale % spirituale
specifice unei colectiviti istorice%te constituit, cultura evidenia( anumite
caracteristici eseniale, %i anume-
)aracterul integrativ, re(ultat al interaciunii dinamice dintre diferitele tipuri de
valori- materiale %i spirituale2 religioase, politice, filo(ofice, morale, artistice sau
%tiinifice etc. Culturile via)ile 'n plan istoric au totdeauna un caracter coerent %i
unitar, diferitele lor componente racord.ndu:se armonios la toate aspectele vieii
sociale a colectivitii.
)aracterul normativ, derivat din influena reglatoare pe care cultura o e+ercit nu
numai asupra desf%urrii activitilor materiale %i spirituale ale mem)rilor societii,
ci %i asupra structurrii universului relaional care d coninut vieii sociale, 'n formele
sale concrete.
)aracterul a$iologic, e+presie a sistemului de repere valorice 'n raport de care se
orientea( at.t sistemul social 'n ansam)lul su, c.t %i grupurile, organi(aiile %i chiar
mem)rii societii luai 'n sine.
De aici re(ult sistemul de du)l determinare 'n care este inclus cultura 'n raport cu
viaa social- pe de o parte, cultura este un re(ultat superior %i rafinat al activitilor
sociale %i al raporturilor generice dintre mem)rii societii2 pe de alt parte, aceste
produse spirituale, care 'n forma lor eseniali(at %i structurat repre(int cultura,
influenea( nemi<locit at.t activitile materiale c.t %i relaiile umane. 6ceast
influen este vi(i)il mai ales 'n desf%urarea comple+ului proces de sociali(are a
noilor generaii2 'n acest cadru, culturile structurea( tipuri specifice de personalitate,
numite personaliti de baz /R Li#to#4 A& ;a"di#e"1. De altfel, 'n accepia lui R&
Li#to# cultura repre(int 8configuraia comportamentelor 'nvate %i a re(ultatelor
lor, ale cror componente sunt 'mprt%ite %i transmise de mem)rii unei societi date9
/125, ?21. 5mplicaiile psihosociale ale acestui mod de a 'nelege cultura sunt evidente,
'n msura 'n care o)iectul principal al psihologiei sociale 'l repre(int tocmai
studierea determinaiilor psihologice ale comportamentelor 'n conte+t relaional %i
social.
Complementar conceptului de cultur, prin civilizaie se 'nelege e$presia
instrumental funcional a unei culturi, obiectivarea acesteia n plan acional i
comportamental. H+prim.nd gradul de asimilare 'n activitatea individual %i colectiv
a valorilor culturale, civili(aia este cone+ culturii, av.nd cu aceasta raporturi de
complementaritate dialectic %i de condiionare reciproc. Comportamentele
individuale %i sociale se 'nscriu 'ntre aceste limite- pe de o parte valorile culturale care
le dau sens %i coninut, iar pe de alt parte modelele %i normele civili(aiei care le
confer o form concret %i funcional de manifestare, pe o anumit treapt a
4>
de(voltrii social:istorice %i tehnicoeconomice. 0pirit : pe de o parte, e+erciiu practic
de relaie : pe de alt parte.
*n ceea ce prive%te dinamica culturii ca dimensiune spiritual fundamental a
socialului, teoriile cele mai repre(entative avansea( fie ideea unei de(voltri
progresive liniare, 'n care cultura %i civili(aia cunosc acumulri calitative continue,
paralel cu de(voltarea istoric a societii umane, fie aceea a unei succesiuni de etape,
'n care culturile se nasc, se de(volt %i mor, asemenea unor organisme vii. Din aceast
ultim categorie, concepia lui O& S1e#gle" a fcut o strlucit carier, 'n special prin
te(a conform creia civili(aia este fa(a ultim de de(voltare a unei culturi, anun.nd
declinul iminent al acesteia .
Lumero%i filo(ofi au 'ncercat o interpretare a civili(aiei contemporane 'n cone+iune
cu cele mai importante teorii psihologice asupra naturii umane. Una dintre cele mai
remarca)ile lucrri de acest gen aparine lui H& Ma"cuse care interpretea( din
perspectiv psihanalitic principiul randamentului, specific civili(aiei tehnologice
occidentale *n vi(iunea autorului, principiul randamentului impune o organi(are
represiv perfecionat a se+ualitii %i a instinctelor. 7upta pentru e+isten va
prevala asupra instinctelor primare /Hros %i !hanatos1, deoarece resursele din ce 'n ce
mai limitate nu permit satisfacerea accepta)il acestora.
Ca o consecin a acestui fapt, vor re(ulta noi forme de su)limare a instinctelor
refulate, 'ns pe direclia specific tipului dominant de civili(aie. @om asista la o
e+u)eran imaginativ care se o)iectivea( 'n creaii tehnice, %tiinifice %i artistice,
su)limarea estetic preval.nd, datorit du)lei funcii a atei- de a nega %i de a afirma,
de a opune %i de a 'mpca, de a evoca reprimatul %i de a:l reprima din nou : purificat
de aceast dat .
4.)onstruirea i cunoaterea realitii sociale
Primul pas 'n desf%urarea acestei pro)lematici va fi fcut prin relevarea
mecanismelor %i proceselor psihosociale care stau la )a(a construirii realitii sociale.
Parafra(.nd una dintre te(ele fundamentale ale epistemologiei genetice, putem afirma,
pe )a(a datelor e+perimentale e+istene, c realitatea social nu poate fi conceput ca
predeterminat nici de structurile interne ale su)iectului : 'n msura 'n care chiar
acestea re(ult dintr:o construcie efectiv %i continu, nici din simpla reflectare a
caracteristicilor pree+istente ale unei realiti sociale o)iective : deoarece acestea nu
sunt cunoscute dec.t datorit medierii necesare a respectivelor structuri su)iective
/1=1, 51. $ealitatea social repre(int un proces continuu de construire %i reconstruire,
care se desf%oar paralel cu practica %i cunoa%terea sociai. 6ceast remarc a lui <&
Piaget este cu at.t mai pertinent cu c.t nu avem 'n vedere o realitate strict
o)iectual2 este vor)a de o realitate social i cultural, creia su)iectul 'i aparine
nemi<locit %i la care se raportea( nu numai dintr:o perspectiv cognitiv, c.t mai ales
din perspectiva tre)uinelor %i aspiraiilor sale, a modelelor, normelor %i valorilor
socioculturale pe care le:a interiori(at 'n ontogene(, precum %i a e+perienei sociale
acumulat, valori(at %i actuali(at 'ntr:un anumit conte+t al istoriei sociale.
2.2.1. $ealitatea social : 'ntre determinaii o)iective %i construct mental. 6ceste
consideraii teoretice fundamentea( 'n mare msur conceptul de Qlume personalQ
care a 'nceput s se cristali(e(e la 'nceputul anilor 50, 'n parte %i su) influena
curentelor e+istenialiste care dominau g.ndirea filosofic a epocii. *n planul anali(ei
psihologice, constructivismul se impune din necesitatea de a da consisten teoretic
unor o)servaii %i constatri e+perimentale privind e+istena 8realitilor ficionale9 :
50
cum le:au numit psihiatrii, sau a Qlumilor personaleQ 'n care trim fiecare dintre noi,
dar care iau na%tere prin intermediul mecanismului interacional care fundamentea(
orice sistem social %i orice e+perien e+istenial.
6stfel, dup cum remarca R&!& Lai#g, realitatea social este o intere+perien
re(ultat din interaciuni %i din <ocurile 'n oglind ale raporturilor umane /115, 15412
realitatea personal apare ca o seciune su)iectiv reali(at 'n corpul general al
realitii sociale, dar care posed numeroase puncte de convergen %i suprapunere cu
8seciunile9 reali(ate de ceilali mem)ri ai comunitii, condiie esenial a
coe+istenei %i comuncrii sociale. *n <ocurile interacionale, modul de definire a
realitii poate fi impus de un individ sau de un grup dominant, de natura e+perienei
acumulate 'n plan sociocultural, de particularitile unei situaii trit pe un anumit
fond emoional %i motivaional etc. *n acest sens, conform opiniei lui H& a"3i#9el
/care alturi de P& Be"ge"4 T& Lu92a##4 A& Mucchielli %.a. a de(voltat concepia
constructivist a lui A& Schut.1, toate realitile care compun viaa noastr cotidian
sunt re(ultatul nemi<locit al unei activiti de construcie colectiv, desf%urat pe
fondul unor schim)uri %i relaii structurate de regulile comune de raionament ale unui
anumit grup cultural. 6ceste structuri cognitive, normative %i a+iologice care media(
construirea social a realitii, %i care sunt specifice unui anumit grup sociocultural, se
su)sumea( conceptului modern de etnometod, deose)it de util 'n cercetrile de
antropologie cultural %i psihologie social /=?1. Htnometodologia poate fi considerat
un derivat practic al teoriei interacionismului sim)olic, 'n care accentul cade nu pe
elementele psihologice ale conduitei /sentimente, g.nduri, motivaii etc.1, ci pe
comportamentul pu)lic al persoanelor %i a regulilor sociale consensuale care 'l
determin.
Principalele te(e ale teoriei actuale asupra 8constructivismului social9 pot fi formulate
sintetic astfel-
Lu percepem pur %i simplu lumea 'n care trim, ci o construim2 realitatea
social este o interpretare construit prin comunicare, pe fondul interaciunilor
umane ntr-un anumit cadru cultural i istoric.
Lu e+ist 8adevr 'n sine9, 'n sensul propus de orientrile po(itiviste2
adevrul are sens numai n raport cu o structur sociocultural generativ, pe
fondul creat de acordul actorilor unei situaii sociale privind definirea lui.
$ealitatea, din perspectiva su)iecilor sociali activi, este dat de totalitatea
reprezentrilor sociale care dau sens i consisten subiectiv obiectelor,
persoanelor, raporturilor, situaiilor i fenomenelor psihosociale- respectiv
constituenilor e+istenei umane.
Procesul construirii realitii sociale, str.ns legat de procesul ela)orrii
sistemului de reprezentri sociale, este mediat %i condiionat de factori
+operatori, psihoindividuali, psihosociali i socioculturale.
0tructurile cognitive, normative %i a+iologice ale comunitii culturale de
apartenen +etnomodelele, au un rol prevalent n raport cu factorii
psihoindividuali care intervin 'n procesul perceperii, interpretrii %i construirii
unei repre(entri asupra diferitelor segmente ale e+istenei.
7umea nu este constituit din 8o)iecte9, ci din 8relaii92 proprietatea
fundamental a realitilor umane const.nd 'n faptul c 3cestea sunt 'n esena
lor construcii pure, care capt consisten i funcionalitate numai la nivelul
grupurilor socioculturale.
<nterpretarea unei situaii este mult mai important su) aspectul impactului
psihologic %i al consecinelor pe care le determin dec.t coninutul strict
o)iectiv al unei situaii sau fapt social.
51
Perspectiva constructivist, alturi de concepiile sim)olice %i cognitive, relev %i
accentuea( dimensiunile psihologice %i socioculturale implicate 'n structurarea
situaiilor sociale, dep%indu:se astfel limitrile inerente unor teorii )ehavioriste de
sorginte po(itivist.
. Caracterul 8construit9 al realitii sociale este evident 'n ca(ul unor situaii sociale
mai comple+e , cum ar fi :de pild: confruntarea ideologic dintre dou partide
politice. Una %i aceea%i realitate este perceput %i interpretat deseori cu totul diferit,
pe fondul motivaiilor politice %i opiunilor ideologice care <oac rolul unor operatori
ma<ori 'n construirea celor dou repre(entri asupra unei anumite realiti sociale*mod
Din perspectiv psihosociologic avem de:a face cu o interaciune dinamic dintre
mai multe 8lumi personale9 care se racordea( %i se a<ustea( reciproc, pe fondul
relaiilor sociale reglate de anumite norme %i valori culturale, politice, religioase,
morale, <uridice sau economice.
*ntre componenta cognitiv, de cunoa%tere a realitii sociale, %i cea constructiv, de
edificare progresiv a chiar acelei realiti, e+ist un su)til raport dialectic de
complementaritate %i condiionare reciproc.
Hdificm realitatea social pe msur ce cunoa%tem %i acionm 'n cadrul unui anumit
sector al vieii sociale, iar re(ultatele respectivei activiti cognitive vor depinde
nemi<locit at.t de natura %i caracteristicile constructului astfel reali(at, c.t %i de
conte+tul sociocultural 'n care se desf%oar activitatea social .
0n esen& construirea realitii sociale presupune elaborarea unui ansamblu de
reprezentri & de scheme cognitive i acionale care vor mi'loci perceperea&
interpretarea i evaluarea di"eritelor seciuni ale eistenei sociale i elaborarea
unor comportamente adaptative adecvate.
Percepiile, repre(entrile, procesele mne(ice %i de g.ndire <oac rolul unor operatori
psihoindividuali primari care vor fi modulai de influene , procese %i fenomene
psihosociale specifice- disonana cognitiv, atri)uirea cau(alitii, negocierea social a
realitii %.a. 0uportul fundamental al activitii de construire a realitii sociale va fi
determinat de lim)a<, un operator care :prin particularitile sale socioculturale %i
individuale: va marca 'n mod fundamental sistemul de categorii %i repre(entri prin
care se configurea( universul social. 6stfel, 'n procesul mai larg de sociali(are, se
vor forma sisteme de repre(entri sociale, scheme cognitive %i atitudinale, care
constituie operatorii secundari, pe )a(a crora se ela)orea( conduitele sociale ale
mem)rilor comunitii sau grupurilor sociale. Fr 'ndoial, influenele psihosociale
din ontogene( vor modela %i procesele cognitive psihoindividuale primare /percepia,
memoria, g.ndirea, imaginaia, lim)a<ul etc.1, re(ult.nd diferenieri calitative 'n
funcie de mediul social de origine, nivelul de instrucie, caracteristicile grupurilor de
apartenen %i de referin, situaiile circumstaniale deose)ite care au marcat e+istena
individual %i de grup, e+periena personal sau organi(aional %.a.
5mplicarea lim)a<ului 'n construirea realitii sociale constituie una dintre direciile
principale prin care se pot evidenia particularitile structurale %i funcionale ale
acestei activiti. Categori(area %i conceptuali(area, ela)orarea repre(entrilor,
constituirea referenialelor cognitive %i a+iologice, reali(area
comunicrii interpersonale %i sociale ca suport al generali(rii e+perienei
socioculturale %i individuale : toate acestea se desf%oar prin intermediul lim)a<ului,
respectiv al activitii de comunicare /v. schema 2.21.
52
F6C!#$5 din mediul natural %i social care acionea( 'n ontogene( asupra
su)iectului, %i care : prelucrai prin intermediul proceselor cognitive psihoindividuale
/percepie, g.ndire etc.1, vor forma fondul psihoinformaional de )a(.
F6C!#$5 generai 'n conte+tul e+istenei psihosociale a su)iectului, cu
semnificaie preponderent social.
#PH$6!#$5 psihoindividuali %i psihosociali-
: procese cognitive, afective, motivaionale, modelate sociocultural 'n ontogene(2
: categori(are %i conceptuali(are social 2 : atri)uirea cau(alitii2
: disonana cognitiv2
: fenomene psihosociale specifice- operarea cu teorii implicite, efectul de nim), falsul
consens, tendina confirmrii ipote(ei, efectul de dominant, cel de 'nt.ietate %i de
recen, accesi)ilitatea informaiei etc : negocierea social a realitii %.a.
#PH$6!#$5 socioculturali-
: norme %i modele cognitive, afective %i atitudinale validate, impuse %i controlate
sociocultural2
: stereotipuri %i pre<udeci sociale primare.
0CUH"H %i "#DH7H cognitive, atitudinale , motivaionale, acionale %i de
comunicaie2
0!H$H#!5PU$5 %i pre<udeci sociale etc.
6C!U675V6$H6 , integrarea %i evaluarea noilor informaii, prin intermediul
operatorilor psihosociali adecvai 2
H@67U6$H6 situaiei sociale generale %i de con<unctur2
0H7HC!6$H6 schemelor acionale optime, 'n funcie de condiiile concrete2
6L!5C5P6$H6 efectelor aciunilor %.a
H76I#$6$H6 comportamentelor %i atitudinilor adecvate situaiilor sociale 'n care
este
implicat su)iectul.
5.2eprezentrile sociale
Dup cum re(ult din anali(a modelului pre(entat mai sus, repre(entrile sociale /$01
constituie elementul central at.t pentru procesul de construire, 'nelegere %i
interpretare a realitii sociale, c.t %i pentru cel de ela)orare a atitudinilor %i
comportamentelor noastre. Desf%urarea activitii psihice %i psihosociale de
construire a realitii sociale presupune o succesiune de fa(e, difereniate 'n funcie de
tipul proceselor psihoindividuale implicate /percepie, repre(entare, g.ndire,
imaginaie etc.1, precum %i de natura influenelor psihosociale %i socioculturale care
condiionea( desf%urarea respectivelor procese, model.ndu:le coninutul. *n cadrul
53
acestei activiti, repre(entrile sociale <oac rolul central, datorit funciei lor
structurante.
E& !u"9hei2 este primul care atrage atenia asupra conceptului de 8repre(entare
colectiv9, 'neleas ca o realitate psihosocial de sine stttoare. 6v.nd o e+isten
difu(, dar distinct 'n raport cu con%tiinele individuale ale mem)rilor grupului,
repre(entrile colective constituie o clas foarte general de fenomene psihice i
sociale care nglobeaz ideologii, mituri, credine, sentimente i cunotine
mprtite de membrii unei societi, ntr-un anumit moment al dezvoltrii sale
istorice. $epre(entrile colective sunt sociale, deoarece re(ult ca urmare a unui
proces colectiv 'n care intervin caracteristicile comune ale mem)rilor unui grup, %i
sunt psihologice deoarece percepia realitii %i desf%urarea g.ndirii sunt oper
individual /1&5, &1. *ns, 'n concepia lui !u"9hei2 repre(entrile colective erau
structuri statice %i difu(e, av.nd 'n primul r.nd o valoare conceptual:e+plicativ, fr
implicaii operaionale %i fr o legtur organic cu practica %i comunicarea social.
Dup o perioad de relativ ignorare a acestei pro)lematici, S& Mosco,ici redefine%te
conceptul 'n cadrul unei ample concepii constructiviste asupra realitii sociale,
acord.ndu:i valene operaionale %i paradigmatice cu totul remarca)ile /1&5, 151. Pe
aceast )a(, repre(entrile sociale tind s devin una dintre preocuprile centrale ale
psihologiei sociale moderne, fiind a)ordate 'n primul r.nd su) aspect fenomenologic
%i pra+iologic. $epre(entrile sociale nu mai sunt 'nelese acum ca simple instrumente
cognitive, deta%ate de activitatea 'n care actorii sociali sunt angrenai, %i care
constituie 'n fapt terenul de ela)orare a acestora. $epre(entrile 'nglo)ea( %i
structurea( elementele cognitive care re(ult dintr:un conte+t relaional %i acional
concret, pe fondul unei interaciuni dinamice dintre individual %i social, dintre
cogniie %i aciune- sunt construcii socio-cognitive /dup e+presia lui A+"ic1, care
impregnea( aproape 'n totalitate raporturile interpersonale, grupale %i instituionale.
*n acest nou cadru teoretic, realitatea social poate fi 'neleas ca re(ult.nd din
interaciunea dinamic a repre(entrilor specifice unor grupuri sociale.
!e"inirea unitar a repre(entrilor sociale este un demers dificil, at.t datorit
comple+itii fenomenului, c.t %i a influenelor pe care concepiile teoretice generale
ale autorilor le e+ercit asupra de(voltrii conceptuale a acestei pro)lematici /v. ==2
1&42 1&52 1=&2 1>01. Cele mai importante accepii %i caracteri(ri date $0 pot fi
sinteti(ate astfel-
S &enomen psihosocial ce implic moduri specifice de nelegere i comunicare, prin
care se creea( at.t realitatea, c.t %i simul comun2
implicit, $0 se constituie %i ca un sistem de valori, noiuni %i practici referitoare la
o)iectele aparin.nd mediului social /S& Mosco,ici12
&orm de cunoatere practic, ela)orar social %i 'mprt%it, prin care un
subiect se raporteaz la un obiect, concur.nd astfel la construirea unei realiti
comune unui ansam)lu social /!& <odelet12
1rincipii generatoare de luri de poziie legate de inserii specifice 'ntr:un
ansam)lu de raporturi sociale, %i organi(.nd procesele sim)olice ce intervin 'n
aceste raporturi /7& !oise12
1roces de elaborare perceptiv i mental a realitii, care transform o)iectele
sociale /lucruri, persoane, situaii, evenimente1 'n categorii sim)olice /valori,
convingeri, ideologii1, conferindu:le un statut cognitiv %i permi.nd astfel
54
'nelegerea vieii cotidiene, printr:o re'ncadrare a comportamentului individual 'n
ansam)lul interaciunilor sociale />N& Fische"12
"istem de interpretare a realitii ce guvernea( relaiile dintre indivi(i %i mediul
lor fi(ic %i social, determin.ndu:le comportamentele %i practicile2 construcii
socio:cognitive, constituind %i un ghid pentru aciune, 'n msura 'n care implic
un set de anticipri %i a%teptri /<&C& A+"ic1.
*n legtur cu aceste caracteri(ri, o prim remarc se refer la o relativ confu(ie
datorat folosirii am)igue a termenilor de proces %i form pentru desemnarea genului
pro+im al repre(entrilor sociale. Preci(m c $0 ca form de structurare a unor
coninuturi /perspectiva sincronic1 repre(int re(ultatul unui proces de elaborare
/perspectiva diacronic1, cele dou concepte afl.ndu:se 'ntr:un raport de
complementaritate dialectic. Confu(ia este evident %i tre)uie evitat printr:o mai
)un clarificare conceptual 'n plan metateoretic.
# a doua o)servaie se refer la o anumit impreci(ie %i unilateralitate 'n desemnarea
coninutului $0 la unii dintre autorii citai- modaliti de cunoa%tere practic, principii
generatoare de luri de po(iie, sistem de interpretare a realitii, ghid de aciune etc.
5mpreci(iile /in de aceea%i insuficient clarificare conceptual 'n plan teoretic, dar %i
de 8reproducerea9 acesteia 'n plan e+perimental. !otodat 'ns, tre)uie s constatm
c din sinte(a definiiilor %i caracteri(rilor pre(entate, pot fi desprinse cu suficient
acuratee dimensiunile eseniale prin care pot fi circumscrise $0 ca fenomen
psihosocial, funciile %i structura general a cestora.
De(voltarea unei teorii coerente asupra repre(entrilor sociale tre)uie s porneasc de
la c.teva te(e generale, fundamentate pe datele e+perimentale de<a e+istente. 5at
c.teva dintre acestea-
Din perspectiv psihosociologic, nu se poate face o distincie net ntre
subiect i obiect, 'ntre stimul %i rspuns2 'n consecin, un o)iect nu e+ist prin el
'nsu%i, ci prin semnificaia pe care o capt pentru su)iect /individ, grup,
comunitate1, iar aceast semnificaie este e+presia unor raporturi sociale care
implic componente a+iologice, pra+iologice sau cognitive. Cu alte cuvinte, dup
cum su)linia <&C A+"ic, nu putem vor)i de o 8realitate o)iectiv9 'n sensul clasic
al termenului, ci numai de o 8realitate reprezentat9, adic 'nsu%it de ctre
su)iectul social, reconstruit cognitiv %i integrat sistemului su de valori
socioculturale, ideologice %i istorice.
2eprezentrile restructureaz realitatea, reali(.nd integrarea caracteristicilor
specifice o)iectului cu cele ale su)iectului, derivate din normele, valorile,
motivaiile %i cogniiile acestuia.
$0 sunt re(ultatul unui proces specific de ela)orare, %i nu procesul ca atare2
de%i evident complementare, studiul celor dou dimensiuni tre)uie s )eneficie(e
de diferenierile conceptuale de rigoare.
Din anali(a coninutului %i dinamicii $0, re(ult c acestea sunt structuri
operatorii /!& C"istea, 1>==1, neput.nd fi asimilate dec.t parial unor forme de
cunoa%tere practic a realitii sociale, %i cu at.t mai puin unor simple imagini
reflectorii 'n care condiionarea social este apreciat ca un factor e+terior, %i nu
unui constitutiv.
*n calitatea lor de structuri operatorii, $0 implic trei dimensiuni principale,
pe direcia crora se o)iectivea( dinamica acestora- a1 dimensiunea cognitiv,
care asigur transformarea informaiei perceptive %i a celei de comunicaie 'n
9adevruri consensuale;, 'mprt%ite %i av.nd funcionalitate social, care astfel
se integrea( unui c#mp cognitiv echilibrat /'n sensul dat de Heide" acestui
55
concept12 )1 dimensiunea a$iologic, care fundamentea( atitudinile implicite,
aferente seturilor de repre(entri sociale, %i care deriv din valorile, normele %i
modelele socioculturale specifice unui anumit spaiu social2 c1 dimensiunea
pra$iologic, const.nd din schemele acionale %i relaionale, acreditate
sociocultural, prin care se desf%oar raporturile individ:grup:mediu.
$0 sunt corelative procesului general de construire a realitii sociale,
asigur.nd relaia dinamic dintre individual %i social, dintre psihologic %i
sociocultural. 6nsam)lul $0 specifice unor grupuri sociale formea( universul
consensual /definit de S& Mosco,ici1, prin care nefamiliarul devine familiar,
e+periena anterioar primea( asupra faptului pre(ent, restaur.ndu:se un sens al
continuitii %i coerenei : atunci c.nd indivi(ii %i grupurile sunt ameninate de
discontinuitate, am)iguitate %i incoeren.
0unt necesare c.teva preci(ri in.nd de definirea $0 drept structuri operatorii.
6nali(a tipurilor generale de structuri ne conduce la conclu(ia c acestea pot fi
'mprite 'n dou mari categorii- structuri configurative, al crui specific este dat
predominant de relaiile dintre elementele constitutive, %i structurile operatorii, care
sunt de fapt ansam)luri organi(ate de transformri, cu mecanisme proprii de
autoregla<, prin care se menin graniele %i, funcionalitatea sistemului. Hste sensul
acordat de <& Piaget acestui concept /1=3, >1, cu o remarca)il acoperire teoretic
pentru a)ordarea din aceast perspectiv a proceselor psihice, 'n special a celor in.nd
de g.ndire %i inteligen. *n prima categorie putem include repre(entrile vi(uale , de
e+emplu2 celei de a doua categorii le aparin repre(entrile sociale : esenial diferite
de primele 'n mecanismul lor intim de constituire %i funcionare.
*n ceea ce prive%te calitatea operatorie a repre(entrilor sociale, aceasta se reali(ea(
pe mai multe direcii-
1. !ransformarea realitii sociale sau a unor o)iecte aparin.nd acestei realiti
'n o)iecte mentale, nu prin reflectare sau copiere, ci prin selecie, reela)orare %i
resemnificare 'ntr:un nou c.mp cognitiv, ale crui coordonate sunt sta)ilite pe
)a(a unor criterii consensuale de grup %i socioculturale.
2. #)iectivarea sistemului relaional dintre persoane, grupuri, categorii sau
instituii sociale 'n 'nsu%i procesul de ela)orare mental a $0. *n msura 'n care
fiecare o)iect social fiinea( ca ansam)lu relaional, acest sistem se regse%te
at.t 'n procesul ela)orrii repre(entrilor, c.t %i 'n coninutul acestora. Din acest
punct de vedere, $0 se constituie ca elemente de mediere a comunicrii sociale %i
de 8vi(uali(are9 a po(iiei fiecrei persoane sau grup 'n cadrul sistemului social
general, 'n funcie de locul 'n structura puterii, apartenena la anumite grupuri de
prestigiu sau de presiune, de natur etnic, religioas, profesional, politic sau
ideologic .
3. $emodelarea realitii, 'n msura 'n care prin ela)orarea $0 se creea(
informaii semnificative , prin reluarea %i interiori(area modelelor socioculturale
%i ideologiilor dominante, e+istente 'ntr:o societate /comunitate1 la un moment
dat.
4. Laturali(area realitii sociale, 'n sensul inducerii unei raionaliti ce ine de
logica mental %i eliminarea implicit a ceea ce este greoi, am)iguu sau
incomprehensi)il. $ealitatea naturali(at este una reela)orat, care poate
stp.nit prin raiune %i eviden, devenind astfel familiar %i consensual,
elementele incongruente generatoare de an+ietate fiind eliminate sau reconvertite
sim)olic.
5&
*n ceea ce prive%te coninutul repre(entrilor sociale, acesta poate cognitiv, a+iologic,
motivaional, afectiv, atitudinal sau acional2 dup domeniul de referin $0 pot fi
economice, politice, religioase, educaionale, artistice, %tiinifice, ideologice, etice etc.
Fiind un ansamblu organizat de informalii, credine, opinii i atitudini despre un
obiect dat, relevarea structurii $0 tre)uie s se fac corelativ cu o anali( at.t su)
aspect funcional, c.t %i su) aspectul organizrii interne a coninutului specific.
)unciile reprezentrilor sociale. Dup cum s:a putut constata2 $0 <oac un rol
esenial 'n ela)orarea atitudinilor %i comportamentelor individuale %i de grup, 'n
dinamica raporturilor sociale %i 'n activitatea practic, 'n toate formele sale. 6nali(.nd
aceste implicaii, se pot identifica urmtoarele funcii ale repre(entrilor sociale /1&5,
10= %.u.2 1&4, 231-
&uncia cognitiv-e$plicativ: media( %i condiionea( activitatea de
cunoa%tere, permi.nd s se 'neleag %i s se interprete(e realitatea. Prin
intermediul $0 cuno%tinele empirice sunt integrare 'ntr:un sistem coerent %i
inteligi)il, cu rol descriptiv %i e+plicativ, oferind astfel refereniale cognitive %i de
comunicare pentru mem)rii grupurilor %i colectivitilor sociale. !otodat, se
reali(ea( fi+area %i sistemati(area cuno%tinelor %i re(ultatelor e+perienei
sociale, premis fundamental pentru pstrarea coninuturilor informaionale, c.t
%i pentru desf%urarea procesului de 'nvare social.
&uncia a$iologic-normativ: $0 'ncorporea( norme %i valori culturale care
aparin universului consensual al unei comuniti2 %i care vor constitui
fundamente %i repere pentru ela)orarea atitudinilor implicite sau e+plicite
aferente oricrui sistem repre(entaional.
&uncia identar: un ansam)lu structurat de $0 define%te implicit identitatea
grupurilor sociale, locul lor 'n cadrul c.mpului social, valorile, normele,
credinele %i ideologiile prin care se caracteri(ea( %i cu care intr 'n <ocul
comparaiilor sociale. $aporturile dintre grupuri vor fi str.ns condiionate de
modul cum acestea '%i repre(int unele aspecte ale realitii naturale %i sociale. De
asemenea, prin funcia lor identar, $0 constituie instrumente de control social,
comunitatea impun.nd acele seturi de repre(entri eseniale care 'i definesc
individualitatea cultural:istoric2 apartenena mem)rilor la respectiva comunitate
va fi condiionat de acceptarea, asimilarea %i convergena funcional a celor
dou categorii de sisteme repre(entaionale- comunitate %i individuale.
&uncia pra$iologic i de orientare: codific.nd 'ntr:un mod specific
realitatea, oferind reperele valorice %i normative pentru prefigurarea finalitii
situaiilor sociale, implic.nd totodat un sistem de a%teptri %i anticipri, $0
constituie un ghid pentru aciunile %i comportamentele individuale %i de grup.
Cercetrile noastre au evideniat faptul c e+ist o str.ns corelaie /cca. 0,&31
'ntre ceea ce am numit 9completitudinea i comple$itatea sistemului
reprezentaional; %i 9performan; 'n tipurile de activiti aferente respectivului
sistem de repre(entri sociale .
&uncia simbolic: prin intermediul $0 realitatea nu este numai reconstruit,
ci %i dedublat. Planului o)iectual se adaug un plan al unei reproduceri
sim)olice a realitii, dar care nu are o mai puin consisten psihologic dec.t
primul. *n acest fel realitatea este metamorfo(at %i spirituali(at, 'ntre cele dou
planuri e+ist.nd profunde corespondene funcionale2 eficacitatea simbolic
relevat de C& Le,i St"auss este e+presia unei astfel de i(omorfism funcional
dintre planul o)iectual %i cel sim)olic /123, 2211.
&uncia de susinere i (ustificare: datorit ela)orrii lor 'n (ona unui univers
consensual, fiind susinute de valorile %i normele constitutive pentru un anumit tip
5?
de grup sau comunitate, $0 repre(int implicit eleme(ite de susinere psihologic
a unor atitudini sau comportamente.
$ecapitulare - *ncercai s reinei elementele de definire a repre(entrilor
sociale, precum %i funciile asociate acestora.
Organizarea i structura reprezentrilor sociale. *n calitatea lor de totaliti
organi(ate $0 pre(int nu numai relaii determinate %i specifice 'ntre elementele lor
constitutive, ci %i o ierarhi(are a acestora. Din acest punct de vedere, una dintre cele
mai interesante perspective teoretice este oferit de folosirea noiunii de 9nod
central; / Heide"4 Asch4 Mosco,ici4 A+"ic1.
Po"#i#d de la u#ele co#t"i+u)ii a#te"ioa"e4 <& C& A+"ic de.,olt/ o teo"ie coe"e#t/
asu1"a "olului 1e ca"e nodul central 5l a"e 5# 3o"2a"ea 0i de.,olta"ea
"e1"e.e#t/"ilo" sociale C%F-4 %GH 0&u&D& A# aceast/ co#ce1)ie4 3ieca"e "e1"e.e#ta"e
a"e u# ele2e#t Csiste2D ce#t"al4 cu o se2#i3ica)ie deose+it/4 5# @u"ul c/"uia se
3ocali.ea./ 0i se st"uctu"ea./ toate celelalte ele2e#te co#stituti,e4 ca"e 1ot 3i
co#side"ate ca 3o"2B#d siste2ul 1e"i3e"ic&
.odul central 4 ele2e#tul cel 2ai sta+il 0i 2ai se2#i3icati, al RS4 av.nd o mare
densitate de cone+iuni structurale %i funcionale cu restul elementelor constitutive,
'ndepline%te at.t o funcie generativ, prin care se creea( sau se transform
semnificaia tuturor celorlalte componente ale repre(entrii, c.t %i o funcie
organizatoric, prin care se influenea( natura relaiilor dintre acestea.
Caracteristicile principale ale nodului central au fost astfel sinteti(ate- a1 este
determinat %i condiionat istoric, sociologic, ideologic %i cultural, fiind marcat de
memoria colectiv %i sistemele de norme %i valori ale grupurilor, )1 constituie )a(a
colectiv a sistemului de repre(entri sociale, prin aceasta reali(.ndu:se omogenitatea
grupului prin funcia consensual pe care o 'ndepline%te2 d1 este sta)il, coerent %i
re(istent la schim)are, prin aceasta asigur.ndu:%i continuitatea %i permanena 'ntr:un
anumit spaiu sociocultural2 e1 este relativ independent de conte+tul material %i social
imediat, numai factorii sta)ili(ai 'n timp put.ndu:i influena structura %i funciile
'ndeplinite 'n cadrul sistemului de repre(entri2 f1 polari(ea( %i structurea( 'ntregul
coninut al repre(entrilor sociale.
Cele mai importante caracteristici ale sistemului central %i ale celui periferic pot fi
sinteti(ate astfel /A+"ic, 1>>41-
!a)el
0istemul central 0istemul periferic
6re legtur cu memoria colectiv Permite integrarea e+perienelor %i
istoriilor individuale
Hste consensual2 define%te omogenitatea
%i coe(iunea grupului
0uport eterogenitatea grupului
0ta)il, coerent, rigid 0uplu, evolutiv
$e(istent la schim)are 0uport contradiciile
Puin sensi)il la conte+tul imediat 0ensi)il la conte+tul imediat
Funcii-
generea( semnificaiile $02
Funcii-
asigu"/ ada1ta"ea la
5=
asigur organi(area intern a
coninutului repre(entrilor.
"ealitatea co#c"et/4
i2ediat/I
permite diferenierea
coninuturilor2
prote<ea( sistemul central.
5dentificarea sistemului central al unei repre(entri, precum %i a elementelor sale
constitutive constituie un pas esenial 'n 'nelegerea rolului pe care repre(entrile 'l au
'n structurarea raporturilor sociale %i a atitudinilor %i comportamentelor individuale,
de grup %i organi(aionale.
0istemul central este format din dou noiuni- una care se refer la instituia creia 'i
aparine prin definiie militarul /armata1, iar cea de a doua la calitatea esenial prin
care capt sens respectiva profesie /disciplina1. 0istemul periferic este format din
noiuni legate de conte+tul practicrii profesiei, sau care e+prim caliti formate din
desf%urarea respectivei activiti. #rice modificare a elementelor aparin.nd
nucleului central determin schim)area semnificaiei repre(entrii, 'n timp ce o
modificare la nivelul elementelor periferice nu determin o asemenea consecin- un
militar nu poate e+ista 'n afara instituiei care:i confer aceast calitate, iar
apartenena la aceast instituie presupune o disciplin necondiionat2 'n schim),
faptul de a purta sau nu uniform, gradul de conformism, modul de su)ordonare etc.,
nu sunt elemente care s modifice esenial semnificaia glo)al a repre(entrii.
"ulte dintre atitudinile %i comportamentele persoanelor %i grupurilor pot fi e+plicate
identific.nd nucleul central al repre(entrilor cu care operea(. "ai ales 'n ca(ul
comportamentelor considerate netipice sau deviante, vom putea gsi o relaie de
cau(alitate 'ntre acestea %i 0istemul de repre(entri aferente.
!inamica reprezentrilor sociale. 0istemele sociale se gsesc 'ntr:o permanent
schim)are, valorile %i normele culturale modific.ndu:se 'n timp, mai ales su)
impactul marilor evenimente istorice sau tehnologice, acest fapt induc.nd mutaii la
nivelul mentalitilor, atitudinilor %i comportamentelor sociale. Hste evident c aceste
transformri implic %i schim)area sistemelor de repre(entri aferente sectorului
respectiv al vieii %i practicii sociale. Dup cum constata C& Fla2e#t /1&5, 12= %.u.1,
acest proces comport o dinamic proprie, desf%ur.ndu:se 'n urmtoarea succesiune-
1. "odificri ale circumstanelor e+terne / cau(ele e+terioare ale $012
2. "odificri aferente practicii sociale, care media( relaia dintre circumstanele
e+terne %i prescripiile interne ale $02
3. "odificri ale prescripiilor condiionale ale $0, reali(ate su) influena
factorilor e+terni ai practicii sociale2
4. "odificri ale prescripiilor care fi+ea( reperele fundamentale ale
repre(entrilor, atitudinilor %i comportamentelor sociale.
Dinamica $0 este condiionat de relaiile generice dintre activitatea de cunoa%tere,
practica social %i relaiile grupale %i interpersonale.
6mploarea %i profun(imea modificrilor la nivelul repre(entrilor sociale in de
natura i gravitatea evenimentelor generatoare de mutaii /r()oaie, revoluii
religioase, politice sau tehnologice, cri(e economice, molime etc.1, de modul de
implicare a subiectului n respectivele transformri, de reversibilitatea acestor
mutaii, dar i de gradul de compatibilitate al noilor practici sociale cu vechiul sistem
de norme, valori i reprezentri sociale. !ransformrile $0 pot avea loc gradual sau
5>
)rutal, 'n funcie de factorii condiionali menionai, pot afecta 'n 'ntregime structura
%i organi(area intern a repre(entrilor sau numai anumite sectoare ale acestora, dup
cum pot avea caracter temporar sau permanent.
=n interes aparte l reprezint problema raportului dintre sistemul de reprezentri i
sistemele de interpretare tiinific sau ideologic a unui sector al e$istenei sociale
i naturale, n msura n care acestea din urm marcheaz semnificativ construirea
i configurarea universului realitii personale i de grup
*n timp ce repre(entrile constituie modaliti sintetice de sedimentare, schemati(are
%i structurare predominant intuitiv a e+perienei %i cuno%tinelor personale %i de grup,
%tiina %i ideologia constituie sisteme de interpretare a realitii, interpretare
fundamentat pe criterii diferite 'n cele dou ca(uri.
>tiina ofer o interpretare 'n termeni de obiectivitate, rigoare, coeren,
completitudine i noncontradictorialitate. *n mod programatic, %tiina caut s elimine
din demersurile sale influenele factorilor su)iectivi, manifestai su) forma
sentimentelor, credinelor, intereselor sau opiniilor persoanelor implicate 'n actul de
e+plicare %i interpretare a realitii. Cut.nd s descopere legile o)iective care
guvernea( diferitele procese %i fenomene naturale sau sociale, %tiina se )a(ea( pe
adevruri demonstrabile, o)inute prin mi<loace e+perimentale riguros reproductibile.
*n consecin, repre(entrile %tiinifice vor 'm)rca %i ele unele dintre aceste
caracteristici, de%i '%i vor pstra caracterul schemati(ator:intuitiv %i funciile generale
menlionate anterior.
<deologia constituie un sistem de interpretare )a(at pe credine, interese %i cuno%tine
selectate %i structurate pe )a(a unor criterii predominant su)iective, individuale sau de
grup. *n acest ca( criteriul metodologic fundamental nu va mai fi acela al
o)iectivitii, ci al veridicitii 'n raport cu valorile care polari(ea( interesul unor
grupuri sociale, constituite pe criterii etnice, religioase, politice sau economice. !oate
ideologiile aspir la coeren %i completitudine, 'ns )a(a informaional pe care se
fundamentea( va fi totdeauna selectat tendenios, 'n consonan cu valorile %i
interesele fundamentale de grup. $epre(entrile ideologice vor fi saturate 'n elemente
emoionale %i motivaionale, care vor avea un rol considera)il 'n selectarea %i
structurarea cuno%tinelor aferente, care la originea lor pot avea chiar un caracter
%tiinific:o)iectiv.
Din perspectiva psihologiei sociale este deose)it de interesant a se descoperi acei
factori care pot determina considera)ila for persuasiv a unor ideologii. Ca(ul cel
mai relevant este : fr 'ndoial: cel al ideologiei comuniste, care a dominat cu o for
incontesta)il <umtate din planet timp de aproape un secol. *n acest ca(, dup
prerea noastr, c.teva dintre caracteristicile specifice acestei ideologii au fost
urmtoarele-
"implitatea: opera cu noiuni clare, simple %i ma+imal schemati(ante privind diferitele
aspecte ale vieii sociale /clase sociale antagonice, lupta de clas, evoluia societii
spre comunism, e+ploatarea unei clase de ctre alta etc.1.
'ccesibilitatea: este re(ultatul direct al primei caracteristici %i a coerenei cu care erau
8asam)late9 cuno%tinele selectate din diferite domenii2 datorit acestui fapt, 'n pofida
comple+itii de fond a ideologiei comuniste, aceasta era accesi)il unor categorii
e+trem de largi ale populaiei.
=niversalitatea: oper.nd cu elementele de fond simplificate %i adaptate ale unuia
dintre cele mai mari construcii teoretice :dialectica hegelian: sistemul ideologic
astfel re(ultat oferea o schem universal de interpretare a realitii naturale %i sociale,
pe )a(a unor principii unice /unitatea dinamic a contrariilor, raportul de determinare
&0
dintre calitate %i cantitate, principiul determinismului %a.1 6dresa)ilitatea - prin
o)iectivele urmrite %i modul de articulare intern acest sistem ideologic se adresa
unei categorii sociale foarte numeroasa /clasa muncitoare1, apt prin natura pregtirii
ei profesionale s preia cu u%urin principiile formulate aparent 'n consens cu
interesele sale ca grup social.
&. )ategorizarea socia<4 e$perien i conceptualizare
Din cele e+puse anterior re(ult o conclu(ie relevant pentru 'ntreaga pro)lematic a
psihologiei sociale- construcia realitii, cunoaterea acestea i activitatea
subiectului social aparin 'n mod esenial unei uniti dialectice care fundamentea( %i
condiionea( nemi<locit comportamentul individual %i social, la toate nivelurile %i 'n
toate formele sale de manifestare.
6ceast concepie teoretic implic c.teva te(e de )a(, care vor constitui %i reperele
metodologice pentru demersurile noastre ulterioare-
/a1 *n acelea%i condiii date, e+ist diferene la nivelul comportamentului social
/individual %i de grup1, care in nemi<locit de modul de structurare %i dinamica
proceselor cognitive %i de construire a realitii sociale, 'n raport cu care se ela)orea(
comportamentul social respectiv. 6)ordarea teoretic a acestor diferene se reali(ea(
'n cadrul psihologiei sociale difereniale /ale crei )a(e au fost puse de S& Mosco,ici1.
/)1 De%i e+ist o evident continuitate %i unitate 'ntre individual %i social, 'ntre
procesele cognitive individuale %i colective, acestea din urm comport numeroase
particulariti 'n modul de structurare %i desf%urare2 particulariti care impun
modaliti specifice de a)ordare, din punct de vedere teoretic %i e+perimental. Cu alte
cuvinte, percepiile %i repre(entrile sociale, memoria , g.ndirea %i creativitatea
social : toate acestea vor manifesta caracteristici proprii, care le diferenia( de
acelea%i procese desf%urare 'n plan strict psihoindividual, a%a cum sunt studiate
acestea 'n cadrul psihologiei generale, sau a psihologiei personalitii : de e+emplu.
/c1 *n desf%urarea oricruia dintre aceste procese de construire %i cunoa%tere a
realitii, categorizarea social, funcia de comunicare prin lim)a<, sistemul
repre(entrilor sociale, fenomenul disonanei cognitive %i de atri)uire a cau(alitii
%.a., repre(int at.t un re(ultat c.t %i o condiie2 acest fapt este evident dac se au 'n
vedere mecanismele formrii acestor structuri 'n ontogene(, c.t %i relaia de
continuitate %i de condiionare reciproc dintre individual %i social, 'n sensul celor
pre(entate anterior.
!e"iniie
Categorizarea social repre(int una dintre modalitile primare prin intermediul
creia se structurea( e+periena social, individual %i de grup.
*n cadrul desf%urrii oricrei activiti, de:a lungul 'ntregii noastre e+istene, suntem
supu%i unor adevrate avalan%e de informaii privind o)iecte, persoane, situaii,
evenimente, comportamente, atitudini etc. #perarea cu aceast cantitate considera)il
de informaii ar fi practic imposi)il, dac acestea nu ar fi organi(ate, structurate %i
grupate 'n anumite categorii av.nd semnificaii distincte, specificate ca atare. 6v.nd
la )a( principiul fundamental al economiei, care se manifest 'n toate (onele
e+istenei naturale %i sociale, e+ist tendina spontan de a ne organi(a datele
e+perienei empirice 'n categorii- de o)iecte, persoane, evenimente, proprieti %.m.a.
&1
Prin categori(are, adic prin reducerea evantaiului considera)il de stimuli %i date la un
numr relativ redus de clase, informaia devine funcional, put.nd fi stocat,
prelucrat %i utili(at cu o mult mai mare promptitudine 'n diferite situaii concrete
/==, ?2 %.u.1.
$eali(area categori(rii este un proces psihologic %i psihosocial deose)it de comple+,
'n care se 'm)in structurile perceptive %i cele evaluativ:logice. 7a un prim nivel de
organi(are a informaiei %i e+perienei practice predomin procesele intuitive,
criteriile de grupare 'n anumite clase fiind 'n principal de natur empiric, dar care se
formulea( pe un relativ QconsensQ social2 'n acest ca( vor)im de categorizare. 7a un
nivel mai 'nalt, procesele raional:discursive capt o pondere decisiv, criteriile strict
logice fiind cele care stau la )a(a structurrii informaiei 'n clase, 'ns pe fondul
organi(rii unui 'ntreg c#mp de semnificaii lingvistice, derivat din e+periena social:
istoric a unei colectiviti2 'n acest ca( vor)im de conceptualizare. *ntre cele dou
niveluri de organi(are a e+perienei e+ist un raport continuitate %i complementaritate,
care se rafinea( progresiv 'n ontogene(, pe msur ce se acumulea( e+periena
social, 'n plan individual, grupal, organi(aional sau instituional.
Procesele psihologice cognitive su)iacente categori(rii %i conceptuali(rii se
condiionea( reciproc- structura cognitiv care re(ult fiind de fapt o emergen a
acestor relaii dinamice dintre percepie %i g.ndire, dintre intuitiv %i raional. 6stfel,
pentru a putea constitui categorii, sunt necesare acele date primare pe care urmea( s
le prelucrm %i s le grupm dup anumite criterii empirice %i logice. Pe msur ce
categoriile se prefigurea(, acestea vor 'ncepe s 'ndeplineasc o funcie structurant
at.t pentru procesele perceptive %i raionale prin intermediul crora e+plorm
realitatea %i o)inem noi informaii care se adaug celor de<a e+istente, c.t %i pentru
activitatea general 'n care este implicat su)iectul2 'n consecin, activitatea 'ns%i va
cpta anumite repere cognitive 'n raport de care se orientea( %i se desf%oar pe mai
departe. #rice schim)are calitativ 'ntr:unui dintre planuri va determina la r.ndul su
schim)ri 'n cellalt plan, re(ult.nd o 'm)ogire, diversificare %i rafinare progresiv a
structurilor cognitive %i acionale ale su)iectului %i , corelativ , a e+perienei sociale
acumulat pe aceast )a(.
H+ist mai multe aspecte importante ale emergenei acestor structuri cu valoare de
operatori pentru 'ntreaga activitate uman-
/11 De%i procesele psihice implicate se desf%oar 'n plan individual, fondul general %i
condiiile eseniale ale desf%urrii procesului sunt date de mediul social %i cultural.
"odelele socioculturale asimilate 'n ontogene( sunt cele care creea( matricele
operatorii ale percepiei, repre(entrii, g.ndirii %i imaginaiei sociale.
De%i materialul informaional poate fi re(ultatul unei e+periene individuale, modul %i
forma cum acesta se selectea(, prelucrea( %i structurea( deriv 'n mod nemi<locit %i
esenial dintr:o e+perien colectiv ce ine de practica social, %i care se o)iectivea(
'n categorii de norme %i modele socio:culturale de g.ndire %i comportament.
/21 *ntreg procesul de sistemati(are %i structurare a e+perienei individuale %i sociale :
proces din care face parte %i conceptuali(area: este str.ns mediat %i condiionat de
lim)a<. 7im)a<ul, 'n du)la sa calitate de form i instrument al g.ndirii, este re(ultatul
direct al e+perienei sociale, condensat 'n semnificaia cuvintelor ce o compun,
precum %i a regulilor sintactice %i pragmatice aferente. #dat format : 'n plan
sociogenetic, %i asimilat : 'n plan ontogenetic, 7im)a<ul acionea( ca un operator
esenial at.t pentru orice form de activitate cognitiv sau practic, c.t %i pentru
desf%urarea tuturor proceselor psihice 'n plan individual %i social. Conceptuali(area
este str.ns legat de e+istena semnificanilor /sistemul de cuvinte1 care fi+ea(
categoriile %i atributele acestora.
&2
/31 *ntre numeroasele categorii cu care operm, e+ist multiple raporturi logice- de
coordonare sau su)ordonare, filiative, de convergen sau divergen semantic %.a.
Ceea ce re(ult 'n urma de(voltrii %i structurrii acestor relaii este un sistem
categorial, care poate fi caracteri(at prin gradul de adecvare, coeren i
completitudine 'n raport cu realitatea social pe care o descrie.
/41 Fiind e+presia condensat a e+perienei sociale %i individuale aflat 'ntr:o
permanent devenire %i perfecionare, sistemele categoriile au la r.ndul lor un caracter
istoric. H+tensia %i coninutul acestora se modific 'n funcie .de progresul general al
societii, 'n plan economic, cultural, %tiinific, filosofic, politic sau educaional. "ulte
dintre conceptele sau categoriile cu care operm pre(int adevrate 8straturi
semantice;, care reflect fidel mutaiile intervenite 'n planul cunoa%terii, al
mentalitilor %i practicii social:istorice.
)unciile conceptualizrii. Din cele e+puse anterior re(ult implicit %i rolurile
categori(rii %i conceptuali(rii 'n cadrul activitii de construire a realitii sociale, 'n
structurarea relaiilor umane %i asigurarea comunicrii interpersonale, precum %i 'n
desf%urarea oricrei forme de activitate teoretic sau practic. *n esen,
categori(area %i conceptuali(area, 'n iposta(a lor de procese cognitive psihosociale,
reali(ea( urmtoarele funcii principale-
#impli"ic i organizeaz realitatea. *n fiecare moment, asupra noastr acionea( un
numr impresionant de stimuli, a cror prelucrare, stocare %i utili(are difereniat ar fi
practic imposi)ile. Prin intermediul categori(rii %i conceptuali(rii, aceast uria%
varietate se reduce la un anumit numr relativ restr.ns de uniti cu semnificaii
distincte, semnificaii ce re(ult direct din e+periena noastr individual %i social.
Prelu.nd un sistem categorial ela)orat 'n sociogene(, perfecion.ndu:l %i nuan.ndu:l
prin e+perien proprie 'n ontogene(, o)inem un instrument prin intermediul cruia
simplificm %i organi(m realitatea, condiie de )a( pentru ela)orarea unor
comportamente adaptative prompte %i eficiente.
)ondiioneaz i instrumenteaz activitile cognitive. *n esena sa, cunoa%terea
presupune trecerea de la particular la general, de la form la coninut, de la
'nt.mpltor la necesar. 6)strg.nd ceea ce este general %i esenial 'n cadrul unui grup
de o)iecte sau fenomene %i su)sum.nd aceste elemente unei categorii conceptuale cu
semnificaie distinct, reali(m primul pas indispensa)il oricrei activiti de
cunoa%tere, empiric sau teoretic. !oate re(ultatele practicii %i cunoa%terii sociale %i
individuale se o)iectivea( 'ntr:un sistem de concepte %i relaii dintre acestea : legea
fiind e+presia general %i esenial a unei relaii determinate dintre dou sau mai
multe concepte. De(voltarea funciei cognitive a sistemelor conceptuale este str.ns
legat de lim)a<, acesta fiind instrumentul indispensa)il structurrii, fi+rii, pstrrii %i
reactuali(rii informaiei, precum %i a transmiterii ei 'ntre mem)rii grupurilor,
organi(aiilor %i instituiilor sociale.
/ediaz comunicarea social. *n toate formele sale, comunicarea presupune
utili(area sistemelor categoriale care structurea( %i pstrea( re(ultatele cunoa%terii %i
ale e+perienei individuale %i sociale. 7im)a, instrumentul esenial al comunicrii, se
formea( %i evoluea( corelativ cu de(voltarea sistemelor categoriale %i conceptuale.
*n msura 'n care relaiile sociale implic 'n mod necesar actul comunicrii, )ogia %i
rafinamentul sistemelor conceptuale cu care operm vor condiiona 'n mare msur
natura %i calitatea raporturilor interpersonale din cadrul grupurilor %i comunitilor
socioculturale.
&3
&aciliteaz direcionarea i coordonarea eficient a aciunilor individuale i sociale.
Fi+area clar a scopurilor, alegerea adecvat a mi<loacelor de aciune, formularea
normelor coacionale, coordonarea secvenelor operaionale %.a., sunt etapele
indispensa)ile desf%urrii eficiente a oricrei activiti, iar acestea nu pot fi reali(ate
dec.t pe fondul unei )une structurri conceptuale a realitii %i a unui proces fluent
de comunicare social %i interpersonal.
Determin reducerea an+ietii. 6cest efect nea%teptat al conceptuali(rii deriv din
starea de nelini%te pe care o 'ncercm 'n situaiile incerte, c.nd nu putem identifica
natura unui factor, eveniment sau o)iect cu care venim 'n contact 'n mod fortuit.
Leidentificarea naturii unui stimul :situaie generatoare de an+ietate: echivalea( cu
imposi)ilitatea de a:1 categori(aDin cele e+puse mai sus, re(ult rolul determinant al
conceptuali(rii 'n desf%urarea procesului de construire a realitii sociale %i
:implicit: asupra 'ntregului comportament individual %i social. Cu toate acestea, 'n
anumite circumstane, se vor face simite %i efectele negative ale categori(rii %i
conceptuali(rii, efecte care pot deveni o adevrat surs de pro)leme. 5at c.teva
dintre acestea-
&ragmentarea i simplificarea e$cesiv a realitii.
1ierderea individualitii.. $aionamentele de(voltate pe )a(a unor asemenea sisteme
conceptuale pot fi viciate, apro+imarea introdus 'n evaluarea realitii sociale fiind cu
at.t mai mare cu c.t sistemul conceptual este mai srac %i mai puin fle+i)il %i
stereotip.
"tereotipizarea g#ndirii. Dup cum se %tie, conceptele sunt forme ale g.ndirii. *n
ma<oritatea situaiilor sociale tre)uie s facem unele aprecieri asupra personalitii
celor cu care venim 'n contact. De acurateea acestor evaluri depind atitudinile %i
conduitele noastre 'n acel conte+t. 6t.t e+periena curent, c.t %i psihologia : ca form
%tiinific de cunoa%tere a omului, ne pun la dispo(iie numeroase criterii de evaluare
%i descriere a personalitii- socia)ilAnesocia)il, veselAursu(, )unAru, inteligentAo)tu(,
creativAnecreativ, e+travertiAintrovertit, sanguinAcolericAflegmaticAmelancolic etc.
Dac vom folosi un singur criteriu, sau un numr redus de criterii de apreciere /%i deci
de categori(are1, e+ist riscul evident s pierdem din vedere, pe de o parte, varietatea
e+trem de su)tipuri 'nt.lnite 'n cadrul aceleia%i categorii, %i, pe de alt parte, acele
trsturi specifice acelei persoane care o individuali(ea(. 6stfel, 'n categoria
sanguinilor : de e+emplu, vom putea identifica numeroase alte su)categorii, sta)ilite
pe )a(a criteriilor de inteligen, sta)ilitate emolional, imaginaie creatoare,
'ndem.nare practic %.a. 5ar 'n cadrul fiecrei su)categorii vor putea fi evidenliate
acele trsturi a)solut distinctive care fac ca o persoan s fie cea care este- o
individualitate ireducti)il 'n plan uman la o simpl categorie. De pild, atri)uindu:i
unei persoane calitatea de om inteligent, vom simplifica acest atri)ut dac nu vom
su)linia %i ce tip de inteligen posed- teoretic, concret:aplicativ, social sau
tehnic.
Deci, cu c.t vom folosi un sistem conceptual mai nuanat %i mai )ogat, cu at.t
evalurile asupra personalitii celor cu care venim 'n contact vor fi mai e+acte, iar
conduitele noastre de rspuns mai adecvate 'mpre<urrilor.
$einei determinarea conceptual %i pro)lematica categori(rii sociale,
esenial 'n e+plicaia de tip psihosociologic.
&4
?.!peratori psihoindividuali implicai n construirea realitii sociale
*n categoria operatorilor prin intermediul crora se ela)orea( structurile
psihosociale ale realitii se includ at.t procese cu caracter general, cu valoare de
matrice structurante pentru edificarea %i cunoa%terea realitii sociale /atri)uirea
cau(alitii %i disonana cognitiv, de e+emplu1, c.t %i o categorie de fenomene
su)iacente, implicate 'n segmente particulare ale acestei activiti /falsul consens,
tendina de confirmare a ipote(ei, efectul de nim) sau cel al activrii preala)ile %.a.1.
*n continuare vom pre(enta principalele tipuri de procese implicate 'n ela)orarea
<udecilor %i repre(entrilor sociale, care fundamentea( comportamentul nostru
cotidian.
=.'tribuirea cauzalitii n procesul construirii realitii
Dup cum s:a v(ut, din perspectiva teoriilor cognitive %i constructiviste, realitatea
se constituie din ansamblul reprezentrilor sociale prin intermediul crora dm
sens %i consisten e+istenei. Procesele care stau la )a(a ela)orrii sistemelor de
repre(entri au ca element central diferitele tipuri de scheme cognitive, matrice
generative de sens, av.nd totodat un accentuat caracter operaional %i funcional.
Categori(area %i conceptuali(area, prin intermediul crora 8o)iectele9 e+istenei
sociale se structurea( 'n grupuri distincte, se )a(ea( pe o prim categorie de
scheme cognitive, sta)ilindu:se astfel un nivel de coeren %i inteligi)ilitate al
realitii. 5ns, relaiile implicative dintre aceste elemente sunt cele care
configurea( cu adevrat situaiile %i evenimentele sociale.
'tribuirea cauzalitii repre(int un proces cognitiv prin care inducem un al doilea
plan de coeren, prin evidenierea modalitilor su)iective de sta)ilire a relaiilor
implicative de tip cau(al dintre persoane %i situaii sociale. *ntr:adevr din
perspectiva oricrui su)iect individual sau colectiv, diferitele evenimente, aciuni,
atitudini sau comportamente capt sens, devenind astfel inteligi)ile, numai atunci
c.nd putem releva %i 'nelege cauzele care stau la )a(a producerii acestora. 3eoriile
atribuirii studiaz mecanismele psihologice prin care subiectul naiv, n viaa
cotidian, i e$plic modul de producere i desfurare a evenimentelor i
comportamentelor, ncerc#nd astfel s prezic i s stp#neasc realitatea. Prin
atri)uirea cau(alitii se reali(ea( implicit un proces comple+ de cunoa%tere a
realitii, de Qinducere de sensuriQ care asigur inteligi)ilitatea acelei realitii, ceea
ce permite totodat ela)orarea unor progno(e asupra desf%urrii unor procese,
evenimente sau comportamente sociale. 6stfel, prin intermediul teoriilor atri)uirii,
'n psihologia social se edific un domeniu nou, al psihologiei i epistemologiei
simului comun, fr de care 'nelegerea nuanat a fenomenologiei psihosociale nu
este posi)il.
*n viaa cotidian, cele mai multe dintre comportamentele, atitudinile %i relaiile
interpersonale sunt determinate de presupo(iiile pe care le facem privind motivele
sau cau(ele pentru care o persoan sau grup reacionea( 'ntr:un anumit fel 'ntr:o
situaie dat. 0 lum ca(ul )anal al unui accident de automo)il. Dac aflm c
%oferul a produs accidentul fiind 'n stare de e)rietate, fr 'ndoial c nu vom avea
nici o 'nelegere pentru fapta sa, %i vom dori s primeasc o pedeaps c.t mai
sever. Dac 'ns se constat c 'ncerca s a<ung c.t mai repede l.ng o rud grav
)olnav, desigur c vom avea o cu totul alt atitudine fa de cele 'nt.mplate.
&5
6titudinea fa de un cunoscut care a suferit un e%ec profesional important va fi
diferit dac vom considera c acesta se datorea( unor 'mpre<urri nefavora)ile, sau
'l atri)uim incapacitii sale de a re(olva situaiile pro)lematice cu care se confrunt,
sau datorit lipsei de voin.
Dup cum se poate o)serva, de fiecare dat atitudinea noastr va fi str.ns condiionat
de modul cum atri)uim cau(alitatea 'n producerea unui fapt. *ns, de%i atri)uirea este
un proces preponderent su)iectiv, nu se poate afirma c este %i ar)itrar, e+ist.nd
anumite reguli generale care 'l guvernea(.
5niiatorul teoriei atri)uirii cau(alitii este F& Heide", psiholog german de orientare
gestaltist care prin lucrrile sale privind echili)rul cognitiv %i structurarea relaiilor
interpersonale /1>5&1 va marca profund de(voltarea psihologiei sociale dup cel de al
doilea r()oi mondial /==, >?2 1&4, =22 1>0 %.a.1. Principalele te(e ale teoriei lui
Heide" privind echili)rul sunt urmtoarele-
S Comportamentul uman se pre(int ca un ntreg cognitiv, aparin.nd unui c#mp
reprezentaional structurat, unde acionea( legi psihologice specifice2 unele
dintre cele mai importante vi(ea( modul de 'nelegere %i atri)uire a relaiilor
cau(ale 'n producerea comportamentului individual %i social. #rice persoan
posed o psihologie naiv, ale crei mecanisme 'i permit s dea semnificaie
elementelor i relaiilor din mediul su, acesta cpt.nd astfel un caracter coerent
%i inteligi)il.
S Procesul de structurare mental a realitii are ca element central principiul
echilibrului cognitiv2 atri)uirea cau(alitii repre(int una dintre modalitile
fundamentale de reali(are a echili)rului 'n cadrul c.mpului repre(entaional al
fiecrui su)iect.
S 6tri)uirea de cau(e, dispo(iii sau proprieti unor elemente ale mediului permite
indivizilor s cuprind cognitiv realitatea i s prevad desfurarea unor
procese sau comportamente, condiii eseniale pentru reglarea adaptativ a
propriilor conduite %i activiti.
S Principiul echili)rului cognitiv care st la )a(a atri)uirii cau(alitii presupune c
anumite proiecii, a%teptri sau <udeci privind unele aspecte ale mediului tre)uie
s nu fie contradictorii 'n raport cu a%teptrile, <udecile sau implicaiile
acestora, referitoare la alte aspecte ale realitii.
S 6tri)uirea cau(elor este un proces su)iectiv, dar nu ar)itrar , prin care se dega< o
structur cauzal invizibil, stabil i operant.
Urm.nd linia teoretic deschis de Heide", cercetrile asupra atri)uirii vor cunoa%te o
de(voltare considera)il dup anii 1>&0, structur.ndu:se ulterior ca unul dintre
cele mai importante capitole ale psihologiei sociale.
,odelul in"erenelor corespondente ela)orat de E&E& <o#es %i ;&E& !a,is /1>&51 ,
'ncearc sta)ilirea condiiilor 'n care un o)servator acord o anumit cau(
comportamentului unui actor. "odelul este aplica)il numai 'n ca(ul heteroatri)uirii ,
consider.nd intenionalitatea ca principal criteriu de sta)ilire a unei inferene cau(ale.
*n esen, teoria relev modalitatea prin care o)servatorii sta)ilesc o relaie cau(al
'ntre un eveniment, o intenie %i o trstur de caracter a actorului, respect.nd anumite
reguli de concordan2 'n consecin, diversitatea reaciilor comportamentale ale cuiva
poate fi redus pe )a(a acestei scheme cognitive la un set de trsturi personale relativ
sta)ile, comportamentele umane devenind astfel predicti)ile %i coerente din punctul
de vedere al celui care o)serv. Cercetrile ulterioare au evideniat limitele acestei
model teoretic, datorit ignorrii unor categorii de factori psihosociali care pot
interveni 'n declan%area unui comportament alturi de intenia actorului, a omiterii
situaiilor de autoatri)uire cau(al %.a.
&&
*n cadrul acestei model se presupune c o anumit trstur de caracter este totdeauna
cau(a unui comportament, cu condiia s e+iste o intenionalitate din partea actorului
'n cau(. # reacie de furie este perceput ca deriv.nd din caracterul irita)il %i
necontrola)il al respectivei persoane, dup cum un comportament de 'ntra<utorare este
v(ut ca re(ultatul unui caracter altruist %i generos. *ns, pentru a fi operant, criteriul
intenionalitlii tre)uie s 'ndeplineasc simultan trei condiii- 11 su)iectul s fi dorit
desf%urarea aciunii2 21 s fi avut posi)ilitatea alegerii2 31 s fie capa)il s o
desf%oare.
Cu alte cuvinte, aciunile impuse, cele care dep%esc capacitile operaionale ale
cuiva, sau sunt nedorite de acesta, nu sunt interpreta)ile prin intermediul modelului de
inferen corespondent pre(entat mai sus. De asemenea, modelul nu este operant 'n
toate situaiile c.nd 'ncercm s ne 'nelegem propriul comportament, prin
identificarea cau(elor care 1:au declan%at /'n acest ca( fiind vor)a de autoatri)uirea
cau(alitii1.
# serie de ali cercettori, 'n frunte cu H& ;elle=, de(volt modele lui Heide" 4 <o#es
0i !a,is, ela)or.nd o teorie general a atri)uirii sociale, vi(.nd at.t heteroatri)uirea
c.t %i autoatri)uirea cau(alitii /10>2 1&4, =21.
,odelul covarianei ela)orat de ;elle= /1>&?1 se )a(ea( pe sta)ilirea unei anumite
continuiti %i similitudini 'ntre modalitile prin care oamenii de %tiin %i o)servatorii
naivi a<ung s:%i formule(e ideile despre situaiile %i fenomenele cu care se confrunt.
Desigur, e+ist mai mult rigoare %i o consecven mult mai mare 'n raionamentul
primilor, 'ns procesul pre(int asemnri importante cu acela prin care oamenii
o)i%nuii atri)uie cau(e comportamentelor %i atitudinilor celor din <ur /v. 10>1.
Principiul covarianei sta)ile%te c un eveniment a poate fi atri)uit drept cau( a unui
eveniment $ dac cele dou evenimente sunt pre(ente sau a)sente simultan, sau se
afl 'ntr:o relaie de succesiune. *ns, 'n timp ce omul de %tiin desf%oar o anali(
de dependen e+trem de riguroas %i sistematic asupra relaiilor dintre cau(e,
condiii %i efecte, Qomul de %tiin amatorQ /o)servatorul naiv, implicat 'n diferite
situaii de via curent1 nu are nici timpul %i nici mi<loacele de a desf%ura o anali(
e+haustiv a dependenelor cau(ale dintre evenimente. *n acest ca( funcionea(
anumite principii de atri)uire, care:i a<ut pe indivi(i s:%i forme(e o opinie pertinent
asupra cau(alitii 'n situaii comple+e. De%i in de o psihologie %i epistemologie
naiv, care se manifest spontan 'n viaa cotidian, acestea se dovedesc eficiente 'n
cele mai multe dintre situaiile cu care ne confruntm. 5at principiile care acionea(
'n aceste ca(uri-
1rincipiul diminurii. 6tunci c.nd un eveniment:efect are mai multe cau(e posi)ile,
rolul uneia dintre aceste cau(e este perceput a fi mai mic dec.t 'n situaia 'n care nu ar
mai e+ista %i alte cau(e virtuale. "ai ales atunci c.nd su)iectul nu are posi)ilitatea de
a recurge la o anali( riguroas de covarian, el are tendina de a elimina sau
diminua rolul unei cau(e date 'n producerea unui efect, 'n condiiile 'n care mai e+ist
%i ali factori potenial generatori ai aceluia%i efect. 5mplicit, scade 'ncrederea
su)iectului 'n legtura cau(al sta)ilit de el 'nsu%i printr:un asemenea procedeu, ceea
ce:1 determin s %ovie 'n a:%i forma o opinie personal ferm.
1rincipiul amplificrii. *n ca(ul manifestrii de ctre un actor a unei atitudini sau a
unui comportament contraindicat pentru o situaie dat, e+ist tendina de a amplifica
rolul unor trsturi personale ale acestuia 'n producerea evenimentului /atri)uirea de
cau(e interne12 cu riscul evident de a ignora posi)ila e+isten a unor cau(e e+terne
generatoare a respectivului comportament inde(ira)il.
&?
1rincipiul folosirii selective a criteriilor de atribuire. Lefiind un proces ar)itrar,
atri)uirea cau(alitii se reali(ea( prin utili(area unor criterii validate de e+periena
comun /criteriul caracterului distinctiv, al consensului %i al constanei1. De%i
utili(area simultan a acestor criterii ar mri aprecia)il sentimentul de certitudine 'n
atri)uirea cau(alitii, de cele mai multe ori, din motive de economie %i operativitate,
utili(m selectiv aceste repere metodologice, pornind de la unele considerente de
8re(ona)ilitate9 %i 8eviden9 care, datorit relativitii %i su)iectivitii lor, pot deveni
surse de eroare 'n procesul atri)uirii.
Criteriile atribuirii. Procesul cognitiv prin care 'ncercm s identificm cau(ele
generatoare ale unui comportament sau fenomen '%i asigur un grad superior de
o)iectivitate prin utili(area unor criterii, 'n raport de care se validea( <udecile de
atri)uire.
)aracterul distinctiv al efectului este un prim reper prin intermediul cruia evalum
calitatea inductiv a unui factor. Dac un acela%i efect comportamental se poate o)ine
'n condiiile pre(enei unor factori diferii, este de presupus c nu ace%tia sunt cau(ele
comportamentului vi(at. Pentru a putea fi identificat drept cau(, un factor tre)uie s
ai) un efect distinctiv 'n raport cu efectele altor factori care acionea( 'n acelea%i
condiii.
)onstana efectului produs de unul %i acela%i factor, precum %i persistena 'n timp a
relaiei cau(ele este un alt criteriu, care spore%te considera)il o)iectivitatea <udecilor
de atri)uire. Dac ori de c.te ori, 'n acelea%i condiii, se constat c pre(ena
factorului a determin apariia efectului , atunci este de presupus c a este cau(a lui
.
)onsensul social este un criteriu care relev influena pe care grupul %i opinia pu)lic
o e+ercit asupra <udecilor noastre de atri)uire. Dac e+ist un consens social, sau o
tendin spre consens, c un factor este cau(a unui anumit comportament sau
fenomen, cre%te aprecia)il pro)a)ilitatea ca 'ns%i <udecata noastr de atri)uire s
mearg pe aceea%i direcie, mai ales dac sunt 'ndeplinite , cel puin parial , %i
celelalte criterii de evaluare. Hfectul invers este deseori %i mai vi(i)il- chiar dac avem
argumente proprii puternice asupra unui anumit raport cau(al, dac opinia celor din
<ur este diferit, avem tendina s relativi(m propria evaluare, 'n favoarea opiniei
ma<oritare.
Iat un eemplu construit pe o situaie real. # presupunem c am observat un comportament
deosebit al unui coleg 12 acesta devine st%ngaci i inhibat ori de c%te ori +nt%lnete colegele sale ,&
. i O& dar nu i atunci c%nd +nt%lnete alte
colege. Crei cauze vom atribui comportamentul lui 13 Criteriul constanei este +ndeplinit& +ns
distinctivitatea ridic unele probleme de interpretare. !ac 1 s-ar mani"esta similar +n toate
situaiile& ar lipsi caracterul distinctiv al e"ectului 4st%ngcia i inhibarea& +n raport cu un stimul
bine individualizat56 i - +n consecin - nu colegele sale ar "i cauza acestei comportament& ci& mai
degrab& o trstur a personalitii sale 4o timiditate ecesiv - de eemplu5. !ac i-ar mani"esta
timiditatea numai +n prezena uneia dintre colege& criteriul distinctivitii este satis"cut i & +n acest
caz& este evident c acea coleg este cauza comportamentului speci"ic al lui 1 &care& probabil& este
+ndrgostit6 dac ar eista i un anumit consens +n opinia colegilor privind sentimentele lui 1&
gradul de certitudine +n atribuirea cauzalitii ar "i "oarte ridicat. 0ns& +n situaia dat& cauza
comportamentului sesizat nu poate "i dec%t o situaie 'enant +n care s-a a"lat 1& +n prezena
colegelor sale ,& . i O. #tudiul de caz a relevat corectitudinea acestei ipoteze de atribuire&
*n ca(uri concrete, alegerea criteriilor %i a numrului lor varia( mult de la persoan la
persoan %i de la situaie la situaie- 'ntr:o anumit 'mpre<urare putem folosi cu
predilecie un anumit criteriu sau grup de criterii, iar 'n alt 'mpre<urare aceast
configuraie poate fi schim)at. De aceea, putem vor)i de un stil atribuional
individual , ca o manier specific unei persoane de a folosi predilect anumite
&=
inferene %i criterii de atri)uire. De asemenea, dup cum remarca Pate"so# %i
Selig2a#, pot fi relevate stiluri atribuionale specifice unei anumite culturi, dup
cum noi am identificat diferene sensi)ile ale stilurilor atribuionale caracteristice
unor grupuri sociale- profesionale, etnice, ideologice sau religioase. 6ceste constatri
e+perimentale evidenia( influena structurilor psihosociale %i socioculturale asupra
procesului de atri)uire.
$specte eseniale ale procesului de atribuire. Desf.%urarea procesului de atri)uire
evidenia( anumite fenomene %i tendine cu caracter o)iectiv, care se manifest 'n
situaii tipice- de autoatri)uire sau heteroatri)uire, de implicare activ sau simpl
o)servare a situaiei de ctre su)iect, de succes sau e%ec 'n aciunea desf%urat, de
locul unde se identific cau(a %i natura acesteia etc. # anali( succint a acestor
fenomene va evidenia comple+itatea sistemului cognitiv su)iacent procesului de
atri)uire a cau(alitii.
'uto- %i heteroatribuirea. # pro)lem important a psihologiei sociale este %i aceea
de a releva dac procesele de autopercepieAheteropercepie /percepia de sine %i
percepia de altul1, pe de o parte, %i cele de autoatri)uireAheteroatri)uire sunt similare
la nivelul modalitilor de desf%urare %i a mecanismelor psihologice implicate.
De%i re(ultatele e+perimentale o)inute de diferii cercettori sunt destul de
contradictorii /==, 10&2 1&4, =>1, se constat totu%i e+istena unor diferene
psihologice sensi)ile la nivelul celor dou categorii de procese. *n e+plicarea cau(al
a propriului comportament intervin c.teva elemente psihologice importante care nu
pot fi ignorate. *n primul r.nd, actorul %i o)servatorul nu dispun de aceea%i cantitate
de informaie- prin implicarea nemi<locit 'n aciune, actorul posed o informaie
uneori foarte greu accesi)il unui o)servator care, 'n plus, nu poate avea e+act
acelea%i caliti intelectuale %i operaionale cu cele ale actorului, oricare ar fi acesta. *n
al doilea r.nd, actorul acionea( 'ntr:un c.mp motivaional care 'i este foarte
cunoscut, 'n timp ce o)servatorul nu poate face dec.t anumite presupo(iii asupra
factorilor motivaionali implica/i.
Diferenele apar %i datorit centrului de atenie al celor doi- 'n timp ce actorul se
orientea( 'n principal asupra mediului 'n care acionea(, evalu.nd resursele %i
o)stacolele cu care se confrunt, o)servatorul '%i orientea( atenia predilect asupra
celor ce acionea(, %i mai puin asupra condiiilor 'n care se desf%oar
comportamentele acestora. !otodat, nu poate fi ignorat faptul c 'n interpretarea
propriului comportament intervin frecvent procese de raionalizare, de <ustificare sui
generis a unei aciuni, de ierarhi(are diferit a ceea ce este important %i semnificativ,
'n funcie de conte+t %.a.2 ceea ce este important pentru actor, poate s nu fie tot at.t
de semnificativ pentru o)servator care, la r.ndul su, poate avea o perspectiv
cognitiv, afectiv %i motivaional cu totul diferit de a primului asupra a ceea ce se
'nt.mpl.
Deci, ca tendin general, actorii consider propriul comportament ca fiind un
rspuns la o situaie dat, fiind condiionat 'n primul r.nd de factori e+terni, 'n timp ce
o)servatorii tind s atri)uie acel comportament unor trsturi %i dispo(iii personale
ale actorilor, ignor.nd 'n mare msur condiionarea e+tern /?ones %i Nis+ett, 1>?11.
C.nd 'mpre<urrile o cer, putem reduce diferena de perspectiv dintre cei ce
acionea( %i cei care o)serv oferind mai multe informaii o)iective asupra factorilor
implicai 'n desf%urarea unei aciuni, precum %i asupra 'mpre<urrilor concrete de
desf%urare2 re(ultatele cele mai )une se o)in 'n ca(ul unei coparticipri a celor dou
pri la desf%urarea unei astfel de anali(e %i interpretri.
&>
)auzalitate intern i e$tern. Dup cum se poate o)serva, 'n <udecile de atri)uire
cau(ele generatoare de evenimente sau conduite pot fi identificate ca interne,
provenind de la anumite trsturi sau dispo(iii ale persoanelor implicate, sau e$terne,
in.nd de mediu. Pro)lema identificrii %i atri)uirii de cau(e interne sau e+terne 'n
producerea unui comportament sau eveniment este direct legat de ceea ce s:a numit
greeala fundamentad de atribuire. 6ceasta const 'n tendina de a negli<a efectele
situaionale asupra conduitelor oamenilor, pentru a nu considera dec.t dispo(iiile lor
personale. Cu alte cuvinte, e+ist tendina general de a infera mai degra) cau(aliti
interne dec.t e+terne 'n producerea unor comportamente %i evenimente, ceea ce
conduce la ideea c oamenii sunt 'n cea mai mare msur responsa)ili de ceea ce fac
%i de destinul lor /$oss, 1>??1.
Bre%eala fundamental de atri)uire poate avea implicaii deose)ite 'n planul relaiilor
sociale %i al politicilor guvernamentale. Un e+emplu 'n acest sens se refer la modul
cum sunt percepute persoanele %i categoriile sociale defavori(ate. 0rcia este
re(ultatul de(interesului %i inaptitudinilor celor care se afl 'n aceast situaie, sau este
consecina unor condiii sociale defavori(ante %i a unor politici guvernamentale
gre%iteK Dup modul cum rspundem la aceast 'ntre)are acordm acestui fenomen
fie o cau(alitate intern /cei sraci sunt vinovai de starea lor, datorit unor trsturi %i
dispo(iii personale negative1, fie una e+tern /'mpre<urrile %i mediul social poart
rspunderea acestor situaii1. 6titudinile oamenilor, ca %i politica guvernelor fa de
aceast categorie defavori(at, vor fi re(ultatul direct al modului de atri)uire a
cau(alitii pentru starea de srcie.
3endina de concesie n atribuirea cauzalitii. 6lturi de calitatea de actor sau
o)servator, cei care emit <udeci de atri)uie sunt condiionai 'n mare msur %i de
motivele %i scopurile personale care determin implicarea 'n aciune. Dorina natural
de a o)ine succesul %i de a evita e%ecul, nevoia de recunoa%tere social %i de
autovalori(are, precum %i anumite mecanisme psihologice de protecie a eului sunt
factori care intervin cu o pondere semnificativ 'n procesul atri)uirii. !endina este de
a ne atri)ui cau(ele succesului, identificate la nivelul unor caliti personale, a
perseverenei %i a)ilitii noastre, %i de a considera cau(ele e%ecului ca in.nd de
'mpre<urri nefavora)ile sau factori e+terni pe care nu:i putem controla.
*n cadrul unor cercetri de psihologie industrial, am 'ncercat s evalum intensitatea
tendinei de concesie 'n atri)uirea succesului %i e%ecului. Pornind de la anumite
situaii concrete, au fost chestionai muncitorii %i mai%trii din trei secii de producie
asupra factorilor care au generat, dup prerea lor, e%ecurile %i succesele din
activitatea. !endina de concesie a fost evident- mai%trii au apreciat c cca. &0 G
dintre factorii implicai 'n o)inerea unor succese sunt legali de persoana lor 'n calitate
de conductori /o )un organi(are a activitii, deci(ii prompte %i adecvate, iniiativ
personal, soluii creatoare la unele pro)leme, anticiparea %i evitarea dificultilor
%.a.12 'ns, aceia%i su)ieci considerau c 'n proporie de cca. ?5 G dintre factorii
generatori de e%ecuri profesionale lin de mediu %i de su)alterni /'mpre<urri
necontrola)ile , gre%elile unor muncitori, accidente, lipsa unor materii prime, %efi
nereceptivi la sugestiile lor etc.1. *n r.ndul muncitorilor aceste tendine au fost %i mai
accentuate, ceea ce se e+plic prin coe(iunea %i spiritul de echip, mult mai accentuate
la aceste grupuri, la care se adaug dificultatea evident %i o)iectiv de a individuali(a
responsa)ilitatea pentru e%ecurile profesionale.
Pornind de la fenomenul tendinei spre concesie, T& ilo,ich a oferit o e+plicaie
interesant privind psihologia <uctorilor de noroc. De%i ace%tia sunt 'ntr:o proporie
?0
considera)il perdani, de(volt <udeci implicite )a(ate pe autoconcesie- atunci c.nd
c.%tig, faptul li se datorea( 'n cea mai mare msur /perseveren, inspiraie,
stp.nire de sine etc.1, iar c.nd pierd, aceasta se 'nt.mpl datorit unor 'mpre<urri
nefavora)ile %i ne%ansei, dar care pot fi 'nvinse prin perseveren %i imaginaie. *n
acest fel <uctorii '%i asigur un ali)i moral pentru a continua s <oace, pstr.ndu:%i
respectul de sine %i 'ncrederea, 'n ciuda faptului c vor continua s piard.
$tribuirea +n situaia lanurilor cauzale. *ncerc.nd s trecem dincolo de aparene,
deseori descoperim situaii comple+e 'n care atri)uirea cau(alitii este dificil,
datorit e+istenei unor lanuri cau(ale lineare sau ramificate. Psihanali(a a teoreti(at
numeroase situaii tipice 'n care, ceea ce prea e+presia li)erului ar)itru /deci un
comportament determinat de o cau( intern, de care su)iectul este con%tient %i
responsa)il1, este de fapt re(ultatul unor condiionri incon%tiente, legate de anumite
influene semnificative ale mediului, mai ales cele legate de prima copilrie. *n aceste
ca(uri, procesul atri)uirii devine deose)it de comple+, cu consecine serioase asupra
celor implicai, indiferent dac ace%tia sunt actori , <udectori sau simpli o)servatori.
0 anali(m din aceast perspectiv un ca( preluat din pres. Un t.nr a fost implicat
'ntr:un incident 'n care, aparent fr un motiv serios, a agresat un cetean pe care nu:
1 cuno%tea, provoc.ndu:i traume fi(ice grave2 totul 'n urma unei simple altercaii
ver)ale. 7a acest nivel de pre(entare a datelor, t.nrul pare necondiionat vinovat,
comportamentul su fiind e+presia unor cau(e interne /unele trsturi negative ale
personalitii sale- intoleran %i violen comportamental1. 6nali(a ulterioar a
ca(ului a relevat o cu totul alt faet a lucrurilor. !.nrul provenea dintr:o familie
de(organi(at, cu un tat alcoolic %i violent, care:%i 8educase; fiul numai prin insulte
%i )ti. Puin 'nainte de producerea incidentului t.nrul rmsese %omer, 'n urma
desfiinrii seciei 'n care lucra. Pe acest fond, pornind de la un fapt )anal provocat de
aglomeraia dintr:o staie de auto)u(, un strin 1:a insultat, folosind se pare una dintre
e+presiile favorite ale tatlui su. *n acest moment t.nrul are o i()ucnire violent,
lovindu:1 pe cel care 'l insultase fr ca el s se considere vinovat cu ceva. Din
aceast perspectiv, este evident determinarea e+tern a comportamentului
incriminat. "erg.nd mai departe cu anali(a, s:a putut descoperii c violena tatlui nu
era dec.t parial re(ultatul unor dispo(iii personale, aceasta apr.nd dup ce a suferit
repetate e%ecuri profesionale %i fusese prsit de soie. 6nali(a poate continua pe
aceast linie, cau(ale interne ale unor comportamente altern.nd cu cele e+terne, 'nc.t
<udecile de atri)uire devin foarte comple+e, relev.nd cone+iuni nea%teptate. 0unt
situaii 'n care responsa)ilitatea care deriv dintr:un anumit gen de atri)uire este
considera)il2 ca 'n ca(ul unor <urai care tre)uie s decid dac un comportament
foarte grav al unui inculpat /o crim : de e+emplu1, este voluntar :determinat deci de o
cau( intern, sau involuntar : fiind re(ultatul unei cau(e e+terne.
Dup cum s:a putut o)serva, conceptele %i teoriile legate de atri)uirea cau(alitii
constituie instrumente eseniale pentru 'nelegerea comportamentelor individuale %i
sociale, precum %i a proceselor %i fenomenelor psihosociale su)iacente relaiilor
interpersonale.
*ns, dup cum se va o)serva 'n continuare, atri)uirea cau(alitii este corelativ unei
game mai largi de procese %i fenomene psihosociale specifice, prin care se
configurea( sistemul percepiilor, <udecilor, repre(entrilor %i comportamentelor
sociale.
Care sunt principalii operatori care media( construirea realitii socialeK
?1
>."chemele cognitive i operaionale n cadrul percepiei sociale
*n procesul ela)orrii <udecilor %i repre(entrilor sociale intervin o serie de
fenomene psihosociale care au la )a(a producerii lor scheme cognitive, coro)orate cu
scheme operaionale specifice /& ;ell=4 <& Piaget4 U& Neissa" %.a.1.
Conceptul de schem cognitiv este esenial pentru ela)orarea unei teorii coerente
privind construirea, 'nelegerea %i interpretarea realitii sociale. "chemele cognitive
sunt modaliti algoritmizate i relativ stabile de preluare, prelucrare, organiaare i
pstrare a informaiei, av#nd o funcionalitate circumscris unor zone bine
determinate ale activitii psihice i condiiilor aferente. Pe l.ng domeniul de
funcionare, 0chemele cognitive se caracteri(ea( %i prin gradul de generalitate, din
acest punct de vedere constat.ndu:se o organi(are ierarhic a acestora. Fiecare dintre
fenomenele pre(entate 'n continuare are la )a( anumite scheme cognitive, crora le
sunt asociate scheme operaionale, care vor da un anumit curs proceselor cognitive2
acestea vor genera anumite tendine 'n procesul ela)orrii repre(entrilor %i 'n cel de
cunoa%tere a realitii sociale /v. ==, ?02 1&4, 23 %.u.1.
$ccesibilitatea in"ormaiei. 6tunci c.nd emitem aprecieri %i <udeci asupra
persoanelor %i situaiilor cu care ne confruntm, rareori avem posi)ilitatea o)iectiv
de a trece 'n revist toat informaia disponi)il %i relevant pentru respectivul ca(,
a%a cum procedea( oamenii de %tiin : de e+emplu. De cele mai multe ori,
informaia cea mai accesibil este cea luat 'n considerare, cu toate riscurile care
decurg de aici- ceea ce este u%or accesi)il nu este 'n mod necesar %i relevant pentru
situaia dat, fiind vor)a deseori de amintiri r(lee, fapte care ne:au impresionat strict
su)iectiv, care au avut o frecven de apariie mai mare, sau care :pur %i simplu: sunt
mai recente. Dac pentru situaiile 'n care acionm 'n condiii de cri( de timp %i
penurie informaional accesi)ilitatea are o anumit funcie operaional, 'n multe alte
ca(uri poate fi vor)a de superficialitate sau comoditate ideatic, am)ele put.nd duce
la formularea unor <udeci eronate sau simplificatorii, care ne pot afecta sensi)il
propriile conduite c.t %i relaiile cu cei din <ur.
%n cadrul unei cercetri e$perimentale +!. Cristea, 1@AB,, s-a cerut unui numr de
studeni s aprecieze personalitatea unor colegi prin relevarea celor mai
semnificative trsturi ale personalitii acestora. %n faza a doua a e$perimentului,
studenii au fost solicitai s invoce succint situaiile concrete care i-au determinat s
sesizeze trsturile menionate n descriere.
2ezultatele obinute au fost deosebit de semnificative din perspectiva modului cum
acioneaz accesibilitatea informaiei n formarea opiniilor noastre despre cei din
(ur. 'stfel, cca. CD E dintre studeni au considerat drept trsturi
definitorii pentru personalitatea unor colegi pe acelea care derivau dintr-o
informaie uor accesibil: comportamente ale colegilor care i-au afectat direct,
pozitiv sau negativ4 comportamente recente sau care s-au repetat frecvent4 trsturi
uor observabile sau care i-au impresionat n mod deosebit datorit unor sensibiliti
strict personale +asemnri accidentale cu persoane iubite sau cu un nalt prestigiu
social,, dar care ineau de zona superficial a personalitii4 nt#mplri recente n
care au fost implicai colegii n cauz etc.
)alsul consens. !re)uinele de susinere psihologic a propriilor atitudini, opinii sau
aciuni ne determin frecvent s de(voltm <udeci de atri)uire care s ne cree(e
ilu(ia unui fals consens- cu alte cuvinte, atri)uim %i celorlali acelea%i preferine,
?2
atitudini %i opinii, astfel 'nc.t propriul comportament 'ntr:o situaie deose)it s nu
par 'n contradicie cu ceea ce ar face ceilali 'n aceea%i situaie. 6stfel, de%i nu avem
date o)iective care s ne confirme ipote(a, vom considera propriul comportament ca
relativ normal, n virtutea credinei c i ceilali ar proceda ntr-un mod asemntor
ntr-o situaie similar.
De e+emplu, persoanele care se poart violent cu cei din familie, aplic.nd pedepse
corporale propriilor copii, aprecia( c acest comportament este firesc %i relativ
generali(at, de%i nu posed nici un fel de date statistice care s le confirme opina, %i
deci comportamentul. 0e invoc un fals %i ilu(oriu consens pentru a <ustifica o
conduit evident nefireasc .
E"ectul de nimb. *n aprecierile %i atri)uirile pe care le facem privind comportamentele
celor din <ur recurgem deseori la o e+trapolare a ceea ce este cunoscut, pregnant %i
semnificativ 'n conduitele anterioare ale celor 'n cau(. 6ura care se creea( uneori 'n
<urul unor persoane este de natur s afecte(e sensi)il aprecierile o)iective, 'n (onele
de conduit care nu in direct de calitile reale care au generat fenomenul. Hfectul de
nim) repre(int o e+trapolare ilicit %i inadecvat a unor evaluri, dintr:o anumit
(on a conduitelor personale asupra altora care, 'n mod o)iectiv, nu au aceea%i nivel
calitativ. Palmaresul strlucit, faima, po(iiile ierarhice 'nalte, statutul socioeconomic
ridicat, succesul su) toate formele %.a., sunt de natur s cree(e fenomenul de nim),
care poate conduce cu u%urin la o gre%it interpretare %i atri)uire de cau(alitate,
pentru alte conduite dec.t cele care au dus la crearea respectivei aure. 6cest lucru se
'nt.mpl 'n virtutea unui principiu de economie n activitatea psihic, datorit
efectului de accesibilitate pre(entat anterior, dar %i unei frecvente constatri empirice
dup care succesul genereaz succes, iar insuccesul genereaz insucces.
Con"irmarea de ipotez. Levoia de coeren %i echili)ru cognitiv determin frecvent
%i un alt curs al activitii de evaluare %i cunoa%tere a persoanelor sau situaiilor cu
care venim 'n contact- cutarea predilect %i selectarea acelor informaii care vin s
confirme supo(iiile noastre iniiale privind respectiva persoan sau situaie. *n urma
e+perienei sociale acumulate, fiecare su)iect posed anumite scheme cognitive i de
evaluare, anumite teorii implicite pe care tinde s le aplice 'n activitatea curent, prin
adaptare sau e+trapolare. Ulterior, informaiile disponi)ile vor fi astfel selectate sau
chiar modificate incon%tient, 'nc.t s conduc la confirmarea ipote(ei adoptate. *n
acest fel apare o serioas surs de eroare 'n ela)orarea <udecilor de evaluare %i
atri)uire, care poate afecta raporturile sociale de(voltate 'n acest conte+t. #dat
schema adoptat %i confirmat, este destul de dificil s se renune la ea, 'n special
datorit fenomenului de 8acro%a<9 %i de 8'nghe9.
7n eperiment des"urat de #n8der i #9an 4:;<=5 a con"irmat +ntr-un mod
interesant "enomenul con"irmrii de ipotez. 7n grup eperimental de studeni a primit
drept sarcin s determine dac un subiect care urma s "ie investigat este etravertit sau
introvertit. #tudenii aveau la dispoziie un chestionar care cuprindea un numr mai mare
de +ntrebri & viz%nd ambele tendine6 dintre acestea& studenii trebuiau s selecteze numai
'umtate& dup cum credeau de cuviin. 7nei 'umti i s-a sugerat c subiectul care
trebuia chestionat este etravertit& celeilalte 'umti c este introvertit. 0n acest "el s-a
avansat o ipotez implicit& care dac era preluat de studeni& acetia ar "i trebuit s aleag
+ntrebrile +n aa "el +nc%t s se produc con"irmarea respectivei ipoteze2 cei crora li s-a
sugerat c subiectul este etravertit ar "i trebuit s aleag +n special +ntrebri care se
adresau acestei tendine 4sociabilitate& epansivitate etc.56 cei crora li s-a sugerat c
subiectul este introvertit trebuiau 4con"orm teoriei5 s aleag +ntrebri care se adresau +n
special acestei tendine 4timiditate& retractilitate .a.5. /ezultatele eperimentului au
con"irmat tendina semni"icativ din punct de vedere statistic spre un comportament
cognitiv care s con"irme ipoteza adoptat2 +n "iecare subgrup& studenii au ales spontan
acele +ntrebri care s con"irme supoziia care le-a "ost sugerat. Prin selectarea anumitor
+ntrebri& studenii au creat eact tipul de persoan pe care se ateptau s o +nt%lneasc.
?3
E"ectul de +nt%ietate i de recen. Datele psihologiei e+perimentale confirm faptul
c memoria este un proces selectiv, capacitatea de 'nregistrare, pstrare %i reproducere
fiind influenat de o multitudine de factori. Pornind de la aceast constatare, se pune
'ntre)area dac 'n ceea ce prive%te retenia unor informaii referitoare la persoanele cu
care venim 'n contact, %i pe )a(a creia facem <udeci de apreciere %i de atri)uire,
acionea( %i un factor temporal, legat de momentul 'n care am receptat informaia.
Cu alte cuvinte, ce contea( cel mai mult 'n aprecierile noastre- prima sau ultima
impresieK
Unele cercetri pe aceast tem scot 'n eviden preponderena primelor impresii
asupra repre(entrii generale pe care ne:o facem despre o persoan sau situaie. 6cest
fapt este confirmat %i de teoria 8schemei autosuficiente9, care st la )a(a tendinei de
confirmare a ipote(ei pre(entat mai sus. C.nd lum prima dat contact cu o persoan
ne ela)orm o schem cognitiv care se )a(ea( pe e+periena persoan 'n
cunoa%terea oamenilor, pe teoriile implicite cu care operm %i , evident , pe primele
impresii. *n continuare, acro%ai fiind de propria noastr schem, vom cuta acele
elemente %i informaii care s o confirme, re(ult.nd astfel efectul de nt#ietate.
0electivitatea memoriei se manifest %i 'n funcie de fondul emoional pe care se
desf%oar activitatea- dispo(iiile emoionale po(itive favori(ea( rememorarea cu
mai mare u%urin a evenimentelor din acela%i registru, 'n timp ce dispo(iiile negative
favori(ea( reactuali(area preponderent a evenimentelor cu conotaii nefavora)ile
sau negative.
A# cad"ul u#ui e81e"i2e#t de,e#it clasic4 Asch C%J*FD a ce"ut u#ui g"u1 de stude#)i s/ 3o"2ule.e
o impresie global asupra unei persoane pornind de la urmtoarele caracteristici atribuite acesteia2
inteligent& muncitoare& impulsiv& critic& +ncp%nat i invidioas. 7nui alt grup i s-a cerut
acelai lucru& +ns ordinea caracteristicilor a "ost inversat. #-a constatat c primul grup& a crei
prim impresie se baza pe caracteristicile pozitive de la +nceputul seriei& a emis preponderent
impresii globale "avorabile asupra persoanei& +n timp ce al doilea grup& a crui prim impresie se
baza pe caracteristicile negative de la s"%ritul listei& a avut tendina s "ormuleze impresii globale
ne"avorabile. Cercetrile ulterioare au evideniat "aptul c e"ectul de +nt%ietate poate "i diminuat i
chiar inversat dac se atrage atenia subiecilor asupra "enomenului& sau dac se solicit
re"ormularea impresiei generale dup "iecare caracteristic enunat.
!otodat, tre)uie s atragem atenia c acestea sunt tendine cu caracter statistic, care
nu se manifest 'n mod necesar 'n toate 'mpre<urrile. 6tunci c.nd primim o
informaie deose)it de relevant despre cineva, 'n contradicie cu ceea ce %tiam
anterior, schema perceptiv se poate restructura 'n <urul noilor elemente, produc.nd o
adevrat 8redescoperire9 a celuilalt, cu efecte dintre cele mai nea%teptate asupra
raporturilor interpersonale.
E"ectul de activare prealabil. Dup cum s:a o)servat, pe l.ng pre(ena lor
permanent 'n activitatea psihic, schemele cognitive pre(int %i o inerie funcional,
vi(i)il mai ales atunci c.nd fiind activare 'n cadrul unei secvene anterioare, '%i
prelungesc influena %i asupra celei care 'i succede2 %i aceasta chiar dac 'ntre cele
dou secvene nu e+ist similitudini de fond care s <ustifice continuitatea funcional
a aceleia%i scheme. Hfectul de activare preala)il poate influena sensi)il at.t
dispo(iia afectiv %i atitudinal, c.t %i predispo(iia intelectual de a <udeca 'ntr:un
anumit fel lucrurile care succed unor evenimente. Fenomenul afectea( %i conduita
noastr cotidian, put.nd fi folosit 'n aciuni su)ile de manipulare individual sau
colectiv.
Urmrind s determine intensitatea cu care acionea( efectul de activare preala)il,
Higgi#s4 Pholes %i <o#es /1>??1 au folosit urmtorul model e+perimental.
?4
*ntr:o prim etap s:a urmrit inducerea unei activri de scurt durat, po(itiv %i
negativ, 'n cadrul unor grupuri diferite de su)ieci. Pentru aceasta, dou grupuri de
studeni au avut drept sarcin s rein pentru scurt vreme o list cu patru trsturi de
personalitate2 pentru primul grup aceste trsturi erau po(itive /'ncre(tor, tenace,
independent, aventuros1, iar pentru al doilea erau negative /pretenios, imprudent,
rece, 'ncp.nat1. 6ceast etap e+perimental a fost legendat ca un test de
memorie.
*ntr:o a doua etap, fr o legtur aparent cu prima, invoc.ndu:se o pro) de
'nelegere a unui te+t, s:a cerut studenilor s caracteri(e(e pe )a(a unei scurte
povestiri, personalitatea lui Donald, un persona< cele)ru din desenele animate. 0e
presupunea c, 'n urma activrii preala)ile diferite, cele dou grupuri vor caracteri(a
po(itiv sau negativ personalitatea eroului, de%i informaia de )a( /te+tul cuprin(.nd o
scurt povestire privind aventurile eroului1 era aceea%i. Dup cum se vede din ta)elul
pre(entat mai <os, de%i situaia inductoare a fost de scurt durat /reinerea pentru
scurt timp a unei liste cu trsturi de personalitate, po(itive sau negative1 efectul de
activare preala)il a fost deose)it de puternic %i relativ persistent.
!a)el
Caracteri(area persona<ului Po(itiv Legativ
!ipul de activare
preala)il
Po(itiv ?0 G 10 G
Legativ 10 G ?0 G
$doptarea spontan a unei atitudinii considerat >natural?2 Dup cum
demonstrea( numeroase o)servaii %i cercetri e+perimentale, oamenii au tendina s
adopte atitudini conforme cu ceea ce, printr:un consens social, se consider a fi
normal /;& e"ge#, 1>=11. Dup cum remarc autorul menionat, viaa social se
desf%oar foarte rapid, iar a ne pune numeroase 'ntre)ri 'n legtur cu lucrurile
)anale sau evidente ne:ar 'ngreuna considera)il ela)orarea unor reacii adecvate la
situaiile curente. *n consecin, e+ist tendina s acionm pornind de la postulate
'mprt%ite de ma<oritatea oamenilor : ceea ce corespunde unei 8atitudini naturaleQ.
6stfel, conveniile sociale sunt adoptate ca scheme operatorii prin care evalum cu
promptitudine situaiile cotidiene, eli)er.nd g.ndirea de un travaliu inutil.
*n procesul ela)orrii repre(entrilor %i al construirii realitii sociale e+ist o
interaciune dinamic 'ntre diferitele procese psihice, scheme cognitive formate %i
consolidate 'n ontogene(, precum %i 'ntre fenomenele psihosociale specifice, 'n
special cele care /in de influena grupurilor. *n consecin, 'nelegerea 'ntregului
mecanism psihologic care st la )a(a ela)orrii conduitelor sociale este deose)it de
dificil. 6ceasta cu at.t mai mult cu c.t, alturi de operatorii psihoindividuali %i
psihosociali la care ne:am referit, acionea( %i o serie de operatori socioculturali, pe
care 'i vom pre(enta 'n continuare.
10. !peratori socioculturali care mediaz construirea realitii
Condiionarea social a activitilor psihice care fundamentea( ela)orarea
repre(entrilor %i structurilor de )a( ale realitii sociale devine evident dac vom
anali(a rolul valorilor, normelor %i modelelor socioculturale 'n cadrul acestui proces.
?5
*alori& norme i modele socioculturale
"ecanismul condiionrii %i influenrii de ctre structurile socioculturale a sistemului
atitudinal %i comportamental, at.t a celui individual c.t %i a celui de grup, este str.ns
legat de procesul sociali(rii %i 'nvrii sociale.
1rin socializare se nelege un proces obiectiv prin care individul asimileaz,
interiorizeaz i e$ercit activ un ansamblu de valori, norme i modele
socioculturale. Desf%urat 'n ontogene(, su) influena direct a unor instituii sociale
/familie, %coal, organi(aii politice, religioase, economice, culturale, mass:media
etc.1, sociali(area nu 'nseamn preluarea pasiv de valori %i modele culturale, ci o
asimilare %i o adaptare creatoare a respectivelor influene la specificul propriei
personalitii %i la un anumit conte+t socialistoric 'n care ne desf%urm activitatea.
Dup cum arta <& Piaget /1>4?1, sociali(area repre(int o aptitudine nativ a oricrui
su)iect uman, care va conduce la formarea unei sensi)iliti deose)ite pentru stimulii
sociale, model.nd astfel personalitatea la nivelul tuturor componentelor sale-
cognitive, afective, motivaionale, conative, atitudinale, comportamentale %i
relaionale. Prin sociali(are e+periena social se converte%te 'n scheme formative %i
informative individuale, asigur.ndu:se astfel inseria activ a su)iectului 'n structurile
generale ale comunitii. %nvarea social este corelativ sociali(rii, vi(.nd 'n
special procesul cognitiv de asimilare a informaiei sociale %i modelelor de
comportament. "odelarea de ctre structurile sociale a conduitelor individuale se
reali(ea(, 'n principal, prin intermediul unui sistem de valori, norme %i modele
comportamentale %i atitudinale, care e+prim 'ntr:un mod sintetic %i esenial
e+periena practic %i spiritual a unei comuniti.
*alorile sunt principii generale de larg consensualitate, care e$prim ceea ce este
esenial i de preuit n via, 'n concordan cu scopurile %i idealurile unei
comuniti. 7a nivelul diferitelor tipuri de valori /morale, <uridice, estetice, politice,
economice %.a.1 se o)iectivea( at.t esena fiinei umane, prin ceea ce repre(int
aspiraie, idealitate %i atitudine proiectiv, c.t %i re(ultatele fundamentale ale practicii
social:istorice. *n consecin, valorile au at.t o funcie cognitiv, c.t %i una
structurant-formativ. Pentru viaa social : 'n general, c.t %i pentru raporturile
interumane , 'n special, valorile sunt acele repere n raport de care se elaboreaz
seturile atitudinale i comportamentale dezirabile social, %i 'n funcie de care sta)ilim
ce este )ine, adevrat, drept, frumos, util, eficient etc. 5mplicit, re(ult c sistemele de
valori au %i o funcie normativ, deriv.nd din capacitatea acestora de a sta)ili criterii
de evaluare %i orientare a comportamentelor sociale. *n msura 'n care o)iectivea(
re(ultatele eseniale ale practicii sociale, pe linia meninerii coe(ivitii spirituale a
comunitii, valorile au un caracter istoric, ele fiind generate 'ntr:un anumit conte+t,
evolu.nd %i manifest.ndu:%i funcia structurant %i normativ 'n c.mpul relaiilor
sociale o anumit perioad, dup care pot intra 'ntr:un eventual proces de
transformare, involuie sau chiar dispariie.
6similarea sistemului a+iologic specific unei comuniti repre(int o dimensiune
principal a procesului de sociali(are %i 'nvare social. Caracterul prosocial,
antisocial sau deviant al comportamentelor individuale depinde 'n mod esenial de
reu%ita procesului de asimilare i interiorizare a valorilor %i normelor sociale. "ai
mult dec.t at.t, sistemul a+iologic interiori(at devine un nucleu funcional al
personalitii, cu valoare de orientare, structurare %i autoreglare pentru toate
conduitele individuale %i de grup, 'ncep.nd chiar cu cele socioafective .
.ormele sociale repre(int reguli standardizate de conduit, recunoscute i
practicate de ma(oritatea membrilor unei comuniti, i a cror nclcare atrage
?&
dup sine sanciuni specifice /'ncep.nd cu opro)riul pu)lic %i termin.nd cu msuri
punitive dintre cele mai drastice1. Lormele operaionali(ea( valorile 'n plan
comportamental, fiind corolarul practic al acestora. *ntr:un sens mai restr.ns, 'ns
complementar primei accepii, norma constituie media opiniilor, atitudinilor i
comportamentelor acceptate social, prin care se sta)ilesc limitele 'ntre care sunt
acceptate variaiile reaciilor psihosociale individuale.
*n funcie de domeniul vieii sociale 'n care acionea(, normele pot fi morale,
<uridice, religioase, economice, educaionale, de relaionare interpersonal sau 'n
cadrul diferitelor tipuri de grupuri sau organi(aii.
Lormele 'ndeplinesc o serie de funcii importante 'n viaa social, dintre care le vom
aminti pe cele mai importante-
Promovea( %i prote(eaz sistemul a$iologic al unui grup social, oferind
corolarul practic %i funcional al acestuia.
Prin intermediul normelor se e$ercit controlul social asupra mem)rilor
comunitii, grupul fiind elementul mediator principal at.t 'n procesul impunerii
unui sistem normativ, al controlului respectrii prescripiilor, c.t %i 'n e+ercitarea
de presiuni %i sanciuni 'n ca(ul 'nclcrii limitelor sale implicite, acceptate
consensual.
2egleaz relaiile interpersonale, oferind reperele necesare ela)orrii eficiente
a propriului comportament 'n raport cu ceilali, dar %i de evaluare a
comportamentelor celorlali fa de noi.
2educ an$ietatea 'n cursul desf%urrii unor situaii sociale inedite, 'n msura
'n care ofer Q(one de certitudineQ comportamental %i relaional.
0ficientizeaz activitile sociale, datorit utili(rii unor scheme
comportamentale standardi(ate, acreditate de e+perien %i performan dovedit,
dar %i susinute de seturi valorice specifice comunitii.
0istemele normative, 'n calitatea lor de corolar al sistemelor a+iologice din care
deriv %i pe care se fundamentea(, sunt corelative unor seturi de modele
comportamentale care le o)iectivea( 'n planul vieii sociale cotidiene.
,odelele culturale sunt scheme atitudinale %i comportamentale e+emplare 'n raport
cu un anumit sistem normativ, care 'ndeplinesc funcia de referenial pentru
conduitele individuale, de grup %i organi(aionale, aflate 'n consens cu valorile
culturale specifice respectivei comuniti.
"odelele 'ndeplinesc at.t o funcie prescriptiv-normativ, 'n msura 'n care ofer
reperele de optimalitate acional %i de(ira)ilitate social a unui comportament, c.t %i
o funcie descriptiv-e$plicativ, derivat din caracterul concret:intuitiv %i practic al
acestora. Cu alte cuvinte, un model comportamental indic at.t 9ce trebuie s faci;,
c.t %i 9cum trebuie s faci;.
"odelele culturale repre(int etaloane ideale de comportament social, fiind
promovate de personalitile de e+cepie ale comunitii. Printr:un proces de imitare
comportamental sau identificare cu personalitile de referin, 'n cursul sociali(rii
fiecare mem)ru al societii preia %i e+ercit aceste modele, reali(.nd de cele mai
multe ori un compromis 'ntre idealitatea etalonului %i comportamentul concret, a%a
cum se desf%oar 'ntr:o situaie dat.
*alori& atitudini i comportament social
??
6similate %i interiori(ate 'n ontogene(, valorile media( ela)orarea %i susinerea
conduitelor sociale prin intermediul atitudinilor implicite pe care le presupun %i pe
care le promovea(.
Dup cum remarca & All1o"t , atitudinile constituie unui dintre cele mai relevante
concepte ale psihologiei sociale, fr de care nu poate fi 'neleas relaia profund
dintre individual %i social, dintre valorile care o)iectivea( e+periena spiritual a
comuniti %i conduitele individuale desf%urate su) incidena acestora. *ntr:un sens
general acceptat, atitudinile sunt predispoziii dob#ndite pe baz de nvare social
i e$perien personal de a reaciona ntr-un anumit fel, pozitiv sau negativ, fa de
obiectele cu care venim n relaie. *n consecin, orice atitudine implic o component
a+iologic, de valori(are 'ntr:un anumit spaiu sociocultural a e+perienelor
individuale %i de grup de care dispunem, o component acional implicit, const.nd
din reacia virtual fa de o)iectul atitudinii respective, precum %i o component de
orientare %i structurare a comportamentului. Privit din perspectiv psihosocial,
persoana are ca nucleu funcional cuplul 9valori-atitudini;, care se o)iectivea( 'n
relaii %i activiti sociale /v. &2 ==2 1=&1.
Dup cum se poate o)serva din schema de mai <os /figura 2.5.1, atitudinile sunt
structuri la nivelul crora se o)iectivea( influenele socioculturale e+ercitate 'n
ontogene( %i care, la r.ndul lor, media( relaiile dintre persoan %i mediul natural %i
social. Dup cum remarca A& Chi"ce,, atitudinile manifeste devin relaii, iar relaiile
interiori(ate devin atitudini. 5nterdependena funcional dintre valori-atitudini-
relaii-comportament-activitate face posi)il relevarea structurii atitudinale a unei
persoane pornind de la anali(a relaiilor, comportamentelor %i activitilor sale.
*n structura atitudinilor pot fi identificate mai multe componente care, prin ponderea
lor specific 'n cadrul sistemului atitudinal %i prin tipul de relaii dintre ele, determin
profilul atitudinal general al unei persoane %i , implicit modalitile sale virtuale de
raportare la mediu, la activitate %i la sine 'nsu%i.
Principalele componente ale sistemului atitudinal pe care tre)uie s le lum 'n atenie
la o astfel de anali( sunt urmtoarele- a1 componenta a$iologic- valorile i modelele
socioculturale pe care se fundamentea( %i care orientea( 'ntr:un anumit sens
aciunile virtuale ale persoanei2 )1 componenta cognitiv- informaiile, opiniile i
convingerile 'n <urul crora se organi(ea( dinamic atitudinile2 c1 componenta
afectiv- strile emoionale i preferinele evaluative pe fondul crora se vectori(ea(
relaia su)iect:o)iect2 d1 componenta motivaional care susine relaia2 e1
componenta acional- inteniile %i schemele virtuale de comportament fa de
o)iectul atitudinilor respective.
<ntenia comportamental are o mare relevan statistic pentru comportamentul
efectiv al unei persoane, ceea ce demonstrea( rolul structurant pe care atitudinile 'l
<oac:'n cadrul procesului de ela)orare:conduitelor %i activitilor individuale %i de
grup.
0onda<ele de opinie se )a(ea( tocmai pe aceast str.ns corelaie 'ntre intenia
comportamental %i comportamentul manifest. #rgani(ate %i desf%urate cu
profesionalism, sonda<ele de opinie se dovedesc instrumente deose)it de utile pentru
reglarea %i adecvarea prompt a unor aciuni politice, guvernamentale sau din alte
domenii ale vieii sociale.
!otodat 'ns, e+ist riscul unei manipulri a opiniei pu)lice, datorit manifestrii 'n
aceast (on a a%a:numitului 8fenomen #edip9- o progno( tinde s se 'ndeplineasc
'n virtutea simplului fapt c a fost fcut. Cu alte cuvinte, o realitate anunat ca fiind
?=
e+presia unor atitudini relativ generali(ate. 7a nivelul unor grupuri sau comuniti,
este de natur s modifice 'ntr:un mod semnificativ atitudinile efective ale mem)rilor
comunitii, 'n sensul reali(rii unei convergene cu atitudinile considerate ma<oritare.
Pentru evaluarea atitudinilor individuale %i de grup au fost ela)orate o serie de
instrumente de mare finee, utili(.nd 'n principal chestionarele %i unele teste
proiective /de e+emplu, scala de distan social Iogardus , testele care solicit o
scalare ierarhic %.a.1.
care sunt principalii operatori 'n construirea realitii socialeK
11.2ealitatea social ca sistem
Din cele e+puse anterior re(ult c realitatea social se constituie ca un sistem
comple+ cu autoreglare, av.nd o structur difereniat pe nivele funcionale distincte,
fiecare nivel comport.nd o fenomenologie psihosocial specific. Din aceast
perspectiv, o atenie deose)it tre)uie acordat mecanismelor de corecie care
intervin 'n procesul construirii realitii, precum %i a configurrii structurii generale a
acesteia.
,odaliti de corecie +n procesul construirii realitii
Ce se 'nt.mpl atunci c.nd repre(entrile noastre despre anumite elemente ale
realitii sociale nu corespund cu repre(entrile altor persoane cu care venim 'n
contact, sau nu corespund chiar cu unele aspecte strict o)iective ale acelei realitiK
Dup cum s:a putut constata, 'n procesul ela)orrii repre(entrilor %i convingerilor
noastre privind realitatea intervin numero%i factori su)iectivi, individuali sau de grup.
De aceea, deseori, este posi)il ca repre(entrile noastre despre unele aspecte ale
realitii s nu corespund cu repre(entrile altor persoane. Dup cum, se poate
'nt.mpla ca 'ns%i realitatea o)iectiv s infirme, 'n cursul unor activiti concrete,
modul cum ne:am construit repre(entrile, credinele %i convingerile care au stat la
)a(a ela)orrii unor comportamente sau aciuni practice.
*n consecin, imperativul adaptrii eficiente la realitate solicit e+istena unor
mecanisme prin care s se poat corecta acele scheme cognitive, repre(entri, idei,
convingeri sau atitudini care configurea( o anumit (on a realitii sociale, dar care
nu sunt confirmate printr:un relativ consens interpersonal sau eficacitate acional.
*n continuare vom pre(enta succint patru dintre modalitile de corecie care intervin
frecvent 'n procesul construirii %i cunoa%terii realitii sociale- disonana cognitiv,
negocierea social a realitii, consensul social i acceptarea feed-bac:-ului corectiv
al practicii / a semnalelor venite 'ntr:un conte+t acional din partea realitii
o)iective1.
!isonana cognitiv. Conform teoriei ela)orat de L& Festi#ge" /1>5?1, disonana
este o stare psihologic care motivea( su)iectul s:%i modifice universul cognitiv,
atunci c.nd 'n cadrul acestuia apar elemente care se afl 'ntr:un raport de
incompati)ilitate, acceptarea unuia implic.nd respingerea celuilalt. Deci, sursa
disonanei este intern subiectului, decurg#nd dintr-un anumit tip de contrarietate
dintre dou cogniii, idei, opinii sau credine, precum i dintre atitudinile aferente
?>
acestora. $e(olvarea disonanei echivalea( cu modificri atitudinile,
comportamentale %i de cogniie /1&4, >51.
Disonana cognitiv, prin mecanismele psihice pe care le implic, va determina o
corectare dinamic a acelor elemente cognitive %i atitudinile care se afl 'n
de(echili)ru, 'n acest fel reali(.ndu:se premisele unei mai mari adecvri
comportamentale %i atitudinile 'n raport cu realitatea social concret. Hficacitatea
mecanismului de corecie a elementelor cognitive %i atitudinile aflate 'n discordan
depinde de intensitatea disonanei, de importana elementelor opozante 'n cadrul
c.mpului cognitiv al su)iectului, precum %i de
motivaiile cone$e declan%ate la nivelul su)iectului de unele sau altele dintre aceste
elemente disonante /v. cap. 5.11.
.egocierea social a realitii. 6tunci c.nd opiniile %i aprecierile diferitelor persoane
asupra unor comportamente sau situaii sociale nu coincid, se declan%ea( un proces
interpersonal de natur cognitiv, afectiv %i de influenare )ilateral, prin care se
'ncearc armoni(area modului de percepere %i interpretare a ceea ce s:a 'nt.mplat.
Practic, are loc o 8negociere social a realitii9, proces considerat o parte
fundamental a raporturilor normale dintre indivi(i /Sa+i#i %i Sil,e", 1>=21. *n cadrul
acestui tip de relaie, fiecare parte aduce argumente, <ustific raional sau afectiv
propria:i po(iie, caut s conving sau se las convins, astfel 'nc.t 'n final are loc o
armoni(are relativ a punctelor de vedere, sau cel puin o 'nelegere a motivaiei
opiniilor e+primate. Prin intermediul unei comunicri interpersonale adecvate, se
atenuea( sau se elimin am)iguitatea multor situaii sociale , d.ndu:se o mai mare
consisten %i raionalitate realitii sociale %i :implicit: a comportamentelor pe care le
suscit.
Consensul social. Confruntarea cu o opinie ma<oritar determin apariia unei
tendine de modificare a propriilor idei sau atitudini, 'n sensul reali(rii unei apropieri
a punctelor de vedere. 6ceast tendin este str.ns legat de fenomenul mai general
prin care acceptm convenionalul drept realitate.
@iaa social se desf%oar foarte rapid, iar acest fapt impune rspunsuri prompte, fr
cheltuieli inutile de energie- ar fi un adevrat co%mar dac ar tre)ui s ne 'ntre)m
asupra semnificaiei fiecrei aciuni sau 'nt.mplri mrunte /este sincer salutul lui CK2
de ce sur.de WK etc.1. De aceea, este necesar e+istena unor postulate 'mprt%ite de
ma<oritatea oamenilor, prin care se constituie a%a:numita Qatitudine naturalQ, prin
care lum convenionalul drept realitate. 6cest acord consensual asupra a ceea ce
considerm normal poate avea %i consecine negative- mic%orarea receptivitii fa de
ideile noi, 'n)u%irea potenialului uman %i chiar oprimarea unor categorii sociale, pe
criterii etnice, religioase sau culturale. *n consecin, de%i tre)uie s acceptm
postulatele socioculturale derivate prin consens, nu tre)uie s confundm
convenionalul cu realitatea, pstr.nd con%tiina relativitii acestui acord /==1.
De consensul social este legat %i conceptul de etnometod, sugerat de H& a"3i#9el
/1>&?1. !oate tipurile de culturi ela)orea( metode specifice de construire a realitii,
sta)ilind %i acele postulate ale 8atitudinilor naturale9- ce aspecte convenionale ale
vieii sociale tre)uie s le lum drept fire%ti. Htnometoda evidenia( e+act acele
procese psihosociale prin care oamenii iau deci(ii comune privitoare la realitate %i la
ceea ce este QfirescQ 'n raporturile interumane.
E"ectul corectiv al practicii. $ealitatea, fiind guvernat de legi o)iective,
=0
are un caracter corectiv %i constr.ngtor totodat- orice activitate care nu ine cont
de atri)utele o)iective ale unor situaii este sortit e%ecului. *n consecin, 'n chiar
cursul desf%urrii unei activiti, informaiile, ideile sau convingerile noastre puse 'n
<oc vor fi supuse unui criteriu de veridicitate %i adecvate- succesul sau e%ecul
aciunilor 'ntreprinse pe )a(a respectivelor elemente. H+ist 'ns %i riscul
8raionali(rii9 unor e%ecuri, sau de instalare a unei 8opaciti9 selective, fenomene ce
vor 'mpiedeca identificarea %i evaluarea adevratelor cau(e ale re(ultatelor o)inute,
ceea ce va conduce la o disfuncional %i neproductiv persisten 'n eroare.
#tructura general a realitii sociale
0ocietatea, av.nd calitatea de sistem hipercomple$ cu autoreglare, implic at.t o
difereniere intern de natur structural %i funcional, c.t %i o fenomenologie
psihosocial specific fiecruia dintre su)sistemele componente.
5dentificarea su)sistemelor psihosociale %i a relaiilor funcionale dintre acestea
repre(int totodat delimitarea temelor ma<ore ale psihologiei sociale ca %tiin a
interaciunilor sociale %i fundamentelor psihologice ale acestora. *ntr:un sens mai
e+act, 'ntr:un asemenea demers interesea(- identificarea su)sistemelor psihosociale,
componente ale sistemului social glo)al2 interaciunile structurale %i funcionale dintre
acestea2 procesele %i fenomenele psihosociale implicate at.t 'n cadrul fiecrui
su)sistem, c.t %i 'n (ona de interaciune dintre acestea2 identificarea modalitilor de
autoreglare specifice fiecrui nivel structural %i funcional2 influenele reciproce pe
care elementele le determin %i le suport 'n conte+t relaional.
Unitatea de )a( a oricruia dintre aceste su)sisteme este persoana, 'neleas ca un
individ inserat i identificat social. Prin 'ns%i natura sa, persoana nu poate fi 'neleas
dec.t ca fiin.nd 'ntr:un sistem relaional diadic sau multiadic, coninutul relaiei
put.nd fi de natur afectiv, cognitiv, acional, comunicaional sau de influenare.
7a un nivel mai 'nalt de structurare a relaiilor interpersonale apar grupurile sociale
primare sau secundare, care sunt cadrele fundamentale %i necesare formrii %i
manifestrii personalitii umane, 'ns totodat %i principalele verigi prin intermediul
crora sistemul social '%i e+ercit funciile sale de control %i coordonare. 5ntr.nd la
r.ndul lor 'ntr:un sistem relaional normat %i cu funcii specifce, microgrupurile pot
fundamenta la r.ndul lor organizaiile i instituiile sociale, componentele funcionale
ma<ore ale sistemului social global. 5nstituiile sociale sunt modaliti generice de
organi(are a raporturilor umane, implic.nd norme %i reguli specifice de g.ndire,
simire %i comportare, 'n concordan cu interesele ma<ore de fiinare a colectivitilor
sociale. Hle au o e+isten independent fa de manifestrile individuale, 'ndeplinind
funcii de reglementare a relaiilor umane de un anumit tip, dar %i de constr.ngere fa
de persoanele care devia( de la normele instituite printr:un relativ consens. H+emplul
tipic 'l repre(int instituia familiei %i a rudeniei. *ntr:un sens mai larg, instituiile
cuprind %i Fcoala, Iiserica, Tustiia, 6rmata, Parlamentul %.a.
!rganizaiile sunt sisteme sociale concrete, structurate dup anumite reguli e+plicite,
cu scopuri, norme %i valori determinate 'ntr:un conte+t particular, prin intermediul
crora se desf%oar anumite activiti sociale specifice- economicoproductive,
educaionale, sportive, de protecie social etc.
*n anumite 'mpre<urri , 'n mod spontan %i temporar, relaiile dintre mai multe
persoane pot genera fenomenul de mulime, 8fiine provi(orii9 dup cum le:a numit
Le Bo#, cu legi %i forme specifice de formare, evoluie %i manifestare.
=1
7a nivelul fiecruia dintre su)sistemele amintite acionea( legi %i fenomene
psihosociale caracteristice, iar interaciunile dintre su)sisteme, a%a cum sunt redate
mai sus, se reali(ea( de asemenea prin intermediul unei anumite fenomenologii,
pre(entat intuitiv 'n schema 2.?., care va fi anali(at detaliat 'n capitolele urmtoare
ale lucrrii. 6ceast specificitate fenomenologic manifestat la nivelul diferitelor
su)sisteme sociale a determinat apariia unor ramuri speciali(ate ale psihologiei
sociale, care au cunoscut o de(voltare spectaculoas 'n ultimele decenii. Dintre
acestea amintim- psihosociologia organi(aional, psihologia %i sociologia
fenomenelor de mas, psihosociologia grupurilor restr.nse, psihosociologia relaiilor
interpersonale, psihosociologia activitii militare, %colare, comerciale %.a. Practic, nu
e+ist domeniu al activitii umane 'n care psihologia social s nu '%i de(volte (one
proprii de cunoa%tere %i aplicare practic, 'n msura 'n care orice activitate social
presupune un sistem de relaii 'ntre persoane, grupuri %i organi(aii, 'n care
componentele psihologice %i psihosociologice au ponderi %i semnificaii cu totul
remarca)ile.
*ns, tre)uie o)servat faptul c procesul diferenierii unor ramuri speciali(ate ale
psihologiei sociale este complementar aceluia de reali(are a unor ample sinte(e
teoretice, care au condus la apariia unor noi discipline %tiinifice- teoria general a
sistemelor sociale, ci)ernetica social, teoria aciunilor %i schim)rilor sociale %.a.
$ealitatea social astfel configurat 'n plan general, se constituie pentru fiecare actor
al <ocului social ca un 8univers particular9, o seciune dintr:un 'ntreg care '%i capt
consistena %i completitudinea e+istenial numai la nivelul con%tiinei unei
colectiviti, format 'ntr:un anumit spaiu organi(aional, sociocultural %i istoric.
A#t"e+/"i 0i e8e"ci)ii
1.H+plicai pro)lematica realitii sociale 'n termeni de 8dat; sau de 8construct;.
2.Definii realitatea social.
3.Definii natura, societatea, e+uistena social, e+istena spiritual, realitatea social,
ideologia.
4.Care este principala constri)uie a lui $. 7inton 'n definirea pro)lematicii
personalitii umaneK
5.Ce presupune construirea realitii socialeK
& care sunt principalii operatori 'n construirea realitii socialeK
=2
P"elege"ea (
Pe"soa#a
Introducere
6ceast a treia prelegere permite studentului 5D s '%i e+plice conceptul de
personalitate uman din perspectiv psihosocial, corelaiile %i diferenele 'ntre
termenii individ, individualitate, persoan, persona<, personalitate, s '%i
'nsu%easc principalele teorii asupra personalitii, asupra etapelor de evoluie
a acesteia, precum %i a dinamicii personalitii, pro)lematica eu:lui.
Obiective
7a sf.r%itul acestei prelegeri, studentul va putea -
- s ai) o 'nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro)lematicii
persoanei 2
- s identifice concepte %i pro)lematica aferent lor 2
- s corele(e dimensiunile teoretice cu cele practice ale anali(ei
persoanei ca tematic esenial 'n psihologia social2
Coninut i tematizare
1.1ersonalitatea uman din perspectiv psihosocial
Principalul element constitutiv al oricrei structuri sociale 'l repre(int persoana,
'neleas ca subsistem relaional bazal, av.nd o anumit identitate %i po(iie social,
cu drepturi, o)ligaii %i funcii specifice 'n cadrul sistemului social real. 7a nivelul
persoanei ca entitate psihosocial se reali(ea( interaciunea dinamic dintre
individual %i social, dintre procesele sau fenomenele psihice care stau la )a(a
ela)orrii conduitelor %i procesele psihosociale care condiionea( forma %i coninutul
acestora.
!istincii conceptuale
Diversitatea raporturilor dintre individual %i social, a%a cum apar acestea la diferitele
niveluri ale structurilor sociale, este relevat de o serie de concepte adiacente- individ,
individualitate, persoan, persona<, personalitate, statut, rol, <oc de rol, personalitate
de statut /52 &2 231 %.a.1. 6cestea sunt de fapt diferitele iposta(e psihosociale ale
omului ca su)iect %i actor social.
Individul repre(int entitatea biologic a fiinei, 'n ceea ce are ea generic la nivelul
speciei din punct de vedere strict material. Fiind unitatea )iologic primar %i
indisolu)il a oricrei specii, 'n coninutul noiunii de individ nu vom gsi referiri la
=3
notele de valoare sau de difereniere calitativ , a%a cum vor apare acestea la nivelul
individualitii, de e+emplu.
Individualitatea este e$presia individului difereniat n plan biologic i psihologic.
Calitatea de 8individualitateQ este dat de acele caracteristici fi(ice, psihice %i
psihofi(iologice unice, irepeta)ile, care particulari(ea( individul concret, pe fondul
unor mecanisme %i forme proprii de adaptare %i manifestare comportamental. Dac
individul nu repre(int dec.t unitatea )iologic a speciei, individualitatea se constituie
de<a ca su)iect al aciunii sociale, diferenierea sa reali(.ndu:se preponderent 'n plan
psihosocial.
Persoana desemnea( sistemul de nsuiri, relaii i caliti psihosociale care dau
identitate social individului. Deci, se are 'n vedere fiina concret cu o identitate
social determinat /nume, familie, loc %i dat de na%tere, statut social %.a.1, av.nd o
anumit po(iie 'n cadrul sistemului social, cu anumite drepturi %i o)ligaii de care
este contient. Persoana tre)uie 'neleas at.t ca nucleu relaional 'n cadrul oricrui
su)sistem social /familie, grup, organi(aie, instituie1, av.nd anumite determinaii de
ordin sociocultural /statut, etnie, religie %.a.1,c.t %i ca o individualitate con%tient de
sine %i recunoscut de ceilali ca av.nd o identitate anume 'n cadrul relaiilor %i
structurilor sociale ale grupurilor %i comunitii.
Persona'ul este persoana aflat n mpre(urri concrete, ndeplinind anumite funcii
publice i fiind implicat activ ntr-un contezt relaional determinat. Persona<ul
implic adoptarea unor atitudini %i conduite specifice rolurilor sociale pe care le <oac,
acestea cpt.nd caracterul unor 8m%ti9 sociale prin care persoana se
metamorfo(ea( 'n persona<. 7a nivelul persoanei identificm potenialitile
psihosociale ale cuiva, iar la nivelul persona<ului se reali(ea( o)iectivarea acestor
potenialiti, 'n funcie de 'mpre<urrile concrete specifice situaiilor sociale 'n care se
gse%te plasat persoana. *n consecin, 'n timp ce persoana repre(int elementele de
identitate, continuitate %i sta)ilitate psihosocial ale individului, persona<ul
evidenia( modalitile de inserare social activ ale persoanei, precum %i aspectele
tran(iente %i con<uncturale ale conduitei participative la viaa social a comunitii.
Fiind un compromis 'ntre spontaneitatea creatoare a su)iectului, determinat de
aspiraii, aptitudini, trsturi de personalitate etc., pe de o parte, %i normele sociale
care reglea( conduitele 'n funcie de po(iia social ocupat, pe de alt parte,
persona<ele se pot pre(enta 'n mai multe iposta(e- a1 persona(ul ca stereotip social,
care <oac rolul aferent po(iiei pe care o ocup 'n societate, fiind e+presia rigid a
imperativelor sociale /8ce am datoria s fiu192 )1 persona(ul ca ideal personal, prin
care persoanele QvolitiveQ se automodelea( 'n raport cu propriile idealuri %i aspiraii
/8ce vreau s fiu912 c1 persona(ul ca 9masc;, prin care su)iectul se pre(int deli)erat
'ntr:o anumit iposta( pentru cei din <ur, disimul.nd unele faete ale propriei
personaliti /8ce vreau s par c sunt912 d1 persona(ul ca refugiu, conduita impus
de statut fiind un ali)i moral pentru propriul comportament /8ce mi se impune s fiu91
etc.
Personalitatea, 'ntr:o accepie curent, desemnea( persoana ma+imal valori(at
social, recunoscut ca atare prin performan, inut moral sau profesional
e+emplar, rolul deose)it <ucat 'n anumite situaii importante pentru comunitate etc.
*n acest sens, personalitatea este persoana, respectiv persona<ul devenit etalon valoric
pentru anumite domenii de activitate sau pentru viaa social 'n general. 6stfel, vom
=4
deose)i personaliti .le vieii politice, economice, %tiinifice, artistice, religioase,
educaionale , militare %.a.
*n sens strict psihologic, prin personalitate se 'nelege modul specific de organizare a
trsturilor i nsuirilor psihofizice i psihosociale ale persoanei2 este o structur
dinamic de natur )io:psiho:social care, la un anumit individ, asigur adaptarea
original la mediul natural %i social. Personalitatea are caracterul unei structuri
vectori(at a+iologic %i teleologic, trinomul valoriatitudini:idealuri fiind principalul
nucleu funcional care media( ela)orarea conduitelor sociale.
/aporturile dintre persoan& persona'& personalitate. Din perspectiva psihologiei
sociale, persoana 'ndepline%te funcia de concept central, 'n <urul su polari(.ndu:se
seria de noiuni cone+e pre(entate mai sus. 6nali(a relaiilor dintre acestea va
evidenia implicit %i mecanismele psihosociale care fundamentea( interaciune dintre
individual %i social /v. fig.3.11. Distincia dintre noiunea de individ /ins : 'ntr:o alt
terminologie1 %i cea de individualitate semnific trecerea de la fiina generic,
'neleas ca unitate indivi(i)il a speciei, la fiina unic %i irepeta)il, perceput
con%tient ca atare, 'ntr:un conte+t sociocultural dat. Diferenierile specifice
individualitii in at.t de anumite caracteristici )iofi(ice determinate de variaii
genetice aleatorii, c.t mai ales de acele particulariti psihosociale care re(ult 'n
urma influenelor unice ale mediului natural %i social asupra proceselor ontogenetice
de formare a structurilor cognitive, afective, motivaionale, relaionale sau
aptitudinale ale su)iectului. Hlementul central al oricrei individualiti 'l repre(int
modul de organi(are %i ierarhi(are funcional a acestor 'nsu%iri unice de natur )io:
psihosocial, adic ceea ce , 'n termeni psihologici , se nume%te personalitate.
Din perspectiv psihosocial, personalitatea tre)uie 'neleas ca un operator central 'n
cadrul tuturor iposta(elor su)iectului uman- aceea de individualitate, persoan,
persona< sau personalitate pu)lic. Calitatea de operator a personalitii tre)uie
'neleas 'n felul urmtor. *n ontogene(, infinit de variatele influene ale mediului
determin apariia unor 'nsu%iri %i particulariti psihice %i psihosociale, structurale sau
funcionale, care, 'n virtutea legilor care guvernea( sistemele comple+e cu
autoreglare, 'ncep s se organi(e(e ierarhic. Procesul formrii %i structurrii
personalitii are un caracter dinamic %i progresiv, sistemul astfel format mi<locind %i
condiion.nd pe mai departe toate relaiile individ:mediu2 relaii care, la r.ndul lor,
printr:o cone+iune circular continu, determin un grad %i mai 'nalt de organi(are %i
funcionare a personalitii. 6stfel, 'n oricare moment al e+istenei, personalitatea ca
structur operatorie condiionea( ela)orarea reaciilor atitudinale %i comportamentale
ale persoanei, 'n funcie de informaia primit, particularitile situaiei concrete 'n
care se gse%te plasat su)iectul, precum %i 'n funcie de vectorii motivaionali %i
a+iologici care 'i sunt specifici.
5ndividualitatea integrat %i recunoscut social capt atri)utul de persoan. *n timp
ce la nivelul individualitii avem 'n vedere caracteristicile care diferenia( un
individ de un altul, persoana nu mai poate fi 'neleas dec.t 'n relaie, atri)utele
specifice acesteia fiind date de elementele de identificare social, po(iia 'n diferitele
structuri sociale, 'ndatoririle %i drepturile specifice statutelor ocupate %.a.
6spectul dinamic al persoanei 'l repre(int persona(ul, 'n diferitele sale iposta(e, 'n
funcie de rolurile active 'n care se implic, de spontaneitatea sa creatoare %i de
particularitile situaiilor concrete 'n care se manifest. Persoana este o sum de
virtualiti, 'n timp ce persona<ul este persoana 'n act, iposta(a efectiv de manifestare
a individualitii. *n procesul sociali(rii %i 'nvrii sociale se transmite nu numai o
parte a e+perienei acumulate de colectivitate, ci %i acele norme %i modele practice
=5
care vor permite persoanei s intre 'ntr:un 8<oc interacional9 specific fiecrui rol pe
care %i:1 asum. 5nteligena social, imaginaia %i fle+i)ilitatea relaional, precum %i
e+periena do).ndit sunt factorii care condiionea( 'n cea mai mare msur eficiena
%i adecvarea psihosocial a comportamentelor de rol pe care le de(volt conform
po(iiilor ocupate 'n diferitele structuri sociale- politice, economice, culturale etc.
#)iectivarea persoanei la un 'nalt nivel de performan %i relevan social
echivalea( cu transformarea persona<ului 'n personalitate pu)lic, iposta( 'n care
devine model social %i reper a+iologic pentru ceilali mem)ri ai colectivitii.
#)inerea calitii de persoan pu)lic ine at.t de calitile o)iective ale persoanei, de
puterea motivaional, nivelul de aspiraie %i voina de reali(are a Hu:lui, c.t %i de
'mpre<urrile psihosociale sau imperativele con<uncturilor istorice %i socioculturale.
Lucleul structural %i funcional al tuturor acestor iposta(e /individualitate, persoan,
persona<, personalitate pu)lic1 'l constituie personalitatea, 'neleas ca mod de
organi(are a 'nsu%irilor )io:psiho:sociale ale individului. 6cest nucleu asigur at.t
continuitatea %i coerena psihic 'n planul istoriei individului, c.t %i funcionarea
mecanismelor fundamentale ale adaptrii originale la mediul natural %i social, c.t %i pe
cele de reglare dinamic a comportamentelor %i de conservare a propriilor structuri.
Parcurg.nd un proces continuu de de(voltare, personalitatea capt anumite
particulariti speciffc=N formei de integrare psihosocial 'n care se gse%te su)iectul.
6stfel, vom identifica o form de structurare specific personalitii 'n formare, a
personalitii de rol sau aceea 'mplinit prin creaie %i o 'nalt valori(are social.
5nfluenele psihosociale deriv.nd din modul de participare la viaa social, sau din
particularitile po(iiilor ocupate %i rolurilor <ucate nu vor rm.ne fr efecte 'n
planul structurilor personalitii- structurile cognitive, afective, conative,
motivaionale sau relaionale pot suferi at.t modificri de coninut , c.t mai ales de
reorgani(are %i reponderare 'n cadrul sistemului central, pe fondul unei fenomenologii
psihosociale care va fi studiat 'n capitolele urmtoare.
.rumul n via al unui ins este dat de interaciune dinamic dintre calitile personale
de ordin nativ sau do).ndit, particularitile mediului psihosocial %i sociocultural 'n
care evoluea( 'n ontogene(, 'mpre<urrile social:istorice care apar ca un dat o)iectiv
pentru istoria individual etc. Hste istorie consumatR
*nelegerea persoanei ca element fundamental al oricrei structuri sociale comport
de(voltarea mai multor aspecte teoretice- 11 anali(a comparativ a principalelor
modele privind structura persoanei %i personalitii, precum %i a raporturilor dintre ele2
21 evidenierea structurii %i dinamicii interne a persoanei, 'neleas ca sistem
relaional2 31 relevarea etapelor de formare %i inserie social a personalitii2 41
anali(a raporturilor dintre structurile )io:psiho:sociale ale persoanei, imaginea de
sine, comportamentele interpersonale %i fenomenele psihosociale aferente2 51
influena specific pe care diferitele structuri psihosociale /familiale, %colare,
profesionale, religioase %.a.1 le au at.t asupra dinamicii generale a personalitii, c.t %i
asupra diferitelor etape de formare %i de(voltare a acesteia /copilrie, adolescen,
tineree, maturitate, senectute12 &1 mecanismele psihosociale prin intermediul crora
persoanele e+ercit la r.ndul lor influene asupra structurilor sociale.
*n schema de mai <os sunt redate sintetic raporturile dintre diferitele iposta(e ale
actorului social /individ, persoan, persona< etc.1, precum %i relaiile care se sta)ilesc
'n plan filogenetic %i ontogenetic 'ntre procesele psihosociale %i socioculturale care
condiionea( dinamica evoluiei individuale %i sociale. 6stfel, drumul 'n via apare
ca un proces psihosocial o)iectiv, 'n care determinaiile )iologice se 'mpletesc cu cele
istorice %i cele culturale.
=&
2.1rincipalele teorii i modele privind personalitatea
Dup cum a re(ultat din cele e+puse anterior, personalitatea : definit ca mod specific
de organi(are dinamic a 'nsu%irilor )io:psiho:sociale ale su)iectului : este esenial
pentru 'nelegerea persoanei i structurilor relaionale prin care aceasta fiinea( %i se
manifest activ, prin integrare 'n sistemul social real. *n consecin, diferitele teorii
asupra personalitii ofer implicit premisele anali(ei structurilor psihosociale ale
persoanei, precum %i ale mecanismelor de formare %i evoluie a relaiilor
interpersonale %i sociale care circumscriu persoana 'n cadrul diferitelor tipuri de
structuri sociale. Diversitatea teoriilor asupra personalitii, departe de a constitui un
impediment pentru aceste anali(e, repre(int o )a( adecvat pentru a)ordarea
multitudinilor de aspecte %i perspective ale proceselor %i fenomenelor psihosociale
implicate la acest nivel al realitii sociale. Fiecare teorie ofer o perspectiv distinct
de a)ordare %i 'nelegere a personalitii ca sistem real %i virtual de relaii, precum %i a
raporturilor sale cu structurile psihosociale %i socioculturale
!eoriile asupra personalitii 'ndeplinesc multiple funcii 'n cunoa%terea %i practica
social-
Hvidenia( elementele prin intermediul crora se individuali(ea( mem)rii
unei colectiviti, oferind reperele cognitive %i a+iologice necesare autopercepiei
%i cunoa%terii de sine, precum %i ale percepiei, cunoa%terii %i comparaiei
interpersonale.
$elev modalitile de organi(are a 'nsu%irilor %i trsturilor psihoindividuale
%i psihosociale 'n cadrul diferitelor tipuri de structuri ale personalitii- structuri
temperamentale, aptitudinale, caracteriale2 structuri cognitive, afective, conative,
motivaionale, relaionale, instrumentalacionale etc. 6stfel, personalitatea devine
un fenomen coerent %i inteligi)il, cu deose)ite valene operaionale 'n planul
vieii personale %i sociale.
H+plicitea( mecanismele psihice %i psihosociale care stau la )a(a ela)orrii
comportamentelor, 'n funcie de stimulii e+terni %i factorii condiionali interni.
5dentific etapele dinamicii generale a personalitii /formare, de(voltare,
involuie1, precum %i factorii c.re condiionea( mutaiile %i variaiile care
intervin 'n cadrul acestui proces evolutiv.
Fac posi)ile predicii asupra comportamentelor persoanelor aflate 'n situaii
determinate, 'n funcie de particularitile individuale %i caracteristicile mediului
social 'n care evoluea(2 predicia comportamental reduc.nd aprecia)il
an+ietatea 'n cadrul raporturilor interpersonale.
Facilitea( cunoa%terea %i comunicarea interpersonal, oferind astfel premisele
optimi(rii raporturilor umane %i activitilor sociale. !otodat, pot fundamenta
strategii de perfecionare a omului ca fiin social %i a societii 'n ansam)lu, 'n
calitatea sa de mediu necesar formrii %i manifestrii personalitii umane.
Fiecrei teorii i se poate ata%a un model care are capacitatea de a sinteti(a %i
operaionali(a cadrul conceptual %i legic al acesteia, amplific.nd %i consolid.nd 'n
acela%i timp suportul intuitiv necesar 'n practica social.
*n continuare, vom pre(enta c.teva dintre principalele teorii %i modele asupra
personalitii care au cea mai mare relevan din perspectiva pro)lematicii specifice
psihologiei sociale %i a practicii psihosociale, ca domeniu de aplicaie al acesteia.
(eoriile psihanalitice asupra personalitii.
/a1 Una dintre cele mai comple+e %i fructuoase perspective asupra personalitii o
'nt.lnim 'n cadrul psihanali(ei clasice, fundamentat de S& F"eud de:a lungul
=?
'ntregii sale opere /1>00:1>3>1. *n concepia freudian personalitatea este
v(ut ca un sistem dinamic, animat de doi vectori energetici fundamentali
/erosul %i thanatosul1, a crui evoluie este dat de raportul dintre
determinaiile genetice /pulsiunile se+uale : 'n primul r.nd1 %i cele socio: %i
ontogenetice /normele morale %i culturale care reglea( imperativ relaiile
umane1. Procesualitatea psihic este polari(at 'ntre contient i incontient,
niveluri funcionale fundamentale ale aparatului psihic, din a cror relaionare
dinamic re(ult 'ntreaga fenomenologie psihic, normal sau patologic.
Personalitatea cuprinde trei su)sisteme, sinele, eul i supraeul, ale cror
coninuturi %i particulariti structurale %i funcionale determin diferenierile
atitudinale %i comportamentale ale persoanelor. Fiecare su)sistem reflect 'ntr:
o form specific raporturile dintre infrastructura )iologic %i suprastructura
social. 0inteti(.nd, topica freudian are urmtoarea configuraie -
Su1"aeul- normele %i imperativele morale, religioase, etnice %i de relaionare social,
interioriori(ate 'n ontogene( su) influena prinilor %i a mediului social imediat. *%i
are originea 'n autoritatea parental, 'n idealul admirat %i 'n identificrile copilului cu
o)iectele afeciunii sale. Lormativitate social devenit constr.ngere interioar.
Eul- instan care asigur adaptarea echili)rat a e+istenei individuale la e+igenele
vieii sociale. Fiind guvernat de principiul realitii, controlea( relaia con%tient cu
lumea e+terioar, 'n plan intern 'ncerc.nd compati)ili(area e+igenelor supraeului cu
imperativele primare
ale sinelui, guvernat de principiul plcerii.
Si#ele- re(ervorul energiilor %i impulsurilor instinctuale primare /se+uale, agresive, de
autoconservare %.a.1
"odelul psihanalitic freudian scoate 'n eviden mecanismul psihologic prin care
influenele %i e+perienele sociale din copilrie sunt interiori(ate, devenind structuri
operatorii ale personalitii, 'n funcie de care vor fi ela)orate multiple seturi
atitudinale %i comportamentale ale adultului. *n acest conte+t, comple+ele psihice sunt
unele dintre cele mai relevante e+emple ale unor astfel de structuri operatorii ale
personalitii, care re(ult din <ocul factorilor psihoindividuali %i psihosociali, a%a cum
se configurea( ace%tia 'n fa(ele primare ale istoriei individuale. "upraeul constituie
e+presia direct a imperativelor sociale interiori(ate 'n copilrie, pe fondul unor relaii
privilegiate, preponderent de natur afectiv, dintre copil, prini %i persoanele
semnificative din mediul su imediat. Devenind cen(orul pulsiunilor instinctuale ale
sinelui : guvernat e+clusiv de principiul plcerii, 0upraeul are ca element comun cu
acesta faptul c am.ndou aparin trecutului psihologic %i am.ndou caut s o)in o
satisfacie necondiionat a propriilor tendine. 0ul, ca su)sistem funcional central al
personalitii, reali(ea( concilierea %i echili)rarea dinamic a forelor %i cerinelor
divergente ale sinelui, supraeului i realitii, condiie esenial a adaptrii normale a
su)iectului la mediul social. 6lturi de eul real /omul a%a cum este1, F"eud introduce
noiunea de eu ideal, care desemnea( omul a%a cum ar tre)ui s fie, modelat de o
cen(ur moral puternic, care s satisfac esena %i valorile superioare ale fiinei. *n
acest conte+t, sentimentele sociale ar re(ulta 'n urma unui proces de identificare cu
ceilali mem)ri ai colectivitii care au acela%i eu ideal /=41 . /odelul posed
==
remarcabile valene e$plicative at#t asupra mecanismelor psihosociale care stau la
baza elaborrii comportamentelor sociale, normale sau patologice, c#t i asupra unei
largi fenomenologii legate de structurarea raporturilor umane n cadrul grupurilor i
mulimilor sociale.
/)1 C&& <u#g aduce c.teva corecii eseniale concepiei psihanalitice freudiene,
oferind premisele ela)orrii unei noi teorii asupra personalitii. 7rgind coninutul
noiunii de libidou ca re(ervor energetic fundamental al personalitii, <u#g consider
c acesta nu se reduce numai la factorii pulsionai de natur se+ual, aici inclu(.ndu:
se %i toate tendinele %i aspiraiile creatoare ale su)iectului. *n acest fel, realizarea de
sine prin creaie devine principalul factor 'n e+plicarea comportamentului individual
%i de grup, precum %i a modalitilor prin care se reali(ea( 'n plan psihologic acest
fapt. !otodat, pentru <u#g, alturi de incontientul individual e+ist o (on e+tins a
incontientului colectiv, re(ervorul e+perienei ancestrale a speciei, aflat su) forma
unor arhetipuri, imagini cu organi(are prototipic %i moduri specifice de g.ndire
asupra unor aspecte universale ale e+perienei umane %i rasiale. 0tructura general a
personalitii re(ult din medul cum se focali(ea( energiile pulsionale ale
incon%tientului pe cele dou direcii fundamentale- spre lumea e+terioar sau spre
lumea interioar, re(ult.nd tipul de personalitate e+travertit sau introvertit /v.
ta)elu13.1.1.
6cest model evidenia( aspecte importante privind atitudinea generalizat a unei
persoane fa de mediul su %i fa de sine 'ns%i, precum %i tipul de relaii sociale spre
care este predispus. *ns, tre)uie remarcat faptul c orientarea generali(at a
energiilor pulsionale ale li)idoului nu are totdeauna un caracter univoc, put.nd e+ista
alternane 'n timp 'ntre stri de introversiune %i e+traversiune, dup cum una dintre
aceste tendine se poate manifesta con%tient, iar cealalt incon%tient sau su)con%tient.
Conte+tul social %i e+periena trit pot de asemenea influena aceste orientri de fond
ale personalitii.
!a)el
#rientarea energiilor
pulsionale.
!ipul de personalitate. Caracteristici
comportamentale.
0pre lumea e+terioar E8t"a,e"tit$ e+pansivitate, socia)ilitate,
asumarea cu u%urin a responsa)ilitilor sociale,
activitate facil 'n grup, adapta)ilitate la situaii
noi2 tendina spre superficialitate, datorit
mo)ilitii e+cesive2 preferin pentru mi%care %i
emoii tari2 optimism, veselie, comunicare facil2
e+igen redus2 tendina spre agresivitate,
datorit unui control redus al sentimentelor2
pragmatism %i spirit realist 'n via2 spontaneitate.
Hchili)rat A2+i,e"t$ 'm)in difereniat caracteristicile
am)elor tipuri, prin atenuarea manifestrilor
e+treme %i reali(area unui relativ echili)ru 'ntre
focali(area ateniei %i energiilor at.t pe lumea
e+tern c.t %i pe cea intern.
0pre lumea interioar I#t"o,e"tit$ fire 'nchis, lini%tit, re(ervat,
distant, introspectiv, refle+iv,
impresiona)ilitate, delicatee afectiv2
adapta)ilitate redus, nesocia)ilitate, sensi)ilitate
=>
fa de prerile celor din <ur /critici sau laude12
evit riscurile, emoiile tari sau responsa)ilitile
sociale2 via sufleteasc )ogat, e+igen,
serio(itate, autocontrol atitudinal, afectiv %i
comportamental2 spirit teoretic accentuat.
/c1 Pe o direcie complementar celor dou teorii pre(entate anterior, A& Adle"
de(volt o concepie asupra personalitii cu multiple implicaii sociale %i
psihosociale. !e(a central const 'n afirmarea inferioritii naturale a omului, at.t la
nivelul speciei c.t %i la nivel individual, apariia fenomenului de compensare fiind o
modalitate fireasc %i imperioas de dep%ire a sentimentului de inferioritate. 7a
nivelul speciei, inferioritatea natural /fa de alte specii1 %i sentimentul de
inferioritate aferent sunt dep%ite prin constituirea societii umane, ca form suprem
de compensare )a(at pe organi(are %i 'ntra<utorare2 sentimentul de comuniune apare
spontan ca un factorul esenial al coe(iunii %i funcionrii societii. 7a nivel
individual, sentimentul de inferioritate natural a copilului, alturi de eventualele
privaiuni %i sen(aii de inconfort care duc la apariia comple$ului de inferioritate, stau
la )a(a comportamentelor compensative prin care situaia conflictual este dep%it
prin performan %i autodep%ire /v. 32 4.1.
)omple$ul de inferioritate, unui dintre elementele centrale ale concepiei adleriene,
este e+presia o)iectivat la nivelul structurilor psihice a inferioritii naturale %i
sociale a copilului, precum %i a efectelor generate de o educaie inadecvat sau de
relaii sociale disfuncionale care devalori(ea( su)iectul 'n ochii si %i 'n ai celor din
<ur. Comple+ul de inferioritate, 'mpreun cu sentimentele aferente, generea( apariia
mecanismelor compensative necesare reali(rii unui echili)ru psihic %i social.
6spiraia ctre putere, ctre dominarea celor din <ur, sau ctre orice form de
superioritate repre(int modaliti tipice de compensare.
0entimentul de inferioritate 'mpreun cu cel de comuniune pot determina at.t
configurarea unor trsturi generale de caracter /optimismApesimism,
altruismAegoism, toleranAintoleran, agresivitateApasivitate, temeritate, timiditate,
%.a.1, c.t %i adoptarea unui stil de via personal, prin care se 'ncearc dep%irea 'ntr:
un mod specific a comple+ului de inferioritate.
Personalitatea ca sistem energetic i pulsional.
# alt serie de teorii consider personalitatea ca e+presia structurat a unor vectori
energetici pulsionali %i motivaionali care condiionea( 'n mod esenial ela)orarea
sistemelor atitudinale %i comportamentale ale persoanei.
/a1 Concepia lui A&H& Maslo: /1>&=1 aparine categoriei teoriilor care consider
personalitatea ca sistem de actualizare a individului /'n sensul lui A"istotel sau
$ogers1, ceea ce presupune e+istena unei stri tensionale orientate spre
autoperfecionare %i 'mplinirea propriului potenial, e+prim.nd tendina 8de a deveni
tot ceea ce poi deveni9, 'n condiiile e+istenei unor impedimente interne sau e+terne.
0tructura energetic a personalitii implic e+istena unei serii de factori
motivaionali structurai ierarhic pe opt niveluri dispuse piramidal. Factorii aparin.nd
unui nivel nu devin activi dec.t 'n msura 'n care tre)uinele aparin.nd nivelurilor
anterioare au fost satisfcute cel puin parial. !otodat, satisfacerea unui nivel
motivaional detetmin o restructurare calitativ a factorilor plasai pe un palier
inferior, mai ales su) aspectul modalitilor de
>0
satisfacere a acestora , dar %i su) aspectul ponderii pe care o dein 'n cadrul sistemului
motivaional /v. figura 3.4.1.
!eoria lui Maslo: privind structurarea %i funcionarea factorilor motivaionali ofer o
perspectiv nou asupra mecanismelor psihosociale care asigur autoreali(area
/actuali(area1 'n plan individual %i social, relaionarea interpersonal %i integrarea
eficient 'n cadrul grupurilor.
6stfel, se poate 'nelege mecanismul )locrii unei relaii interpersonale /afective, de
comunicare sau influen etc.1 atunci c.nd aceasta presupune un anumit nivel de
implicare motivaional, 'n timp ce tre)uinele specifice unui nivel inferior nu sunt
satisfcute cel puin parial. Putem e+emplifica cu e%ecul unei relaii instructiv:
educaionale, care solicit activarea nivelurilor motivaionale @:@55, 'n condiiile
nesatisfacerii tre)uinelor fundamentale, aparin.nd nivelurilor 5:555. #rice relaie
interpersonal se poate de(volta numai dac asigur condiiile satisfacerii progresive a
tre)uinelor situate la niveluri din ce 'n ce mai 'nalte, dup cum integrarea %i
participarea la viaa unui grup va fi cu at.t mai intens cu c.t acesta este capa)il s
asigure actuali(area mem)rilor si, prin satisfacerea tre)uinelor superioare-
recunoa%tere social, stim fa de sine, armonie 'ntre diferitele dimensiuni ale vieii
sale 'n cadrul grupului %.a.
Livel !re)uine
"otivaional- @555 Concordan 'ntre cunoa%tere,
simire %i aciune : condiie a integrrii
personalitii %i a coerenei
comportamentale.
0atisfacere @55 !re)uine estetice care orientea(
comportamentul spre o)inerea armoniei,
echili)rului, ordinii %i puritii.
@5 !re)uine cognitive care e+prim
necesitatea de a 'nelege, de a descoperi
%i inventa.
@ !re)uine de autoreali(are vi(.nd
nevoia de o)iectivare %i sporire a
potenialului creator personal.
5@ !re)uine relative la Hu- nevoia de
prestigiu, reputaie, participare la deci(ii,
recunoa%tere, stim fa de sine %.a.
555 !re)uine sociale- nevoia de afiliere,
ade(iune, identificare cu alii2 nevoia de
apartenen la grupuri %i la comunitate.
55 !re)uine de securitate- nevoia de
echili)ru emoional, evitarea prime<diilor,
protecia propriei persoane, asigurarea
condiiilor de via %i munc.
$estructurare calitativ 5 !re)uine fi(iologice primare- nevoia de
hran, adpost, calitativ odihn,
relaii se+uale etc.
Figura 3.4.
>1
Dup cum se o)serv, prin intermediul acestei teorii se relev modalitile prin care
un mediu social superior, capa)il s asigure autoreali(area personal la cele mai 'nalte
niveluri motivaionale, determin implicit 8'nno)ilarea9 %i rafinarea formelor de
satisfacere a unor tre)uine primare- de hran, adpost, relaii se+uale, securitate
personal etc.
/)1 "odelul pulsional al personalitii ela)orat de L& S.o#di este fundamentat pe te(a
e+istenei a trei sectoare ale vieii incon%tiente /incontientul individual, familial i
colectiv1, aici av.ndu:%i sursa patru vectori pulsionali fundamentali, din a cror
do(are %i manifestare difereniat re(ult comportamentele normale sau patologice ale
oricrui su)iect. Pulsiunea este 'neleas 'n sens freudian ca 8un puseu, 'nnscut 'n
organismul viu, ce tinde a resta)ili o stare anterioar9. Fiind determinate genetic,
pulsiunile pot fi satisfcute 'ntr:o form fi(iologic normal, nevrotic:patologic,
su)limat sau 'nalt umani(at.
!a)el
@ectori pulsionali. Factori pulsionali. !endine
pulsionale.
"anifestare
specific.
Vecto"ul S- pulsiuni se$uale.
Facto"ul h- dragoste fa de umanitate sau fa de un individ.
Te#di#)e$ hX dragoste fa de indivi(i determinali.
h:: dragoste fa de umanitate.
Facto"ul s- tre)uine agresive.
Te#di#)e$ sX agresivitate, sadism.
s:: pasivitate, masochism.
*ectorul P: pulsiuni paro$istice.
Facto"ul e- tre)uinla de conduit moral.
Te#di#)e$ eX tendina de <ustilie %i etic
e:: tendina spre ru %i r()unare.
Facto"ul h=- tre)uinla de a se e+pune, de a fi vi(i)il.
Te#di#)e$ hEX e+hi)ilionism, tendina de a se da 'n spectacol.
hE:: tendina de retragere, ascundere.
Vecto"ul Sch&$ pulsiunile 0ului.
Facto"ul 9$ tre)uine ego:sistolice, de repliere %i contraclie a Hului.
Te#di#)e$ JX tendina de a construi idealuri o)iectuale, tendina de posesiune %i
introieclie.
J:: tendina de devalori(are, renunlare, negalie
Facto"ul 1$ tre)uine ego:diastolice, de dilatare a Hului.
!endine- pX tendina de a forma idealuri spirituale.
p:: tendina spre proieclii incon%tiente.
Vecto"ul C - pulsiuni de contact.
Facto"ul d$ tre)uinla de achi(iii o)iectuale sau sociale, .
Te#di#)e$ dX tendina spre schim)are2 cutarea noului.
d:: tendina spre conservare, perseverare.
Facto"ul 2$ tre)uine de asigurare a achi(iliilor, sau de deta%are de acestea.
Te#di#)e$ mX tendina de asigurare a vechilor achi(iii.
m:: deta%are, separare de elementele vechi.
>2
Caracterul 'nnscut al pulsiunilor %i tre)uinelor nu e+clude 'n nici un fel rolul pe care
'l au factorii Hului, care se manifest prin luri de po(iie, asumarea de
responsa)ilitate persoan, sau li)er ar)itru.
-ectorii pulsionali au o structur comple+, fiecare dintre ace%tia presupun.nd
e+istena a doi factori pulsionali care e+prim tre)uine umane specifice /v. ta)elul
3.2.1. 7a r.ndul lor, factorii au prin origine o structur multitendent- 'n procesul
formrii, de(voltrii %i manifestrii personalitii, 8Hul care ia po(iie9 poate refula,
poate socializa sau poate sublima una sau alta dintre aceste tendine antagonice,
numai una dintre ele put.nd fi satisfcut su) form nativ. $e(ult astfel o structur
pulsional care conine 4 vectori , = factori , 1& tendine : din a cror com)inaie din
punct de vedere calitativ %i cantitativ re(ult profilul pulsional al persoanei. Prin
interpretarea profilului se pot desprinde aspecte calitative ale integrrii sociale %i
tendinelor sociopate.
Din perspectiva psihologiei sociale, cele mai importante aspecte ale acestei teorii se
refer la condiiile socioculturale %i psihosociale care asigur sociali(area %i
su)limarea factorilor pulsionale, precum %i la evidenierea modalitilor 'n care acest
fapt are loc. De asemenea, teoria deschide largi perspective de cercetare privind
influena profilurilor pulsionale asupra relaiilor interpersonale %i de grup, pe linia
similitudinii sau complementaritii acestora, de e+emplu.
Personalitatea ca ansamblu de trsturi. # serie de alte teorii consider
personalitatea su) aspectul elementelor primare care pot fi identificate 'n structura
acesteia prin intermediul anali(ei o)servaionale, a testelor %i anali(elor factoriale etc.
Din aceast perspectiv, trsturile %i 'nsu%irile psihice, organi(ate 'ntr:un mod
specific de la persoan la persoan, sunt cele care determin o anumit reacie
atitudinal sau comportamental , mediindu:se astfel relaia mediu:su)iect:
comportament.
/a1 *n concepia lui &VO& All1o"t4 trsturile sunt tendine generale care permit
'nelegerea %i anticiparea comportamentului unui individ, fr ca acestea s fie
singurii factori care intervin, 'n ela)orarea reaciilor comportamentale ca atare / v. &.1.
!rsturile, de%i de o mare varietate, pot fi clasificate astfel - 11 trsturi individuale,
specifice unei anumite persoane, care pot fi evideniate numai prin o)servarea direct
a comportamentului sau studiul unor documente /scrisori, <urnale, auto)iografii %.a.12
21 trsturi comune, aparin.nd mai multor oameni, care pot fi relevate prin
intermediul testelor de personalitate2 31 trsturi cardinale, fundamentale pentru
structurarea personaliti cuiva, care influenea( aproape toate comportamentele,
aciunile %i atitudinile persoanei, av.nd o mare putere de individuali(are2 'n general,
acestea sunt rar 'nt.lnite /cum ar fi, de e+emplu, spiritul a)solut de plasare 'n opo(iie
cu oricare alt prere12 41 trsturi centrale, definitorii pentru profilul psihologic al
unei persoane %i av.nd o pondere important 'n structurarea comportamentului2 o
persoan poate fi descris cu o suficient acuratee folosind un numr relativ redus de
trsturi centrale /5:1012 51 trsturi secundare, care in mai degra) de o anumit
con<unctur dec.t de structura sta)il a personalitii .
Pornind de la teoria dispo(iiilor %i trsturilor de personalitate, se pot ela)ora
tipologii care s facilite(e descrierea, 'nelegerea %i optimi(area
relaiilor umane, cu meniunea fcut de All1o"t conform creia nici o teorie
trsturilor nu poate fi ntemeiat dac nu ia n considerare i nu e$plic
variabilitatea conduitei unei persoane /&, 3351. #r, aceast varia)ilitate in nemi<locit
de o multitudine de factori- semnificaia sociocultural a stimulului care declan%ea(
comportamentul, caracteristicile situaiei sociale 'n care est plasat su)iectul,
>3
e+periena anterioar a acestuia, sistemul de valori %i norme interiori(ate, motivaia de
fond %i cea circumstanial etc.
# astfel de tipologie propus de E& S1"a#ge" relev , 'n consecin , nu at.t tipuri
umane concrete, c.t configuraii ideale de trsturi care pot determina orientri
valorice tipice ale persoanelor /&, 2>>1. "odelul teoretic cuprinde %ase tipuri de )a(,
care sunt : dup cum remarca autorul :mai cur.nd 8scheme de compresi)ilitate9
implicate 'n procesul cunoa%terii interpersonale.
3ipul teoretic. @aloarea dominant const 'n descoperirea adevrului, scopul su
principal fiind acela de a:%i ordona %i sistemati(a cunoa%terea. Hste predominant
empiric, critic %i raional, evit.nd <udecile estetice sau morale, 'r favoarea celor strict
cognitiv:analitice.
!ipul economic. Hste dominat de ideea utilitii, satisfacerea tre)uinelor materiale
fiind pe primul plan. 5nteresat fiind de afaceri, producie, comer %i consumul
)unurilor, tinde s ignore dimensiunea estetic a e+istenei, mai ales atunci c.nd
acesteia 'i lipse%te componenta comercial.
3ipul estetic. 6re ca valoare suprem forma %i armonia, e+periena empiric fiind
<udecat 'n sine, din perspectiva graiei, simetriei %i corespondenei. 6t.t
componentele teoretice c.t %i cele pragmatice sunt convertite 'n e+perien estetic,
frumosului acord.ndu:i:se implicit %i o funcie de adevr.
3ipul social. @aloarea suprem const 'n dragostea de oameni, o)iectivat 'n relaii
interpersonale po(itive, filantropie, prietenie %i altruism. Pragmatismul, atitudinea
teoretic, economic sau politic sunt considerate reci %i inumane, su)iectul 'ncerc.nd
s se focali(e(e pe ideea dragostei fa de semeni.
3ipul politic. Hste interesat 'n primul r.nd de putere, ascenden %i control asupra
celorlali, toate activitile desf%urate nefiind altceva dec.t oca(ii %i prete+te pentru
competiie, lupt %i posi)ile surse de o)inerea a superioritii.
3ipul religios. @aloarea suprem este dat de raportarea mistic la transcenden,
e+periena de via fiind o continu cutare a unitii sale cu Cosmosul, su) semnul
divinitii.
$elev.nd principalele modaliti de raportare la sine, la ceilali %i la lume, tipologia de
mai sus are avanta<ul de a permite o evaluare cantitativ pentru c.teva dintre
dimensiunile personalitii, utili(.nd 'n acest scop chestionare de atitudini %i de
orientare valoric.
/)1 Pentru identificarea trsturilor de personalitate s:a utili(at cu deose)it succes %i
metoda anali(ei factoriale. Pe aceast cale, R&B& Cattel a ela)orat un model al
personalitii care cuprinde un set de 1& factori de )a(, fiecare dintre ace%tia
conin.nd dou trsturi de personalitate, cu diferite grade de intensitate, dispuse 'n
dou registre valorice /Hvaluarea factorilor se face prin intermediul chestionarului de
personalitate 81& PF9 care cuprinde 1=? de 'ntre)ri, cu trei variante de rspuns,
$emarcm c cele mai multe dintre aceste trsturi sunt re(ultatul unei condiionri
psihosociale, reali(at 'n procesul sociali(rii %i integrrii sociale
De%i se aprecia( c teoriile factoriale ignor 'n mare msur rolul factorilor e+terni 'n
determinarea comportamentului, modelele %i instrumentele aferente acestora au o
incontesta)il valoare operaional, cu utili(are curent 'n domeniul diagnosticrii
disfuncionalitilor relaionale, 'n orientarea %colar %i profesional, psihoterapie
social %.a.
>4
Personalitatea ca sistem psihosocial. Un model sintetic al personalitii tre)uie s
rspund urmtoarelor criterii operaionale principale- 11 s integre(e selectiv
elemente %i dimensiuni relevante din cadrul diferitelor teorii referitoare la domeniul
de referin2 21 s pre(inte organi(area personalitii 'n plan ori(ontal %i vertical,
respectiv privind coordonarea %i su)ordonarea diferitelor su)sisteme ale acesteia2 31
s evidenie(e mecanismul general de trecere de la particularitile psiho:individuale
ale su)iectului la conduitele %i relaiile sale psihosociale, precum %i condiiile 'n care
acest proces are loc2 41 s releve e+istena proceselor de autoreglare care au loc at.t la
nivelul structurilor personalitii, c.t %i la acela al structurilor relaionale prin care
su)iectul se inserea( 'n mediul social2 51 s permit 'nelegerea dinamicii generale a
personalitii %i a diferitelor sale su)sisteme structurale %i funcionale2 &1 'n
conformitate cu principiile cercetrii operaionale, modelul tre)uie s pre(inte un
caracter multilateral, fle+i)il %i deschis.
"odelul propus mai <os 'ncearc s rspund acestor de(iderate teoretice %i
metodologice, lu.ndu:se 'n consideraie urmtoarele aspecte-
/a1 Configuraia componentelor fiecrui su)sistem psihoindividual %i a ponderilor
diferitelor 'nsu%iri psihice 'n cadrul structurii generale a personalitii. De e+emplu,
pentru su)sistemul cognitiv se pot avea 'n vedere- stilul cognitiv /analitic sau sintetic1,
tipul dominant de inteligen /social, ver)al, teoretic, concret:aplicativ etc.1,
indicele de creativitate %i fle+i)ilitate mental, productivitatea ideatic, coerena
logic %.a. Pentru su)sistemul afectiv- e+pansivitatea afectiv, sta)ilitatea %i
intensitatea tririlor emoionale, capacitatea de autocontrol afectiv. Pentru su)sistemul
conativ- fora de mo)ili(are, persistena 'n efort, fle+i)ilitatea 'n deci(ie etc. /!&
C"istea, 1>?&1.
/)1 "odul de organi(are a su)sistemelor 'n cadrul personalitii %i tipologia care
re(ult ca urmare a acestui fapt- tip predominant cere)ral, afectiv, voluntar, pulsional
etc., sau com)inaii ale acestora.
/c1 Caracteristicile generale ale eului ca nucleu central al personalitii con%tient de
sine- fa(a de de(voltare 'n care se afl, prevalena uneia dintre formele tipice de
manifestare %i e+tensia acestora /eul intim, eul social %i eul pu)lic1, gradul de
compati)ilitate dintre diferitele iposta(e ale eului, valorile structurante ale acestora ,
motivaia dominant, gradul con%tiinei de sine, profilul imaginii de sine, fora eului,
nivelul de aspiraie, gradul de deschidere spre lumea e+tern, relaia general eu:lume
/relaie egosistolic, de retragere %i fi+are pe 8o)iectul posedat92 sau egodiastolic,
e+pansiv, de luare 'n stp.nire a noi o)iecte1, mecanisme de aprare %i autoreglare
etc.
/d1 #rientarea general a activitii psihosociale- spre lumea e+terioar
/e+traversiune1 sau spre lumea interioar /introversiune1.
/e1 Livelul de sociali(are- gradul de interiori(ate a normelor %i modelelor
socioculturale, forme de participare la viaa grupurilor, organi(aiilor %i instituiilor
sociale, e+tensiunea %i calitatea sistemului relaional prin care e+ist ca su)iect social,
disfuncionaliti de integrare %.a.
/f1 0eturile de statute %i roluri sociale, simultane sau succesive, prin care se integrea(
sistemului sociocultural- numrul %i tipurile de statute asumate, diversitatea %i
compati)ilitate acestora, eventuale conflicte de rol, calitatea rolurilor <ucate 'n planul
istoriei individuale /gradul de Qpersonali(areQ a rolurilor1, performana social,
calitatea de personalitate pu)lic a su)iectului %i impactul asupra mediului social
imediat etc.
>5
/g1 0istemul de atitudini, comportamente %i aciuni tipice prin care se o)iectivea( 'n
plan social- natura acestora, sta)ilitatea, focali(area, compati)ilitatea intern %i
e+tern, eventuale conflicte 'ntre diferite componente ale sistemelor mai sus
menionate %.a.
6nali(at prin intermediul unei asemenea grile operaionale, conceptul de personalitate
'%i evidenia( multiplele sale implicaii psihosociale, at.t 'n plan teoretic c.t %i
e+perimental.
$einei elementele de delimitare a fiecrei teorii cu privire la personalitatea
uman.
3. &ormarea i evoluia personalitii
Dup cum re(ult din cele pre(entate anterior, personalitatea este re(ultatul unui
proces evolutiv care 'ncepe din primele (ile de via ale copilului, dar care se
fundamentea( pe anumite structuri )iosomatice transmise pe cale genetic, %i deci
pree+istente 'n raport cu structurile psihice 'n curs de formare 'n ontogene(. Conform
cunoscutei te(e a epistemologiei genetice, 'n evoluia diferitelor tipuri de structuri
)iopsihice nu e+ist 'nceputuri a)solute, orice structur superioar av.ndu:%i
infrastructura organic integrat 'n structurile care o preced din punct de vedere istoric
%i calitativ /<& Piaget, 1=11 .
Formarea %i evoluia personalitii sunt str.ns legate de trei categorii de procese
psihosociale %i socioculturale cu caracter complementar- sociali(area,
5ntegrarea %i 'nvarea social. Fiecare dintre acestea racordea( individul la un set
specific de e+igene ale vieii sociale %i de relaie %i anume-
#ocializarea este un proces psihosocial cu caracter interactiv, prin intermediul cruia
se transmit %i se asimilea( sisteme de valori, norme, modele socioculturale, atitudini,
credine %i concepii, care sunt caracteristice colectivitilor %i grupurilor de
apartenen. Fiind un proces care are ca elemente funcionale fundamentale
comunicarea %i influena interpersonal %i de grup, socializarea presupune
transmiterea, asimilarea, interiorizarea i e$ercitarea activ i independent a unor
coninuturi socioculturale care reprezint principiile structurante ale unei comuniti
istoricete constituit. 6ceste coninuturi, odat asimilate, constituie premisa esenial
a integrrii %i coparticiprii persoanei la viaa social 'n termeni de normalitate
acceptat2 dup cum, nereali(area acestui de(iderat conduce cel mai adesea la
marginali(are, de(inserie, respingere social, anomie %i manifestarea unor atitudini %i
comportamente deviante sau antisociale.
5nfluenele formative care se e+ercit asupra su)iectului 'n perioada sociali(rii
determin configurarea %i 'm)ogirea progresiv a structurilor personalitii, pe
fondul unei activiti instructiv:educative sistematice %i difereniate 'n funcie de
v.rst %i de aptitudinile personale.
0nvarea social este o activitate comple+, complementar %i indisolu)il legat de
procesul sociali(rii, repre(ent.nd totalitatea proceselor psihoindividuale i
activitilor psihosociale prin intermediul crora se asimileaz ansamblurile de
cunotine, norme i modele sociale specifice unei comuniti, gener#nd pe aceast
>&
cale moduri specifice de g#ndire, simire i aciune. *nvarea social presupune nu
numai asimilarea cognitiv a unor coninuturi de natur social, ci %i interiorizarea
acestora, adic reali(area unor comple$e de natur cognitiv, afectiv, a$iologic i
motivaional, care : odat formate: vor aciona ca factori interni 'n determinarea
atitudinilor %i comportamentelor prosociale. De calitatea %i eficiena procesului de
'nvare va depinde nemi<locit at.t nivelul de sociali(are %i integrare social a
mem)rilor, c.t %i coe(iunea %i funcionalitatea general a comunitii creia aparin.
Integrarea social repre(int modalitatea principal de o)iectivare a re(ultatelor
sociali(rii %i 'nvrii sociale. 5ntegrarea desemnea( preluarea, asumarea i
e$ercitarea activ a unui sistem de statute sociale i activitii corespondente, cu
o)ligaiile %i drepturile care deriv din acestea, prin aceasta circumscriindu:se
calitatea de persoan a individului. *n urma identificrii cu valorile, normele %i
modelele care structurea( viaa comunitar, persoana de(volt un sistem comple+ de
relaii structurale %i funcionale cu alte persoane, cu organi(aiile %i instituiile sociale
al cror element activ devine.
De(voltarea personalitii, corelativ cu evoluia persoanei 'n plan social, este un
proces multistadial care presupune o continu relaie dinamic 'ntre difereniere i
integrare, dou aspecte dialectic:complementare ale oricrui proces evolutiv la
nivelul sistemelor comple+e /H& S1e#ce"4 L& Be"talla#33=4 <& Piaget 1.
.iferenierea presupune de(voltarea %i manifestarea diferit a unor 'nsu%iri, funcii
sau su)sisteme /somatice, fi(iologice, psihice sau psihosociale1, o)in.ndu:se astfel
at.t o speciali(are funcional a acestora, c.t %i o mare varietate a parametrilor
calitativi %i cantitativi caracteristici, premisa reali(rii unui profil unic al personalitii
indivi(ilor %i al manifestrilor comportamentale ale acestora.
<ntegrarea const 'n organi(area elementelor %i 'nsu%irilor 'n cadrul unor sisteme
funcionale comple+e care, odat formate, vor influena elementele constitutive %i
relaiile dintre ele. *n procesul evoluiei, orice nou 'nsu%ire este condiionat 'n mod
esenial de structurile de<a e+istente, iar prin integrarea noului element 'n ansam)lu,
acesta sufer la r.ndul su modificri structurale %i funcionale- 'ntregul '%i pune
amprenta asupra prilor sale.
*n consecin, de(voltarea individual presupune o suit de etape calitativ distincte din
punct de vedere al gradului de de(voltare at.t a infrastructurilor neuropsihice, c.t %i a
structurilor operatorii de natur psihic %i psihosocial. Caracteristicile prin care se
particulari(ea( etapele de(voltrii psihoindividuale pot fi identificate la toate
nivelurile structurale %i funcionale ale persoanei- la nivel psihosomatic2 la nivelul
structurii %i profilului general al personalitii %i su)sistemelor sale /cognitiv, afectiv,
atitudinal, motivaional, comportamental etc.12 la nivelul Hului %i imaginii de sine2 la
nivelul sistemului relaional psihosocial prin care individul se manifest %i se
o)iectivea( 'n cadrul grupurilor restr.nse, de apartenen2 la nivelul o)ligaiilor %i
drepturilor statutare prin care individul se integrea( sistemului social general, iar
comunitatea '%i reglea( raporturile cu mem)rii si etc.
0tapele evolutive, identificate la toate tipurile de societi umane, au urmtoarea
succesiune- copilria /0 : 11 ani1, pu)ertatea /11 : 15 ani1, adolescena /15 : 1= ani1,
tinereea /1= : 25 ani1, maturitatea /K,5 : &5 ani1, senectutea /peste &5 ani1. *n funcie
de o serie de factori )iologici, climaterici, economici, educaionali %i culturali aceste
limite pot varia cu 3:5 ani, mai ales 'n ceea ce prive%te adolescena, tinereea %i
maturitatea2 acestea sunt etape definite preponderent pe considerente socioculturale,
educaionale %i economice, factorii endogeni de natur )iopsihic av.nd o relevan
mult mai redus, comparativ cu etapele copilriei, pu)ertii %i senectuii.
Ca"acte"isticile ge#e"ale ale 3iec/"ei eta1e 1ot 3 si#ieti.ate ast3el$
>?
Copilria CG > %% a#iD$ este co#side"at/ o eta1/ ca"e 3u#da2e#tea./ 0i co#di)io#ea./ 5# 2od
ese#)ial 5#t"eaga e,olu)ie 1sihic/ 0i 1sihosocial/ a 1e"soa#ei4 521/")i#du>se 5# dou/ 1e"ioade4
1"e0cola"/ 0i 0cola"/4 5# 3u#c)ie de su"sa 1"i#ci1alilo" 3acto"i 3o"2ati,i 0i educa)io#ali su+
i#cide#)a c/"o"a se st"uctu"ea./ 1e"so#alitatea co1ilului 0i siste2ul s/u "ela)io#al C3a2ilia 0i
0coalaD&
Perioada precolar CG > F a#iD$
CaD A# 1la# i#telectual se 3o"2ea./ st"uctu"ile cog#iti,e se#.o"i>2oto"ii 0i a1oi cele 1"eo1e"ato"ii4
gB#di"ea co1ilului 3ii#d 1"edo2i#a#t co#c"et>ac)io#al/I 1"i#ci1ala cale de co#tact cu lu2ea este
aceea a si2)u"ilo" 0i ac)iu#ilo" di"ecte cu o+iectele& !u1/ cu2 "e2a"ca <& Piaget4 5# aceast/
1e"ioad/ gB#di"ea co1ilului se ca"acte"i.ea./ 1"i# "ealis2 #ai,4 a#i2is2 0i a"ti3icialis24
disti#c)ia di#t"e "ealitate 0i 3a#te.ie 3ii#d destul de "elati,/4 ia" 1e"ce1)ia cau.alit/)ii a,B#d u#
ca"acte" li#ea"4 si21list 0i u#i,oc& A#,/)a"ea social/4 5# 3o"2ele sale i21licite 0i i#tuiti,e4 de,i#e o
1e"2a#e#)/ 5# cad"ul acti,it/)ilo" 1sihice 4 u"2B#d o e,olu)ie e81o#e#)ial/4 1e 2/su"/ ce se
de.,olt/ 3u#c)iile se2iotice ale li2+a@ului 0i 6 i21licit 6 clasele logice 1"i# i#te"2ediul c/"o"a
co1ilul se "a1o"tea./ la "ealitate& C+D A# 1la# ca"acte"ial>"ela)io#al se co#stat/ o sla+/ ca1acitate
de coo"do#a"e4 autoco#t"ol 0i disci1li#/4 acestea 3ii#d i21use 5# 1"i#ci1al de 1/"i#)i4 2ai deg"a+/
1"i# Kco#di)io#a"eL decBt 1"i# K5#,/)a"eLI acti,itatea do2i#a#t/ este @ocul4 ca"e t"e+uie 5#)eles
5#s/ ca o 3o"2/ s1eci3ic/ de 5#,/)a"e 0i e8e"sa"e social/4 5# 1la# ac)io#al 0i "ela)io#al C%M'D&
CcD A# 1la# a3ecti, a"ia cB21ului e2o)io#al este "est"B#s/4 atBt 5# ceea ce 1"i,e0te #u2/"ul de
1e"soa#e i21licate C5# 1"i#ci1al 1/"i#)ii 0i 3"a)iiD4 cBt 0i 1"o+le2atica a3ecti,/4 li2itat/ 5# s1ecial
la "e3lecta"ea e2o)io#al/ a 1"o1"iilo" t"e+ui#)e +iologice4 a 3"icii sau 2B#iei4 1"ecu2 0i a u#o"
1useu"i de a2o" 1"o1"iu 0i ag"esi,itate& Ecou"ile "ela)iilo" a3ecti,e 1"i2a"e ,o" 3i 5#s/ 3oa"te
1"o3u#de 0i 1"elu#gite4 1utB#d 2a"ca decisi, st"uctu"a ge#e"al/ a 1e"so#alit/)ii adultului de 2ai
tB".iuI a,ita2i#o.a a3ecti,/ 6 de e8e21lu 6 1oate ge#e"a 2ulte dis3u#c)io#alit/)i 1sihice 0i
co21o"ta2e#tale& Tot 5# aceast/ 1e"ioad/ 50i a"e o"igi#ea co21le8ul oedi1ia# ca"e 6 5# co#ce1)ie
1siha#alitic/ 6 co#stituie #ucleul st"uctu"a#t al ,ie)ii a3ecti,e de 2ai tB".iu& Odat/ cu e,e#tualii
3"a)i4 a1a"e 0i se#ti2e#tul gelo.iei4 da" 0i al co21eti)iei 1e#t"u o+)i#e"ea 3a,o"u"ilo" 1/"i#)ilo" 0i
a celo" di# @u"& Se 1"oduce o 1ute"#ic/ ide#ti3ica"e cu 1/"i#tele de acela0i se84 1"e2is/ a
"eso"+)iei co21le8ului oedi1ia# 0i co#3igu"/"ii 1"o1"iei 1e"so#alit/)i&
CdD A#ce1B#d cu cel de al doilea a# de ,ia)/ 5#ce1e o"ga#i.a"ea 0i de.,olta"ea Eului 0i a co#0tii#)ei
de si#e4 1"oces ca"e ,a co#ti#ua du1/ o di#a2ic/ 1"o1"ie4 co"elati, cu ela+o"a"ea Ki2agi#ii de
si#eLI 1"ocesul este 3acilitat de sociali.a"ea 1"i# i#te"2ediul co1iilo" de aceea0i ,B"st/ C1a"te#e"i
de @oc sau de g"/di#i)/D&
Perioada colar CF > %% a#iD$
CaD A# 1la# i#telectual se co#3igu"ea./ siste2ele de o1e"a)ii co#c"ete "e,e"si+ile4 +a.ate 1e
a#tici1/"i 0i "et"oac)iu#i& Se de.,olt/ 2odalit/)i #oi de coo"do#a"e s1a)ial/4 te21o"al/ 0i cau.al/
a o+iectelo" co#c"ete 0i "e1"e.e#t/"ilo" acesto"a4 gB#di"ea de,e#i#d di# ce 5# ce 2ai 3le8i+il/&
A#,/)a"ea de,i#e acti,itatea do2i#a#t/4 @ocul 3ii#d su+o"do#at acesteia&
C+D Se e8ti#de a1"ecia+il a"ia "ela)iilo" a3ecti,e4 odat/ cu l/"gi"ea siste2ului "ela)io#al al
co1ilului4 ca u"2a"e a i#teg"/"ii 5# acti,itatea 0cola"/& !esco1e"i"ea g"u1ului ca u# #ou siste2
"ela)io#al dete"2i#/ o acce#tuat/ dece#t"a"e 1sihosocial/4 u#i,e"sul 3a2ilial 3ii#d du+lat acu2
de u# altul4 2ult 2ai co21le8 0i 2ai g"eu de co#t"olat& S1"e s3B"0itul 1e"ioadei CJ > %% a#iD se
de.,olt/ #e,oia u#ei #oi 3o"2e de ag"ega"e 0i 2a#i3esta"e social/4 co#stituite 1"e1o#de"e#t 1e
c"ite"ii de se84 a,B#d 5#s/ u# ca"acte" 3luctua#t 0i co#@u#ctu"al Cceata sau K+a#daL de co1ii4 atBt
de des i#,ocate 5# lite"atu"a de s1ecialitateD&
CcD A#ce1 s/ se co#tu"e.e 1"i2ele i#te"ese 0i 2oti,e de #atu"/ cog#iti,/ 0i social/4 1e 3o#dul
i#te"io"i./"ii u#o" 2odele cultu"ale Ks1ectacula"eL& A#,/)/to"ul sau alte 1e"soa#e se2#i3icati,e
di# #oul a#tu"a@ de,i# o+iecte de ide#ti3ica"e 1e#t"u co1il4 1"e2is/ 1e#t"u co#3igu"a"ea Eului
ideal&
CdD Eul4 de,e#it 2ult 2ai 1ute"#ic 0i 2ai coe"e#t4 g/se0te 5# ceilal)i 1osi+ilitatea de
auto,alo"i.a"e 1"i# co21eti)ie 0i co21a"a)ie i#te"1e"so#al/&
Pubertatea sau K,B"sta i#g"at/L C%% > %- a#iD$ este eta1a al c/"ui 1"o3il este dat4 5# 2a"e 2/su"/4
de 2atu"i.a"ea 3u#c)iilo" se8uale4 cu toat/ suita de co#seci#)e 1sihice 0i 1sihosociale ce de"i,/ di#
acest 3a1t&
CaD 5# 1la# i#telectual #ota do2i#a#t/ este dat/ de de.,olta"ea siste2ului de o1e"a)ii 3o"2ale4
ca"e se 1ot a1lica #u #u2ai o+iectelo" co#c"ete ci 0i i1ote.elo" 0i claselo" a+st"acte de Ko+iecte
3o"2aleL& A# se#sul co#ce1)iei lui Piaget4 se co#stituie Ksiste2e de o1e"a)ii asu1"a o1e"a)iilo"L4
ceea ce 1e"2ite de1/0i"ea "ealului4 odat/ cu deschide"ea cB21ului #eli2itat al 1osi+ilit/)ilo"
o3e"ite de gB#di"ea logico>2ate2atic/&
>=
C+D T"a#s3o"2/"ile 3i.ico>so2atice acce#tuate4 co"elati, cu a1a"i)ia ca"acte"elo" se8uale 1"i2a"e
0i secu#da"e4 dete"2i#/ o sta"e de #eli#i0te4 i#te"es 1e#t"u 1"o1"iul co"14 u# acce#tuat #a"cisis2
0i 5#chide"e 5# si#e& Pu+e"ul se .+ate 5#t"e do"i#)a de a "/2B#e co1il4 1"ote@at a3ecti, 0i 2ate"ial
de 2ediul s/u4 0i as1i"a)ia de a de,e#i adult4 i#de1e#de#t 0i "ecu#oscut& Co#t"adic)ia 52+"ac/
3"ec,e#t 3o"2a u#o" c"i.e de de.,olta"e 0i de ada1ta"e la 2ediu&
CcD Rela)iile sociale ti#d s/ se "est"B#g/4 KceataL 1e"ioadei a#te"ioa"/ s1/"gB#du>se 5# g"u1ule)e4
1e#t"u ca 6 5# 3i#al 6 s/ se co#stituie cu1lu"i de 1"iete#i lega)i 3"ec,e#t 1"i# se#ti2e#te 1/ti2a0e&
Modelele de ide#ti3ica"e su#t c/utate di# ce 5# ce 2ai 2ult 5# a3a"a 3a2iliei 0i ce"cului social
i2ediat4 ceea ce 1oate ge#e"a u# se#ti2e#t de gelo.ie di# 1a"tea 1/"i#)ilo"& Autoseg"ega)ia 1e
c"ite"ii se8uale ati#ge 1u#ctul cul2i#a#t4 i#te"esul 1e#t"u se8ul o1us a1/"B#d a+ia s1"e s3B"0itul
1e"ioadei&
CdD Eul se ci"cu2sc"ie 3oa"te 1ute"#ic4 dete"2i#B#d 3"ec,e#t atitudi#i de i#tole"a#)/4 e8clusi,is24
5#c"ede"e a+solut/ 5# 1"o1"ia 1/"e"e& Ne,oia de a3i"2a"e a 1"o1"iului eu 1oate ati#ge cote
1a"o8istice4 52+"/cB#d 3o"2a K"e,oltei 521ot"i,a tutu"o"N4 #ega"ea 0i co#testa"ea "egulilo" 0i
,alo"ilo" co#sac"ate& Folosi"ea ag"esi,it/)ii 5# cuce"i"ea 1"o1"iei i#de1e#de#)e este co"elat/ cu u#
se#ti2e#t de i#ce"titudi#e 0i a#goas/4 3a1t ce 1oate i#duce co21o"ta2e#te #ea0te1tate$
"es1i#ge"ea 2ediului 3a2ilial4 3uga de acas/4 delictul ca 3o"2/ de s3ida"e4 ce"tu"i ,iole#te 0i
"elati, #e2oti,ate cu cei di# @u" etc&
$dolescena sau Kc"i.a de o"igi#alitateL C%- > %M a#iD$
CaD Odat/ cu 2atu"i.a"ea ca"acte"elo" se8uale 0i a asu2/"ii u#ui Kti1 socialL4 c"i.a s1eci3ic/
1e"ioadei a#te"ioa"e este de1/0it/4 1/st"B#du>se totu0i a#u2ite te#di#)e ale acesteia4 5# 3o"2e 0i
2odalit/)i #oi de 2a#i3esta"e&
C+D Se de.,olt/ co#side"a+il gB#di"ea a+st"act/4 li2+a@ul 0i ca1acitatea de 5#)elege"e a ese#)elo"4
1a"alel cu de.,olta"ea gB#di"ii teh#ice4 1"actic>a1licati,e 0i a i#,e#ti,it/)ii ca 3o"2/ de
2a#i3esta"e a 1"o1"iei 1e"so#alit/)i&
CcD A# 1la# a3ecti, a"e loc o "ea1"o1ie"e 3a)/ de 1/"i#)i4 5#ce"cB#du>se sta+ili"ea u#o" #oi
"a1o"tu"i4 co#side"ate K2ai echita+ileL$ acce1ta"ea u#o" "e,e#dic/"i4 egalitate 5# d"e1tu"i4
"ecu#oa0te"ea i#de1e#de#)ei 0i 1"o1"iilo" i#i)iati,e 0&a&4 ceea ce 1oate ge#e"a a#u2ite Kco#3licte
de auto"itateL& Se sta+ilesc "ela)ii a3ecti,e cu 1a"te#e"i de se8 o1us4 1a"alel cu co#stitui"ea u#o"
g"u1u"i de 1"iete#i 1e +a.a u#o" i#te"ese 0i as1i"a)ii co2u#e&
A1a" 3"ec,e#te co#3licte a3ecti,e4 ge#e"ate de #e,oia 1e"siste#)ei 1e ,echile "ela)ii e2o)io#ale di#
cad"ul 3a2iliei4 1e de o 1a"te4 0i #e,oia de e81a#siu#e a3ecti,/ 0i c/uta"ea de #oi 1a"te#e"i4 1e de
alt/ 1a"te& !i# acest 1u#ct de ,ede"e adolesce#)a este ,B"sta "o2a#tic/ a educa)iei a3ecti,e 0i
i#telectuale4 lectu"ile 0i discu)iile K3ilo.o3iceL 52+og/)i#d co#side"a+il u#i,e"sul e2o)io#al 0i
s1i"itual al adolesce#tului&
CdD P"i2ele "a1o"tu"i se8uale dete"2i#/ 1"o3u#de "est"uctu"/"i ale cB21ului a3ecti, 0i "ela)io#al4
cu e3ecte i2ediate asu1"a u#o" di2e#siu#i ale 1e"so#alit/)ii adolesce#tului& Se deschide ast3el o
#ou/ di2e#siu#e a ,ie)ii sociale4 cu e3ecte 1"elu#gite 5# u"2/toa"ele eta1e de de.,olta"e&
CeD Ne,oile de a1a"te#e#)/ 0i "ecu#oa0te"e social/ 1ot 3i 3oa"te 1ute"#ice4 g"u1u"ile de
a1a"te#e#)/ a,B#d ast3el ca1acitatea de a i21u#e atitudi#i 0i co21o"ta2e#te s1eci3ice 1"i# ca"e
caut/ s/ se i#di,iduali.e.e 1"i# di3e"e#)ie"e 3a)/ de alte g"u1u"i& !eseo"i4 a#tico#3o"2is2ul
adolesce#tului #u este altce,a decBt co#3o"2is2ul i21us de g"u1ul de a1a"te#e#)/ sau cel de
"e3e"i#)/4 sau e81"esia #e,oii de o"igi#alitate& Ne,oia de o"igi#alitate 0i a3i"2a"e de si#e i#t"/
deseo"i 5# co#3lict cu "igo"ile i21use de 1"ocesul i#teg"/"ii sociale&
C3D A"e loc 2atu"i.a"ea siste2ului 2oti,a)io#al$ i#te"esele4 as1i"a)iile4 co#,i#ge"ile 0i idealu"ile
c/1/t/ u# ca"acte" coe"e#t 0i sta+il4 da" totodat/ "o2a#tic 0i idealist& I#te"esele 1"o3esio#ale 0i
0tii#)i3ice de,i# 3oa"te 1ute"#ice4 3u#da2e#tB#d alege"ea ,iitoa"ei 1"o3esii 0i a d"u2ului 5# ,ia)/&
CgD Eul 0i i2agi#ea de si#e su#t 1ute"#ic co#3igu"ate 0i sta+ili.ate4 de,e#i#d ast3el o1e"ato"ii de
+a./ 1"i# i#te"2ediul c/"o"a se de.,olt/ siste2ele "ela)io#ale ale adolesce#tului 0i tB#/"ului 5#
de,e#i"e&
(inereea C%M > '- a#iD este 1e"ioada 3i#al/ a 5#delu#gatului 1"oces al sociali(rii, 'nvrii %i
i#teg"/"ii sociale 4 1e"ioad/ 2a"cat/ 1"i#$
CaD Alege"ea 1"o3esiei4 a #i,elului de s1eciali.a"e 0i a idealului 1"o3esio#al4 1"ecu2 0i a
2odalit/)ilo" co#c"ete de "eali.a"e a acesto"a&
C+D Alege"ea 1a"te#e"ului de ,ia)/ 0i alc/tui"ea u#ei 3a2ilii&
CcD I#teg"a"ea acti,/ 5# ,ia)a social/4 5# 1la# eco#o2ic4 cultu"al4 1olitic 0i "eligios4 ceea ce
echi,alea./ cu o1)iu#ea 1e#t"u a#u2ite statute 0i "olu"i sociale Calege"ea d"u2ului 5# ,ia)/D&
CdD Ne,oia de o"igi#alitate a adolesce#tului este 5#locuit/ t"e1tat de #e,oia de adec,a"e4
"ecu#oa0te"e 0i ,alo"i.a"e social/4 1"i# 1e"3o"2a#)/ 0i c"ea)ie&
>>
CeD Eul4 ati#gB#d u# #i,el "idicat de st"uctu"a"e4 a"e u# ca"acte" diastolic4 e81a#si,4 o"ie#tat s1"e
g/si"ea 3o"2elo" o1ti2e de o+iecti,a"e sociocultu"al/4 3a2ilial/4 "ela)io#al/ 0i 1"o3esio#al/&
,aturitatea C'- > F- a#iD este 1e"ioada cea 2ai lu#g/ a ,ie)ii +iologice 0i sociale4 5# ca"e 1e"soa#a
se 2a#i3est/ acti, ca 2e2+"u "es1o#sa+il al 3a2iliei 0i societ/)ii& Se ca"acte"i.ea./ 1"i#$
CaD Ati#ge"ea #i,elului 2a8i2 de s1eciali.a"e4 c"eati,itate 0i 1e"3o"2a#)/ 1"o3esio#al/ 0i social/4
1e 3o#dul u#ei 2a"i ca1acit/)i de e3o"t 3i.ic 0i i#telectual& Ni,elul 5#alt al 3le8i+ilit/)ii 2e#tale 0i
ca1acit/)ii de si#te./ 3acilitea./ "eali./"i deose+ite 5# 1la# i#telectual 0i 1"actic&
C+D Ide#ti3ica"ea cu ,alo"ile 0i #o"2ele sociocultu"ale ca"e au 3u#da2e#tat 1"o1"ia asce#siu#e 0i
"ecu#oa0te"e social/4 de,e#i#d ast3el u# 1"o2oto" 0i a1/"/to" acti, al acesto"aI de aici "iscul u#ui
a#u2it co#se",ato"is2 0i "e.iste#)/ la schi2+a"e4 2ai ales du1/ ,B"sta de -G>-- a#i&
CcD Co#solida"ea 3a2iliei4 odat/ cu a1a"i)ia co1iilo"4 1a"alel cu asu2a"ea "olului de educato" 4
sus)i#/to" 0i 5#d"u2/to" ai acesto"a&
CdD O 3oa"te 1ute"#ic/ #e,oie de "ecu#oa0te"e 0i o+iecti,a"e social/ 1"i# 1e"3o"2a#)/4 i#te"esele
3ii#d 3ocali.ate 1e "eali.a"ea u#ei ca"ie"e&
CeD S1"e s3B"0itul 1e"ioadei4 dato"it/ e3o"tului 5#delu#gat 0i st"esului acu2ulat4 a i#e,ita+ilului
co#3lict cu #oile ge#e"a)ii ca"e 1ot 3i 1e"ce1ute ca ate#tB#d la 1o.i)iile ocu1ate O1"i# 2u#ca de o
,ia)/O4 1"ecu2 0i a u#o" i#e8o"a+ile 3e#o2e#e +iologice Ca#d"o1au.a sau 2e#o1au.a > de
e8e21luD4 1ot a1/"ea c"i.e s1eci3ice4 cu 2a#i3est/"i di#t"e cele 2ai #ea0te1tate4 5#sc"ise su+
3o"2ula ge#e"ic/ a K#e,oii de u# #ou 5#ce1utL&
#enectutea C1este F- > HG a#iD este ulti2a 1e"ioad/ a ,ie)ii +iologice 0i sociale4 ca"acte"i.at/ 1"i#
a#u2ite 3o"2e de decli# 0i dest"uctu"a"e$
CaD I#,olu)ia #atu"al/ a 3u#c)iilo" i#telectuale 0i a ca1acit/)ilo" de e3o"t&
C+D Rest"B#ge"ea 0i alte"a"ea 1"og"esi,/ a cB21ului "ela)io#al 0i a3ecti,4 1e 3o#dul acce#tu/"ii
se#ti2e#tului de i#utilitate 0i 5#si#gu"a"e4 2ai ales du1/ ie0i"ea la 1e#sie 0i 1ie"de"ea
1a"te#e"ului de ,ia)/&
CcD Rest"B#ge"ea cB21ului 2oti,a)io#al4 1"i# di2i#ua"ea i#te"esului 1e#t"u di3e"ite 3o"2e de
acti,itate sau 1e#t"u de.,olta"ea de #oi "ela)ii sociale&
De su)liniat faptul c e+ist o mare varietate 'n manifestrile psihosociale
caracteristice acestei ultime etape, 'n funcie de anumite particulariti )iopsihice
/ereditare sau do).ndite1, de nivelul de educaie, sau de participarea la diferite
programe sociale de reintegrare a v.rstnicilor. 6stfel, 'n societatea modern se
constat o prelungire spectaculoas a perioadei active, precum %i o schim)are a
profilului psihosocial al v.rstnicilor, prin structurarea unui nou mod de a se raporta la
ei 'n%i%i, la ceilali %i la societate 'n general. 6sistena psihosocial are o importan
ma<or 'n aceast perioad.
Eul +n structura personalitii
0ul este acea parte central a personalitii de care suntem imediat con%tieni,
constituit dintr:un set de structuri cognitive care organi(ea( funciile psihice ale
persoanei, gener.nd continuu consisten, pe fondul e+istenei con%tiinei de sine %i de
lume. *ntr:un sens mai e+act, eul repre(int structura central a personalitii : %i
implicit a persoanei : care asigur integrarea dinamic %i continu a informaiilor
despre sine %i despre lume, gener.nd astfel sentimentul identitii, continuitii %i
unitii propriei e+istene.
*n sensul dat de U& Neisse" acestei noiuni, eul tre)uie 'neles ca o schem cognitiv
prin intermediul creia se procesea( informaiile despre sine, despre ceilali %i despre
lume, printr:o raportare continu la concepia despre sine. Datorit frecventelor
activri, structura eului se remarc prin sta)ilitate, coeren %i un 'nalt nivel de
organi(are, fr ca aceasta s e+clud o anumit dinamic, legat at.t de procesul
formrii %i evoluiei sale 'n ontogene(, c.t %i de fluctuaiile con<uncturale ale
gradului de pri( la realitate %i la sine.
*ntre con%tien, con%tiina de sine %i eu e+ist o legtur de esen, dar %i distincii 'n
ceea ce prive%te sfera de cuprindere. Dup cum remarca H& E=, eul este forma
suprem a fiinei noastre con%tiente, este con%tiina refle+iv constituit 'ntr:un sistem
de valori proprii persoanei. Fenomenul con%tiinei este 'ns mai larg dec.t (ona
100
fenomenologic a eului, care tre)uie interpretat ca nucleu al sistemului personalitii
'n care se reali(ea( sinte(a con%tient a vieii psihice %i sociale, focali(at %i raportat
la propria persoan. Principalele forme su)iective de manifestare ale eului sunt
imaginea de sine i contiina de sine , 'ntre care e+ist o relaie dialectic de
condiionare %i implicare reciproc.
0ul 'ndepline%te numeroase funcii 'n cadrul personalitii, dintre care le amintim pe
cele mai importante-
sintetizeaz informaiile o)inute 'n urma autopercepiei %i percepiilor sociale
'ntr:un ansam)lu de repre(entri, credine %i idei despre sine %i despre lume, ceea
ce conduce implicit la constituirea imaginii de sine i a imaginii de altul 2
integreaz flu$ul informaional curent prin raportarea la propria e+isten,
re(ult.nd astfel continuitatea %i unitatea e+perienei persoanee %i a imaginii de
sine, istoria persoan fiind re(ultatul acestei proces2
genereaz i focalizeaz contiina de sine, ca o (on central a c.mpului
con%tiinei individuale %i sociale2
reali(ea( distincia esenial eu-ceilaliFeu-lume2
mi<loce%te percepia i nelegerea altuia, constituindu:se at.t ca referenial al
percepiei sociale, c.t %i ca schem cognitiv generic de 'nelegere %i interpretare
a comportamentului celor din <ur %i a mediului social imediat2
vectorizeaz c#mpul e$istenei sociale, prin raportare la pro)lematica sinelui
/cine sunt, ce vreau, ce tre)uie s fac, spre ce tind, ce pot spera etc.12 S media( %i
reglea( sistemul atitudinal %i acional al su)iectului , asigur.nd coerena %i
orientarea comportamentului spre scopuri definite 'n plan individual, familial %i
social2
ndepline%te o comple+ funcie motivaional, 'n principal prin intermediul
eului ideal : care configurea( sistemul proiectiv al persoanei, c.t %i ca urmare a
structurrii con%tiente a c.mpului motivaional 'n funcie de prioriti, nivel de
aspiraie, con<uncturi %.a.
#tructura i "ormele eului. 7a o anali( atent a celor pre(entate mai sus, re(ult c
eul nu reali(ea( numai o funcie cognitiv, de percepie %i interpretare a flu+ului
informaional prin raportare con%tient la propria persoan2 complementar, %i 'ntr:o
msur mult mai mare, eul ndeplinete un rol structurant pentru c#mpul e$istenial i
e$perenial al persoanei, fiind (ona 'n care se ela)orea(, se orientea( %i se reglea(
atitudinile, conduitele %i activitile prin care su)iectul se raportea( : voluntar %i
con%tient : la mediul su, la ceilali %i la sine 'nsu%i.
!recerea de la lumea interioar /predominant autoperceptiv:refle+iv1 : la lumea
e+terioar /predominant activ:relaional1 : presupune e+istena unor niveluri , forme
%i straturi distincte ale eului, care se pot pre(enta 'n mai multe iposta(e, %i anume-
/11 # prim distincie conceptual poate fi fcut 'ntre eul somatic, al crui coninut
este dat de totalitatea informaiilor %i repre(entrilor privind propriul corp
/fi(ionomia, date antropometrice, sineste(ia, particulariti Jineste(ice %.a., %i eul
psihologic, care se refer la 'nsu%irile %i structurile psihice prin care persoana se
manifest ca su)iect activ, con%tient de sine %i de lume.
/21 # a doua distincte poate fi fcut 'n funcie de coninutul, formele de manifestare
%i rolurile 'ndeplinite de eu 'n procesul de relaionare a persoanei cu sine 'nsu%i %i cu
mediul social /ve(i figura 3.5.1. *ntr:adevr, pornind de la concepia lui ;& Le:i#
privind c.mpul psihologic al persoanei, cercetrile e+perimentale au evideniat
e+istena a cel puin trei niveluri distincte de organi(are a eului.
0ul intim- repre(int (ona cea mai profund %i mai specific a structurilor su)iective
ale persoanei, cuprin(.nd un sistem de valori, sentimente, atitudini, credine, fapte %i
101
informaii care au cea mai mare semnificaie pentru istoria individual. 7ocul central
'n cadrul acestei structuri 'l ocup imaginea de sine, aceasta 'ndeplinind rolul de
referenial fundamental 'n configurarea universului e+istenial %i relaional al
persoanei. 6titudinile fa de sine, fa de ceilali %i fa de lume, organi(area %i
desf%urarea sistemului de relaii interpersonale, modul specific de implicare 'n gama
larg de activiti prin intermediul crora persoana se o)iectivea( 'n plan
sociocultural %.m.a. : toate acestea sunt condiionate 'n mod esenial de structura eului
intim %i a imaginii de sine.
0ul social: cuprinde sistemul de valori, atitudini %i idei pe care persoana le
'mprt%e%te cu cei din grupurile sociale crora le aparine din punct de vedere
profesional, religios, etnic, economic sau cultural. 7a nivelul eului social se gsesc %i
acele roluri acceptate %i interiori(ate, care se gsesc 'n consonan cu reperele valorice
%i atitudinale specifice eului intim. Prin intermediul eului social persoana se
valori(ea( %i se o)iectivea( 'n raporturile interpersonale directe, din cadrul
diferitelor grupuri de apartenen /familia, grupul de munc, grupul de prieteni etc.1.
0ul public: repre(int (ona deschis a personalitii, 'n care se anga<ea( %i se
desf%oar relaiile oficiale ale persoanei. Cuprinde seturi de valori, atitudini %i
comportamente care deriv nemi<locit din natura rolurilor %i statutelor pe care
persoana le deine 'n calitate de mem)ru activ %i responsa)il al colectivitii- cap de
familie, director de instituie, om politic, educator, militar sau om de afaceri etc.
/31 # a treia distincie se poate face 'n funcie de o)iectul de referin al eului %i
instana psihologic care 'l generea(. 6stfel, vom distinge- eul subiectiv /concepia
despre sine a individului12 eul reflectat /imaginea despre o persoan reflectat de ctre
cei din <ur12 eul autentic /care se refer la structurile psihosociale reale ale persoanei,
spre deose)ire de ceea ce apare din <ocul de rol, ca urmare a asumrii unor 8m%ti912
eul ideal /modelul spre care aspirm, constituit 'ntr:un factor structurant %i
motivaional pentru propria personalitate1.
Fiecare dintre formele eului poate fi caracteri(at printr:un set de indicatori
operaionali- fa(a de evoluie, gradul de structurare, consistena %i coerena intern,
compati)ilitatea cu celelalte forme %.a.
Din perspectiva acestei concepii teoretice, eul ca structur central a persoanei
posed o dinamic specific. *n plan diacronic acest fapt semnific e+istena unei
succesiuni de etape 'n formarea %i manifestarea structurilor sale, 'ncep.nd cu eul n
formare, specific primilor ani de via, %i termin.nd cu eul btr#n, specific ultimei
perioade din via. *n plan sincronic dinamica eului se manifest prin e+istena unui
c.mp varia)il ca e+tensiune , 'n funcie de (ona realitii sociale pe care eul o
structurea(, oferindu:i semnificaii derivate din configuraia propriilor caracteristici2
acest fapt presupune %i manifestarea con<unctural a unor fa(e egosistolice sau
egodiastolice ale eului, 'n funcie de numrul %i varietatea 8o)iectelor sociale9 la care
se raportea( %i pe care le 'ncorporea(, resemnific.ndu:le 'n plan su)iectiv.
,ecanisme de aprare a eului. 5ndiferent de concepia teoretic din perspectiva
creia interpretm eul ca fenomen psihosocial, acesta tre)uie 'neles ca o structur
central care asigur coerena, echili)rul %i funcionalitatea personalitii2 'n esena sa,
este modalitatea principal de ela)orare, organi(are %i control a conduitei adaptative
individuale 'n raport cu mediul natural %i social. 6t.t de(voltarea %i manifestarea
normal a personalitii, c.t %i toate formele de destructurare psihopatologic sau
manifestare deviant constituie re(ultatul unor pertur)ri structurale sau funcionale la
nivelul eului.
*n sens general, prin mecanisme de aprare a eului se nelege un ansamblu de
operaii i procese psihice i psihosociale care se opun ruperii echilibrului
102
personalitii, dezagregrii individualitii biopsihice i dezorganizrii conduitei
adaptative a individului.
Una dintre cele mai complete sistemati(ri ale tipurilor de comple+e este oferit de
<&B& Cole2a# care propune urmtoarea clasificarea-
"ecanisme de aprare Funciuni specifice
Re3ula"ea $espingerea %i meninerea 'n incon%tient a unor repre:
(entri /g.nduri, imagini, amintiri1 legate de o pulsiune
/situaie pulsional1 care, dac ar fi meninut 'n con%tiin
ar pertur)a echili)rul psihic.
$egresiunea $etragerea eului la un nivel de de(voltare mai timpuriu,
sau la un nivel de aspiraie mai co)or.t, implic.nd rs:
punsuri mai puin mature %i u(uale.
$efu(ul realitii Prote<area eului de o realitate neplcut, prin refu(ul de a o
percepe.
$aionali(area *ncercarea de a pro)a c un comportament este 8raional;,
<ustifica)il, de(ira)il %i accepta)il pentru eu.
$epresiunea *nlturarea g.ndurilor dureroase sau periculoase din
con%tiin.
$epararea rului. 5sp%irea : %i astfel neutrali(area: actelor %i dorinelor
inaccepta)ile moral sau raional.
Fante(ia 0atisfacerea dorinelor frustrate pe cale imaginar.
Formaia *nlturarea dorinelor periculoase prin e+agerarea tipurilor
de atitudini %i comportament opuse %i utili(area acestora ca
8)ariere; su)iective.
5dentificarea Cre%terea sentimentului valorii prin identificarea cu
persoana sau instituia care posed prestigiu.
85nsulari(area
emoional9
$etragerea emoional 'n pasivitate, pentru a prote<a rnile
eului.
5ntroiecia *ncorporarea valorilor e+terne %i a etaloanelor 'n structura
eului, 'nltur.nd astfel ameninrile %i ar)itrariul mediului
e+tern.
5(olarea 0coaterea unei sarcini afective dintr:o situaie pre<udi:
ciant, sau segmentarea unor atitudini incompati)ile 'n
componente logic impermea)ile, %i deci accepta)ile pentru
echili)rul psihic al persoanei.
Proiecia Plasarea )lamului %i responsa)ilitilor pentru dificulti pe
seama altora, sau atri)uirea unor dorine imorale sau
inaccepta)ile altora.
Deplasarea Descrcarea sentimentelor saturate de ostilitate pe o)iecte
mai puin periculoase dec.t cele care le:au generat iniial.
Compensaia "ascarea sl)iciunii prin accentuarea unei trsturi dorite,
sau acceptarea frustraiei 'ntr:o (on prin suprasatisfacerea
'ntr:o alt (on.
Dup cum se vede din pre(entarea de mai sus, mecanismele de aprare se
caracteri(ea( printr:o mare diversitate, modul lor de configurare funcional in.nd
103
at.t de tipul %i particularitile personalitii, c.t %i de natura situaiilor 'n care acestea
sunt solicitate s se manifeste.
H+plicai rolul pe care 'l <oac eul 'n structurarea personalitii.
Eul i imaginea de sine
Capacitatea de refle+ivitate con%tient specific eului se manifest la un moment dat
%i 'n raport cu propria persoan, re(ult.nd astfel un sistem dinamic de cuno%tine,
repre(entri, credine %i idei despre sine.
<maginea de sine repre(int forma su)iectiv prin care lum cuno%tin %i ne
repre(entm propria persoan, cu ansam)lul de trsturi, 'nsu%iri %i relaii cu mediul
natural %i social. $aportul dintre eu %i imaginea de sine este deose)it de comple+,
implic.nd at.t condiionri reciproce specifice raportului dintre parte %i 'ntreg, c.t %i
retroaciuni cu funcii reglatorii la nivelul sistemului personalitii %i al su)sistemelor
sale. 5maginea de sine se constituie refle+iv, pe fondul unui sentiment de identitate %i
continuitate a propriei persoane, trit preponderent ca iposta( a pre(entului
psihologic- 8eu sunt, eu fac, eu am9.
Coninutul imaginii de sine, mai restr.ns dec.t al eului, implic urmtoarele aspecte
principale-
imaginea despre propriul corp %i despre calitile fi(ice %i psihice de care
suntem con%tieni2
identitatea social, caracteri(at prin nume, v.rst, domiciliu, o anumit
familie, profesie, statut economic etc.2
modul de 'nelegere a ceea ce facem, simim %i g.ndim la un moment dat, prin
raportarea la anumite repere valorice %i atitudinale pe care le con%tienti(m c
fiindu:ne caracteristice2
repre(entrile pe care le avem despre po(iia noastr 'n societate %i despre
rolurile <ucate 'n situaii %i 'mpre<urri de via relevante2
sentimentele fa de noi 'n%ine, fa de ceilali %i fa de evenimentele %i
situaiile semnificative 'n care suntem sau am fost implicai2
istoria personal marcat de evenimente semnificative %i unice, care confer
sentimentul continuitii %i unitii propriei e+istene2
un puternic sentiment al pre(entului, 'n care totul se focali(ea( pe ideea de
eu, aici, acum2
un Qproiect de viaQ, caracteri(at prin idealuri, scopuri %i interese de viitor,
'mpreuri cu strategiile de reali(are a acestora2
sistemul de relaii interpersonale semnificative, trecute sau pre(ente, reale sau
virtuale, principale sau secundare2
spaiul fi(ic %i psihosocial 8personali(at9 /care poart amprenta opiunilor,
voinei, aciunilor %i personalitii noastre1.
Fiind 'n esena sa un fenomen relaional, format la intersecia dintre psihologic %i
social, imaginea de sine se ela)orea( printr:o continu sinte( 'ntre percepia de sine
%i percepia de altul, procese mediate de modele %i repere a+iologice interiori(ate 'n
ontogene( prin sociali(are %i 'nvare social. *n procesul mai larg de relaionare
social a persoanei, imaginea de sine 'ndepline%te urmtoarele funcii principale- a1
"edia( percepia %i cunoa%terea interpersonal , datorit calitii de referenial 'n
104
procesul evalurii de sine %i a cunoa%terii %i evalurii celor din <ur. )1 6sigur
autoreglarea atitudinal %i comportamental 'n raport cu valorile, scopurile %i
idealurile con%tient asumate. c1 "edia( raporturile interpersonale, prin <ocul comple+
dintre eul su)iectiv, eul autentic, eul reflectat %i eul ideal. d1 Condiionea( nemi<locit
sta)ilirea nivelului de aspiraie 'n diferite domenii de activitate, precum %i alegerea
mi<loacelor optime de atingere a acestuia %i a scopurilor propuse. e1 Constituie
elementul central 'n procesul de structurare a 8pre(entului psihologic9 , inserat
dinamic 'n lanul istoriei individuale.
)ormarea i evoluia imaginii de sine. *ntre structura eului %i profilul imaginii de
sine e+ist o str.ns interdependen- imaginea de sine deriv din reflectarea
su)iectiv, con%tient %i sintetic a 8eului aflat 'n situaie9, 'ns aceast imagine odat
constituit poate influena semnificativ structura %i funcionarea eului, devenind o
component esenial a acestuia.
0ul repre(int forma de organi(are dinamic a proceselor su)iective prin care ne
raportm con%tient la lume %i la noi 'n%ine, 'n timp ce imaginea de sine se refer la
chiar repre(entarea noastr despre propria persoan. *ntre cele dou structuri
su)iective e+ist decala<e de coninut %i nivel de de(voltare, 'n msura 'n care
contiina %i contiina de sine nu sunt acela%i lucru, pe nici o treapt de de(voltare a
persoanei. *n consecin, de%i procesele de formare %i evoluie a eului %i imaginii de
sine nu coincid, ele se afl 'ntr:o str.ns interdependen temporal %i calitativ,
am)ele fiind condiionate de apariia con%tiinei de sine, 'n c.mpul mai larg al
con%tiinei individuale. 6stfel, copilului mic 'i lipse%te cu desv.r%ire con%tiina de
sine de%i este con%tient de multe dintre elementele mediului2 adultul le are pe
am.ndou, dar ele nu sunt identice /&7& All1o"t, &1.
*n concepia lui 7& <a2es, evoluia eului presupune urmtoarele etape- eul corporal,
care se refer la con%tienti(area propriului corp2 eul material, care presupune
sistemele de relaionare cu aspectele materiale ale e+istenei2 eul spiritual, care
implic procesele raionale de luare 'n stp.nire a realitii .
Luan.nd aceast etapi(are, & All1o"t identific %ase etape, caracteri(ate sintetic
prin- simul corporal, identitatea de sine, respectul de sine, imaginea de sine,
e+tensiunea eului %i efortul personal central /&, 1201. 6stfel-
/Folosind o metodologie mult mai riguroas, LPEc=ue" identific cinci (one calitativ
distincte 'n structura eului- eul material, eul personal, eul adaptativ, eul social i eul
non-eu /v. ta)elu13.5.1.
0tructuri- 0u)structuri- Categorii- H+presii tipice 'n
lim)a<-
Hul material Hul somatic
- trsturi %i aspect
fi(ic
- condiie fi(ic
- sunt cam sla)
- o)osesc u%or2
alerg iute
Eul 1osesi,
- posesie material
- Qposesia9 unor
persoane
- am o )iciclet
/cas1
- este sora /mama1 mea
Hul personal I2agi#ea
eului
- aspiraii
- implicare 'n
activiti
- sentimente %i
emoii
- doresc s devin
inginer
- fac sport2
muncesc (ilnic
- iu)esc pe C2
105
- gusturi %i
preferine
- capacitiAaptitudi
ni
- calitiAdefecte
detest pe W
- 'mi place s
citesc
- pot s alerg
5000 metri
- sunt generos
Ide#titatea
eului
- denotri simple
- statut %i rol
- consistena
- ideologia
- identitate
a)stract
- sunt un t.nr de
30 ani
- sunt director
/student1
- nu prea %tiu cine
sunt
- sunt 'mpotriva
tiraniei
- sunt un om
independent
Hul adaptativ Valoa"e de
si#e
- competen
- valoare personal
- strategii de
adaptare
- sunt cel mai )un
la Y:>=
- sunt cu adevrat
onest
- c.nd sunt
enervat ascult
mu(ic simfonic
Acti,itatea
si#elui
- autonomie
- am)ivalen
- dependen
- actuali(are
- stil de via
- pot s fac singur
astaR
- nu %tiu ce s
urme(R
- ascult mereu de
%ef
- simt c m
maturi(e(
- duc o via
echili)rat
Hul 0ocial P"eocu1/"i 0i
acti,it/)
i sociale
Se8ualitate
- receptivitate
- dominare
- altruism
- referin simpl
- e+perien erotic
- 'mi place s
ascult opinii
- dau ordine
ferme
- 'i a<ut pe vecini
la neca(
- am o prieten
intim
- iu)ita mea este
sen(ual
Hul non:eu Re3e"i#)/ i#te"1e"so#al/
#pinia mea despre mine
- colegul meu are
o vil
- ceilali cred c
sunt docil

10&
Fiecare dintre aceste dimensiuni capt configuraii specifice 'n funcie de v.rst,
respectiv 'n funcie de gradul de maturitate psihosocial a persoanei, ponderea lor
put.nd fi foarte diferit de la o etap de de(voltare la alta. Htapele de de(voltare a
eului sunt urmtoarele- apariia /0 : 2 ani12 confirmarea /2 : 5 ani1 2 de(voltarea /5 : 11
ani12 diferenierea /11 : 1= ani12 eul maturitii adulte /1= : &0 ani12 eul )tr.n /peste
&0 ani1. *n fiecare stadiu de de(voltare eul are o structur specific, implic.nd anumite
su)structuri, categorii %i forme de manifestare 'n conduit *ns, indiferent de modelele
teoretice adoptate, fiecare evidenia( faptul c eul este o structur dinamic, a crei
evoluie ine at.t de factori naturali /maturi(area neuro:somatic1, c.t %i de integrarea
%i 'nvarea progresiv la care este supus su)iectul 'n cursul vieii sale sociale.
Procese psihosociale implicate +n "ormarea imaginii de sine
Constituirea sistemului de repre(entri despre noi 'n%ine este un proces psihosocial
care se manifest 'n (ona de interferen dintre individual, microsocial %i macrosocial.
*n consecin, 'n cursul acestui proces vor interveni o serie de factori psihosociali care
vor mi<loci formarea imaginii de sine. Dintre care cei mai importani sunt urmtorii.
/e"lectarea social. Pentru a con%tienti(a care sunt trsturile specifice propriului eu
sunt necesare dou condiii principale- a1 mediul sociocultural cruia 'i aparinem s
propun o definiie %i un etalon pentru caracteristica respectiv2 )1 grupul social s
8proiecte(e; asupra noastr o imagine asupra a ceea ce se consider c suntem,
imagine care : acceptat %i interiori(at : devine un element component al imaginii de
sine. 6stfel, dup cum remarca &H& Mead, concepia care ne:o formm despre noi
'n%ine este 'n cea mai mare parte reflectarea prerilor persoanelor importante din
mediul social cruia 'i aparinem, fi(ic %i afectiv.
Cercet.nd modul cum se formea( aprecierea de sine /un aspect particular al imaginii
de sine1, ;& e"ge# a desf%urat urmtorul e+periment. 0tudenii dintr:o grup
e+perimental au fost solicitai ca 'n cadrul unei discuii directe s:%i evalue(e o serie
de caliti sau defecte care le sunt caracteristice. 0:a folosit ca 8element de reflectare
social9 o student foarte frumoas dintr:un an superior. 6ceasta tre)uia s comunice
celor intervievai un mesa< puternic, de apreciere po(itiv : manifest.ndu:%i discret
acordul ori de c.te ori su)iectul '%i evidenia o trstur po(itiv %i de(acordul atunci
c.nd trstura era negativ. Deci, asupra studenilor era proiectat o anumit imagine
/po(itiv, 'n acest ca(1, prin intermediul unei persoane semnificative /statutul special
al unei studente foarte frumoas, dintr:un an superior1. *n ca(ul funcionrii
fenomenului de oglindire social, studenii din grupul e+perimental ar fi tre)ui s:%i
modifice sensi)il nivelul de autoapreciere 'n raport cu studenii dintr:un grup martor,
unde mesa<ul po(itiv amintit nu a fost transmis. 5pote(a a fost validat semnificativ de
datele e+perimentale- studenii %i:au 'nsu%it imaginea po(itiv proiectat asupra lor,
constat.ndu:se %i persistena 'n timp a imaginii astfel format /==, 120 %.u.1.
Un alt e+periment efectuat asupra unor grupuri de copii a vi(at medul cum ace%tia pot
fi determinai s:%i modifice comportamentul su) incidena imaginii care este
proiectat asupra lor de ctre profesori2 s:a avut 'n vedere gradul 'n care copiii
poluea( mediul lor /Mille", Buc92a# %i Belo#, 1>?51. Unui prim grup i s:a spus c
mem)rii si erau foarte ordonai %i nu poluea( mediul prin aruncarea de h.rtii %i
resturi2 unui al doilea grup i s:au e+plicat motivele pentru care tre)uie s pstre(e
curenia %i solicit.ndu:se acest lucru2 un al treilea grup nu a suferit nici o influen,
constituind grupul de control. Dup un scurt timp s:a constatat c gradul de poluare 'n
primul grup era cu 40 G mai redus dec.t 'n ca(ul celui de al doilea grup, %i cu &0 G
10?
mai redus fa de grupul de control. $elu.ndu:se verificarea dup o perioad, s:a
constatat c noul comportament indus prin reflectare social era persistent 'n timp
numai 'n ca(ul primului grup.
*ns, tre)uie remarcat c oamenii sunt foarte selectivi 'n alegerea sau acceptarea unei
8oglin(i sociale9. !endina general este de a accepta mult mai u%or opiniile celor care
proiectea( asupra noastr o imagine po(itiv, %i de a respinge : prin ignorare,
raionali(are sau discreditare: prerile defavora)ile sau care sunt 'ntr:un accentuat
de(acord cu propriile noastre opinii. # mare importan o are po(iia %i prestigiul celui
care 'ndepline%te rolul de oglind social- cu c.t acestea sunt mai 'nalte, cu at.t
efectele sunt mai puternice %i mai persistente 'n timp2 prerile persoanelor foarte
importante devin adesea refereniale eseniale 'n formarea imaginii de sine.
#)servaiile e+perimentale arat ca nu este totdeauna necesar ca imaginea reflectat
s se refere la propria noastr persoan. Printr:un efect de 8halou social9, o anumit
imagine : po(itiv sau negativ : proiectat asupra cuiva apropiat se rsfr.nge %i
asupra noastr, produc.nd efecte indirecte. *ns, 'n timp ce 'n ca(ul unei imagini
negative tendina este de distanare %i disociere de o)iectul proieciei, 'n ca(ul unei
imagini po(itive tendina este de apropiere, chiar prin invocarea unor legturi pur
formale sau sim)olice /ca 'n ca(ul susintorilor unei echipe de fot)al, care se simt
personal gratulai %i valori(ai atunci c.nd echipa favorit c.%tig un meci important1.
Dup cum se constat adesea, oamenii sunt dispu%i s fac eforturi considera)ile
pentru a intra 'n (ona de aur, sau a se altura celor care au succes sau ocup o po(iie
foarte important. C.nd fi(ic acest lucru nu este posi)il, se poate recurge la o
apropiere sim)olic, ca 'n ca(ul unor tineri care poart unele 'nsemne aparin.nd unor
organi(aii sau grupuri de prestigiu, fr s e+iste 'ns legturi directe cu acestea.
Fenomenul are la )a( o puternic nevoie de valori(are social, chiar dac acest fapt
'nseamn 8'mpodo)irea cu ra(ele de glorie ale altora9.
Compararea social. Chiar dac asupra lor se proiectea( o anumit imagine,
oamenii sunt adesea nevoia unor confirmri %i 'ntriri, Compararea social oferind
reperele o)iective necesare consolidrii imaginii de sine. Dup cum demonstrea( L&
Festi#ge" /1>541, procesul comparrii sociale este esenial at.t pentru formarea %i
modelarea personalitii , conduitelor interpersonale %i imaginii de sine, c.t %i pentru a
se putea sta)ili ceea ce este )ine, adevrat, frumos sau <ust 'n viaa social.
Compararea social este un proces continuu, care 'ncepe 'nc din perioada copilriei
/faimoasele 8'ntreceri9 specifice v.rstei1, capt o pondere deose)it 'n adolescen %i
continu de:a lungul 'ntregii viei, oferind criterii %i (one de certitudine 'n varietatea %i
fluiditatea vieii cotidiene. Fcolile a)solvite, mediul social frecventat, re%edina
deinut, grupurile de apartenen, statutul material al familiei %.a. constituie 'n mod
curent )a(a unei continue comparri sociale prin care ne reglm imaginea de sine i
atitudinile fa de noi 'n%ine %i fa de cei din <ur.
@ocul de rol2 0ituaiile sociale 'n care ne implicm afectiv %i motivaional sunt de
natur s influene(e anumite (one ale eului %i imaginii de sine2 aceste influene sunt
'n consonan cu rolurile pe care le <ucm %i ni le asumm. Prin acceptarea %i
interpretarea unui rol social se produce un fenomen de identificare cu normele care
reglea( din punct de vedere sociocultural comportamentul specific respectivului rol,
caracteristicile acestuia fiind interiori(ate %i asumate. *n timp, are loc un comple+
proces de modelare a personalitii %i imaginii de sine, astfel 'nc.t o)servatorul e+tern
avi(at poate identifica cu u%urin statutul social sau profesional al cuiva 'n funcie de
10=
trsturile rolului dominant pe care 'l <oac, trsturi care au devenit vi(i)ile prin
comportamentul general al celui 'n cau(. #amenii care interpretea( roluri pu)lice
a<ung s se identifice cu acestea, imaginea de sine modific.ndu:se sensi)il 'n funcie
de natura rolurilor %i caracteristicile acestora. 6stfel, se poate sta)ili profesia unei
persoane, calitatea de conductor sau su)altern, statutul material %.a. 2
comportamentul general devine 8transparent9 'n raport cu rolurile principale cu care
ne identificm 'n diferite perioade din via.
*n conclu(ie la cele pre(entate mai sus, rolurile pe care le interpretm cu convingere
nu rm.n un simplu e+erciiu e+terior %i fr consecine2 dimpotriv, acestea
modelea( cel mai adesea personalitatea noastr, conferindu:i caliti care iniial
aparineau numai rolului <ucat, nu %i persoanei puse s interprete(e acel rol. Deci,
persona(ul se insinueaz n structura persoanei, induc#ndu-i caracteristicile sale.
!i"erenierea social. #rgani(area personalitii presupune, paralel cu circumscrierea
eului, reali(area unei distincii clare 'ntre eu:cellalt %i eu:lume. 6ceast tendin spre
difereniere 'ncepe din primii ani de via, menin.ndu:se de:a lungul 'ntregii viei ca
un factor motivaional dintre cei mai importani. *ntr:un mod foarte activ, ma<oritatea
oamenilor face un efort intens %i permanent pentru a:%i crea un eu distinctiv %i
original, acion.nd 'n acest sens at.t asupra propriei persoane, c.t %i asupra mediului
imediat. Comparaia social, pe l.ng capacitatea de a oferi refereniale 'n procesul
evalurii psihosociale, constituie %i o modalitate direct de identificare a acelor
atri)ute care ofer distinctivitate propriei personaliti.
Levoia de unicitate, foarte puternic 'n special 'n societatea occidental
contemporan, determin oamenii s evite toate situaiile 'n care pot fi asemntori
celorlali. $esurse %i eforturi deose)ite vor fi investite 'n scopul o)inerii unei
diferenieri %i originaliti care s le marche(e personalitatea %i mediul2 medul de a se
'm)rca, o)iectele pe care %i le procur, amena<area locuinei, mediul pe care 'l
frecventea(, hoo)E:urile %i sporturile practicate %.a. : toate acestea vor fi folosite ca
modaliti eficiente de satisfacere a nevoii de unicitate. Chiar atunci c.nd unele dintre
aceste elemente par comune /automo)ile, aparatur electronic de serie, 'm)rcminte
%i o)iecte personale etc.1, ele vor fi 'nvestite afectiv cu atri)ute speciale, astfel 'nc.t
pentru cel 'n cau( ele vor cpta atri)utul unicitii su)iective.
al
Nu2e"oase ce"cet/"i au 3ost e3ectuate 5# leg/tu"/ cu 3acto"ii 0i e3ectele
di3e"e#)ie"ii sociale4 2ai ales 5# cad"ul u#o" co2u#it/)i ete"oge#e di# 1u#ct de
,ede"e et#ic4 "eligios4 cultu"al sau eco#o2ic CMcCu"ie4 S#=de"4 F"o29i#4
e"ge# 0&a&D& Folosi#du>se 2etoda autodesc"ie"ii4 s>a co#statat c/ su+iec)ii
chestio#a)i au te#di#)a ge#e"al/ de a se ca"acte"i.a 5# 1"i2ul "B#d 1"i# ceea ce
5i deose+e0te de ceilal)i& Ast3el4 dac/ 5#t">u# g"u1 2a@o"ita" de al+i se g/sesc 0i
cB)i,a #eg"i4 ace0tia ,o" a2i#ti 5# 1"i2ul "B#d c/ su#t de culoa"e4 3a1t ce #u se
5#tB21l/ dac/ g"u1ul 2a@o"ita" este tot de culoa"e& O"ica"e t/ ca"acte"istic/
disti#cti,/ este i#,ocat/ 1"io"ita"4 ceea ce de2o#st"ea./ i21o"ta#)a deose+it/ a
di3e"e#)ie"ii sociale 5# de3i#i"ea eului 0i ela+o"a"ea i2agi#ii de si#e& La #i,elul
cel 2ai 5#alt de o+iecti,a"e a 1e"so#alit/)ii4 c"eati,itatea 1oate 3i co#side"at/ o
2odalitate su1e"ioa"/ de di3e"e#)ie"e social/ 0i i#te"1e"so#al/&
,emoria i imaginea de sine. Hla)orarea eului %i a imaginii de sine presupune un
proces continuu de integrare %i interpretare a informaiei endogene %i e+ogene privind
propria persoan %i relaiile sale cu mediul. Din aceast perspectiv, este de presupus
c memoria : datorit capacitii sale de reactuali(are selectiv a unor informaii
privind istoria individual, poate influena profilul %i dinamica imaginii de sine.
0e impune necesitatea e+istenei unor mecanisme de autoreglare spontan.
/feed:)acJ:uri1, care. s asigure automeninerii imaginii de sine, %i a s stemelor
10>
atitudinile, relaionale %i comportamentale pe care le condiionea(, 'ntre anumite
limite de sta)ilitate %i coeren. De altfel, psihicul uman, datorit calitilor sale de
sistem comple+ cu autoreglare implic 'n mod necesar e+istena acestor mecanisme la
toate nivelurile %i 'n toate formele sale de manifestare2 deci, inclusiv la nivelul eului ,
ca structur central a personalitii %i a imaginii de sine , ca modalitate de
o)iectivare a eului 'n planul autorefle+ivitii con%tiente.
Principalele modaliti de automeninere a imaginii de sine 'n diferitele 'mpre<urri de
via sunt urmtoarele-
'utovalidarea ipotezelor despre sine. Pe )a(a informaiilor primite din e+terior, 'n
urma proceselor de reflectare %i comparaie social : 'n special, ne formulm anumite
ipote(e despre noi 'n%ine, ipote(e care pot cpta, prin simplul fapt al e+istenei lor, o
deose)it capacitate structurant pentru sistemul nostru atitudinal %i comportamental.
6ceast capacitate este cu at.t mai mare cu c.t imaginea format pe aceast cale se
afl 'n concordan cu unele trsturi ale eului ideal. *n aceast situaie, meninerea
ipote(ei despre sine capt o deose)it funcie motivaional, determin.nd alegerea
unui comportament social prin care aceasta s fie validat. De e+emplu, dac ne:am
format impresia c suntem un om generos sau cura<os, vom cuta s ne manifestm 'n
a%a fel, %i 'n asemenea situaii, 'nc.t s se confirme imaginea format despre noi
'n%ine. *ns, acion.nd de:a lungul timpului, fora motivaional de autovalidare
determin 'n mod efectiv structurarea pe aceast direcie a personalitii. 6cesta este
un mecanism activ, care contri)uie la transformarea virtualitilor 'n realitate
psihologic, respectiv la valori(area personalitii pe direcia idealurilor %i aspiraiilor
specifice su)iectului.
'filierea selectiv la mediul social. # alt modalitate de meninere a imaginii de sine
este aceea de a cuta acele medii sociale /persoane, grupuri, organi(aii, activiti,
profesii %.a.1 care s corespund 'n cea mai mare msur aspiraiilor %i motivaiilor
eseniale ale eului. Prin aceast afiliere selectiv la mediu oferim celorlali informaii
care s le permit s ne interprete(e 'n sensul propriei imagini pe care o avem despre
noi 'n%ine. Cercetrile arat c eforturile oamenilor de a oferi celorlali informaia care
s corespund propriilor imagini despre ei 'n%i%i este cu at.t mai mare cu c.t e+ist
semnale c ace%tia nu 'i aprecia( 'n sensul dorit.
De e+emplu, dac ne considerm o persoan socia)il, iar din partea celor din <ur
primim semnale prin care ni se recunoa%te aceast caracteristic, nu vom face eforturi
deose)ite de a o su)linia 'n continuare2 dimpotriv, dac primim semnale c cei din <ur nu ne
consider ca atare, vom 'ncerca toate mi<loacele de a le demonstra aceast trstur, recurg.nd
chiar la gesturi %i aciuni ostentative.
2aionalizarea opiniilor contrare. Fr 'ndoial, nu toate informaiile pe care le
primim din partea celor din <ur concord cu imaginea pe care ne:am format:o despre
noi 'n%ine. *n acest ca( pot intra 'n funciune o serie de mecanisme psihosociale prin
care vom 'ncerca s modificm opiniile neconcordante- persuasiunea, amplificarea
informaiei favora)ile validrii propriei opinii, ignorarea opiniilor nefavora)ile sau
8raionali(area9 acestora. *n sens psihanalitic, prin raionali(are se 'nelege un
procedeu prin care su)iectul 'ncearc s dea o e+plicaie coerent din punct de vedere
logic, sau accepta)il din punct de vedere moral, unei atitudini, aciuni, idei sau
sentiment, ale cror motive reale nu 'i sunt accesi)ile, sau sunt de neacceptat 'n plan
afectiv %i motivaional /v.11&1. 6v.nd multiple articulaii incon%tiente,
raionali(area
constituie o modalitate frecvent de a face compati)il o anumit imagine pe care ne:
am format:o despre noi 'n%ine cu opiniile care o contra(ic. 'n acest ca( se caut
8e+plicaii raionale9, prin invocarea unor trsturi ale persoanei care emite asemenea
opinii neconvena)ile- 8nu 'nelege despre ce este vor)a9, 8este invidioas9, 8vrea s
110
se r()une9 etc. Desigur, e+ist %i posi)ilitatea ca 'n situaia 'n care opiniile contrare
sunt numeroase, sau provin din partea unor persoane cu un 'nalt prestigiu profesional
sau moral, su)iectul s 'ncerce s:%i modifice propria sa imagine, prin intermediul
reflectrii %i comparaiei sociale.
!re)uie remarcat c %i mecanismele de aprare a eului la care ne:am referit anterior
intervin 'n procesul comple+ al meninerii imaginii de sine 'n condiiile unei mari
varia)iliti a stimulilor care acionea( asupra su)iectului %i a diversitii situaiilor
sociale 'n care acesta este implicat.
Eul i +nelegerea emoiilor
Hmoiile repre(int una dintre principalele dimensiuni ale vieii suflete%ti, 'nelegerea,
interpretarea %i racordarea acestora la celelalte dimensiuni ale vieii psihice in.nd de
funcia sintetic:integratoare a eului. *ntr:adevr, atitudinile %i comportamentele sociale
au 'n structura lor: pe l.ng dimensiunea cognitiv %i cea a+iologic : %i o dimensiune
afectiv, care repre(int at.t fondul general pe care se structurea( celelalte
componente, c.t %i un important factor de energi(are %i orientare a activitii psihice :
'n general, %i a comportamentului social : 'n special.
*ns, dup cum demonstrea( ma<oritatea teoriilor care se refer la acest domeniu,
strile emoionale au o puternic condiionare sociocultural %i psihosocial, astfel
'nc.t 'nelegerea acestora : mai ales su) aspectul rolului <ucat 'n structurarea eului %i a
formrii imaginii de sine: condiionea( 'n mare msur decodificarea mecanismelor
psihosociale care fundamentea( relaiile interpersonale, fenomenele de grup sau de
mas, producerea comportamentelor deviante sau delincveniale %.a.
Fenomenele legate de producerea %i 'nelegerea emoiilor pot fi a)ordate din trei
perspective teoretice principale- biologic, cognitiv i constructivist.
Din perspectiv biologic, emoiile sunt interpretate ca o consecin a unor procese
fi(iologice- anumite particulariti con<uncturale ale proceselor nervoase, endocrine,
respiratorii, circulatorii %.a., determin apariia unor stri emoionale specifice /furie,
fric, tristee, surpri(, )ucurie etc.1. Pornind de la teoria lui Ch& !a":i# /1=?21, se
accept ideea c e+ist o anumit continuitate genetic 'ntre reaciile emoionale la om
%i la animale, aceste reacii av.nd 'n principal o funcie adaptativ- frica este un
rspuns natural la pericol, furia semnali(ea( pre(ena unui o)stacol care tre)uie
distrus, )ucuria o stare )enefic care tre)uie meninut etc.
De%i nu au putut fi identificate modificri fi(iologice specifice fiecrei stri
emoionale, 'n spri<inul acestei teorii sunt invocate e+perimentele care arat c
anumite stri emoionale fundamentale /fericirea, tristeea, m.nia, teama, surpri(a %i
de(gustul1 au putut fi recunoscute 'ntr:o msur semnificativ dup e+presia facial
de ctre su)ieci aparin.nd unor culturi diferite /0U6, Chile, Taponia1, ceea ce pare
s sugere(e c e+presiile emoionale faciale sunt universale. Pentru a se elimina
factorul unei posi)ile modelri a e+presiilor prin mass:media e+perimentele au fost
reluate pe mem)rii unor tri)uri i(olate2 re(ultatele arat c %i 'n acest ca(, pentru
emoii precum frica, m.nia %i fericirea, e+presiile faciale au putut fi recunoscute 'ntr:o
proporie semnificativ. *n consecin, se poate presupune c e+ist o anumit )a(
genetic a emoiilor, 'ns acestea suport o puternic modelare %i condiionare social,
care nu poate fi ignorat. Folosind acest suport teoretic, au fost puse la punct tehnici
de inducere a unor stri emoionale prin intermediul retroaciuni faciale, pe )a(a te(ei
c e+presiile faciale, oferind informaii asupra unei stri emoionale, implicit o poate
amplifica /La#.etta, 1>?&1.
111
Din perspectiv cognitiv, emoiile : de%i posed o component )iologic : sunt
identificate prin atri)uire, adic prin ata%area unor denominativi socioculturali.
6ceast concepie are la )a( teoria )ifactorial a emoiilor, ela)orat de S&
Schachte" /1>&41. Conform acestei concepii, circumscrierea unei emoii presupune
pre(ena a doi factori- a1 unul )iologic, nespecific, const.nd dintr:o activare
fiziologic generalizat2 )1 altul cognitiv:denominativ, de natur sociocultural, care
specific natura emoiei /QetichetaQ care se ata%ea( strii de activare generali(at1.
Deci, ceea ce credem c simim depinde 'n mod esenial de regulile socioculturale
care sugerea( ceea ce este 8firesc9 s trim din punct de vedere afectiv 'ntr:o
anumit 'mpre<urare. De%i suscepti)il de critici de natur metodologic %i
conceptual, in.nd mai ales de do(a de ar)itrar ce se poate manifesta 'n 8etichetarea9
strilor emoionale, dar %i de lipsa unei stri de activare preala)il 'n anumite stri
emoionale /tristee, admiraie, suprare etc.1, teoria )ifactorial a deschis o nou
perspectiv 'n acest domeniu. Una dintre acestea se refer la fenomenul reatribuirii
strilor emoionale- oferind su)iecilor un anumit tip de informaie, starea lor
emoional poate fi modelat %i redirecionat 'ntr:un sens convena)il /diminuarea
durerii2 inducerea efectului 8place)o9, amplificarea plcerii se+uale 'n cadrul unui
cuplu 8o)osit9, mrirea re(istenei la aciunea anumitor factori potenial agresivi %.a.1.
Din perspectiv constructivist, emoiile sunt re(ultatul direct al aciunilor
socioculturale, av.nd caracterul unor 8constructe9 fr un suport )iologic esenial.
"ediul social este cel care sta)ile%te at.t modul de a reaciona emoional 'ntr:o
anumit 'mpre<urare, c.t %i forma convena)il pentru respectiva manifestare. *ntr:un
anumit conte+t se consider 8normal9 s te 'nfurii , de e+emplu2 iar aceast
manifestare emoional 'm)rac o anumit form, diferit de la o cultur la alta.
Cercetrile de antropologie cultural susin consistent acest punct de vedere, 'n cadrul
diferitelor culturi e+ist.nd modele stricte de manifestare emoional care, uneori, au
chiar caracterul unei rituali(ri reglat prin reguli consensuale.
Hste evident c nu tre)uie s a)soluti(m nici una dintre aceste teorii2 strile
emoionale fiind fenomene comple+e 'n cadrul crora intervin o multitudine de
factori, dintre care cei mai importani sunt cei de natur )iologic, psihologic %i
cultural. Ponderea factorilor este diferit de la o situaie la alta2 %i de la o persoan la
alta, anali(a conte+tual fiind aceea care poate permite 'nelegerea nuanat a strilor
emoionale. *ns, pentru orice situaie, 'nelegerea propriilor emoii echivalea( cu o
mai )un cunoa%tere a propriei personaliti-
4.Givelul de aspiraie n activitatea persoanei
Fiind elementul constitutiv al oricrei structuri sociale, persoana se o)iectivea( 'n
planul e+istenei sociale prin intermediul activitii. *n consecin, parametru calitativi
%i cantitativi ai activitilor desf%urate 'n diferitele etape ale vieii individuale,
precum %i modalitile de raportare proiectiv:anticipativ la performana social vor
deveni una dintre cele mai semnificative dimensiuni ale persoanei %i dinamicii sale
sociale. Givelul de aspiraie constituie unul dintre cei mai relevani indicatori privind
structura motivaional, atitudinea proiectiv %i capacitatea de autoreali(are a
persoanei.
.ivelul de aspiraie - delimitri conceptuale
112
Conceptul a fost introdus de %coala dinamist a lui Z. 7e[in, fiind legat de a%a:numita
8tensiune spre scop9, o)servat de muli ali cercettori. *ntr:un sens general, nivelul
de aspiraie reprezint nivelul calitativ de realizare a scopului unei activiti la care
subiectul se declar satisfcut. Definiiile propuse de diferii autori pre(int un mare
grad de convergen. 6stfel, pentru F& Ho11e nivelul de aspiraie se refer la
scopurile, e+pectaiile sau revendicrile unei persoane privind reali(rile sale viitoare
'ntr:o sarcin dat, iar pentru <& F"a#9 este nivelul performanei viitoare 'ntr:o sarcin
familiar pe care individul 'ncearc s o ating e+plicit, cunosc.nd nivelul
performanelor anterioare 'n acela%i tip de sarcin />5, 1201.
Constituirea nivelului de aspiraie este re(ultatul unui raport comple+ %i dinamic
dintre imaginea de sine, reperele de performan oferite de cei din <ur 'n activiti
similare, nivelul performanelor anterioare ale su)iectului, evaluarea condiiilor
generale %i particulare 'n care se desf%oar activitatea, fondul motivaional %i fora de
autoreali(are a eului. #dat format, nivelul de aspiraie devine un factor motivaional
esenial care vectori(ea( eforturile persoanei 'n sensul atingerii unor scopuri,
sta)ilind totodat reperele autovalori(rii sociale.
Cercetrile e+perimentale desf%urate de ;& Le:i# evidenia( o suit de secvene %i
procese adiacente formrii %i manifestrii nivelului de aspiraie, 'n calitatea sa de
element funcional %i motivaional esenial pentru desf%urarea activitilor
individuale %i sociale. Dinamica constituirii nivelului de aspiraie are urmtoarea
form general .
$aportul dintre scopul aciunii, nivelul de aspiraie %i performana real este anali(at
de ;& Le:i# prin intermediul unor noiuni cone+e cu o incontesta)il valoare
operaional. 6stfel-
scopul ideal este dat de performana optim care teoretic parte fi atins 'n
condiiile date2
scopul aciunii , echivalent valoric cu nivelul de aspiraie, este re(ultatul
evalurii conte+tuale a posi)ilitilor concrete de a atinge o anumit performan,
'n condiiile unei anumite e+periene anterioare privind acela%i tip de sarcin2 este
re(ultatul unui realism autoevaluativ %i circumstanial, care nu e+clude pstrarea
unui anumit model ideal de performan2
diferena intern este definit de decala<ul dintre scopul ideal %i scopul
aciunii, fiind e+presia gradului de realism manifestat de su)iect 'n condiii
determinate de aciune, pe de o parte, %i a tensiunii motivaionale de reali(are a
eului ideal, pe de alt parte2
nivelul de ncredere este e+presia 'ncrederii su)iective 'n %ansa de a atinge
scopul aciunii2
diferena de reuit /diferena de reali(are1 este dat de decala<ul dintre nivelul
de aspiraie /scopul aciunii1 %i nivelul de reali(are efectiv a sarcinii, put.nd avea
valori po(itive sau negative.
Pornind de la un e+periment care vi(a rolul instructa<ului ver)al 'n declan%area
nivelului de aspiraie, L& Festi#ge" introduce o nou %i interesant distincie 'ntre
dou concepte p.n atunci nedifereniate- nivelul de e$pectaie i nivelul de aspiraie.
Givelul de e$pectaie e+prim gradul de speran investit de su)iect 'n reali(area unei
sarcini definite /'ncredere 'n reu%it12
Givelul de aspiraie propriu:(is, respectiv nivelul de reali(are pe care su)iectul se
a%teapt s:1 o)in, cu o anumit pro)a)ilitate, 'ntr:un anumit domeniu de activitate
/evaluarea realist a %ansei1.
113
0entimentele re(ultate 'n urma succesului sau e%ecului 'ndeplinesc at.t o funcie
motivaional intrinsec, c.t %i una de autoregla< comportamental, induc.nd tendina
de modificare adaptativ a nivelului de aspiraie 'n funcie de performanele o)inute
'n secvenele anterioare ale activitii.
.ivelul de aspiraie i reuita social
Lumeroase cercetri arat c mediul sociocultural parte avea o influen esenial 'n
desf%urarea procesului de fi+are a nivelului de aspiraie %i de modelare a atitudinii
fa de succes sau e%ec- societile care promovea( modelele competiionale %i de
reu%it personal facilitea( un 'nalt tonus motivaional %i de autoreali(are, implicit
tendina de fi+are a unui nivel de aspiraie superior2 dimpotriv, societile
8egalitariste9, 'n care performana individual nu este apreciat, limitea(
comportamentele competiionale %i determin scderea general a nivelului de
aspiraie a mem)rilor si.
Dinamica general a unei societi, c.t %i dinamica evoluiei personale pot fi evaluate
prin intermediul unui set de indicatori, dintre care cei mai importani sunt cei legai de
tipul de model performanial promovat de societate, atitudinea fa de performana
de e$cepie, tolerana la eec, nivelul mediu de aspiraie i gradul mediu de ncredere
n reuit.
0inteti(.nd, putem aprecia c performana o)inut 'n diferite tipuri de activiti este
condiionat de o serie comple+ de factori psihoindividuali %i psihosociali care se
condiionea( reciproc : %i anume-
gradul de de(voltare a aptitudinilor implicate 'n respectiva activitate2
e+periena acumulat 'n activiti de acela%i tip sau similare2
tonusul motivaional general %i specific2
capacitatea de mo)ili(are %i meninere a efortului psihofi(ic necesar
desf%urrii activitii2
po(iia ocupat 'n cadrul structurilor sociale 'n perimetrul crora se desf%oar
activitatea2
importana activitii 'n plan individual %i social2
climatul psihosocial e+istent 'n cadrul grupului de apartenen2
natura modelelor de performan promovate de mediul sociocultural %i de
organi(aiile sau instituiile de apartenen sau de referin2
tipul %i nivelul de recompens sau sanciune acordate pentru reu%it sau e%ec 'n
ca(ul respectivului gen de activitate2
nivelul de aspiraie formulat de su)iect /ca o sinte( a factorilor mai sus
menionai1 %i gradul de 'ncredere 'n propria reu%it2
performana /nivel de reu%it sau e%ec1 o)inut 'n activitile anterioare 2
unele caracteristici ale situaiei concrete 'n care se desf%oar aciunea.
Pro)lematica legat de nivelul de aspiraie %i influena acestuia asupra
comportamentului performanial a suscitat numeroase cercetri e+perimentale. Unele
dintre cele mai interesante se refer la influena reu%itei sau e%ecului dintr:o secven
anterioar asupra nivelului de aspiraie formulat pentru urmtoarea secven a
activitii /;& Le:i#4 L& Festi#ge"4 <&!& F"a#94 F& Ro+a=e1.
114
0inteti(.nd re(ultatele acestor cercetri, se poate apro+ima urmtoarea corelaie 'ntre
dinamica nivelului de aspiraie %i performana o)inut 'ntr:o secven anterioar a
activitii-
Performana
anterioar
Livelul de aspiraie pentru secvena urmtoare
Cre%tere "eninere 0cdere
0ucces &5 G 25 G 10 G
H%ec 10 G 15 G ?5 G
0e o)serv c dup succesul o)inut 'ntr:o secven anterioar a activitii 'ncrederea
'n sine cre%te aprecia)il, corelativ cu tendina cre%terii nivelului de aspiraie. *n ca(ul
e%ecului efectul este %i mai vi(i)il- pe fondul scderii gradului de 'ncredere 'n sine,
tendina general este aceea de scdere drastic a nivelului de aspiraie. 6tunci c.nd
aceste condiionri se produc 'n lan /serii de e%ecuri sau succese sistematice1, efectele
asupra personalitii pot fi deose)it de puternice, induc.nd apariia unor trsturi de
personalitate care pot marca semnificativ destinul social al unei persoane- optimism
sau pesimism, tendina spre e%ec, ne'ncrederea 'n sine etc.2 'n sens general, se poate
produce 'nscrierea
persoanei pe o anumit direcie evolutiv ascendent sau descendent, cunoscut fiind
faptul c succesul are tendina s atrag succesul, iar e%ecul atrage e%ecul. 0oluia
terapeutic const 'n 8ruperea9 lanului de condiionri negative, schim)area
domeniului de activitate, cre%terea gradului de 'ncredere 'n propriile posi)iliti printr:
o mai )un autocunoa%tere %.a.
Fi+area unui nivel de aspiraie realist repre(int o pro)lem important legat de
comportamentul performanial. *n acest conte+t, se poate de(volta tendina unei
persoane de a se su)aprecia sau supraaprecia, tendin care 'n anumite condiii
favori(ante poate deveni o caracteristic a personalitii, cu efecte importante asupra
capacitii de adaptare la mediul social. 0e constat c am)ele tendine pot conduce la
e%ec e+istenial, datorit dificultilor implicite de raportare realist a persoanei la
e+igenele mediului.
"upraaprecierea poate fi at.t re(ultatul unei gre%ite aprecieri a dificultii sarcinii %i a
condiiilor 'n care se desf%oar activitatea, c.t %i al unei eronate imagini despre sine.
*n aceste condiii, implicarea 'n activitate conduce la un e%ec datorat imposi)ilitii de
a re(olva sarcina a crei dificultate dep%e%te capacitatea re(olutiv a persoanei. Dac
situaia se repet de mai multe ori, su)iectul se va afla 'ntr:o situaie conflictual care
poate fi re(olvat fie prin reevaluarea condiiilor %i dificultii sarcinii, fapt ce
presupune reformularea nivelului de aspiraie, fie prin operarea unor modificri
asupra imaginii de sine. Dac acest lucru nu este posi)il, su)iectul recurge deseori la o
8raionali(are9 a situaiei, invoc.nd motive aparente care s <ustifice e%ecul- condiii
nefavora)ile care nu puteau fi prev(ute, dar deseori %i Qculpa)ili(areaQ celor din <ur
/atitudini ostile, invidie, 'ncercri de sa)otare etc.1. 6tunci c.nd imaginea de sine este
hipertrofiat, datorit unui mediu familial sau %colar e+cesiv de protector , de
e+emplu, se poate 'nt.mpla ca ie%irea din situaia conflictual s se reali(e(e prin
de(voltarea unui comple+ de persecuie, sau a unuia de inferioritate, cu consecine
negative asupra evoluiei %i integrrii sociale a persoanei respective.
115
0u)aprecierea este cel mai adesea re(ultatul unei su)evaluri a propriilor capaciti
fi(ice %i intelectuale, derivat dintr:o incorect cunoa%tere de sine, sau datorit unor
circumstane nefavora)ile care au fcut ca unele capaciti reale ale persoanei s nu se
poat o)iectiva 'n performan social. Pe acest fond su)iectul poate de(volta un sentiment de
ne'ncredere 'n sine, pruden e+cesiv, diminuare a nivelului de aspiraie %.a. *n acest ca( e%ecul deriv
din imposi)ilitatea unei adecvate valori(ri sociale a aptitudinilor reale ale su)iectului, pe fondul unui
sentiment de nereali(are, insignifian sau ratare social.
Pentru am)ele situaii, care sunt cel mai adesea re(ultatul unor carene ale procesului instructiv:
educativ, asistena psihologic calificat poate conduce la dep%irea strilor de frustrare care re(ult
totdeauna 'n urma unor e%ecuri profesionale sau sociale.
*n conclu(ie, cele mai )une premise pentru reu%ita social le ofer o )un cunoa%tere de sine, pe linia
posi)ilitilor re(olutive %i aptitudinilor personale, a capacitii de efort %i focali(are pe sarcin, pe
fondul unei atitudini realiste, critice %i fle+i)ile fa de sine, fa de cei din <ur %i fa de caracteristicile
mediului social 'n care persoana evoluea(.
5."tatutul i rolul social n dinamica persoanei
, 6nali(ele referitoare la procesele %i fenomenele psihoindividuale care se produc 'n
conte+t relaional tre)uie s fie du)late de cercetarea proceselor relaionale ca atare,
precum %i de relevarea modalitilor prin care personalitatea se manifest 'n plan
interpersonal %i sociocultural. 6cest fapt devine posi)il prin introducerea noiunilor de
statut %i rol, care e+prim po(iiile, funciile %i comportamentale persoanei derivate
din calitatea sa de element activ al unor structuri sociale determinate.
!elimitri conceptuale
0tatutul define%te caracteristicile unei po(iii ocupate 'n cadrul unei structuri sociale-
grup, organi(aie sau instituie. Fiecare dintre aceste structuri se caracteri(ea( printr:
un ansam)lu de po(iii articulate structural %i funcional, astfel 'nc.t s se asigure
atingerea scopurilor care sunt raiunea lor de a fi. *n consecin, fiecrei po(iii 'i sunt
preci(ate funciile, drepturile, ndatoririle i modelele comportamentale considerate
de(ira)ile. 6ceast accepie a noiunii este susinut de cei mai muli psihosociologi,
cu unele diferene sau accente nesemnificative. 6stfel, pentru <& Stoet.el 0tatutul
desemnea( ansamblul de comportamente pe care o persoan le poate atepta sau
pretinde din partea altora, n virtutea poziiei pe care o ocup n viaa social. *n
aceast accepie, 0tatutul are at.t o latur o)iectiv, definit prin elementele
e+terioare, o)serva)ile ale comportamentelor statutare, c.t %i una su)iectiv, const.nd
din aprecierea %i atitudinea persoanei fa de po(iia pe care o ocup.
$eali(area optim a finalitii unui activiti /atingerea unor scopuri, satisfacerea
tre)uinelor materiale sau spirituale ale mem)rilor etc.1 este condiionat de o corect
definire %i articulare a statutelor 'n cadrul structurii generale a sistemului social. Deci,
at.t definirea, c.t %i funcionalitatea statutelor nu pot fi concepute dec.t 'n cadrul unei
reiele interaciionale de po(iii sociale, 'n care atri)uiile, drepturile %i 'ndatoririle sunt
precis circumscrie, astfel 'nc.t s nu apar suprapuneri sau hiatusuri. &uncia unui
statut const 'n contribuia fiecrei poziii la realizarea scopurilor grupului sau
instituiei sociale, 'ntr:un anume conte+t social. *n consecin, unul %i acela%i statut
poate avea funcii diferite, determinate de conte+tul sociocultural concret.
*n cadrul diferitelor culturi pot e+ista diferene sensi)ile 'n ceea ce prive%te definirea
%i sta)ilirea funciilor unor po(iii sociale. 6stfel, 0tatutul omului )tr.n este total
diferit 'n societatea occidental contemporan fa de cel din cadrul unor culturi
tri)ale- 'n primul ca( po(iia este definit prin calitatea de pensionar, cu atri)uii
sociale e+trem de restr.nse2 'n al doilea ca( este o po(iie cu totul privilegiat, de
11&
'nelept al colectivitii, av.nd o mare putere de deci(ie %i control prin intermediul
instituiei 8sfatul )tr.nilor9. Drepturile, 'ndatoririle, modelele comportamentale
practicate 'n cele dou situaii sunt nu numai diferite, dar se afl plasate 'ntr:un cu
totul alt sistem interacional de po(iii sociale- statutul de copil sau adult, femeie sau
)r)at, v.ntor sau r()oinic , toate sunt preponderent derivate din coordonatele de
)a( ale respectivei culturi, %i numai 'n mic msur din coordonatele o)iective ale
unei stri naturale /v.rsta )iologic, de e+emplu1. Configuraia %i coninutul statutelor
se poate modifica %i 'n timp, prin mutaii calitative.
)lasificarea statutelor se poate face pe )a(a mai multor criterii-
1. Dup modul cum au fost o)inute de persoan, statutele pot fi prescrise /dup
criterii de v.rst, se+, etnie, religie, naionalitate1, sau dob#ndite /prin profesie,
activitate politic sau economic etc.1.
2. Dup natura instanei care le instituie, statutele pot fi formale /impuse de o
instituie oficial1, sau informale /generate consensual 'n cadrul unor grupuri
sau asocieri spontane1.
3. Dup durat, statutele pot fi temporare /con<uncturale, cu o durat relativ
redus1, sau permanente.
6t.t statutele considerate individual, c.t %i reeaua de statute prin care se configurea(
un sistem social 'ndeplinesc o serie de funcii comple+e- organi(ea( viaa social,
prin sta)ilirea po(iiilor %i a regulilor de su)ordonare %i coordonare dintre acestea2
asigur eficiena activitilor sociale, prin sta)ilirea funciilor %i responsa)ilitilor
fiecrei po(iii din structura sistemului social2 reglea( raporturile interpersonale, prin
intermediul nonmelor %i modelelor comportamentale pe care le impun2 creea( (one
de 8certitudine %i predicti)ilitate9 'n cadrul vieii sociale, cu efecte po(itive asupra
climatului social %i performanelor individuale %i colective %.a.
/olul se define%te ca modalitatea concret prin care o persoan ndeplinete
prescripiile statutare. $olul are valoare de e+presie a persoanei care ocup un anumit
statut, fiind re(ultatul unei interaciuni dinamice 'ntre normele %i modelele impuse
unei anumite po(iii sociale %i spontaneitatea creatoare a su)iectului. Persona<ul este
re(ultatul sinte(ei dintre prescripiile %i modelele comportamentale statutare %i
originalitatea personalitii su)iectului, care dau o form distinct comportamentului
de rol.
Dup cum re(ult din cercetrile e+perimentale dedicate acestei teme,
caracteristicile comportamentelor de rol ale unei persoane aflat 'ntr:o anumit
situaie social depind de o multitudine de factori- a1 modul cum persoana
percepe prescripiile %i modelele aferente statutului pe care 'l ocup2 )1
aptitudinile %i capacitile reale de care dispune pentru a o)iectiva
repre(entrile sale referitoare la rolul pe care tre)uie s:1 <oace2 c1 imaginea
de sine %i nivelul de aspiraie pe care %i:1 propune pentru activitile aferente
rolului asumat2 d1 sistemul de relaii interpersonale 'n care urmea( a se
desf%ura <ocul de rol /relaii actuale sau anterioare, reale sau imaginate etc.12
e1 e+periena personal acumulat 'n situaii similare2 f1 natura %i calitatea
statutelor cone+e pe care le ocup - statutul social /prestigiu 'n cadrul grupului
sau instituiei1, statutul economic /valorile %i posi)ilitile materiale de care
dispune1, statutul cultural %i profesional /nivelul de instrucie %i prestigiul
profesional1 %.a.2 g1 particularitile grupului sau instituiei 'n cadrul creia se
desf%oar <ocul de rol /tipul grupului sau instituiei, gradul de formalism sau
11?
li)eralism pe care 'l promovea(, permea)ilitatea la inovaie etc.12 h1
creativitatea social %i profesional .
$olul apare ca o sinte( a factorilor mai sus menionai, 'n care nota dominant este
dat 'ns de personalitatea su)iectului implicat 'n <ocul social.
Dup All1o"t, *ntre noiunile de statut %i rol e+ist un raport de complementaritate
dialectic, acestea repre(ent.nd dou faete ale persoanei aflate 'n relaie- statutul
desemnea( aspectul static %i structural al po(iiei ocupate, ale crei determinaii sunt
preponderent socioculturale2 rolul desemnea( aspectul dinamic %i particulari(at al
comportamentului persoanei care ocup respectiva po(iie, av.nd determinaii
preponderent psihoindividuale %i psihosociale. Prin asumarea unui rol persoana se
implic 'ntr:o activitate care vi(ea( implicit 'ndeplinirea funciilor statutului
corespondent, msura 'ndeplinirii acestor funcii depin(.nd direct de calitatea rolului
prestat de persoan.
Cu c.t o persoan este mai potrivit ocuprii unei anumite po(iii /prin nivel de
pregtire, e+perien social, capaciti aptitudinale, responsa)ilitate social etc.1, cu
at.t distana dintre prescripiile statutare %i comportamentul de rol este mai mic, ceea
ce se va reflecta %i 'n modul cum este apreciat la nivel social <ocul de rol. 6cest fapt
nu e+clude spontaneitatea %i creativitatea persoanei, aceste caliti manifest.ndu:se pe
direcia cre%terii performanelor structurii sociale 'n cadrul creia acionea(.
$olurile 'ndeplinesc dou funcii principale- 11 reglea( raporturile sociale, prin
intermediul normelor %i modelelor socioculturale care le fundamentea(, pe de o
parte, %i prin reeaua de relaii pe care le determin 'ntre mem)rii grupurilor sociale,
pe de alt parte2 21 asigur integrarea personalitii 'n plan intern, prin focali(area
'nsu%irilor, capacitilor %i proceselor psihice 'n raport cu <ocul de rol, iar 'n plan
e+tern prin racordarea la o)iectivele %i e+igenele activitii sociale de grup.
)lasificarea rolurilor se face pe )a(a unui evantai larg de criterii- a1 prin raportarea la
statutele corespondente /roluri de v.rst, se+, profesie, po(iie 'n familie sau alte
grupuri etc.12 )1 din punctul de vedere al li)ertii pe care o presupune /asumate li)er,
impuse, generate 'n situaii de stres12 c1 'n funcie de contri)uia persoanei /create,
preformate12 d1 dup criteriul temporalitii /pre(ente, viitoare, reminiscente12 e1 dup
forma de manifestare /rigide, fle+i)ile, amorfe12 f1 dup nivelul la care se produc
/instituionale, grupale, personale12 g1 dup raportul cu realitatea %i atitudinea
su)iectiv pe care o presupun /refu(ate, aspirate, visate, imaginate, virtuale,
sim)olice12 h1 dup criteriul constanei /permanente, intermitente, 'nt.mpltoare1 etc.
Una dintre calitile fundamentale ale persoanei const 'n aptitudinea de a adopta
roluri care s corespund at.t capacitilor sale, c.t %i situaiilor sociale 'n care se
gse%te plasat , ceea ce repre(int premisa o)inerii unor 'nalte performane sociale
%i reali(rii 'mplinirii de sine.
.iveluri de analiz a rolurilor
,6nali(a structurii %i dinamicii rolurilor tre)uie s se fac dintr:o tripl perspectiv-
instituional, interacional %i individual /==2 >52 1&4 %.a.1.
/olurile la nivel instituional. Din aceast perspectiv rolurile se caracteri(ea( prin
natura i caracteristicile sistemului de norme i modele prin care este prescris rolul
corespunztor unei anumite poziii sociale, precum i prin raportul pe care l menine
cu alte poziii sociale. Din acest punct de vedere, vom distinge- roluri instituionale,
corespun(.nd unor po(iii %i modele ale societii glo)ale /categorii de v.rst, se+,
etnie, clas social12 roluri funcionale, definite 'n cadrul grupurilor organi(aiilor %i
11=
instituiilor 'n funcie de po(iia ocupat %i raporturile cu celelalte po(iii, pe fondul
e+igenelor impuse de activitile de )a( prin care se definesc. Hvoluiile sociale, 'n
plan economic, politic, tehnologic, cultural sau religios determin schim)ri 'n
configuraia %i funciile rolurilor instituionale- se modific ierarhiile %i prioritile
sociale, funciile specifice rolurilor, e+pectaiile 'n raport cu acestea, modul de
relaionare 'n cadrul sistemului etc. Corespun(tor acestor modificri, rolurile
funcionale vor suferi procese de adaptare corespun(toare, de%i pot e+ista decala<e
'ntre cele dou procese evolutive, decala<e potenial generatoare de conflicte. Un
e+emplu edificator poate fi dat prin anali(a reelei de roluri %i 8definitorilor9
socioculturali ai acestora 'n dou momente ale procesului de evoluie a familiei ca
instituie social- pe de o parte, familia patriarhal, de tip medieval, structurat
ierarhic pe relaii de rudenie, desf%ur.ndu:%i activitatea specific 'n cadrul unei
gospodriei autarhice2 pe de alt parte, familia modern, restr.ns numerice%te,
desf%ur.nd activiti difereniate pe mem)ri, 'n cadrul unor grupuri cone+e,
structurate pe ori(ontal. Hvoluia social:istoric a determinat modificri ma<ore at.t
asupra modului de structurare a rolurilor 'n cadrul sistemului, c.t %i 'n ceea ce prive%te
determinanii normativi ai comportamentelor de rol. Date dou ca(uri de
e+emplificare, dac 'n primul ca( rolul tatlui:patriarh este de conductor necontestat
%i autoritar 'n aproape toate formele de activitate a familiei e+tins /clan1, 'n al doilea
ca( rolul este de sftuitor %i prieten, cu atri)uii e+trem de reduse dup ce t.nrul %i:a
'ntemeiat propria familie. Configuraia rolurilor2 precum %i funciile %i coninutul
acestora se pot modifica considera)il o dat cu mutaiile care au loc 'n cadrul
instituiilor sociale 'n plan istoric %i cultural.
$olurile la nivel individual. *n acest plan rolul este anali(at din perspectiva funciei
sale de e+presie %i o)iectivare social a persoanei. De%i societatea glo)al sau
grupurile de apartenen propun un rol standard pentru o anumit po(iie social,
persoana '%i ela)orea( rolul prin devieri mai mult sau mai puin ample de la acest
model, astfel 'nc.t intrarea 'n rol d msura originalitii %i spontaneitii creatoare a
su)iectului. Persona<ul repre(int e+presia compromisului dintre e+igenele %i
modelele sociale standard, pe de o parte, %i atitudinile, motivaiile %i capacitile
8interpretative9 individuale, pe de alt parte. Dup cum su)linia <& Maiso##eu,e ,
persona<ul astfel re(ultat 'ndepline%te o funcie de securi(are sau de valori(are, 'n
urmtoarele moduri- a1 persona<ul ca rol stereotip, ceea ce presupune conformarea
strict la modelul social %i a%teptrile celorlali2 )1 persona<ul ca masc, e+prim.nd
dorina su)iectului de a impune o anumit aparen, din oportunism sau intenie
manipulatorie2 c1 persona<ul ca refugiu, care reflect tendina su)iectului de a:%i crea
un ali)i moral sau o protecie a eului2 d1 persona<ul ca ideal personal, ca e+presie
compensatorie pentru eul profund al su)iectului %i aspiraiile sale cele mai 'nalte /1&4,
1>=1. De asemenea, vom putea identifica tipuri de persona<e difereniate pe criterii
literar:artistice sau psihiatrice .
$elaiile dintre sistemul de roluri <ucate %i personalitatea su)iectului sunt neliniare %i
deose)it de comple+e. 7a nivelul unui rol nu '%i gsesc e+presia toate componentele
personalitii, iar aceasta, la r.ndul su, nu poate fi conceput ca totalitatea rolurilor
<ucate de un su)iect. De%i 'n structurarea unui rol normele %i modelele sociale
conforme rolului standard au o pondere aprecia)il, factorii psihoindividuali implicai
sunt deose)it de semnificativi 'n ceea ce prive%te urmtoarele aspecte- structura
general a personalitii su)iectului /temperament, caracter, aptitudini generale %i
specifice, capacitatea de relaionare social, e+istena unor trsturi accentuate ale
personalitii sau a unor comple+e psihice12 configuraia c.mpului motivaional activ
'n situaia dat /tre)uine, motive, aspiraii2 intensitatea tre)uinelor de afirmare , %i
11>
recunoa%tere social2 carene 'n satisfacerea unor tre)uine )a(ale , materiale sau de
securitate12 componente atitudinale implicate 'n ela)orarea comportamentului social
/atitudinea fa de sine %i fa de ceilali, responsa)ilitatea social, conformism %i
atitudinea fa de nou, toleran, asumarea riscului, e+igen moral %i profesional,
etc.12 gradul de adapta)ilitate %i nivelul integrrii sociale a su)iectului2 e+periena
acumulat 'n situaii similare etc.
6nali(a tipului de persona< ne ofer o gam larg de informaii diagnostice %i
prognostice privind comportamentul social, natura determinanilor psihoindividuali %i
socioculturali ai acestuia, precum %i profilul atitudinal %i aptitudinal al persoanei.
!otodat, tre)uie remarcat c e+ist diferene importante la nivelul modalitilor
generale de construire a persona<ului 'n funcie de categoria de v.rst, se+, profesiune,
etnie, religie sau clas social.
/olurile la nivel interacional. 6sumarea %i e+ercitarea oricrui rol presupune o
situaie interacional, 'n care ansam)lul rolurilor din cadrul grupului sau organi(aiei
se complementari(ea( reciproc. Cu alte cuvinte, un rol nu se poate defini %i 'nelege
dec.t lu.nd 'n considerare raporturile sale cu celelalte roluri, interaciunea %i
comunicare repre(ent.nd condiia de fond a e+istenei acestora. Funcia de
complementari(are a rolurilor se manifest at.t la nivel diadic c.t %i poliadic,
structurarea grupurilor %i organi(aiilor constituind forma de o)iectivare a acestei
funcii, dar totodat %i condiia apariiei ei. Hste vor)a de o relaie circular de
condiionare, 'n care efectul devine propria sa cau(, 'ntr:un lan comple+ de
determinri reciproce.
*n concepia lui <o#es %i Thi+aut, e+ist trei tipuri de interaciuni generatoare de
complementaritate 'n desf%urarea rolurilor-
<nteraciunea necontigent, 'n care conduitele partenerilor nu se influenea( reciproc,
fiecare actor fiind riguros legat %i condiionat de propriul rol. *n acest ca(,
interaciunea const 'n sincroni(area conduitelor alternante, acestea fiind reglate 'ns
de anumii algoritmi culturali sau strict instituionali. De e+emplu, ceremoniile
religioase sau de alt natur, vi(itele formale 'n anumite 'mpre<urri, pseudo:
dialogurile 'ntre su)ieci fi+ai iremedia)il pe propriile po(iii, relaiile 8schi(oide9
'ntre grupuri ideologice etc.
<nteraciunea cu contingen asimetric, 'n care conduita unui actor depinde 'n
'ntregime de conduita altuia, dar nu %i invers. # putem 'nt.lni 'n ca(ul unor interviuri
sau interogatorii, 'n care discuiile se desf%oar pe )a(a unui chestionar riguros, fr
s fie 'ns vor)a de o conversaie propriu:(is.
<nteraciunea cu contingen reciproc, situaie 'n care conduitele partenerilor se
influenea( reciproc, progresul relaiei fiind condiionat de chiar acest <oc
interacional. De e+emplu, 'n ca(ul negocierilor sau a relaiilor de cuplu, 'n care
rolurile nu mai au caracterul unor prescripii rigide, fiind mai degra) structuri
interacionale dinamice %i fle+i)ile. *ns %i 'n aceste ca(uri, normele %i modelele
culturale %i organi(aionale au un rol important, 'n msura 'n care acestea prefigurea(
relaiile %i <ocurile de rol.
$elaia de complementaritate %i condiionare reciproc dintre roluri este vi(i)il 'n
cele mai multe situaii sociale- relaia sol:solie, printe:copil, profesor:student, %ef:
su)ordonat, vor)itor:asculttor etc. 'n cadrul aceleia%i relaii,
tipul de interaciune se poate schim)a, fie ca urmare a unor modificri a factorilor
e+terni, fie ca o consecin a schim)rilor intervenite 'n percepiilor %i atitudinilor
dintre parteneri- o interaciune iniial cu contingen asimetric poate deveni cu
contingen simetric, sau invers. Un rol dominant poate deveni secundar, o dat cu
120
schim)area condiiilor sociale, dup cum relaiile dintre rolurile distri)uite 'n cadrul
unui grup se pot modifica 'n funcie de evoluia grupului 'n plan instituional, de tipul
de sarcin ce tre)uie re(olvat, de e+periena colectiv acumulat, sau de stilul de
conducere practicat de lider.
Con"lictele de rol
Dup cum s:a artat, fiecare persoan poate 'ndeplini, simultan sau succesiv, o serie
de roluri, 'ntre care e+ist un ansam)lu de interaciuni %i condiionri reciproce.
!ipurile de relaii dintre rolurile 'ndeplinite de o persoan sunt eseniale pentru
asigurarea echili)rului psihic, a coerenei comportamentale, compati)ilitii %i
performanei sociale.
)onflictele de rol sunt stri psihice tensionale, an+iogene %i disfuncionale 'n plan
comportamental, determinate de incompati)ilitatea sau incongruena a dou sau mai
multe roluri ale aceleia%i persoane, sau ale unor persoane diferite aflate 'n interaciune
direct. 6stfel, se pot distinge dou categorii principale de conflicte de rol- 11 intra-
subiective /incompati)ilitatea dintre rolurile aceleia%i persoane12 21 inter-subiective
/incompati)ilitatea dintre dou persoane care au concepii diferite asupra aceluia%i rol
%i funciilor sale1.
"ursele conflictelor de rol se gsesc fie 'n alterrile care pot aprea la nivelul
mecanismelor de e+pectaie, percepie, asumare %i e+ercitare a rolurilor, fie 'n
pertur)rile care se ivesc 'n raporturile interpersonale 'n legtur direct cu
'nelegerea %i e+ercitarea unor roluri.
11 "urse de conflict in#nd de condiiile socio-culturale:
Proliferarea rolurilor 'n societatea contemporan.
5nconsistena sau am)iguitatea normelor %i modelelor aferente unor roluri
corelative, situaie 'nt.lnit 'n (ona de intersecie a dou sau mai multe culturi,
grupuri sau categorii sociale /definite pe criterii de v.rst, se+, religie, profesie,
standard material etc.1.
Hvoluia rapid a rolurilor 'n raport cu statutele %i modelele comune pe care se
fundamentea( /decala<e calitative 'ntre rol %i statut1.
6rticularea necorespun(toare a funciilor diferitelor roluri 'n cadrul unor grupuri
sau organi(aii /interferene, suprapuneri, antagonisme 1.
21 "urse de conflict la nivel interacional.
Discordan 'ntre a%teptri %i conduitele de rol ale unor persoane aflate 'n relaie
direct.
Competiii interpersonale pentru asumarea simultan a aceluia%i rol.
31 "ituaii conflictuale trite la nivel individual.
0u)iectul este plasat 'ntr:o po(iie de intersecie, unde normele %i modelele
socioculturale au caracter incongruent sau contradictoriu. S 0u)iectul nu ader
afectiv, moral sau ideologic la rolul su, fiindu:i impus o situaie pe care o
consider inaccepta)il.
0u)iectul este contrariat de incompati)ilitile unor e+igene aparin.nd unui
rol mi+t , ale cror e+igene sunt contradictorii /preot:militar sau comandant:
printe, de e+emplu 1.
/ezolvarea con"lictelor de rol. *n msura 'n care conflictele de rol generea( stri
psihice sau psihosociale peni)ile, e+ist tendina fireasc ca acestea s fie diminuate
sau 'nlturate, prin re(olvarea situaiei care le:a produs. *n funcie de modul cum este
121
'neles %i dep%it, conflictul de rol : ca orice stare psihic tensional, de altfel : poate
conduce fie la i(olare social, nevro( sau disfuncionaliti de integrare 'n grup, fie la
un efort de maturi(are %i valori(are a personalitii 'n noua situaie, prin opiuni
intelectuale sau a+iologice care s permit dep%irea situaiei conflictuale. *ns,
tre)uie reinut faptul c de multe ori, a<unse la o anumit intensitate, conflictele de rol
pot deveni factori importani ai schim)rilor sociale %i individuale.
Conflictele de rol i#te">su+iecti,e pot fi dep%ite prin ci care s apropie modurile de
percepie, 'nelegere %i interpretare a situaiei de ctre persoanele aflate 'n relaie.
6ceasta se poate reali(a pe mai multe ci-
!act interpersonal %i atitudine conciliatoare fa de opiniile celorlali2
tre)uie reinut c un gest sau o atitudine care afectea( stima de sine a unei
persoane creea( un handicap relaional care rareori mai poate fi dep%it.
$edefinirea %i 8renegocierea realitii9, prin propunerea unor criterii %i
semnificaii care s transcead situaia conflictual2 respectarea criteriilor de
echitate ale schim)ului social au o importan considera)il 'n definirea unei
relaii interpersonale pe )a(e nonconflictuale.
6ciuni persuasive care s conduc la schim)area percepiilor partenerilor asupra
situaiei disfuncionale2 efortul de a comunica sincer cu partenerul este totdeauna
rspltit printr:o mai mare receptivitate din partea acestuia.
$uperea relaiilor generatoare de stri tensionale- atunci c.nd o relaie este
apreciat ca iremedia)il compromis, fiind generatoare de conflicte %i tensiuni
continue, este mai indicat ca relaia respectiv s fie 'ntrerupt, dac se poate 'n
termeni care s permit reveniri ulterioare.
*n ca(ul conflictelor intra:su)iective se pot utili(a urmtoarele modaliti de re(olvare
a acestora-
0ta)ilirea unei ierarhii 'ntre prescripiile normative ale rolurilor aflate 'n
conflict, astfel 'nc.t rolul privilegiat s corespund 'n cea mai mare msur
principalelor e+igene sociale %i s aduc cele mai mari 8c.%tiguri9 personale %i
psihosociale2 pe )a(a unor criterii a+iologice ferme, tre)uie s %tim %i s
acceptm o serie de prioriti, fr ca aceast ierarhi(are s comporte am)iguiti
cu efecte negative asupra echili)rului sufletesc.
$enunarea la acel rol care este perceput ca cel mai disfuncional, fr a strica
'ns echili)rul c.mpului social 'n care evoluea( persoana.
$ecurgerea la o alternan 'n e+ercitarea rolurilor, astfel 'nc.t trecerea de la unui
la altul s produc cele mai reduse stri tensionale.
Promovarea unui nou tip de rol, care s restructure(e relaiile dintre rolurile
adiacente %i :'n special: s reduc raporturile de contrarietate dintre acestea. S
H%alonarea 'n timp a aciunilor specifice diferitelor roluri aflate 'n conflict,
astfel 'nc.t trecerea de la unul la altul s nu mai produc stri tensionale
importante.
0chim)area propriei atitudini fa de rolurile aflate 'n conflict, prin
resemnificare, raionali(are sau evitarea recunoa%terii conflictului.
De cele mai multe ori, re(olvarea conflictului presupune com)inarea unora dintre
aceste modaliti re(olutive, 'n funcie de unele particulariti ale personalitii
su)iecilor %i ale situaiei sociale 'n care acionea(.
122
Psihoterapia prin 'ocul de rol. Lumeroase cercetri arat c, pe l.ng funciile de
e$presie i modelare a personalitii, <ocurile de rol reali(ea( %i un puternic efect
terapeutic 'n raport cu anumite tul)urri psihice %i comportamentale.
1sihodrama este o metod terapeutic ela)orat de <&L& Mo"e#o /1>211, fiind )a(at
pe efectul de catharsis care se produce 'n cadrul <ocului spontan al su)iecilor care '%i
e+teriori(ea( li)er g.ndurile, sentimentele, pulsiunile %i dorinele, 'n cadrul unui grup
restr.ns, organi(at dup anumite principii.
A#t"e+/"i 0i e8e"ci)ii
1. Care sunt elementele ce a<ut la definirea termenilor de individ,
individualitate, persoan, persona<, personalitateK
2. Care sunt principalele teorii asupra personalitiiK
3. H+plicai formarea %i evoluia personalitii.Care sunt etapele principaleK
4. Cum intervin status:rol 'n dinamica persoaneiK
123
P"elege"ea *
Re l a ) i i l e i #t e " 1e " s o #a l e
Introducere
6ceast a patra prelegere iniia( 'n pro)leme legate de relaiile sociale %i cele
psihosociale, a relaiilor interpersonale ca form principal a relaiilor sociale.
Obiective
7a sf.r%itul acestei prelegeri, studentul va putea -
- s ai) o 'nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro)lematicii
legat de relaiile interpersonale 2
- s identifice concepte %i pro)lematica atri)uit acestora 2
- s corele(e dimensiunile teoretice cu cele practice ale anali(ei
relaiilor interpersonale ca tematic esenial 'n psihologia social2
Coninut i tematizare
1. Generaliti privind relaiile sociale i psihosociale
0istemele sociale, la toate nivelurile %i 'n toate formele lor de organi(are, implic o
reea comple+ de relaii 'ntre persoane, grupuri, organi(aii %i instituii, relaii care
repre(int condiia de fond a funcionrii respectivelor structuri. 6t.t 'n cadrul
filosofiei sociale, c.t %i 'n acela al sociologiei %i psihologiei sociale, se face o
distincie clar 'ntre social %i omenesc. 6stfel, 'n g.ndirea 'ntemeietorului
raionalismului german L&,& 7eisse4 societatea este o totalitate de relaii interumane4
distincia dintre social i interumane re(id 'n deose)irea dintre eul personal /cu care
ne n%tem1 %i eul social /do).ndit 'n ontogene(, prin sociali(are1. 6)ordri
conceptuale similare vom 'nt.lni %i la cei mai muli dintre cercettorii care au
fundamentat teoretic %i e+perimental pro)lematica relaiilor interpersonale ca o
dimensiune distinct a socialului- -i22el4 Ta"de4 !u"9hei24 Ross4 Mc!ougall4
124
Boga"dus4 Meed4 !"/ghicescu4 All1o"t4 Coole=4 Maiso##eu,e4 Mosco,ici4 e"ge#
%.a.
/elaiile interpersonale - "orm principal a relaiilor sociale
2elaiile sociale desemnea( toate tipurile de interaciuni dintre componentele unui
sistem social- persoane, grupuri, organi(aii, instituii, precum %i . dintre acestea %i
formele o)iectivate ale activitii /)unuri materiale %i spirituale, norme, modele,
ideologii, credine, teorii etc.1. $elaiile sociale e+prim una dintre caracteristicile de
)a( ale fiinei umane, aceea de a se forma %i manifesta printr:un ansam)lu de legturi
cu ceilali mem)ri ai comunitii- prini, frai, prieteni, colegi , grupuri, organi(aii
etc. 6ceste legturi au o mare diversitate, clasificarea lor impun.nd folosirea unei
game largi de criterii-
Latura coninutului - relaii sociale /r.s.1 materiale4 spirituale4 mi$te.
Hfectele pe care le generea(- r.s. de difereniere /selecie, stratificare, do:
minaie, individuali(are12 de integrare /sta)ili(are, uniformi(are, sociali(are12
de modificare i construcie social /profesionali(area, organi(area,
instituionali(area %.a.12 de destrucie social /favoritismul, corupia,
e+ploatarea, radicali(area1.
Lumrul verigilor interpuse 'n relaie- r.s. directe 4 indirecte.
Desf%urarea 'n timp- r.s. simultane 4 succesive.
Direcia de manifestare a influenei- unilaterale4 bilaterale4 multilaterale.
Latura elementelor %i forma raportului dintre acestea- r.s. impersonale4
interpersonale.
Cadrul instituional de desf%urare- r.s. formale4 informale4 mi$te.
*n categoria larg a relaiilor sociale, relaiile interpersonale ocup o po(iie cu
totul aparte, acestea av.nd o funcie constitutiv pentru toate celelalte forme de
relaii, structuri, procese %i fenomene sociale. Brupurile, organi(aiile sau
instituiile sociale nu pot fi concepute 'n afara unei succesiuni comple+e de relaii
interpersonale, care la r.ndul lor sunt condiionate %i modelate 'n timp de
procesele care au loc 'n cadrul acestor structuri2 deci, 'ntre cele dou dimensiuni
e+ist raporturi dinamice de cauzalitate structural i condiionare reciproc.
/elaii interpersonale dese2#ea./ acele interaciuni nemi'locite i reciproce +ntre
persoane& +n care eist o implicare psihologic contient i direct. .atorit
caracterului nemi<locit, )ilateral %i de impregnare psihologic emoional, relaiile
interpersonale /r.i.1 se constituie ca o categorie distinct %i fundamental de relaii
sociale, cu manifestri %i influene la toate nivelurile e+istenei sociale-
/a1 Ha nivel psihoindividual r.i. se structurea( ca e+presie direct a unor factori
psihici, prin intermediul crora se structurea( %i se desf%oar interaciunea
partenerilor /factori cognitivi, afectivi, motivaionali, caracteriali etc.1. 0istemul de
r.i. poate constitui- 11 fie un mediu patogen pentru de(voltarea psihologic a
individului, atunci c.nd r.i. sunt dominate de inhi)iii, manipulare, e+ploatare,
agresivitate, concuren, ne'ncredere, instrumentali(area celuilalt2 21 fie un mediu
po(itiv, de susinere %i stimulare a manifestrilor creatoare ale personalitii, atunci
c.nd r.i. sunt preponderent deschise, stimulative, sincere, tolerante %i valori(ante
pentru cellalt. Lumeroase cercetri evidenia( relaia dintre echili)rul psihic,
componenta a+iologic a conduitelor %i performana individual, pe de o parte, %i
calitatea sistemului relaional al su)iectului, pe de alt parte /5=2 =12 1502 15?2
1&>2 1>& %.a.1.
125
/)1 Ha nivel psihosocial r.i, repre(int 'nsu%i cadrul indispensa)il al proceselor
%i fenomenelor interacionale care dau coninut pro)lematicii psihologiei sociale.
5nfluenele structurante ale sistemului sociocultural asupra personalitii, mai ales
'n ontogene(, c.t %i influenele individuale asupra structurilor sociale /grupuri,
organi(aii, instituii1 nu pot avea loc dec.t pe fondul unui sistem comple+ de
relaii interpersonale, ale crui caracteristici vor influena at.t procesele
psihoindividuale, c.t %i pe cele socioculturale, desf%urate la nivelul organi(aiilor
%i instituiilor sociale. Disfunciile ma<ore din cadrul unui sistem relaional conduc
la apariia alienrii interpersonale, stare nociv at.t 'n plan individual c.t %i social.
0trategiile de optimi(are a performanelor grupurilor %i organi(aiilor sociale
tre)uie s porneasc totdeauna de la identificarea %i corectarea disfunciilor
aprute 'n planul relaiilor interpersonale.
/c1 Ha nivel sociocultural r.i. apar ca o infrastructur funcional de care depinde 'n
mod esenial de(voltarea %i performana diferitelor su)sisteme- economic, politic,
educaional, religios, <uridic etc. Un mediu po(itiv al r.i. asigur implicit o
funcionalitate superioar a organi(aiilor %i instituiilor sociale, dup cum un
mediu negativ reduce aprecia)il performana, creativitatea %i adapta)ilitatea
acestora. *n general, se aprecia( c nu poate fi conceput de(voltarea social fr
cultivarea unui sistem de relaii interpersonale po(itive %i adecvate unor modele
culturale care s valori(e(e personalitatea uman.
5dentificarea caracteristicilor relaiilor interpersonale este util atunci c.nd cercetm
fenomenologia specific diferitelor categorii de legturi sociale. Caracterul
nemi<locit al relaiei este %i condiia unei implicrii psihologic emoionale cu un
profil aparte fal de alte categorii de legturi sociale. 6stfel, e+ist mai multe
categorii de relaii ntre persoane, care de%i 'n mod evident sunt relaii sociale, nu
pot fi considerate relaii interpersonale- relaiile indirecte, mi<locite de alte persoane
sau structuri sociale /relaia dintre productorul unui o)iect %i cumprtorul
acestuia, de e+emplu12 relaiile unilaterale, c.nd numai una dintre persoane este
implicat psihologic, cealalt fie c nu are cuno%tin, fie c ignor situaia creat2
raporturile con<uncturale, strict formale %i impersonale, 'n sensul ine+istenei
implicrii psihologice /faptul c e%ti rugat de cineva s:i faci loc s treac, de pild1.
Deci, relaia interpersonal este 'n primul r.nd o relaie interpsihologic, direct,
contient i reciproc, fr s fie 'ns %i simetric, su) aspectul factorilor
psihologici implicai, al intensitii %i semnificaiei acestora pentru fiecare su)iect
etc.
Fiecare dintre su)ieci acionea( asupra celuilalt, iar reacia acestuia este condiio:
nat de situaia creat %.a.m.d.2 este vor)a de o interinfluenare reciproc, con%tient
%i motivat, reglat de factori psihoindividuali, psihosociali %i socioculturali.
Criteriile introduse mai sus impun distincii clare 'ntre diferitele tipuri de relaii pe
care le 'nt.lnim 'n viaa social- relaiile sociale, altele dec.t cele interpersonale
/relaiile de producie, ideologice, <uridice, cu grupuri, organi(aii %i instituii etc.12
relaiile Qom : animalQ2 relaiile Qom : o)iecteQ, Qom : naturQ, Qom : DivinitateQ %.a.
Loiunea de relaie social este str.ns legat de cea de afiliaie, care e+prim natura
fundamental social a fiinei umane- aceea de a se forma %i e+ista numai 'ntr:un
conte+t relaional 'n care interdependena cu ceilali mem)ri ai comunitii este
condiia esenial a supravieuirii speciei. Procesul sociali(rii, la r.ndul su, este
12&
condiionat nemi<locit de capacitatea afiliativ a indivi(ilor2 procesul ca:atare
reali(.ndu:se e+clusiv 'ntr:un conte+t relaional.
)ormarea relaiilor sociale. *nc de la na%tere, 'n <urul copilului 'ncepe s se
de(volte o reea primar de relaii interpersonale, cu prinii %i fraii : 'n primul
r.nd, reea care va <uca rolul unui nucleu structural %i de matrice generativ pentru
sistemul relaional de mai t.r(iu. Formarea sistemului relaional are la )a( dou
mecanisme psihosociale principale- ataamentul %i socializarea, am)ele legate
nemi<locit de capacitatea generic de afiliere a fiinei umane.
'taamentul este definit ca o relaie afectiv primar, care une%te doi indivi(i, prin
intermediul importanei pe care unui o are fa de cellalt. Perspectivele teoretice
referitoare la ata%ament se 'mpart 'n trei categorii principale- a1 una care 'l consider
ca o relaie social instinctual, 'n str.ns legtur cu a%a numitul 8instinct gregar9,
specific omului ca fiin )iologic2 )1 alta care 'l aprecia( ca pe o calitate do).ndit
'n ontogene(, ca reacie la gri<a care i se acord copilului de ctre cei apropiai2 c1
ca o sinte( a primelor dou teorii, se consider c ata%amentul este o relaie social
instinctual ce este amorsat de influenele ce se e+ercit asupra copilului din partea
antura<ului su 'n ontogene( /?0, 3?1.
Cele mai multe cercetri arat c ataamentul apare ca o conduit interactiv&
dezvoltar +n contetul relaiilor dintre copil i priniiA"raii si. Este vorba de o prim
>construcie social?& rezultat ca rspuns la conduita protectoare a prinilor i rudelor
apropiate& prin care acetia +i satis"ac copilului toate trebuinele "izice i a"ective.
#entimentul de protecie i securitate care se c%tig pe aceast cale este esenial at%t
pentru dezvoltarea normal a psihicului copilului& c%t i pentru calitatea sistemului
relaional al adultului de mai t%rziu.
#ocializarea este 1"ocesul i#te"acti, de i#i)ie"e4 5#,/)a"e 0i i#teg"a"e acti,/ 5#
,ia)a social/ 1"i# i#te"2ediul "ela)iilo" di#t"e su+iect 0i 2ediul s/u& 0au, dup
cum afirma Si22el, este Qo intrare 'n relaia socialQ, ceea ce presupune formarea
unor capaciti specifice de interaciune adaptativ %i dinamic individ : societate.
6ceste capaciti vi(ea(- percepia %i evaluarea interpersonal2 modelarea 'n raport
cu un sistem de refereniale sociale2 asimilarea informaional %i comunicarea
interpersonal2 relaionarea activ, dinamic %i adecvat cu persoane, grupuri,
organi(aii %i instituii2 asumarea de responsa)iliti %i autovalori(area prin
performan %i conduit prosocial %.a.
*n consecin, sociali(area poate fi a)ordat fie ca un proces autonom de de(voltare,
atunci c.nd este privit din perspectiv psihoindividual, fie ca re(ultat al unui
sistem dinamic de interaciuni, c.nd este privit din perspectiv psihosocial %i
sociocultural2 'ns, 'n am)ele ca(uri, de(voltarea progresiv a structurilor %i
capacitilor cognitive %i motivaionale ale su)iectului este esenial pentru
desf%urarea procesului, dup cum demonstrea( Cercetrile lui <& Piaget /1>5?1 %i
7& Schut. /1>&01.
/a1 Din perspectiva primei modaliti de a)ordare, se constat c e+ist o str.ns
legtur 'ntre socializare, care este procesul de formare a unui sistem relaional
adaptativ, %i sociabilitate, 'neleas ca o disponi)ilitate nativ a fiinei umane de a
forma legturi.
/)1 *n opinia lui 7& Schut., socia)ilitatea /respectiv procesul sociali(rii1 are la
)a( trei nevoi fundamentale ale su)iectului-
Gevoia de integrare, care e+prim tendina fundamental de cutare a
comunicrii %i contactului interpersonal, ca o condiie a manifestrii %i
recunoa%terii propriului eu.
12?
Gevoia de control, generat de interaciunea dintre nevoia de
securitate %i cea de a avea influen asupra celorlali.
Gevoia de afeciune, care d na%tere ata%amentului fa de cellalt, ca
o condiie esenial a de(voltrii psihice armonioase.
/)1 Din perspectiva celei de a doua modaliti de a)ordare, se aprecia( c prin
sociali(are personalitatea copilului este modelat prin chiar sistemul de relaii 'n
care este implicat cu antura<ul su, conte+t 'n care se descoper pe sine %i '%i afirm
progresiv propriul eu.
Pe msur ce sistemul primar de relaii se diversific %i se rafinea(, po(iia
predominant egocentric este 'nlocuit cu cea sociocentric, condiie esenial pentru
recunoa%terea %i acceptarea copilului de ctre ceilali- nu poi fi recunoscut de cei din
<ur dec.t 'n msura 'n care, la r.ndul tu, 'i recuno%ti. Progresiv, pe coordonatele
nucleului relaional primar, se vor de(volta sisteme relaionale secundare tot mai
e+tinse, care vor o)iectiva re(ultatele integrrii sociale a su)iectului.
6ta%amentul, sociali(area %i e+periena social primar sunt procese care conduc la
formarea unei scheme relaionale, specific fiecrei persoane2 aceasta, odat
sta)ili(at %i interiori(at 'n ontogene( prin e+ercitare %i acumulare de e+perien
social, devine o matrice cu funcie structurant pentru toate relaiile interpersonale
ulterioare. 6stfel, ia na%tere 8stilul relaional interpersonal9, ca e+presie sintetic a
'nsu%irilor %i e+perienei personale, pe de o parte, %i a influenelor psihosociale %i
socioculturale, pe de alt parte.
#tilul de relaionare interpersonal "e1"e.i#t/ o di2e#siu#e i21o"ta#t/ a
1e"soa#ei4 a,B#d ,aloa"ea unui invariant "uncional4 al/tu"i de stilul cognitiv,
imaginea de sine, structura caracterial %.a. 0tilul relaional are ca nucleu de )a(
modelul relaiilor primare, 'ns configuraia sa final depinde de muli ali factori-
trsturile temperamental:caracteriale ale su)iectului, inteligena social, structura
eului %i a imaginii de sine, natura %i calitatea e+perienei acumulat 'n ontogene(,
statutul socioeconomic /personal %i al familiei1, caracteristicile principalelor grupuri
de apartenen, modelele %i normele socioculturale care reglea( raporturile sociale
etc.
P"i#ci1alele di2e#siu#i ale stilului "ela)io#al su#t u"2/toa"ele$
Q Atitudi#ea 3a)/ de 1a"te#e"$ egalitate4 co#side"a)ie4 deschide"e4 "ece1ti,itate4
si21atieRsu1e"io"itate4 #e"ece1ti,itate4 "/ceal/4 ostilitate&
Q Mod de i21lica"e 5# "ela)ie$ i21lica"e 3o"2al/4 i#st"u2e#tal/4 u#ilate"al/Ri#3o"2al/4
e2o)io#al/4 2ultilate"al/&
Q Co#sta#)/$ atitudi#i 0i co21o"ta2e#te i#te"1e"so#ale "elati, co#sta#te4
1"e,i.i+ileRi#co#sta#)/4 i21"e,i.i+ilitate&
Q Teh#ici 1"o1"ii de a2o"sa"e4 2e#)i#e"e 0i culti,a"e a "ela)iilo"$ 1olite)ea
e8cesi,/4 3olosi"ea 3lat/"ii 1e#t"u a2o"sa"ea 0i 2e#)i#e"ea u#ei "ela)ii4 ado1ta"ea u#ui ae"
su1e"io" 1e#t"u a>0i c"ea asce#de#)/ asu1"a 1a"te#e"ului4 di3e"ite 2i@loace de
i21"esio#a"e 0&a&
Fii#d u# #i,el de 5#alt/ si#te./ 5# 2a#i3esta"ea 1e"so#alit/)ii4 stilul "ela)io#al se co#3igu"ea./
"elati, tB".iu C%M > '' a#iD4 de0i u#ele di#t"e ele2e#tele sale co#stituti,e se 1ot ide#ti3ica chia"
di# 1"i2a co1il/"ie& !e "e2a"cat c/ u#ele 1e"soa#e 1ot a,ea 2ai 2ulte stilu"i "ela)io#ale4
utili.ate di3e"e#)iat 5# 3u#c)ie de situa)ia social/4 1e#t"u asigu"a"ea u#ui cBt 2ai 2a"e succes
social& U#eo"i4 culti,a"ea u#ui a#u2it stil 1oate a,ea d"e1t sco1 2a#i1ula"ea 0i
i#st"u2e#tali.a"ea 1a"te#e"ilo" &
Stilul "ela)io#al4 s1o#ta# sau culti,at4 co#di)io#ea./ 5# cea 2ai 2a"e 2/su"/ 1e"3o"2a#)a
social/ a 1e"soa#ei4 co#stitui#d totodat/ u# 3acto" i21o"ta#t 5# de.,olta"ea u#ui cli2at
1sihosocial 1o.iti, 0i 5# asigu"a"ea u#ei +u#e 3u#c)io#/"i a g"u1u"ilo"4 o"ga#i.a)iilo" 0i
i#stitu)iilo" sociale& Ecologia social/ ,i.ea./ 5# 2od e81licit culti,a"ea u#o" stilu"i
"ela)io#ale 1o.iti,e4 cu e3ecte +e#e3ice atBt 5# 1la# i#di,idual cBt 0i social&
12=
Clasi"icarea relaiilor interpersonale. H+istena unei mari varieti de r.i.
impune folosirea a numeroase criterii pentru diferenierea acestora, dar totodat %i
pentru orientarea cercetrilor e+perimentale pe anumite direcii predilecte. 5at
c.teva dintre principalele criterii folosite 'n acest scop-
H+istena unui cadru instituional- r.i. formale /oficiale1 A informale.
Durat - temporare 7 permanente4 de scurt 7 medie 7 lung durat.
Planurile de plasare a partenerilor- r.i. structurate pe orizontal 7 pe
vertical 7mi$te.
5ntenionalitatea intenionate 7 neintenionate.
Cadrul social 'n care se manifest- familiale 7 grupale 7 organizaionale,
instituionale.
$elaiile dintre scopurile partenerilor- amicale 7 conflictuale 7 competitive
7 de colaborare4 convergente 7 divergente.
6scendena unui partener fa de cellalt- r.i. de ascenden 7 dependen 7
echivalen.
Domeniul 'n care se manifest- profesionale 7 e$traprofesionale /de
convieuire, loisire, con<uncturale %.a.1 .
Latura su)sistemelor sociale care le generea( %i 'n care se desf%oar-
economice 7 (uridice 7 educaionale 7 ideologice 7 religioase 7 culturale 7
sportive 7 militare 7 administrative ete .
5ntensitatea interaciunii- superficiale 7 intense 7 profunde.
Coninutul dominant al relaiei- socioafective 7 de comunicare 7 de
influen 7 co-acionale.

Comple+itatea situaiilor sociale impune deseori folosirea unor criterii com)inate

de clasificare, precum %i sta)ilirea ponderii relative pe care un anumit criteriu o
are 'n configurarea unei relaii interpersonale.
6nali(a unei relaii interpersonale concrete, 'n scop diagnostic sau prognostic,
tre)uie s 'nceap 'n mod necesar cu identificarea tipologiei sale. Prin folosirea
unui set comple+ de criterii, care pot fi convertite 'n dimensiuni operaionale ale
pro)lemei cercetate, se poate determina cu finee configuraia %i profilul
psihosocial al relaiei, precum %i o multitudine de aspecte corelative., care pot fi
aprofundate prin studiu de ca(
. S1"e e8e21li3ica"e4 5# Cad"ul u#ei ce"cet/"i co#c"ete4 s>a 5#tBl#it o "ela)ie cu u"2/toa"ea
co#3igu"a)ie ge#e"al/$
"ela)ie de cola+o"a"eI 1ute"#ic asi2et"ic/4 1"i# g"adul de 1a"tici1a"e la acti,itate 0i i21lica"ea
a3ecti,/I te#di#)a s1"e asce#de#)/ a u#ui di#t"e 1a"te#e"i Ccel 2ai 1u)i# i21licatD& Studiul de ca. a
e,ide#)iat 3acto"ii 1sihoi#di,iduali 0i 1sihosociali ca"e au dete"2i#at aceast/ co#3igu"a"e
dis3u#c)io#al/ a "ela)iei4 5# acest 3el "e.ultB#d 0i sugestii asu1"a 2odalit/)ilo" de co"ec)ieI c"ite"iile
de clasi3ica"e 2e#)io#ate 2ai sus au 3ost 3olosite ca di2e#siu#i o1e"a)io#ale ale studiului de ca.&
P"og#o.a 1e#t"u e,olu)ia "ela)iei4 5# ca.ul cB#d #u se i#te",i#e te"a1eutic$ a1a"i)ia u#o" st/"i
co#3lictuale4 1e 3o#dul i#satis3ac)iei u#uia di#t"e 1a"te#e"i& Situa)ia de 3a1t a co#3i"2at 1"og#o.a4
i21u#B#du>se i#te",e#)ia 3acto"ilo" ie"a"hici 1e#t"u eli2i#a"ea dis3u#c)io#alit/)ilo"&
T"e+uie su+li#iat/ calitatea o"ic/"o" c"ite"ii de clasi3ica"e de a 1utea 3i 3olosite d"e1t di2e#siu#i
o1e"a)io#ale 5# cad"ul ce"cet/"ilo" e81e"i2e#tale&
#tructura i dinamica relaiilor interpersonale
12>
Procesele interacionale prin care se structurea( relaiile interpersonale implic o
multitudine de factori condiionali sau determinani, care pot fi grupai 'n patru categorii
principale-
)aracteristicile psihofizice ale partenerilor. a1 Iioconstituionale: trsturi
temperamentale2 caracteristici somatice /aspect fi(ic, se+, v.rst, starea de
sntate1. )1 )ognitiv-intelectuale: nivel %i tip de inteligen2 stil Cognitiv2
capacitate de comunicare interpersonal2 e+periena social %i relaional. c1
'fective: fondul afectiv general %i specific /centrat pe situaie12 capacitatea de
implicare afectiv2 eventuale comple+e personale /de inferioritate, superioritate, de
a)andon etc.1. d1 /otivaionale- configuraia c.mpului motivaional individual
/tre)uine, motive, interese, aspiraii12 ierarhia %i intensitatea diferiilor factori2
capacitatea de mo)ili(are motivaional %.a. e1 $elaionale- configuraia nucleului
relaional primar /modelul interiori(at al relaiilor primare dintre prini:copil:
frai12 trsturi caracteriale dominante /'n special cele derivate din situaia de copil
rsfat, negli<at, a)andonat sau comple+at12 aptitudini relaionale /socia)ilitate,
deschidere, creativitate interpersonal, spontaneitate, toleran, capacitate
empatic, comunica)ilitate12 stil relaional.
)aracteristicile grupului: a1 3ipul grupului de apartenen /grup formal sau
informal2 de munc, educaional, militar, religios etc.12 natura sarcinii grupului2 2
climatul psihosocial de grup2 tradiia, compo(iia %i coe(iunea grupului2 gradul de
structurare a normelor %i modelelor comportamentale %i relaionale de grup2 )1
$aporturile cu grupuri cone+e- grupuri de cola)orare, de presiune sau prestigiu %.a.
c1 0tatutul individual 'n cadrul grupului- nivelul ierarhic, responsa)iliti, normele
%i modelele de statut promovate 'n grup, tipul de relaii formale %i informale cu alte
statute.
)aracteristicile mediului sociocultural. a1 3ipul general al societii %i
structurilor sale- industrial, agrar2 democrat, autoritar, totalitar2 laic,
religioas2 0tructura pturilor, castelor %i claselor sociale. )1 Gormele i modelele
culturale care reglea( raporturile sociale 'n funcie de se+, v.rst, statut social,
profesie, religie, nivel de instrucie %.a. c1 )aracteristici generale ale mediului
sociocultural: tradiionalism, conformism, fle+i)ilitate, creativitate social.
)aracteristicile situaiei con(uncturale. a1 Gatura situaiei 'n care se
desf%oar relaia- amical, conflictual, competitiv2 intenionat, spontan2
cadru formal sau informal. )1 Hocul i ambiana fizic: caracteristici
am)ientale naturale sau artificiale. c1 'mbiana uman: pre(ena altor
persoane sau grupuri, statutul %i atitudinea acestora2 natura relaiilor anterioare
cu persoanele sau grupurile pre(ente. d1 &actori conte$tuali, fizici sau
psihosociali.
Dup cum re(ult din enumerarea de mai sus, relaiile interpersonale se
structurea( su) incidena a numero%i factori, cu ponderi foarte diferite de la o
situaie la alta %i de la un spaiu cultural la altul.
C.teva comparaii vor fi edificatoare 'n acest sens.
De e+emplu,
'n spaiul cultural nipon, relaiile interpersonale sunt puternic rituali(ate, modelele
culturale tradiionale de relaionare interpersonal 'n diferite situaii av.nd un rol
considera)il. *n acest conte+t, factorii psihoindividuali, spontaneitatea %i
creativitatea personal au o pondere foarte redus, 'n special la nivelul
comportamentului interpersonal /deci, la nivelul componentei 8vi(i)ile9 a relaiei1.
130
*n societile occidentale puternic industriali(ate %i informati(ate, pe fondul unei
mari mo)iliti sociale %i profesionale, modelele culturale au o pondere e+trem de
redus, 'n comparaie cu factorii psihoindividuali, psihosociali %i situaionali2 'n
acest ca(, interaciunile sunt reglate prioritar pe criterii pragmatice, de 8eficacitate
interpersonal9.
6ceste diferene devin %i mai vi(i)ile 'n ca(ul relaiilor dintre se+e. *n spaiul
cultural islamic, relaiile dintre se+e, at.t 'n cadrul familiei 8e+tinse9 c.t %i 'n afara
acesteia, sunt strict reglementate de norme cultural:religioase, 'nclcarea acestora
aduc.nd sanciuni dintre cele mai grave, 'n special pentru femei. *n spaiul
occidental, aceste relaii sunt e+trem de li)ere, pe fondul respectrii a dou
principii fundamentale- egalitatea 'n drepturi %i li)ertatea opiunilor consensuale
dintre parteneri.
!inamica constituirii relaiilor interpersonale. ! relaie interpersonal poate fi
interpretat ca un construct psihosocial re(ultat 'n urma interaciunii dinamice
dintre dou universuri su)iective, pe de o parte, dintre un c.mp sociocultural de
fond %i un set de factori situaionali, pe de alt parte. *n consecin, procesul
formrii %i manifestrii unei relaii interpersonale parcurge mai multe fa(e-
prefigurare, amorsare, cristalizare, evoluie, stabilizare dinamic, declin sau
destructurare. *n cursul fiecrei fa(e intervin o serie de procese psihoindividuale %i
psihosociale, care determin un profil specific %i o anumit dinamic relaiei.
Dintre acestea, cele mai importante sunt-
J 1rocesele cognitive, in.nd de percepia social /interpersonal1, evaluarea
situaiei sociale %i interpersonale, pe msur ce aceasta se structurea(,
sta)ilirea unor criterii de 8eficacitate interpersonal9 %i alegerea strategiilor de
de(voltare %i meninere a relaiei.
J 1rocesele afective, de atracie, respingere sau indiferen fa de partener, sau
de reacie emoional fa de situaia interpersonal creat. 6stfel, re(ult un
fond emoional %i energetic indispensa)il meninerii %i particulari(rii relaiei,
mai ales prin nenumratele nuanri ale reaciilor afective care pot apare 'n
acest conte+t.
J 1rocesele de comunicalie interpersonal, 'n diferitele sale forme /ver)al A
nonver)al, e+plicit A implicit, cognitiv A afectiv A de consum %.a.1 care
repre(int una dintre dimensiunile eseniale %i indispensa)ile at.t formrii c.t
%i manifestrii 'n timp a relaiei.
J 1rocesele psihice interpersonale, implic.nd numeroase %i comple+e raporturi
psihice 'ntre parteneri- comparaia, identificarea, proiecia, empatia, re(istena
la influen, respingerea, conflictul %.a.
*n fiecare dintre fa(ele desf%urrii unei relaii interpersonale, ponderea %i
particularitile funcionale ale acestor procese varia( de la ca( la ca(, de unde %i
dificultile 'nt.lnite 'n cunoa%terea, cercetarea %i e+plicarea acestora. Fiecare
relaie interpersonal pre(int o ireducti)il originalitate, derivat 'n principal din
trsturile personalitii celor implicai.
Procesul constituirii relaiilor interpersonale, 'n diferitele lor fa(e, 'm)rac
urmtoarea form general-
No"2e 0i 2odele sociocultu"ale& 5mperative sociale conte+tuale. Caracteristicile
grupurilor sociale. 0tatutul social, economic, cultural %i profesional al persoanei
H+periena social /de via1.
131
Cerine formale, organi(aionale. "otivaia individual.
Factori cognitivi %i afectivi. Factori con<uncturali /aleatori1.
0tiluri relaionale ale partenerilor
Cristali(area, de(voltarea %i desf%urarea relaiei.
*n ceea ce prive%te evoluia 'n timp a relaiei, aceasta poate fi descris prin
urmtorii parametru operaionali, foarte utili 'n studiile de ca(- timpul de formare a
relaiei / 1, perioad de desf%urare matur / 1, perioada de involuie / 1,
coeficient de evoluie / 1, coeficientul de involuie / 1, durata total / 12
intensitatea ma+im atins la un moment dat / 1.
(eoria schimbului +n cadrul relaiilor interpersonale
Una dintre teoriile cu o 'nalt valoare operaional a)ordea( pro)lematica relaiilor
interpersonale din perspectiva schim)urilor reciproce dintre participani. *ns%i
noiunea de interaciune presupune ideea unei reciprociti, 'n sensul c orice
persoan aflat 'ntr:o situaie relaional are anumite a%teptri /vi(.nd conduitele
celuilalt fa de sine1, oferind la r.ndul su o conduit considerat echivalent2 deci,
fiecare 8d9 %i 8prime%te9 ceva, 'n cadrul unui schim) care tre)uie s respecte anumite
reguli de oportunitate, echivalen %i echitate. Hste vor)a de o concepie de inspiraie
economic, 'ns fundamentat prin numeroase o)servaii de antropologie cultural, 'n
care noiunile de costuri, profituri, echivalen sau echitate capt o conotaie
psihosocial e+act, mai ales prin racordare la teoriile privind motivaia uman %i
componentele afective ale comportamentului.
Primele contri)utii la ela)orarea acestei teorii au fost aduse de cercetrile desf%urate
de Si#do:s9i4 7=c9"o33 0i Ta+a"= /1>5&1, prin care s:au evideniat modalitile de
reali(are a unui schim) satisfctor 'ntre doi su)ieci aflai 'ntr:o situaie potenial
neplcut pentru fiecare dintre ei, dar care putea fi minimi(at folosind o anumit
strategie de reglare a interaciunii. 6 urmat o serie de cercetri prin care s:au pus
)a(ele teoriei schim)ului 'n cadrul relaiilor sociale CHo2a#s4 Foa4 e"ge#4 Mo"se4
Le,e#thal4 Ru+i#4 Ha22e" 0&a&D&
Principiile de )a( ale acestei teorii, a%a cum re(ult 'n urma unor sinte(e privind
cercetrile pe aceast tem sunt urmtoarele-
*n cadrul oricrei relaii sociale, interaciunea real se reali(ea( ca urmare a
unui schimb social, 'n care fiecare participant QdQ %i Qprime%teQ anumite resurse,
astfel 'nc.t s se reali(e(e un echili)ru convena)il am)elor pri2 atunci c.nd
echili)rul su)iectiv nu se reali(ea(, relaia devine disfuncional %i tinde s se
destrame.
2esursele care pot deveni o)iect al schim)ului se 'mpart 'n urmtoarele
categorii principale- dragoste, servicii, )ani, )unuri, informaie, statut, protecie
%i consideraie po(itiv /valori(are 1.
*n afar de tipul lor, resursele pot fi caracteri(ate %i prin ali doi parametru-
materialitatea i particularitatea. Cu c.t dou aciuni sunt mai asemntoare 'n
ceea ce prive%te particularitatea %i materialitatea lor, cu at.t schim)ul este
132
perceput ca fiind mai echita)il. Iunurile %i )anii, de e+emplu, au un 'nalt grad de
materialitate, 'n timp ce dragostea, consideraia po(itiv sau protecia psihologic
au un grad redus de materialitate2 pe de alt parte, dragostea sau consideraia au
un 'nalt grad de particularitate /prin natura lor neput.ndu:se acorda
nediscriminativ tuturor persoanelor cu care venim in contact1, spre deose)ire de
)ani %i )unuri, care au un redus grad de particularitate, asupra lor nee+ist.nd
restricii vi(.nd categoriile de persoane crora le pot fi acordate.
*n orice situaie interacional e+ist tendina manifestrii unui conflict mai
mult sau mai puin accentuat 'ntre dorina de cooperare cu cellalt /'n consonan
cu tre)uinele sociocentrice, de contact social, comunicare %i afeciune1 %i dorina
de profit /derivat din tre)uinele egocentrice1. 5ncompati)ilitatea acestor dorine
impune adoptarea de ctre parteneri a unor strategii prin care s se a<ung la o
situaie convena)il pentru am)ii parteneri. 6u fost evideniate trei tipuri
principale de strategii de acest fel- cooperarea, rezistena i adecvarea reciproc
+18D,.
0chitatea este o norm de reciprocitate, perceput de fiecare dintre parteneri
ca un factor esenial al schim)ului. Hchitatea este un parametru preponderent
su)iectiv, care :de regul: nu poate fi apreciat corect din afara relaiei, depin(.nd
'n principal de urmtorii factori- a1 valoarea su)iectiv acordat tipului de resurse
puse 'n <oc de cei doi parteneri2 )1 gradul de materialitate %i particularitate al
resurselor schim)ate2 c1 msura 'n care resursele schim)ate satisfac vectorii
motivaionali 'n cadrul situaiei relaionale respective2 d1 normele culturale care
reglea( relaiile umane 'n respectivul spaiu social2 e1 conte+tul psihoindividual
%i psihosocial 'n care se produce interaciunea %i schim)ul. Cercet.nd natura
factorilor psihosociali care dau trinicie unui cuplu, soii Bergen au constatat c
atunci c.nd unui dintre parteneri considera c investe%te mai mult dec.t prime%te,
sentimentul aferent era de profund insatisfacie, e+ist.nd o stare de
conflictualitate latent %i o tentaie mai mare pentru legturi e+tracon<ugale.
"odul cum este perceput su)iectiv echitatea unor schim)uri sociale este
condiionat 'n mare msur de procesul sociali(rii, 'n care s:au fi+at reperele
principale a ceea ce tre)uie considerat corect, drept sau moral, at.t 'n ceea ce
prive%te propria persoan, c.t %i raporturile cu cei din <ur. De asemenea,
imaginea de sine i anumite trsturi caracteriale /egocentrismul, egoismul sau
altruismul, spiritul autocritic, respectul fa de ceilali %.a.1, au o influen
important asupra perceperii echitii 'n cadrul unei relaii interpersonale. De
altfel, tre)uie remarcat c interaciunile sociale sunt 'n cea mai mare parte reglate
de principii <uridice %i morale )ine definite, asigur.ndu:se astfel re(olvarea
situaiilor 'n care domne%te am)iguitatea 'n ceea ce prive%te echitatea unor
schim)uri.
6tunci c.nd persoanele implicate 'ntr:o relaie consider schim)ul inechita)il
se produc de regul disfuncionaliti care pot duce la urmtoarele situaii- a1
redefinirea relaiei, prin fi+area unor noi reguli %i criterii de schim) 2 )1
resemnificarea spontan a resurselor primite sau date, prin intermediul disonanei
cognitive : de e+emplu2 c1 ruperea sau distorsionarea relaiei, temporar sau
definitiv. H+ist 'ns %i modele culturale care ofer soluii privind modul de
re(olvare a unor asemenea conflicte legate de schim).
De%i se aprecia( c teoria schim)ului are o mare capacitate e+plicativ pentru
ma<oritatea ca(urilor 'nt.lnite 'n practica social, sunt %i situaii interac/ionale care
133
necesit interpretri mai nuanate, implic.nd mai multe perspective teoretice-
psihanalitice, sociometrice, cognitiv:constructiviste ete. !otdeauna, tre)uie avut 'n
vedere comple+itatea %i multitudinea factorilor care intervin 'n structurarea relaiilor
interpersonale %i varietatea con<uncturilor 'n care acestea se produc.
Un al doilea aspect important se refer la strategiile folosite de parteneri pentru a
o)ine 'n cadrul unei relaii satisfacii ma+ime cu costuri /investiii1 minime. 6stfel,
folosind strategia cooperrii, sunt stimulate contactele sociale po(itive, pe fondul
unui climat psihosocial favora)il %i a unui sentiment de securitate accentuat, dat de
contactele str.nse cu mem)rii grupului2 e+ist 'ns posi)ilitatea ca 'n ca(ul unei
cooperri necondiionate, partenerii s 'ncerce o)inerea unui profit ma+im. *n ca(ul
strategiei rezistenei, fiecare 'ncearc s fac mai puine concesii partenerului, situaie
'n care acesta va 'ncerca s o)in e+clusiv avanta<e personale2 'n acest ca(, o)ligaiile
morale de luarea 'n calcul %i a altor criterii /cooperare, climat po(itiv sau considerente
emoionale1 sunt eliminate din start. *ns, pe termen lung, o asemenea strategie se
poate dovedi neconvena)il pentru am)ii parteneri. Prin intermediul strategiei de
adecvare reciproc se dep%esc 'n mare parte inconvenientele strategiilor anterioare,
rspun(.ndu:se la cooperare cu cooperare %i la e+ploatare cu e+ploatare, 'ns pe )a(a
unei fermiti fle+i)ile, care s ofere %ansa at.t atingerii unor scopuri convena)ile
am)elor pri, c.t %i meninerii unui climat social po(itiv. Fle+i)ili(area strategiilor de
relaionare interpersonal tre)uie s lin cont at.t de structura personalitii
partenerului, c.t %i de conte+tul imediat %i general 'n care se desf%oar activitile %i
relaiile personale %i de grup.
De%i a fost ela)orat e+clusiv 'n c.mpul cercetrilor concrete, teoria schim)ului
pre(int numeroase convergene cu teoria aciunii %i teoria reglrii sistemelor sociale,
precum %i cu unele te(e ale psihanali(ei, fapt ce 'i confer un grad superior de
validitate.
/elaiile pre"ereniale
*n structura relaiilor interpersonale putem identifica trei elemente principale-
componenta socioafectiv, comunicaional i de influen. Lota dominant a unei
relaii este dat de ponderea pe care aceste componente o dein 'n configuraia
general a interaciunii2 acest fapt impune studierea caracteristicilor %i legitilor
specifice pentru fiecare categorie amintit.
Ca"acte"i.a"e ge#e"al/ 0i teo"ii asu1"a "ela)iilo" 1"e3e"e#)iale& 2elaiile
prefereniale sunt o categorie principal de raporturi interpersonale 'n care- a1
componenta afectiv:evaluativ deine rolul determinant 'n raport cu celelalte
componente /de comunicare, influen sau co:aciune12 )1 au un caracter de trire
nemi<locit2 c1 constituie elementele de fond ale vieii personale, dar totodat %i
elementele funcionale )a(ale ale oricrui sistem social.
$elaiile prefereniale pot fi apreciate printr:o serie de indicatori cu valoare
operaional- sensul orientrii afective, profunzimea, persistena, fundamentarea,
dinamica i simetria.
"ensul desemnea( orientarea po(itiv sau negativ a sentimentelor unuia dintre
parteneri 'n raport cu cellalt. $elaiile prefereniale se definesc 'ntr:un spaiu )ipolar
al atraciei : respingerii, simpatiei : antipatiei, dragostei : urii, implic.nd %i o starea
afectiv neutr, de indiferen.
134
1rofunzimea poate varia 'ntre limite largi, cu demarcaii destul de incerte 'n afara unui
cadru e+perimental riguros- stare (ero, preferin superficial, intens %i profund,
respectiv lips de contact afectiv, atracie difu(, simpatie, prietenie, dragoste,
pasiune.
1ersistena evidenia( durata 'n timp a relaiei, aceasta put.nd varia 'ntre c.teva ore
%i foarte muli ani, 'ns de cele mai multe ori la nivele de intensitate %i simetrie
varia)ile 'n timp.
&undamentarea denot factorii de conte+t individual %i psihosocial care au avut rolul
determinant 'n iniierea %i structurarea relaiei 'n prima etap, devenind ulterior
elemente de fond ale acesteia2 cei mai relevani 'n acest conte+t sunt factorii
individuali de natur cognitiv, afectiv, motivaional %i atitudinal, pe de o parte, %i
factorii de climat %i motivaie social, pe de alt parte. Dinamica preferinelor afective
presupune intervenia %i a altor factori, dar cei care au avut rolul de amorsare '%i vor
pstra o semnificaie aparte.
"imetria relev modalitile difereniate ale celor doi parteneri de a se implica 'n
relaie, su) aspectul sensului preferinei /po(itiv sau negativ1, intensitii
sentimentelor, motivaiile implicate, satisfaciile trite, dinamica relaiei etc. 6stfel,
dac su) aspectul sensului preferinei relaiile pot fi

%i perfect simetrice /atracie,
respingere sau indiferen reciproc1, su) aspectul celorlali indicatori cercetrile
evidenia( faptul c, 'ntr:o proporie considera)il, relaiile prefereniale au un
caracter asimetric /peste =5 G 1.
De%i e+ist orientri afective )ipolare, specifice diferitelor forme de atitudini %i
raporturi prefereniale, acestea sunt profund asimetrice 'n ceea ce prive%te intensitatea
%i ponderea lor 'n viaa individual 2 convieuirea social armonioas %i
comportamentele prosociale impun o evident prevalen a relaiilor po(itive, cu
efecte )enefice asupra climatului, coe(iunii %i performanelor sociale, precum %i
asupra echili)rului psihoindividual. Iipolaritatea atitudinilor prefereniale poate fi
repre(entat schematic astfel-
De%i nota distinctiv a fiecreia dintre strile de mai sus este dat de componenta
afectiv, tre)uie s remarcm c profilul general al unei relaii este dat %i de
ponderea unor factori non:afectivi, de natur cognitiv /cunoa%terea interpersonal,
de pild1, a+iologic /valoarea acordat partenerului1 sau motivaional /vectorii
motivaionali suscepti)ili de a fi satisfcui 'n respectivul conte+t relaional.
Loiunea central prin care se e+plic preferinele interpersonale este cea de
a(finitate, care desemnea( atracia %i satisfacia afectiv trit de parteneri, 'n
conte+tul nt#lnirii lor. *n general, prin afinitate se nelege predispoziia spontan
de apropiere i dezvoltare a unor relaii afective pozitive >i privilegiate cu o
anumit persoan. "ecanismul intim de constituire a afinitilor se )a(ea( 'n mare
parte pe nevoile fundamental:umane de afiliere, afeciune %i comunicare2 aceasta,
prin natura lor, nu pot fi satisfcute dec.t 'n formule diadice, singurele care le pot da
consisten psihologic2 %i aceasta chiar la nivelul vieii de grup, unde se manifest
%i ali factori centripei de coe(iune. Preferinele interpersonale, respectiv afinitile,
nu se constituie e+clusiv pe factori afectivi2 pe l.ng ace%tia, intervin 'n mod
semnificativ %i factori cognitivi-evaluativi, motivaionali i a$iologici. *n iniierea
unei preferine interpersonale oricare dintre factori poate avea un rol determinant, 'n
funcie de conte+t2 'ns, ulterior ace%tia se vor converti sau vor cpta o conotaie
135
afectiv, astfel 'nc.t relaia 'n ansam)lul su va avea o accentuat dimensiune
emoional.
*n ceea ce prive%te interpsihologia afinitilor, <& Maiso##eu,e, ca %i ali psihologi,
su)linia( c.teva aspecte deose)it de frapante care se dega< din numeroase
cercetri e+perimentale pe aceast tem /1222 1242 =>2 1?= %.a.1-
.ificultile >i incertitudinile comunicrii dintre oameni, cu efecte directe
asupra relaiilor afective dintre acetia. $eali(area a<ustrilor %i armoni(rilor
interpersonale apare ca un proces foarte dificil, diadele cu o e+isten
'ndelungat %i armonios constituite repre(ent.nd mai puin de 20 dintre ca(uri.
Cele mai multe dintre relaii sunt insta)ile, di(armonice prin asimetria
implicrii partenerilor %i echitatea Qschim)urilorQ reali(ate.
1rocesele dominante n dinamica ateptrilor >i alegerilor au un caracter
net autist >i narcisist. Pre(umiile de reciprocitate %i de similitudine, cu care
avem tentaia s operm 'n cadrul relaiilor noastre, sunt o simpl ilu(ie 'n mai
mult de &0 G dintre ca(uri.
0$ist tendina de a-i idealiza pe cei pe care i preferm n raport cu cei
care ne sunt indifereni. Hvaluarea difereniat a celor din <ur 'n funcie de
simpatiile sau antipatiile noastre afectea( sensi)il climatul de grup %i
funcionalitatea sistemului relaional al fiecrei persoane, precum %i a grupurilor
'n general.
)omponenta emoional specific relaiilor prefereniale afecteaz profund
toate celelalte tipuri de relaii interpersonale. Comunicarea, influena, co:
aciunile %i orice form de comportament interpersonal poart amprenta
8afinitilor elective9, fapt ce are un anumit potenial pertur)ator 'n desf%urarea
acestora.
.iveluri de analiz. Fenomenologia aferent relaiilor prefereniale poate fi anali(at
'n trei planuri distincte-
/a1 Planul strilor prefereniale, care vi(ea( procesele intrapsihice prin care se
structurea( afinitatea fa de o anumit persoan, precum %i tririle su)iective ale
unei persoane fa de partenerul su, 'n lipsa acestuia. 7a acest nivel se studia(
procesele cognitive, afective %i motivaionale prin care, 'n urma unui contact
interpersonal, se structurea( o anumit atitudine preferenial /po(itiv sau
negativ1 fa de persoana celuilalt. !otodat, se relev dimensiunea virtual a
unei relaii, su) aspectul a%teptrilor pe care le generea(. Din perspectiva
diferitelor teorii pe care le vom pre(enta ulterior, gene(a preferinlelor implic
procese de evaluare, re(onan afectiv, identificare, proiecie %.a.
/)1 Planul relaiei prefereniale diadice, care implic procesele interpsihice
su)iacente structurrii relaiei interpersonale pe anumite coordonate particulare
vi(.nd gene(a, dinamica %i manifestarea interaciunii, comunicrii %i influenei
interpersonale, precum %i fenomenele care se manifest 'n conte+tul desf%urrii
relaiei.
/c1 Planul structurii prefereniale, care se refer la modul cum se organi(ea( formal
sau informal relaiile prefereniale 'n cadrul unui grup social, ca o form de
integrare sui generis a relaiilor diadice dintre mem)ri %i cu o fenomenologie
psihosocial specific acestui nivel al realitii sociale.
Planurile de anali( intrapsihic, interpsihic %i intragrupal presupun diferenieri
structurale %i funcionale care tre)uie 'n mod necesar s fie luate 'n considerare atunci
c.nd se efectuea( studii de ca( pe aceast tem.
13&
(eorii privind natura relaiilor a"ective. "ecanismele psihologice su)iacente
formrii %i manifestrii relaiilor afective pot fi anali(ate din perspectiva mai multor
teorii psihologice, fiecare evideniind o anumit faet a fenomenului, 'ntre acestea
e+ist.nd un raport de complementaritate.
Psiha#ali.a ofer o prim )a( teoretic pentru 'nelegerea relaiilor simpatetice,
pornind de la un set de noiuni specifice- li)idou, identificare, su)limare, proiecie,
transfer %.a. Fi 'n acest ca(, libidoul este considerat ca o energie uman primar, de
natur se+ual, care asigur su)stratul dinamic al tuturor sentimentelor,
comportamentelor %i relaiilor su)iecilor cu ei 'n%i%i %i cu alii. Formarea %i
de(voltarea sistemelor relaionale ale individului presupun o succesiune de etape care,
'n ordine ontogenetic, corespund stadiilor de decentrare afectiv a copilului, ca
urmare a metamorfo(elor li)idoului, pe fondul apariiei mecanismelor psihologice
legate de identificare %i su)limare.
<dentificarea este 'neleas ca un mecanism psihologic primar cu rol constitutiv pentru
su)iectul uman, const.nd din asimilarea unui aspect, caracteristic sau atri)ut al
altuia, ceea ce determin transformarea de sine /total sau parial1 pe )a(a modelului
astfel interiori(at. Progresiv, 'n ontogene(, procesul se diferenia( calitativ,
parcurg.nd mai multe etape
S *n prima fa( a evoluiei ontogenetice a copilului, caracteri(at printr:un
egocentrism primar, identificarea cu cei apropiai se reali(ea( pe criterii strict
narcisiace, o)iectul fiind ales dup modelul propriei persoane, fiind vor)a mai
degra) de o nvestire a o)iectului cu 'nsu%irile su)iectului dec.t de o identificare
propriu:(is.
S # dat cu constituirea comple+ului #edip %i formarea idealului eului, are loc o
prim decentrare afectiv a copilului2 identificrile vor forma o structur
comple+, tatl %i mama fiind, pe r.nd %i 'n proporii diferite, o)iect de iu)ire %i
rivalitate, cu nuane ce vor ine de istoria concret a relaiei. 'mbivalena i
polimorfsmul fa de o)iectul identificrii vor deveni de acum o caracteristic a
acestui proces, regsindu:se ulterior, 'n diferite forme, 'n aproape toate relaiile
afective ale su)iectului.
S Prin re(olvarea comple+ului #edip, are loc o sublimare a unei pri dintre
sentimentele fa de o)iectele li)idinale ale identificrilor succesive, re(ult.nd
astfel sentimente de tandree, prietenie %i afeciune, fr o conotaie se+ual
nemi<locit. 0e produce o a doua decentrare afectiv, care diversific aprecia)il
universul afectiv prin identificri cu o)iecte alese de acum %i pe criterii de
similitudinea sau complementaritate cu eul ideal al su)iectului.
S *n o a treia fa( a decentrrii afective, c.nd normele %i modelele culturale 'ncep s
ai) o pondere din ce 'n ce mai semnificativ 'n acest proces , criteriile a+iologice
sunt cele care vor prevala 'n alegerea o)iectului identificrii, fr ca celelalte
criterii amintite mai sus s fie eliminate.
*n conclu(ie, psihanali(a clasic consider diferitele forme de preferine
interpersonale /simpatia, tandreea, prietenia, dragostea1 ca re(ultat al identificrii
su)iectului cu un o)iect ales dup anumite criterii. 6stfel, F"eud distingea dou
forme principale de alegeri interpersonale- /a1 alegerea narcisic 'n care su)iecii '%i
iu)esc propriile imagini proiectate 'n alii2 imagini trecute, actuale sau numai dorite,
dar 'n egal msur generatoare de afiniti interpersonale2 /)1 alegerea analitic 'n
care su)iectul se orientea( ctre acele persoane capa)ile s reactuali(e(e alte
persoane cu valoare pentru e+periena sa psihosocial2 este ca(ul cutrii incon%tiente
13?
a modelului parental 'n alegerile interse+uale, sau a cutrii perpetue a unui model
oferit de o persoan care a avut un rol ma<or 'n e+istena individual.
Teo"iile 3e#o2e#ologice asupra preferinelor afective pun accentul pe aspectul tririi
nemi(locite i semnificrii su)iective a actului interpersonal. *n timp ce psihanali(a
ofer o interpretare monadic %i egologic asupra gene(ei relaiilor efective,
fenomenologia adopt o perspectiv diadic %i interpersonologic. *n primul ca(
simpatia este rezultatul unei identificri cu un obiect selectat pe criterii egologice, 'n
timp ce 'n al doilea ca( simpatia apare ca o disponibilitate nnscut, generatoare de
relaii sociale n care se poate actualiza, prin trire nemi<locit, comunicare %i
semnificare interpersonal.
6stfel, 'n concepia lui Ma8 Schele"4 preferina simpatetic este o dispo(iie
'nnscut a su)iectului, fr conotaii se+uale, dar care fundamentea( orice act social
prin relaiile interpersonale pe care le generea(. 0impatia %i iu)irea sunt predispo(iii
sociale fundamentale, intuiii a$iologice apriorice, care pun 'n stare de comunicare
dou persoane, conte+t 'n care predispo(iia se actuali(ea( 'ntr:o e+perien
interpersonal de comprehensiune reciproc. *n consecin, strile simpatetice
presupun o 'nelegere reciproc a sentimentelor, fr ca acest lucru s 'nsemne o
fu(iune emoional. Participarea comprehensiv tre)uie 'neleas ca un proces
interpsihologic, implic.nd at.t o dimensiune intelectual /'nelegerea %i interpretarea
emoiei 8celuilalt91, c.t %i una a+iologic, de semnificare %i valori(are a tririi
emoionale 'ntr:un anumit spaiu cultural.
Socio2et"ia este o teorie fundamentat de <&L& Mo"e#o /1>541, care interpretea(
relaiile prefereniale ca raporturi interumane funciare, cu funcii sociogenetice %i
sociodinamice /v. cap. 1.4.?.1. Preferina interpersonal , av.nd un caracter strict
afectiv, este re(ultatul actualizrii predispoziiei simpatetice, specific fiecrui su)iect
uman, put.nd 'm)rca urmtoarele forme- alegere, respingere, indiferen. 0ingura
condiie a reali(rii alegerii sociometrice o repre(int nt#lnirea, ca modalitate
concret de contact interpersonal %i punerea 8fa 'n fa9 a dou sau mai multe
persoane. "anifestarea preferinelor interpersonale are loc 'n mod spontan i creator,
spontaneitatea av.nd ca indicator viteza reactivitii psihice, 'n timp ce creativitatea
e+prim chiar coninutul acestei reactiviti /1401.
Dup cum se poate o)serva, 'n concepia morenian clasic, preferina interpersonal
are statutul unei adevrate varia)ile independente de natur infrapsihic, 'n care nu
apar condiionri de natur sociocultural sau psihic2 *ntr:adevr, preferina
interpersonal se manifest spontan %i creator, 'n virtutea simplei %i funciarei
predispo(iii simpatetice a su)iectului, a crei actuali(are nu depinde dec.t de
8'nt.lnirea9 a dou persoane. Cadrele sociale ale 'nt.lnirii, normele culturale ale
comunitii %i chiar unele procese psihoindividuale, cognitiv:evaluative sau
motivaionale, nu intervin e+plicit 'n desf%urarea procesului. Hste vor)a de un
reducionism metodologic, menit s asigure o pronunat dimensiune operaional
acestei teorii, dar care, dincolo de un anumit ori(ont, simplific e+cesiv pro)lematica
relaiilor socioafective.
De(voltrile teoretice ulterioare introduc noi factori de condiionale, de natur
psihoindividual, psihosocial %i sociocultural, menin.nd 'ns valene operaionale
ale sociometriei. 6stfel, Th& Ne:co2+ introduce un cadru conceptual mult mai
riguros, leg.nd 'n mod e+plicit formarea preferinelor interpersonale de actul
comunicrii %i de percepia social. *n timp ce la Mo"e#o preferinele aveau un
caracter strict afectiv %i nemi<locit, 'n noua concepie acestea au un caracter
multidimensional %i sunt mi<locite de un obiect %i un sistem de orientare 'n raport cu
acel o)iect. !rientarea desemnea( capacitatea unei persoane de a intra 'n relaie cu
13=
un anumit o)iect, proces ce implic direcionarea 'n c.mpul e+istenei sociale,
selectivitate 'n raport cu multitudinea o)iectelor potenial a)orda)ile %i persistena 'n
reali(area relaiei cu o)iectul.
$elaiile prefereniale implic deci at.t un proces de comunicare interpersonal, c.t %i
unul de co-orientare, 'n care fiecare dintre persoanele aflate 'n contact sunt alternativ
surs %i o)iect de orientare pentru celelalte. Fiind mi<locite de un o)iect, relaiile
interpersonale implic dou dimensiuni principale- a1 atracia interpersonal4 )1
atitudinile fa de diferitele o)iecte care mi<locesc relaiile interpersonale. Coninutul
psihologic al atraciilor /fa de persoane1 %i atitudinile /fa de o)iectele care
mi<locesc relaiile1 are, 'n consecin, o du)l natur- afectiv %i perceptiv.
Una dintre cele mai interesante noiuni intrus de Ne:co2+ se refer la 9gratificaia
interpersonal;, care const 'n frecvena %i intensitatea satisfaciilor o)inute de
actorii unei relaii interpersonale. Pornind de aici, atracia este definit ca o dispoziie
asociat unei recompense, real sau numai posi)il, dup cum respingerea este o
dispoziie asociat unei pedepse sau pierderi. *n cadrul unei relaii echili)rate,
partenerii o)in, sau 'ncearc s o)in satisfacii echivalente2 atunci c.nd acest lucru
nu se 'nt.mpl, echili)rul relaional este rupt, e+ist.nd tendina spontan de refacere a
acestuia prin intermediul a trei modaliti principale-
6sigurarea unei apropieri sau convergene a atitudinilor 'n urma evoluiei
uneia dintre persoane sau a am.ndurora2 evoluia vi(ea( modul de percepie,
'nelegere %i interpretare a 8o)iectului; care media( relaia sau a situaiei
relaionale ca atare.
Devalori(area, deprecierea sau diminuarea importanei acordat obiectului
generator de tensiune %i de(echili)ru afectiv, cognitiv %i motivaional.
De(implicare afectiv, prin reducerea intensitii relaiei afective dintre
persoanele implicate, ceea ce diminuea( implicit %i valoarea o)iectului generator
de de(echili)ru.
Deci, din punct de vedere psihologic, echili)rul unei situai relaionale depinde de
gratificaia afectiv o)inut de cele dou persoane, 'n urma similitudinilor atitudinale
fa de o)iectul impersonal care media( relaia, precum %i de echivalena
schim)urilor reali(ate cu diferitele resurse puse 'n <oc 'n cadrul relaiei interpersonale.
Din perspectiva acestei concepii, structura general a relaiilor socioafective este
mult mai comple+ dec.t era v(ut 'n cadrul concepiei sociometrice clasice.
Hchili)rul situaiei relaionale, respectiv echivalena sentimentelor %i satisfaciilor
reciproce dintre 6 %i I sunt condiionate de convergena sau gradul de
compati)ilitate dintre atitudinile celor doi fa de o)iectul care media( relaia
/C1, dar %i de modul cum fiecare percepe %i interpretea( atitudinea celuilalt fa
de respectivul o)iect.
(eoria psihosociologic reali(ea( o ampl sinte( a diferitelor perspective
privind natura preferinelor interpersonale, pe fondul conceptual oferit de teoria
general a sistemelor sociale. Unul dintre principalii fondatori ai acestei moderne
concepii teoretice este <& Maiso##eu,e, ale crui lucrri asupra afinitilor
interpersonale au inspirat cele mai multe dintre de(voltrile teoretice %i cercetrile
e+perimentale din acest domeniu al psihologiei sociale /1232 1241.
Principalele te(e ale concepiei psihosociologice asupra relaiilor afective sunt
urmtoarele-
13>
/a1 6finitile %i preferinele interpersonale nu apar %i nu se manifest dec.t 'n
conte+tul interaciunii dintre dou persoane, 'ntr:un cadru social determinat,
situaie 'n care calitatea acestora de fiine sociale are un rol determinant.
/)1 $elaiile prefereniale constituie re(ultanta unei situaii sociale, 'n care
interecionea( dinamic factorii psihoindividuali /'nnscui %i do).ndii1,
factorii psihologici de grup %i factori socioculturali.
/c1 0tructurarea preferinelor interpersonale implic factori cognitivi, afectivi,
motivaionali %i a+iologici, fiecare dintre aceste categorii av.nd ponderi %i
funcii difereniate de la o situaie la alta.
/d1 Cadrul social 'n care se desf%oar relaiile prefereniale implic
urmtoarele dimensiuni principale- 11 spaialitatea2 21 sistemul rolurilor
sociale2 31 sistemul de statute sociale2 d1 normele %i modelele culturale care
reglea( raporturile sociale %.a.
/e1 6decvarea interpersonal se reali(ea( pe )a(a unor cone+iuni inverse
/feed:)acJ:uri negative1, care corectea( dinamic schim)urile din cadrul
relaiei, astfel 'nc.t s re(ulte un echili)ru afectiv, cognitiv %i motivaional.
/f1 Fenomenele care se manifest 'n cadrul relaiilor prefereniale au un
caracter psihosocial, ireducti)il la simpla 'nsumare a unor particulariti
fenomenale de ordin psihosomatic sau sociologic.
Facto"ii ca"e co#di)io#ea./ 3o"2a"ea "ela)iilo" 1"e3e"e#)iale& Pe l.ng factorii
psihoindividuali %i psihosociali specifice, pe care i:am pre(entat anterior, na%terea
%i evoluia relaiilor prefereniale sunt condiionate %i de o serie de factori generali,
sintetici, a cror aciune va fi anali(at 'n continuare. Dintre ace%tia, cei mai
importani sunt urmtorii- apropierea fi(ic %i social2 aparena fi(ic2 similaritatea
sau complementaritatea personalitii partenerilor2 consideraia po(itiv
manifestat 'ntre parteneri2 informarea reciproc %i inducia psihosocial.
#paialitatea6 apropierea "izic i social. Lumeroase cercetri au evideniat rolul
important pe care factorii de apropiere geografic, fi(ic %i social 'l au 'n iniierea
%i de(voltarea relaiilor pref7reniale. /Festi#ge"4 Schachte" %i Bac9, 1>502 ;at.
%i Hill, 1>5=2 ;e"c9ho33, 1>?4 %.a.1.
"ecanismul psihologic prin intermediul cruia acionea( ace%ti factori este
urmtorul- a1 apropierea fi(ic precum %i cea social determin cre%terea
pro)a)ilitii nt#lnirii repetate a unor persoane, care devin astfel virtuali parteneri
'n cadrul unei relaii interpersonaie2 )1 persoanele aflate 'n vecintate devin
accesibile unele altora, de(voltarea unei eventuale relaii implic.nd eforturi %i
costuri psihologice- mult mai reduse, 'n comparaie cu situaia c.nd acestea s:ar
afla la distane mari unele de altele2 c1 pe de alt parte, 'nt.lnirile repetate fac ca,
treptat, persoanele respective s devin reciproc familiare unele altora, ceea ce
determin apariia unui sentiment po(itiv. De remarcat c orice situaie sau stimul
nou generea( o stare, de tensiune, incertitudine sau an+ietate, sentiment care
diminuea( pe msur ce situaia sau stimulul ne devine familiar, 'n urma unor
'nt.lniri repetate2 'n ca(ul de fa, detensionarea psihic este pus 'n legtur cu
persoana care ne devine familiar, ceea ce e+plic apariia unui sentiment po(itiv
fa de aceasta.
H+ist deci urmtoarea cone+iune 'ntre factorii care particip la apariia unor
preferine interpersonale pornind de la faptul )anal al vecintii- apropiere fizic
i social * aceesibilitate * nt#lniri repetate * familiarizare * sentimente pozitive.
.
140
6stfel, dup opinia lui 0. Uall, se disting urmtoarele (one ale spaiului
interpersonal- 11 (ona intim, delimitat 'ntre contactul direct %i cca. 45 cm de corp
/este (ona re(ervat celor cu care 'ntreinem relaii intime, intru(iunea altor persoane
provoc.nd iritare, ne'ncredere %i chiar reacii virulente12 21 (ona personal, 'ntins
'ntre 45 %i 125 cm /re(ervat prietenilor, persoanelor de 'ncredere %i celor cu care
avem interese particulare12 31 (ona social, cuprins 'ntre 125 %i cca. 350 cm /spaii 'n
care se desf%oar relaiile formale, de munc sau contacte o)i%nuite, fr o implicare
su)iectiv deose)it12 41 (ona pu)lic, de peste 350 cm /specific reuniunilor strict
oficiale %i impersonale, sau 'nt.lnirilor cu persoane necunoscute1. !re)uie su)liniat
faptul c aceste limite sunt destul de relative, fiind condiionate 'n mare msur de
regulile unei anumite culturi, de statutul social al persoanelor, de stilul relaional al
celor implicai, de 'mpre<urri, sau de anumite particulariti ale spaiului fi(ic 'n care
se desf%oar 'nt.lnirea.
Delimitarea spaiului personal %i recunoa%terea acestuia de ctre parteneri
repre(int o condiie esenial pentru de(voltarea unor relaii po(itive, pe
fondul unui sentiment de securitate %i confort psihic. H+perimentele desf%urate
cu perechi de persoane care au tre)uit s locuiasc mai mult timp 'ntr:un spaiu
restr.ns au dus la urmtoarele re(ultate- cuplurile care au reu%it s:%i delimite(e
de la 'nceput spaiile personale %i frontierele /patul, locul la mas,
compartimentele 'n dulapuri, (ona considerat spaiu intim %.a.1, iar acestea au
fost respectate reciproc, au de(voltat relaii armonioase, cu cele mai reduse
conflicte interpersonale2 cuplurile care nu au reu%it aceast delimitare au
manifestat o stare intens de iritare, insatisfacie %i o toleran sc(ut la stres,
cu numeroase stri conflictuale /Alt2a# %i Ta=lo", 1>?31.
$spectul "izic al persoanei. *n cadrul unei relaii prefereniale, 'n special 'n fa(a
primului contact %i a cristali(rii relaiei, elementele in.nd de pre(ena fi(ic
au o pondere semnificativ. *n afi%area, stilul vestimentar, gestica, mimica,
mersul, prestana %,a. sunt de natur s structure(e o prim impresie, cu o
pondere important 'n toate categorii de relaii /profesionale, afective, de
8consum social9 etc.1. "ai ales in ca(ul unei relaii afective heterose+uale
spontane, 'nfi%area are un rol semnificativ 'n declan%area preferinei
interpersonale, de%i e+ist %i ali factori de condiionare, 'n funcie de natura
situaiei sociale 'n care se desf%oar.
5mportana frumuseii fi(ice 'n ca(ul atraciei heterose+uale a fost relevat
printr:un e+periment spectaculos , desf%urat 'n cadrul unei mari universiti
americane /7alste" %i cola)., 1>&&1. 0:a organi(at o reuniune 'ntre studeni,
perechile mi+te fiind sta)ilite aleatoriu, prin intermediul computerului. *n
preala)il, e+perimentatorii au o)inut prin testare date privind inteligena %i
personalitatea fiecrui participant, iar prin intermediul unui <uriu s:a sta)ilit un
indicator de farmec personal. 7a sf.r%itul seratei, precum %i dou sptm.ni
mai t.r(iu, fiecare participant a fost solicitat s:%i evalue(e partenerul,
urmrindu:se importana factorilor amintii 'n formularea preferinelor
interpersonale. *n urma prelucrrii re(ultatelor, s:a constatat c primii factori
/inteligena %i personalitatea1 au avut un rol minim 'n na%terea atraciilor, 'n
timp ce aspectul fi(ic a deinut un rol considera)il. *ns, este de presupus c
dac s:ar fi ales alt cadru pentru e+periment /pregtirea 'n comun a unor lucrri
, de e+emplu1 re(ultatele ar fi putut fi cu totul altele.
141
*n ceea ce prive%te rolul aspectului fi(ic 'n procesul de structurare a relaiilor
prefereniale tre)uie s aducem urmtoarele preci(ri, atestate pe cale
o)servaional %i e+perimental-
"odelul de frumusee fi(ic poate varia considera)il 'n funcie de epoc,
spaiu cultural, grup social sau unele caracteristici /gusturi1 personale.
6ntichitatea, $ena%terea %i Hpoca "odern ofer criterii estetice cu totul
diferite 'n ceea ce prive%te frumuseea fi(ic, mai alea cea feminin.
*n alegerea partenerului, chiar 'n ca(ul unei relaii afective
heterose+uale, importana factorului 8frumusee fi(ic; este ponderat de
cel puin ali patru factori- accesibilitatea virtualului partener, statutul %i
ncrederea n sinea celui care alege, compatibilitatea perceput %i conte$tul
social 'n care se produce alegerea /=11.
H+ist diferene nota)ile privind sensi)ilitatea fa de aspectul fi(ic 'n funcie
de se+ %i nivel de instruire. 6stfel, s:a constatat c )r)aii sunt mai sensi)ili fa
de aspectul fi(ic al partenerei, dec.t sunt femeile fa de partenerul lor. "odelul
cultural tradiional, al 8)r)atului cuceritor;, %i al 8femeii ppu%; <oac un rol
important 'n meninerea acestei diferenieri. De asemenea, e+ist asemenea
diferenieri asupra modului cum este perceput frumuseea fi(ic 'ntre mediul
ur)an %i cel rural, 'ntre mediul artistic %i cel muncitoresc, %i chiar 'ntre categorii
de v.rst.
De%i fiecare persoan poate accepta 8in abstracto9 modelul estetic
promovat de cultura %i grupul crora le aparine, 'n plan concret fiecare
poate avea un model intim de frumusee la care aspir, care de multe ori nu
coincide cu primul. *ns, re(onana afectiv cea mai puternic se reali(ea(
'n raport cu modelul personal de frumusee, nu cu cel cultural, de aici %i
nenumratele e+emple de cupluri unite prin sentimente foarte puternice, %i
care , privite din e+terior , nu pot fi e+plicate pe )a(a datelor din
e+perimentul de mai sus. *n plus, e+ist %i diferene interpersonale privind
ponderea su)iectiv pe care fiecare persoan o acord unor 'nsu%iri- farmec,
inteligen, personalitate, trsturi caracteriale, spontaneitate,
comunica)ilitate etc.
Conte+tul social 'n care se produce contactul interpersonal influenea(
sensi)il ponderea unui anumit factor 'n iniierea unei preferine
interpersonale. *n ca(ul unei activiti importante 'n care persoana este
puternic implicat, factori determinativi 'n de(voltarea unei relaii vor ine
'n principal de inteligen %i calitile profesionale ale partenerilor, 'n ca(ul
unei reuniuni moderne, criteriile vor fi cu totul altele dec.t 'n primul ca(.
De%i aspectul fi(ic repre(int un incontesta)il avanta< 'n cadrul relaiilor
interpersonale, sunt %i situaii c.nd poate produce unele efecte negative.
Persoanele considerate foarte frumoase sunt deseori apreciate ca superficiale,
egoiste, dispreuitoare, profitoare %i , 'n consecin , nu sunt foarte agreate 'n
cercul social imediat2 %ansa lor de a a<unge lideri este destul de redus, iar
atunci c.nd se consider c profit de fi(icul lor pentru a o)ine anumite
avanta<e, opro)riul pu)lic este mult mai drastic dec.t 'n ca(ul unor persoane
o)i%nuite. "ai ales 'n ca(ul femeilor foarte frumoase, fiind considerate
inaccesi)ile %i induc.nd o anumit timiditate celor din <ur, e+ist riscul
parado+al s rm.n singure, sau cu un cerc restr.ns de relaii. Lu tre)uie
confundat frumuseea fi(ic cu farmecul sau carisma unei persoane, acestea
din urm fiind caliti comple+e ale personalitii, fr o legtur direct cu o
'nfi%are deose)it de atrgtoare. 0pre deose)ire de frumusee, farmecul se
142
poate cultiva, fiind de cele mai multe ori re(ultatul unei armonii interioare la
care cellalt este fcut prta%.
Personalitile comple+e pot de(volta mecanisme compensative eficiente
prin care unele deficiene sunt atenuate p.n la anulare.
$semnarea personal. *n ce msur faptul c dou persoane se aseamn, sau
se deose)esc influenea( de(voltarea unei atracii %i a unei relaii interpersonale
sta)ileK 7a aceast 'ntre)are au fost date rspunsuri diferite, 'n funcie de
metodologiile de investigaie folosite de cercettori.
*ntr:o serie de studii dedicate rolului factorului 8asernnare9 'n formarea unei
atracii interpersonale, muli psihologi au evideniat rolul decisiv ai similitudinilor
unor trsturi de personalitate 'n progno(area de(voltrii unor relaii interpersonale
sta)ile CB="#e4 "i33itt4 Veiteh4 Zi2+a"do4 Zaude" 0&a&D& *n esen se constat c
pre(ena unor atitudini, sentimente, opinii sau preferine comune facilitea(
considera)il na%terea unor atracii interpersonale, in special 'n fa(a iniial a relaiei,
c.nd se caut 9punile interpersonale de legtur;, dar %i satisfacerea unor
tre)uine psihologice specifice. *ntr:adevr, 'nt.lnirea unor persoane care
'mprt%esc acelea%i opinii %i atitudini asupra unor pro)leme considerate importante
determin o serie de efecte po(itive 'n plan psihoindividual %i interpersonal-
Diminuarea sentimentului de nesiguran, firesc 'n ca(ul 'nt.lnirii unor
persoane, situaii necunoscute sau nefamiliare2 e+istena unor puncte de vedere
convergente are semnificaia unui suport psihologic, cu at.t mai necesar cu c.t
situaia este mai incert %i 'ncrederea 'n sine mai sc(ut.
Cre%terea 'ncrederii 'n sine determin implicit %i satisfacerea unor tre)uine
fundamentale de stim, consideraie %i recunoa%tere social.
De(voltarea unor a%teptri po(itive 'n ceea ce prive%te relaiile cu persoanele
care ne sunt asemntoare, ceea ce creea( sentimentul 8'm)ogirii9 vieii
persoane %i sociale.
Dincolo de asemnrile constatate, este de a%teptat ca persoanele care ne
'mprt%esc opiniile %i preocuprile s pre(inte %i alte caliti convena)ile, ceea
ce determin apariia unui sentiment de 8a%teptare po(itiv9, deose)it de
stimulator 'n de(voltarea %i meninerea unor relaii interpersonale active.
!re)uie totu%i remarcat faptul c asemnrile mult prea pronunate pot produce %i
efecte negative, de saturaie, plictiseal %i chiar respingere. Levoia de originalitate
%i unicitate face ca fiecare om s aspire la cel puin o (on a e+istenei sale 'n care
s se regseasc integral2 descoperirea altor persoane ca av.nd similitudini cu ale
sale 'n aceast (on de 8unicitate aspirat9 este trit ca un sentiment de puternic
frustrare, implic.nd deci %i o anumit respingere a persoanei care o generea(.
6lte cercetri au evideniat importana complementaritii 'n de(voltarea
preferinelor %i relaiilor interpersonale, amend.nd astfel te(a rolului determinant
al asemnrilor 'n acest proces /"ush4 Sto#e4 S#=ide"4 F"o29i#4 Clo#e4
7ag#e" %.a.1. *ntr:adevr, dac 'n prima fa( de constituire a unei relaii
asemnrile pot <uca un rol important, prin plasarea subiecilor n aceeai zon a
e$istenei sociale i tririlor spirituale, 'n fa(a aprofundrii legturii unele
trsturi de personalitate complementare <oac la r.ndul lor un rol semnificativ. Fi
anume, este vor)a de acele trsturi care manifestate simultan la cei doi parteneri
ar deveni incompati)ile. De e+emplu, dac am)ele persoane ar fi dominatoare, 'n
mod evident relaia nu s:ar putea aprofunda, 'n pofida e+istenei unor similitudini
de opinii %i preocupri. *ns, 'n ca(ul unei complementariti ascenden:
dependen, relaia poate deveni foarte profund, 'n msura 'n care vectorii
143
motivaionali ai am)ilor parteneri sunt satisfcui 'n chiar conte+tul desf%urrii
raportului interpersonal.
Pro)lema rolului similaritlii sau complementaritlii 'n formarea %i de(voltarea
unei relaii interpersonale tre)uie a)ordat mai nuanat, lu.nd 'n considerare %i o
serie de ali factori conec%i /=11.
"tructura motivaiilor individuale ale partenerilor. *n principiu, o relaie
interpersonal po(itiv tre)uie s ofere c.%tiguri relativ echivalente am)ilor
parteneri, prin satisfacerea motivaiilor personale. C.nd nu rspunde acestui
de(iderat, relaia este fragil, disfuncional, negativ %i cu o tendin spre
de(integrare. Pornind de la aceast te(, se poate a)orda 'n mod unitar pro)lema
similaritii:complementaritii, prin anali(a gradului de satisfacere a vectorilor
motivaionali ai partenerilor, 'n funcie de manifestarea 'n cadrul relaiei a
diferitelor trsturi de personalitate. 6stfel, orice trstur personal, indiferent
dac line de similaritate sau complementaritate, are un rol po(itiv 'n cadrul relaiei
dac conduce la satisfacerea motivaiilor individuale, sau cel puin nu le 'mpiedec
satisfacerea. Folosind acest procedeu metodologic, se pot efectua diagno(e %i
progno(e operaionale de mare fidelitate privind calitatea, efectele %i evoluiile
unor relaii sociale, 'n general, sau a relaiilor interpersonale, 'n particular /!&
C"istea, 1>==, 1>>&1.
3ipul trsturilor de personalitate vizate, sub aspectul compatibilitii sau
incompatibilitii lor n cadrul unei activiti comune. De pild, activismul,
socia)ilitatea, comunica)ilitatea, interesele vi(.nd acela%i domeniu de activitate
%.a. sunt perfect compati)ile atunci c.nd sunt pre(ente la partenerii unui cuplu,
constituind asemnri care stimulea( relaia2 'n schim), alte trsturi precum
dominana, o deose)it vivacitate ver)al, reactivitatea de tip coleric, imprudena,
tendinele spre e+hi)are %.a. solicit din partea partenerului trsturi
complementare /dependen, calitatea de Q)un asculttorQ, reactivitate echili)rat:
flegmatic, pruden, atitudine re(ervat1. Cu valoare de e+emplu, 'ns la limita
normalitii, avem faimoasele cupluri sado:masochiste sau de tip Qstp.n:sclavQ,
care uimesc uneori prin trinicia lor.
Gatura situaiei. *n funcie de 'mpre<urri, putem prefera fie asemnrile cu
partenerii din cadrul unor activiti comune /petrecerea timpului li)er, de
e+emplu1, fie deose)irile sau complementaritile /un teoretician va prefera un
partener cu a)iliti practice, sau un student va alege un profesor cu un nivel de
cuno%tine mult mai 'nalt1.
'utovalorizarea social prin relaie. Dorim s fim considerai asemntori cu
persoane cu o po(iie social superioar, sau care se )ucur de o 'nalt
consideraie, 'ns nu %i cu persoane inferioare, sau de(avuate de comunitate.
In"ormaia - generatoare de atracie interpersonal. $eu%ita tuturor activitilor
umane depinde 'n mod esenial de cantitatea %i calitatea informaiei 8consumate9
'n respectivul conte+t. Fiind sursa succeselor sau e%ecurilor noastre, determin.nd
'n toate 'mpre<urrile o diminuare a incertitudinilor %i nelini%tilor cu care ne
confruntm, informaia are o important funcie motivaional- cutm activ %i
acordm consideraie %i simpatie persoanelor real sau virtual 8furni(oare de
informaii9, dup cum vom considera ca neinteresante persoanele lipsite de aceast
calitate. Hste vor)a, 'n primul r.nd, de acele informaii care sunt solicitate de
structura intereselor personale, fiind de natur s conduc la dep%irea situaiilor
pro)lematice cu care ne confruntm2 'ns, tre)uie remarcat faptul c :'n general:
144
orice persoan creditat ca o surs important de informaii se )ucur de o 'nalt
consideraie social, informaia 'n sine fiind perceput ca apana<ul puterii sau a
unei po(iii sociale deose)ite.
*n toate 'mpre<urrile, informaia tre)uie 'neleas %i ca o modalitate de a reduce
sentimentul de angoas %i insecuritate generat de situaiile incerte. Pe cale
e+perimental s:a demonstrat c e+ist o str.ns corelaia 'ntre tendina de afiliere,
care determin cre%terea %anselor de a o)ine spri<in %i informaii adecvate, %i
incertitudinile unor situaii pe care le traversm. *n conclu(ie, o)servaiile %i
cercetrile concrete conduc la ideea c informaia este o puternic surs %i totodat
stimulent al atraciei interpersonale, uneori e+ercit.nd o adevrat fascinaie
asupra persoanelor cu o anumit structur motivaional.
Pentru a evidenia rolul 9informaiei virtualeK 'n stimularea atraciilor
interpersonale s:a desf%urat urmtorul e+periment /!& C"istea, 1>>21. *n cadrul
unui grup de persoane care nu se cuno%teau anterior, fiecare participant a avut
acces la o apreciere considerat o)iectiv a potenialului informaional al 1&=
participanilor, pentru domeniile considerate de interes general. 6u fost sugerate
trei nivele de informare- foarte )ine informat, informat la modul general,
neinfornat. Dup un numr de cinci 'nt.lniri de c.te 10 minute , 'n care discuiile
au avut un caracter general, fiecare participant a fost solicitat s indice 'n ordinea
preferinei un numr de trei persoane cu care ar dori s lucre(e 'n continuare, 'n
cadrul unui grup mai restr.ns. $e(ultatele au fost deose)it de semnificative- de%i
nu a fost pro)at competena informaional a participanilor, &?G dintre
preferinele interpersonale au fost formulate 'n concordan cu a%a:numitul
Qpotenial virtual de informareQ. Dintre su)iecii care aveau interese deose)ite
pentru un anumit domeniu, numai &G au optat pentru persoane neinformate 'n
domeniul respectiv. *n toate situaiile studiate, informaia era perceput ca %ans
pentru reu%ita personal %i suport psihologic 'n situaiile am)igui, generatoare de
angoas. Fi alte o)servaii pe aceast tem au condus la aceea%i conclu(ie- rolul
deose)it al informaiei, reale sau virtuale, 'n iniierea %i stimularea relaiilor
interpersonale.
*alorizarea prin relaie. Dup cum s:a artat 'n mai multe r.nduri, tre)uinele
legate de consideraie %i recunoa%terea social ocup un loc deose)it 'n structura
motivaional a persoanei, acestea condiion.nd 'n mare msur
comportamentele interpersonale. *n consecin, orice relaie interpersonal care
posed capacitatea de a satisface aceste tre)uine fundamentale va fi cutat %i
cultivat cu asiduitate. Lumeroase cercetri atest rolul considera)il pe care
consideraia po(itiv 'l are 'n structurarea atraciilor %i relaiilor interpersonale
/Bec9e", 1>&=2 A"o#so#, 1>&>, Bleda, 1>?4 2 <o#es4 e"ge# %i !a,is, 1>=2
%.a.1. Conclu(iile acestor cercetri pot fi sinteti(ate astfel-
!oate persoanele au nevoie de aprecierea, recunoa%terea %i consideraia
celor din <ur, de%i intensitatea acestor tre)uine poate varia sensi)il de la un
su)iect la altul- de la simpla plcere resimit c.nd acest fapt se produce,
p.n la o dependen ma<or de consideraia po(itiv, fapt care marchea( de
cele mai multe ori trsturi accentuate sau disfuncionale ale personalitii
celui 'n cau(. S Consideraia %i aprecierea celor din <ur creea( un sentiment de
lini%te, 'ncredere 'n sine %i fericire, iar lipsa de recunoa%tere %i consideraie
generea( un puternic sentiment de frustrare, insecuritate sau insatisfacie fa de
propria persoan %i fa de cei din <ur.
145
*n consecin, e+ist tendina general de a cuta persoana, relaia sau
antura<ul prin care se poate o)ine recunoa%tere %i consideraie, evit.nd implicit
situaiile 'n care aceste tre)uine nu sunt satisfcute.
Consideraia po(itiv poate 'm)rca forme foarte diferite, 'ncep.nd de la un
(.m)et, gest sau salut clduros, p.n la daruri, laude %i recompense pu)lice.
7a aceea%i persoan, sensi)ilitatea fa de consideraia celor din <ur varia( 'n
funcie de situaie- dup un e%ec, sau 'ntr:o 'mpre<urare incert, nevoia de
susinere psihologic prin intermediul consideraiei po(itive este cu mult mai
mare dec.t atunci c.nd se 'nregistrea( succese sau e+ist motive reale pentru
cre%terea stimei fa de sine2 de asemenea, v.rsta poate s <oace un anumit rol 'n
aceast condiionare.
Levoia oamenilor de recunoa%tere %i consideraie poate fi folosit uneori ca un
instrument de manipulare deose)it de eficient. $ecurg.ndu:se la tehnici rafinate
de flatare, sau chiar la elogiile cele mai grosiere, se poate crea o dependen periculoas
a unei persoane fal de o alta. Cu c.t persoana este mai sus plasat 'n ierarhia social,
cu at.t riscul folosirii acestor metode de insinuare social este mai mare, deregl.ndu:se
astfel mecanismele fire%ti ale promovrii competenelor reale %i pertur).nd sistemul
relaiilor din cadrul unor grupuri sau organi(aii sociale. *ns, c.nd elogiile sunt )nuite
ca nesincere sau interesate, e+ist posi)ilitatea respingerii acestora2 cu c.t o persoan
deine o po(iie mi important, cu at.t nesigurana sa privind sinceritatea celor din <ur
este mai mare, ceea ce poate genera un sentiment de suspiciune %i 'nsingurare. Din
pcate, acest fapt nu se 'nt.mpl %i atunci c.nd nevoia de consideraie este at.t de
puternic 'nc.t se ignor aceste riscuri.
P"o3u#.i2ea "ela)iilo" a3ecti,e& 6fectivitatea repre(int unul dintre principalii liani
ai vieii sociale, iar 'n plan individual constituie elementul de fond al tuturor proceselor
%i activitilor psihice. Levoia de afeciune repre(int unul dintre cei mai importani
factori motivaionali, de care depinde 'n mare msur dinamica activitii individuale %i
de grup, datorit funciei sociogenetice pe care o 'ndepline%te.
Ca o consecin direct a acestui fapt, caracteristicile c.mpului socioafectiv individual
%i de grup pot fi considerate indicatorii cu cea mai mare relevan diagnostic %i
prognostic asupra dinamica proceselor %i activitilor desf%urate 'n diferitele planuri
ale e+istenei sociale. *n acest scop pot fi utili(ai urmtorii indicatori principali- a1
e$tensiunea c.mpului relaional socioafectiv /'n spaiu %i timp12 )1 densitatea relaiilor
active la un moment dat2 c1 profunzimea i durata relaiilor active2 rezistena la factorii
cu caracter destructurant %.a.
1rofunzimea repre(int unul dintre aspectele eseniale ale unei relaii afective, 'n
msura 'n care reflect at.t importana ei pentru persoanele implicate, c.t %i capacitatea
de a marca multe alte aspecte ale vieii sociale 'n cadrul grupurilor sau organi(aiilor.
Profun(imea unei relaii este dat de intensitatea tririlor emoionale ale partenerilor,
intimitatea raporturilor dintre ei, precum %i spri(inul pe care %i:1 acord reciproc. Din
acest punct de vedere, relaiile afective pot fi superficiale, apropiate i profunde, cu
diferenieri care in de dinamica strilor de profun(ime de:a lungul istoriei lor- unele
relaii se pot menine la un nivel superficial, pe c.nd altele evoluea( p.n la cel mai
'nalt grad de profun(ime, afect.nd 'ntreaga e+isten a persoanelor implicate.
0chim)rile de profun(ime se pot 'nt.lni la poate categoriile de relaii afective,
'ncep.nd cu cele de rudenie %i termin.nd cu relaii heterose+uale, din cadrul unui cuplu
marital : de e+emplu.
14&
6profundarea unei relaii afective presupune apariia unor elemente contradictorii- pe
l.ng deschiderea de sine, de(voltarea unor interaciuni mai numeroase, spri<inul
material %i afectiv, comunicarea empatic %.a., apare o presiune din ce 'n ce mai mare
spre e+clusivism relaional, uniformitate %i critici mai accentuate. 5ntimitatea unei relaii
implic %i apariia unor elemente tensionale care nu se puteau manifesta 'n relaiile mai
puin profunde, deoarece acolo se menin 'nc destul de accentuate graniele dintre 8eu9
%i 8tu9, iar legturile nu sunt at.t de consolidate 'nc.t s re(iste unor limitri %i critici
privind persoana celuilalt partener.
Pentru fiecare nivel de profun(ime acionea( factori specifici, care pot fi de
natur psihoindividual, psihosocial sau sociocultural.
H+ist o gradualitate 'n aprofundarea unei relaii, care dac nu este respectat
poate duce la )locarea acesteia2 astfel, dac deschiderea de sine este mult prea
rapid, fr pstrarea unei anumite 8(one de mister9, sau dac atitudinile critice
sau e+clusiviste se manifest 'nc din fa(a de cristali(are a relaiei, aceasta risc
s e%ue(e. De asemenea, tre)uie su)liniat faptul c e+ist norme ale intimitii 'n
cadrul diferitelor genuri de relaii /vecintate, rudenie, prietenie, dragoste1,
norme care sunt specifice diferitelor tipuri de culturi sau grupuri sociale, %i a
cror ignorare minea( cursul apropierii afective, atrg.nd totodat respingerea
sau opro)riul pu)lic.
*n virtutea acestor aspecte normative, persoana implicat 'ntr:o relaie de un
anumit tip %i profun(ime %tie destul de e+act la ce tre)uie s se a%tepte din partea
partenerului su, dup cum %tie la fel de )ine ce 'i este sau nu permis 'n propriul
comportament. $espectarea regulilor de permisivitate relaional este una dintre
cele mai importante dimensiuni funcionale ale unui cuplu, fiind cea care asigur
sta)ilitatea %i armonia unei legturi afective. Unele dintre regulile de
permisivitate sunt adoptate prin consens, 'ns pe fondul general creat de cadrul
normativ sociocultural sau de grup. Lormele de intimitate au pe l.ng un
pronunat caracter cultural %i un caracter istoric, ele suport.nd schim)ri
sensi)ile de la o epoc istoric la alta. 6 se vedea 'n acest sens normele privind
relaiile de prietenie, intimitatea se+ual sau raporturile dintre soi 'n cadrul
diferitelor spaii culturale %i 'n diferite momente istorice.
*n cadrul unui e+periment desf%urat de Le,i#ge" %i Re#ds /1>?>1, s:a avut 'n
vedere pro)lema permisivitii , su) forma pro)a)ilitlii ca 'n cadrul unui anumit
tip de relaie /'nt.lnire oca(ional, prietenie, relaie intim, cstorie1 s apar un
anumit gen de comportament- activitate 'n comun /ie%iri 'mpreun, <ocuri, munc
comun12 contact fi(ic /a se ine de m.n, gesturi tandre, contact se+ual12
deschidere de sine /confidene, sentimente, manifeste12 laud /consideraie
po(itiv, apro)are, susinere12 critic /de(acord, iritare, delimitare12 acord
normativ /acceptarea opiniilor partenerului asupra altor persoane sau situaii,
folosirea unor o)iecte 'n comun fr acord preala)il, aciuni consensuale1.
Dac se repre(int 'ntr:un grafic, se o)serv o corelaie ridicat 'ntre gradul de
intimitate %i deschiderea de sine, manifestarea consideraiei po(itive %i acordului
normativ2 'ns, totodat, cre%te pro)a)ilitatea manifestrii unei atitudini critice, ca
o e+presie a presiunii spre uniformitate relaional %i atitudinal, care se manifest
pe fondul apariiei unei comuniti intersu)iective, 'n care 8eu9 %i 8tu9 sunt
'nlocuite cu 8noi9. *n acest sens, cstoria ofer cea mai mare anga<are
intersu)iectiv, precum %i cea mai variat gam de comportamente interpersonale,
at.t cu conotaii po(itive c.t %i negative, conflictuale.
14?
$elaiile afective po(itive, mai ales cele profunde /prietenia %i dragostea1, au un
rol considera)il 'n structurarea vieii sociale %i 'n asigurarea echili)rului
psihoindividual, pe fondul unui sentiment de 'mplinire social %i fericire
individual. De%i 'ntre sentimentele de prietenie %i dragoste e+ist multe
similitudini, manifest.ndu:se tendina de difereniere numai pe criteriile legate de
intensitate %i se+ul persoanelor implicate, mai muli cercettori au adus argumente
privind %i o distincie calitativ dintre acestea /Ru+i#4 Ra#ds %.a.1.
Prietenia se poate de(volta 'ntre persoane indiferent de se+, 'n principal pe )a(a
unei atracii determinat de opiuni, interese, preferine %i preocupri comune.
86cordul felului de a g.ndi na%te prietenia;, afirma !e2oc"it, ceea ce sugerea(
importana sentimentului de convergen ideatic %i valori(are reciproc prin
relaie. )onsideraia reciproc, spri(inul i egalitatea sunt atri)utele eseniale ale
unei relaii de prietenie, fiecare dintre acestea av.nd efecte psihologice importane.
6stfel, consideraia generea( sentimentul confirmrii %i valori(rii sociale,
contri)uind la cre%terea 'ncrederii 'n sine. *n ceea ce prive%te spri(inul real sau
potenial, se constat c persoanele care au un cerc larg de prieteni se sunt mai puin
vulnera)ile %i sunt mai re(istente la stres %i la presiunile mediului social. Constatare
fcut %i de E1icu", care afirma c prietenia este cea mai )un garanie de securitate
'n condiia noastr precar. 0galitatea, considerat de 6ristotel sufletul prieteniei,
mre%te 'ncrederea 'n sine, accentu.nd sentimentul propriei valori confirmat prin
cellalt.
Lormele culturale ale intimitii fi+ea( %i 'n ca(ul prieteniei cadrele generale de
desf%urare, cu diferene dup criteriul v.rstei, se+ului %i statutului social. Unele
cercetri evidenia( faptul c 'n ceea ce prive%te se+ul, normele o)i%nuite sunt mai
favora)ile femeilor dec.t )r)ailor. Pe plan emoional femeile triesc relaii mai
intense 'n relaiile cu alte femei dec.t )r)aii cu ali )r)ai2 comunicarea este mai
li)er %i mai deschis, semnele de tandree mai puin cen(urate, iar durata relaiilor
mai mare. Femeile se tolerea( afectuos 'ntr:o mai mare msur, fiind mai dispuse la
activiti comune. Din toate aceste puncte de vedere opiunile )r)ailor sunt mai
limitate, ceea ce ar putea sugera o via emoional mai restrictiv pentru ace%tia. De
aici %i o posi)il consecin, avansat de unii cercettori- o mai mare vulnera)ilitate
emoional a )r)ailor, cu efecte chiar 'n plan somatic2 se %tie c ace%tia sunt mai
sensi)ili la stres, au un mai mare coeficient de risc la 'm)olnviri, iar durata medie de
via este mai scurt dec.t a femeilor /cu apro+imativ =:10 ani1. *ns, dincolo de
aceste ipote(e insuficient susinute e+perimental, e+ist o str.ns legtur 'ntre
caracteristicile relaiilor afective ale unei persoane %i performanele profesionale %i
sociale ale acesteia.
!ragostea este o relaie afectiv profund, 'n general cu caracter heterose+ual, trit
la cele mai 'nalte cote de implicare emoional %i e+istenial, av.nd de regul
conotaii erotice e+plicite sau implicite. 7a limit, dragostea poate 'm)rca forma
pasiunii, ca modalitate ardent de trire 8prin %i pentru cineva9, cu o focali(are
motivaional e+trem %i cu un consum emoional considera)il2 'n acest ca(,
componenta se+ual intervine nemi<locit, dorinele de druire %i posedare ating.nd
uneori intensiti devastatoare, a%a cum frecvent 'nt.lnim 'n literatur, ca %i 'n via.
Dragostea poate fi caracteri(at prin urmtoarele trsturi psihosociale definitorii- a1
dependen afectiv2 )1 e$clusivitate relaional2 c1 ntra(utorare necondiionat2 d1
identificare reciproc2 e1 9trirea prin cellaltL. Prin toate aceasta se o)ine o
sim)io( emoional %i motivaional profund, care uneori sugerea( un gen de
comuniune mistic 'ntre dou persoane, pe fondul unui proces de modelare reciproc
%i comunicare ilimitat. *n funcie de profun(imea relaiei, ace%ti indicatori pot avea
14=
valori difereniate de la ca( la ca(, 'n funcie de caracteristicile personale ale
partenerilor, modelele culturale care structurea( relaia %i conte+tul situaional 'n care
aceasta se desf%oar.
*ntr:un plan superior de anali(, se constat o str.ns legtur 'ntre capacitatea %i
e+periena de a iu)i %i reali(area de sine. 6stfel, Sai#t>A"#aud susine c iu)irea
trit su) toate formele ei potenea( %i 'm)oge%te viaa spiritual a persoanei, 'i
mre%te 'ncrederea 'n sine %i asigur cel mai )un suport energetic pentru reali(area de
sine.
!inamica relaiilor a"ective pro"unde. 6v.nd 'n vedere multitudinea factorilor
care intervin 'n structurarea relaiilor socioafective, na%terea %i evoluia acestora pot
'm)rca nenumrate forme. *n primul r.nd tre)uie remarcat faptul c indiferent de
modul cum s:a format, de profun(imea sau de direcia pe care a evoluat, o relaie
afectiv implic o dinamic implaca)il. Liciodat sentimentele care au repre(entat
liantul unei legturi nu pot rm.ne la acela%i nivel de intensitate %i la aceea%i form de
manifestare. Cu trecerea timpului, sentimentele devin mai temperate, involuea( prin
u(ur ori saturaie, sau '%i gsesc noi forme de manifestare, uneori pe o direcie
complementar2 de e+emplu, dragostea pasional care , 'n timp, devine prietenie sau
dependen ha)itual. *n forme involutive e+treme, de(integrarea sentimentelor este
total sau chiar se metamorfo(ea( 'n opusul lor, gener.nd adevrate drame
e+isteniale.
*n general, putem considera c dinamica relaiilor profunde implic c.teva etape
principale, fiecare situaie particular put.nd fi descris prin particularitile %i
profilurile acestora-
/a1 &ormarea relaiei, cuprin(.nd cel mai adesea mai multe fa(e-
contactul interpersonal, implic.nd 'n principal dimensiunea cognitiv a
percepiei interpersonale2
%ocul emoional al 'nt.lnirii, care poate 'm)rca uneori %i forma
spectacular a 8loviturii de trsnet92
cristali(area sentimentelor, reali(at %i prin transfigurarea %i ideali(area
persoanei:o)iect2
consolidarea relaiei, prin apariia reciprocitii %i sta)ilirea criteriilor %i
regulilor de schim).
/)1 .esfurarea matur, care presupune includerea relaiei nou formate ca o
constant 'n viaa personal %i social a partenerilor, pe fondul unei anumite
sta)iliti %i maturiti 'n manifestrile afective reciproce, dar %i al reali(rii unei
echiti 'n schim)urile interpersonale. Desf%urarea la un 'nalt nivel de sta)ilitate
%i calitate a relaiilor afective profunde constituie un puternic factor de structurare
%i fortificare a vieii personale %i de grup2 nivelul de inserie sau de(inserie
social este direct e+primat de densitatea relaiilor afective consolidate %i
profun(imea acestora.
/c1 /etamorfozarea, involuia sau destructurarea relaiei, 'n urma consumrii
potenialului energetic, al schim)rilor atitudinale %i comportamentale intervenite
%i disfuncionalitilor aprute pe poate dimensiunile interaciunii partenerilor
/su) aspect cognitiv:ideatic, motivaional, afectiv, a+iologic, se+ual, de
echivalen %i echitate a schim)urilor %.a.1. 5nvoluia unei relaii afective profunde
este legat de o serie de factori, dintre care amintim- decristali(area, saietatea %i
suprasolicitarea afectiv, u(ura prin monotoni(are %i automati(are %.a. Un studiu
efectuat pe c.teva sute de cupluri a artat c ma<oritatea e%ecurilor au aprut
datorit plictiselii, dorinei de independen, de(voltrii unor interese divergente
%i e+istenei unor nevoi se+uale conflictuale CHil%4 Ru+i# 0i Pe1lau > %JHFD&
14>
/d1 'daptarea post-relalional, care presupune un proces de reconfigurare a
vieii afective %i sociale a persoanei implicat 'ntr:o relaia care a involuat, ori s:a
destrmat. Dispariia unei relaii afective profunde las 'n urma ei sentirnentul
unui gol, cu efecte sensi)ile asupra echili)rului emoional %i performanelor
sociale ale su)iectului cel mai puternic implicat. 6cumularea unor asemenea
%ocuri emoionale provoac deseori mutaii ma<ore 'n viaa psihic %i social a
unei persoane, cu efecte negative.. *n ca(ul apariiei unui Lsindrom al
singurtiiL se recomand o asisten psihologic calificat, aceasta fiind cea
mai sigur cale de a evita unele efecte negative drastice.
Hvoluia relaiilor profunde din cadru unui cuplu cstorit pre(int un interes cu
totul deose)it. 0ta)ilitatea %i armonia unei asemenea relaii determin importante
consecine 'n plan individual %i social, afect.nd nu numai persoanele 'n cau(, dar
%i copiii, rudele apropiate %i chiar grupurile din care acestea fac poarte /cele
profesionale, 'n primul r.nd1. Hfectele destrmrii unei familii, ca urmare a
degradrii legturilor afective dintre soi, sunt numeroase %i profunde-
Ha nivelul partenerilor. 5ndiferent de gradul de responsa)ilitate 'n producerea
rupturii, persoanele desprite sunt profund marcate emoional, ceea ce le
afectea( echili)rul psihic, performanele profesionale %i sociale, capacitatea de
re(isten la stres, av.nd uneori %i efecte somatice nota)ile, precum scderea
re(istenei la 'm)olnvire %.a. Ca urmare a con<ugrii acestor efecte se poate vor)i
de un Qsindrom al despririiQ, cu un specific psihosocial difereniat 'n funcie de o
serie de factori- tipul general de societate /agrar sau industrial12 cultur %i
religie2 mediul social /ur)an sau rural12 durata relaiei2 statutul social al
partenerilor2 e+istena copiilor %.a.
Ha nivelul copiilor. *n funcie de v.rsta copiilor 'n momentul despririi prinilor,
efectele pot fi deose)it de drastice, 'ncep.nd cu fracionarea %i fragili(area vieii lor
afective, %i merg.nd p.n la tul)urri de personalitate care 'i predispun la
comportamente deviante sau chiar patologice. Unele studii pe aceast tem
evidenia( c 'n proporie de &5 G, copiii care au suferit %ocul provocat de
desprirea prinilor manifest unele tul)urri de personalitate %i comportamente
inadecvate. 6lte date sunt %i mai relevante- peste ?5 G dintre copiii %i tinerii
delincveni provin din cadrul unor familii destrmate.
Ha nivel social. H+istenta unui procent ridicat de familii desprite generea( efecte
sociale nota)ile, 'ncep.nd cu cele legate de educaia %i integrarea copiilor 'n viaa
social, climatul din cadrul organi(aiilor %i instituiilor, %i termin.nd cu
pro)lemele legate de spaiu %i mo)ilitatea locativ.
Ca o consecin a celor artate mai sus, meninerea calitii relaiilor afective 'n
cadrul unui cuplu cstorit constituie un puternic imperativ psihosocial. Pentru
atingerea acestui scop sunt necesare eforturi con<ugate at.t din partea unor
instituii speciali(ate 'n asisten psihologic, c.t %i din partea partenerilor %i
antura<ului lor. Hfortul privind meninerea unor relaii po(itive %i funcionale 'ntre
parteneri tre)uie s fie orientat pe urmtoarele direcii-
a1 )omunicarea interpersonal. Hste unui dintre factorii eseniale care asigur
)una desf%urare a unei relaii afective, 'n toatele etapele de(voltrii sale.
Cercetrile arat o str.ns corelaie /cca. X 0,&51 'ntre capacitatea de
comunicare %i satisfaciile o)inute de parteneri 'n cadrul unei relaii.
0inceritatea, deschiderea %i spontaneitatea comunicrii sunt atuuri deose)ite 'n
asigurarea unei relaii po(itive %i de lung durat. 0tudiile de ca( efectuate
150
asupra cuplurilor aflate 'n cri( au artat c 'ntr:o proporie considera)il /eca.
=0 G1 acestea sufer de o lips de comunicare.
)1 Hgalitatea 'n luarea deci(iilor. Levoia de consideraie %i recunoa%tere
repre(int factori motivaionali importani care se cer satisfcui 'n cadrul unei
relaii de cuplu. Participarea 'n aceea%i msur la luarea deci(iilor constituie un
semn de respect %i consideraie reciproc, fapt ce asigur un climat po(itiv 'n
cadrul oricrei relaii. 0tudiile pe familiile din 0.U.6. au evideniat c cele mai
fericite cstorii erau cele 'n care puterea de deci(ie era 'mprit 'n mod egal
'ntre soi, asimetriile puternice duc.nd frecvent la conflicte %i rupturi.
c1 Hcl(itatea 'n cadrul schim)urilor. Cele mai multe cupluri sufer din cau(a
nerespectrii criteriilor de valoare, materialitate %i particularitate a resurselor
schim)ate 'ntre cei doi parteneri. 0entimentul de inechitate este cel care
fragili(ea( 'n cea mai mare msur o relaie afectiv, oric.t ar fi fost de
puternic 'n fa(a iniial.
d1 !ipul de motivaie care susine relaia. #per.nd cu distincia propus de R=a#
0i !eci C%JM-D 'ntre motivaia e+trinsec %i cea intrinsec, s:a constatat o str.ns
corelaie 'ntre stilul motivaional %i satisfacia de cuplu CBlais4 Sa+ou"i#4
Bouche" 0i Valle"a#d > %JJGD& 6stfel, cu c.t partenerii sunt mai puternic
motivai intrinsec, cu at.t comportamentele interpersonale po(itive prevalea(-
nivelul de consens, coe(iunea, comunicarea li)er, afeciunea reciproc %i
satisfacia o)inut din relaie sunt net superioare 'n cadrul cuplurilor motivate
intrinsec, 'n raport cu cele motivate e+trinsec. 6celea%i studii evidenia( rolul
preponderent al femeii 'n meninerea %i de(voltarea calitii 'n relaiile de cuplu.
e1 Compati)ilitatea motivaional. Hvitarea apariiei unor conflicte motivaionale
este cea mai sigur calc de meninere a calitii unei relaii afective. De(voltarea
unor factori motivaionali divergeni constituie preludiul destrmrii oricrei
relaii, coeficientul de progno( fiind de cca. &0 , &5G /!& C"istea, 1>=51.
f1 $espectul interpersonal. 5ndiferent de gradul de intimitate, tre)uie s se evite
familiaritatea %i lipsa de respect fa de partener. Hste una dintre cele mai grave
gre%eli 'n cadru unui cuplu, pasi)il de distrugerea calitii relaiei, pe care o
arunc 'n deri(oriu %i trivial.
Si#gu"/tatea ca 3e#o2e# 1sihosocial& Dup cum s:a demonstrat 'n mai multe
r.nduri, socia)ilitatea este o trstur esenial a fiinei umane, nevoia de relaionare
constituind un factor important 'n structura motivaional a individului. *n acest
conte+t, singurtatea apare ca un fenomen psihosocial negativ, disfuncional at.t 'n
plan individual c.t %i social C(FI M%D&
Prin singurtate se 'nelege acea stare psihosocial n care cercul de relaii al unei
persoane este mai mic sau mai puin satisfctor dec#t i dorete. *n funcie de
natura sentimentelor care 'nsoesc starea de singurtate, se poate face distincia 'ntre
i(olarea emoional %i i(olarea social. *n primul ca(, insatisfacia este generat de
lipsa unei relaii emoionale profunde, care s rspund nevoilor de afeciune %i
comunicare ale persoanei2 'n al doilea ca(, insatisfacia este re(ultatul lipsei unui
cerc de relaii care s ofere cadrul valori(rii sociale a persoanei %i din partea
cruia s poat o)ine recunoa%terea %i spri<inul social necesar 'ntr:o anumit
perioad a vieii.
Definit 'n acest fel, starea de singurtate implic mai multe aspecte fenomenale %i
de anali(-
S natura %i gradul de activare a unor vectori motivaionali, prin care se relev
tre)uinele %i interesele specifce unui anumit su)iect de a de(volta relaii
151
interpersonale de natur afectiv, co:acional, de comunicare, de coa)itare
sau influen2
S msura 'n care mediul social imediat rspunde acestor nevoi personale2
S modalitatea su)iectiv 'n care este trit starea de singurtate, legat de
nereali(area aspiraiilor %i a%teptrilor relaionale ale su)iectului2
S conte+tul psihoindividual %i psihosocial 'n care apare starea de i(olare sau de
singurtate2
S efectele pe care starea de singurtate le generea( 'n plan individual, grupal %i
instituional.
5nteraciunea dintre factori menionai face ca starea de singurtate s fie resimit
'n mod diferit de la persoan la persoan, de%i caracteristicile situaiei sociale pot
fi acelea%i. !e poi simi singur 'n mi<locul unei mulimi, dup cum o singur
relaie profund poate genera un sentiment de satisfacie social pe care alii nu o
o)in nici atunci c.nd au numeroase relaii superficiale. De asemenea, efectele 'n
plan su)iectiv ale strii de singurtate sunt foarte diferite, pragul de toleran la
i(olare fiind un indicator important privind nevoia de inserie %i de participare la
viaa social.
*n acest conte+t, este necesar s distingem 'ntre starea de singurtate %i cea de
nsingurare. 6cestea sunt calitativ diferite, sursa lor psihologic fiind alta, dup
cum %i consecinele psihosociale difer. 0ingurtatea e+prim 'n primul c.nd o
situaie social, pe c.nd 'nsingurarea o stare psihologic.
"ingurtatea este generat preponderent de factori e+terni %i conte+tuali, care pot
afecta pe oricine 'ntr:un anumit moment al vieii, pe c.nd nsingurarea este
re(ultatul alterrii sau diminurii capacitilor afective, de comunicare %i
relaionale ale su)iectului, ceea ce face ca acesta s nu mai poat menine sau
construi noi puni de legtur cu lumea e+terioar %i cu cei din <ur.
0ingurtatea poate fi provocat de factori con<ucturali, precum restr.ngerea sferei
relaiilor interpersonale, ca urmare a pensionrii, a pierderii partenerului de via
sau schim)rilor re(ideniale repetate, fr ca acest fapt s duc la 'nsingurarea
persoanei 'n cau(, dac aceasta gse%te resursele suflete%ti de compensare 'ntr:o
anumit form a ceea ce a pierdut. *nsingurarea este :'ntr:un fel: o )oal a
sufletului, av.nd cau(e mai profunde de ordin psihologic %i psihosocial, dup cum
%i efectele sunt de regul mult mai drastice, put.nd conduce :la limit: spre o real
stare de autism afectiv %i e+istenial.
*ns, tre)uie remarcat c 'ntre cele dou stri pot e+ista raporturi de condiionare
reciproc2 starea de singurtate provocat de pierderea unei persoane apropiate
poate duce 'n anumite condiii la 'nsingurare, dup cum aceasta odat produs, pe
)a(a altor determinaii, conduce aproape totdeauna la o stare accentuat de
singurtate, prin ruperea legturilor cu cei din <ur, de%i nimic de ordin e+terior nu
impunea acest lucru.
Cauzele singurtii. Factorii care generea( starea de singurtate pot fi identificai
at.t 'n plan sociocultural, c.t %i psihosocial sau psihoindividual. Fragilitatea
sentimentelor %i relaiilor interpersonale, pe de o parte, caracteristicile societii
moderne hipertehnologi(ate %i informati(ate, pe de alt parte, pe fondul lipsei unor
proiecte sociale coerente de asisten social %i psihologic pentru multiplele situaii
generatoare de singurtate , iat coordonatele generale ale acestui fenomen
psihosocial care a luat o amploare 'ngri<ortoare 'n toate straturile societii
contemporane.
152
"chimbarea modelului cultural i structurii familiei moderne este de natur s
cree(e premisele apariiei singurtii celor mai 'n v.rst. Familia restr.ns, a%a cum
se configurea( tot mai mult 'n societile industriale %i post industriale, nu mai are
capacitatea de a menine relaiile fire%ti dintre diferitele generaii /)unici, prini,
copii, nepoi1, ceea ce restr.nge dramatic cercul relaiilor afective, de comunicare %i
coa)itare, 'n raport cu familia tradiional.
>oma(ul este o alt cau( ma<or a restr.ngerii cercului relaional, ceea ce , pe
fondul sentimentului de inutilitate %i insignifian pe care 'l generea( conduce la
apariia sindromului singurtii i al ratrii.
1ensionarea produce acelea%i efecte, pe fondul agravant al degradrii progresive a
sntii %i a eventualei pierderi a partenerului de via sau a cuno%tinelor de
generaie.
)aracteristicile societii informatizate, sinteti(ate de A& To33le" su) conceptul de
tranzien 2 tran(iena instituional %i organi(aional, ocupaional %i re(idenial
%i , mai ales , cea relaional, diminuea( considera)il posi)ilitatea formrii %i
meninerii unor legturi interpersonale sta)ile %i profunde.
3erapia singurtii. Hliminarea sau diminuarea sentimentului de singurtate se
poate o)ine prin unele aciuni sistematice de asisten psihoindividual sau
psihosocial. Dintre acestea amintim-
facilitarea reali(rii de noi relaii de ctre cei aflai 'n dificultate, prin
organi(area de cercuri, antrenarea 'n diferite activiti sociale, antrenarea 'n
forme specifice de activitate sportiv etc2
crearea de relaii afective su)stitutive /cu animale domestice, de e+emplu12
determinarea scderii dorinei de relaii sociale, prin cultivarea unor activiti
atractive pentru petrecerea timpului li)er /ho))E12 mai recent, 5nternetul poate
constitui o modalitate foarte eficient de formare a unui sistem relaional foarte
e+tins, cu efecte )enefice at.t 'n plan individual c.t %i social, 'ntruc.t ofer o
nou form de relaionare interuman.
de(voltarea unei culturi instituionali(ate privind statutul %i modul de via
specific generaiei a treia2 e+periena profesional %i de via a oamenilor
aparin.nd acestei categorii de v.rst tre)uie valorificat social, prin gsirea
unor noi forme de activitate 'n care ace%tia pot fi antrenai.
Cercetrile de sociologie %i psihologie social arat faptul c singurtatea poate fi
considerat 'n primul r.nd ca o )oal social. Universul artificial %i impersonal al
marilor ora%e, instrumentali(area e+cesiv a relaiilor umane, srcirea vieii
spirituale a oamenilor datorit imperativelor noilor modele de eficien care domin
societatea modern : sunt numai c.teva dintre cau(ele acestei maladii 'n plin
e+tensiune.
*n societile mai puin de(voltate, considerentele strict economice constituie cau(a
principal a fenomenului. 0rcia %i gravele inegaliti economice sunt stri sociale
profund nocive, care alterea( mecanismul firesc de constituire a relaiilor umane,
provoc.nd forme accentuate de 'nstrinare psihosocial. 0rcia umile%te,
degradea( moral %i spiritual, reduce drastic sferele poteniale de relaionare social,
mic%orea( sperana de via : re(ult.nd astfel o deteriorare 'n profun(ime a vieii
sociale %i individuale.
Comunicarea interpersonal
153
Desf%urarea oricrei activiti sau relaii sociale impune cu necesitate un element
funcional de fond, %i anume comunicarea. *n sensul cel mai general, prin
comunicare .se nelege procesul de transmisie i recepie de informaie
ntre dou uniti ale unui sistem, capabile .s decodifice semnificaia
mesa(ului. *n cadrul teoriei matematice a informaiei, noiunea de informaie +<,
este str.ns legat de cea de entropie +M,, care desemnea( gradul de
nedeterminate a unui sistem4 5nformaia odat asimilat de sistem 'i reduce
gradul de nedeterminare2 cu alte cuvinte, informaia apare ca entropia cu semn
schim)at- 5 O : U. *n ca(ul sistemelor sociale, comunicarea se poate reali(a 'ntre
persoane, grupuri, organi(aii sau instituii, la fiecare nivel e+ist.nd anumite
particulariti calitative %i de form, ceea ce impune o tratare teoretic difereniat,
'n funcie de nivelele structurale mai sus menionate. *n cele ce urmea( vom trata
comunicarea ca relaie %i proces interpersonal.
!e3i#i"ea 0i ca"acte"i.a"ea "ela)iilo" de co2u#ica"e& 6nali(a relaiilor de
comunicare interpersonal evidenia( faptul c acestea sunt :'n primul r.nd:
interaciuni psihologice desf%urate pe fondul unui schim) de mesa<e care
media( %i condiionea( raporturile umane. Capacitatea de comunicare a fiinei
umane depinde 'n mod esenial de e+istena funciei semiotice prin care se
reali(ea( saltul de la real la posi)il- o)iectele %i aciunile reale sunt su)stituite cu
sisteme de semnale, semne %i sim)oluri, care permit o infinit com)inatoric
mental, desprins de toate restriciile impuse de caracterul material al realitii
o)iective. Funcia semiotic este nemi<locit legat de e+istena limbii, respectiv
limaba(elor, considerate ca instrumente intelectuale prin care informaia se
codific su) form de mesa(e.
Comple+itatea activitii de comunicare impune folosirea unor concepii teoretice
complementare, capa)ile s evidenie(e multiplele dimensiuni ale acestui proces-
dimensiunea informaional, pra+iologic, psihologic, sociologic, cultural 2
formal sau informal etc.
/a1 !eoriile in"ormaionale a)ordea( comunicarea interpersonal din
perspectiva ciberneticii i teoriei generale a sistemelor. Din aceast
perspectiv, comunicarea este 'neleas ca un proces )ilateral de transmitere %i
recepie de informaie, 'n care sunt implicate patru componente principale-
/)1 +11 emitorul, care codific informaia pe care dore%te s o transmit su)
forma unui mesa<2
/21 receptorul, cel care prime%te mesa<ul %i 'l decodific2
/31 limba(ul, const.nd dintr:un sistem de semne 'mpreun cu regulile de
com)inare %i utili(are a acestora2
/41 canalul de informaie, adic sistemul prin care circul mesa<ele.
Fiecare dintre aceste componente poate fi caracteri(at printr:o serie de parametru
funcionale vi(.nd- capacitatea de stocare i prelucrare a informaiei, viteza
de transmisie i recepionare a mesa<ului, fle$ibilitatea i adecvarea
limba(elor folosite, perturbaiile introduse, fiabilitatea reelei de comunicare
etc.
Pornind de la acest model general, studiul unui proces de comunicaie implic
identificarea emitorilor i receptorilor, determinarea naturii canalului de
comunicaie utilizat i relevarea caracteristicilor limba(ului folosit pentru
codificarea informaiei. Din anali(a acestor elemente re(ult c pentru reali(area
unei comunicri eficiente se impun c.teva reguli de )a(-
154
e+istena unor coduri comune ale emitorului %i receptorului,
implic.nd at.t repertoriul de semne, c.t %i regulile de Codificare a
informaiei su) form de mesa<e2
mesa<ul tre)uie s fie e+presia unei nouti informaionale pentru
receptor, astfel 'nc.t asimilarea acesteia s conduc la reducerea gradului de
nedeterminare pentru o anumit situaie pro)lematic2
costurile comunicrii s fie c.t mai reduse, fr ca acest lucru s
afecte(e acurateea procesului de transmitere %i recepionare a informaiei
/pentru aceasta se poate sta)ili un coeficient optim de redundan a
mesa<ului, 'n condiiile utili(rii unui anumit tip de lim)a<, adecvat situaiei
concrete12
sistemului de comunicaie tre)uie s i se asigure un c.t mai 'nalt
grad de re(isten la pertur)aii, astfel 'nc.t s re(ulte o 'nalt fidelitate a
informaiei vehiculata 'n sistem.
Dup cum se poate o)serva, teoria general a informaiei pune accentul pe
aspectele formale ale procesului de comunicare %i pe modalitile logice de
structurare a mesa<elor, fr a acorda o importan similar semnificaiei acestora
%i mecanismelor psihologice implicate 'n desf%urarea procesului. De%i o
asemenea perspectiv de a)ordare se dovede%te util 'n unele 'mpre<urri, este
necesar ca ea s fie du)lat de o anali( psihosocial a comunicrii.
/)1 (eoriile constructiviste pun accentul asupra proceselor psihice prin care
informaia structurea( sau modific sistemul de repre(entri ale su)iectului,
intervenind direct 'n activitatea de construire a realitii sociale. Dro aceast
perspectiv, comunicarea este 'neleas ca un proces de co-elahorare a realitii,
'n care locutorii '%i a<ustea( reciproc sistemele de repre(entri despre un anumit
sector al realitii, constituind astfel chiar o)iectul comunicrii interpersonale.
7egtura dintre repre(entrile sociale %i comunicare este at.t de str.ns 'nc.t,
dup cum remarca "oscovici, 'n a)sena comunicrii, posibilitatea apariiei %i
vehiculrii repre(entrilor ar fi practic imposi)il, repre(entarea constituind cea
mai important component psihologic a informaiei.
Conceptele principale cu care se operea( sunt cele de contract comunicativ,
situaie potenial comunicativ, intra- i interlocutori, interlocuiune, ruptur,
validare A nonvalidare a mesa<ului, influen prin comunicare %.a. /1522 15?, 1?>1.
*n acest conte+t teo"etic4 B& Ri2e evidenia( c.teva dintre cele mai importante
aspecte ale procesului de comunicare-
&actorii personalizrii e$primrii. Chiar 'n condiiile echivalenei lim)a<elor
%i informaiilor disponi)ile, interlocutorii nu se vor e+prima niciodat la fel,
personali(area depin(.nd de o varia)il numit gradul de libertate a
locutorului. 7i)ertatea locutorului este condiionat de obiectivele urmrite,
raporturile dintre parteneri, constr#ngerile normative ale situaiei, distana fa
de referent, canalul de comunicaie utilizat. /odelul activitii de codare-
decodare. *n cadrul comunicrii are loc o ela)orare progresiv a structurilor
de semnificaii, printr:un proces continuu de traducere, construcie,
resemnificare %i acord al repre(entrilor interlocutorilor. $epre(entarea apare
ca principalul element al schim)ului informaional, 'n care reconstrucia
intersu)iectiv a c.mpului de repre(entri este condiionat %i de o serie de
factori afectiv:emoionali, socio:culturali %i conte+tuali, alturi de cei logico:
155
formali %i conceptuali, evideniai preponderent 'n cadrul teoriei
informaionale a comunicrii.
J Givelurile de elaborare discursiv a mesa(elor. Comunicarea repre(int un act
creator, 'n msura 'n care locutorii '%i aleg, 'n funcie de o)iectivul urmrit %'
particularitile interlocutorului, repertoriul lingvistic, modalitile de
codificare ver)al, nonver)al %i paraver)al a informaiei, precum %i formele
de e+primare adecvate situaiei. 6stfel, mesa<ele apar structurate pe mai multe
niveluri semantice, permi.ndu:se 'n acest fel controlul nuanat al situaiei
comunicative %i ghidarea comportamentului partenerului.
/c1 (eoriile semiotice pun accentul asupra structurii %i funciilor lim)a<elor ca
instrumente eseniale ale comunicrii. *n acest plan teoretic, se impun c.teva
distincii conceptuale de )a(.
Himba este definit ca un sistem comple+ de comunicare social, produs al
evoluiei istorice %i culturale a unei comuniti /grup etnic, popor sau naiune1.
Fiind un re(ultat natural al coe+istenei mem)rilor unei comuniti, lim)a
acumulea( 'n structura %i dinamica sa 'ntreaga e+perien a generaiilor care s:au
succedat 'n plan istoric, fiind at.t consecina c.t %i condiia esenial a oricrui
progres social, cultural sau tehnologic. Prin intermediul lim)ii se fi+ea(, se
prelucrea( %i se transmite e+periena social a comunitii, su) form de
cuno%tine, credine, valori, norme %i modele culturale, fiind 'n acela%i timp at.t
mi<locul esenial %i indispensa)il sociali(rii %i formrii noilor generaii, c.t %i
instrumentul de comunicare interuman 'n conte+tul tuturor activitilor sociale.
0tructura lim)ii implic dou dimensiuni principale- 11 le$icul, care repre(int un
ansam)lu de semne organi(ate %i com)inare dup anumite reguli %i av.nd
corespondene semantice determinate cu o)iectele, fenomenele sau calitile pe
care le desemnea( /totalitatea cuvintelor cuprinse 'n dicionarul general al unei
lim)i12 21 sinta$a, constituit din regulile de com)inare a elementelor le+icale 'n
procesul de folosire a lim)ii ca instrument de comunicare, oral sau scris. 7e+icul
'mpreun cu sinta+a formea( un cod, prin care se asigur transformarea
informaiei 'n mesa<.
*n practica raporturilor umane, lim)a se particulari(ea( 'n act, dup anumite
criterii profesionale, de grup sau individuale, cpt.nd forma limba(elor. 6cestea
sunt constructe psihosociale const.nd din sisteme naturale sau convenionale de
semne, semnale sau simboluri care mi(locesc fi$area, pstrarea, prelucrarea i
transmiterea informaiilor din mediul e$tern, precum i e$primarea strilor,
inteniilor i atitudinilor subiective +5A4 1CA,. 7im)a ca produs sociocultural
supraindividual repre(int cadrul general al formrii lim)a<elor, difereniate %i
particulari(ate 'n activitile curente de comunicare %i practic social2 lim)a<ul
este un fragment al unei culturi 'n cadrul unei anumite structuri sociale /grup
profesional, ideologic, etnic etc.1. *n calitate lor de forme active a lim)ii, lim)a<ele
poart amprenta caracteristicilor psihosociale ale persoanelor sau grupurilor care
le folosesc, fiind deose)it de transparente 'n raport cu natura grupurilor, profilul
general al personalitii colocutorilor, profesia, statutul social sau nivelul de
instrucie etc.
6nali(a structural evidenia( trei dimensiuni principale ale lim)a<ului - 11
dimensiunea semantic, care const din raporturile de semnificare dintre semnele
folosite /denotantul1 %i o)iectele desemnate /denotatul12 21 dimensiunea sintactic,
repre(entat de ansam)lul regulilor de structurare %i com)inare a semnelor 'n
cadrul procesului de transmitere a mesa<elor2 31 dimensiunea pragmatic, dat de
15&
normele de utili(are %i interpretare a sistemului lingvistic de ctre persoanele
implicate 'n actul comunicrii.
Din perspectiv semiotic, comunicarea presupune punerea 'n legtur a dou
8universuri semantice9, funcionalitatea relaiei depin(.nd 'n mod esenial de
compati)ilitatea lim)a<elor utili(ate de colocutori, de i(omorfia relativ a
universurilor lor e+isteniale, precum %i suportul fi(ic utili(at.
Din punct de vedere psihologic, distincia dintre cele trei 8universuri personale9
menionate mai sus se dovede%te deose)it de util pentru relevarea factorilor care
influenea( actul comunicrii interpersonale. =niversul e$istenial este dat de
coninutul evenimentelor trite, direct sau indirect, con%tienti(ate sau nu la un
moment dat, dar care au avut efecte 'n plan individual2 universul semantic este
format din acele evenimentele ale universului e+istenial care au cptat o
semnificaie 'n c.mpul con%tiinei individuale2 universul lingvistic este (ona
evenimentelor care pot constitui o)iectul unor mesa<e, 'n urma codificrii lor prin
intermediul unui 7im)a< natural sau artificial.
/d1 3eoria comportamental, fundamentat de %coala de la Palo 6lto, pune
semnul egalitii 'ntre comunicare, mesa< %i comportament. *n aceast vi(iune, 'n
cadrul interaciunii umane orice comportament capt valoare de mesa<, transmi.nd
implicit informaii pe cale ver)al, paraver)al sau nonver)al. Comunicarea este
un proces social permanent %i integrativ, care 'nglo)ea( o mare varietate de forme
comportamentale- cuv.ntul, gestul, privirea, mimica, pantomimica %.a.. "esa<ele
re(ultate din integrarea dinamic a tuturor componentelor menionate capt sens
numai 'n conte+t relaional, repre(ent.nd simultan at.t un coninut informaional c.t
%i o form de relaie, desf%urat la un anumit nivel al unei structuri sociale. *ntre
Comunicarea ver)al %i cea nonver)al e+ist o unitate de esen, ponderea uneia
sau alteia dintre componente put.nd varia aprecia)il 'n funcie de conte+t.
/e1 (eoria psihosocial asupra comunicrii integrea( dintr:o perspectiv sistemic
cele mai multe dintre aspectele teoretice %i e+perimentale pre(entate mai sus.
Comunicarea este una dintre dimensiunile oricrei situaii sociale, 'n care raporturile
interpersonale implic cvasi:simultan componente afective, de influen, co:aciune
%i comunicare2 fiecare dintre aceste componente este influenat interactiv de
celelalte componente, orice situaie social av.nd un caracter de unicitate %i
irepeta)ilitate, datorit interaciunii dinamice dintre o serie de factori
psihoindividuali, de grup, organi(aionali, instituionali, socioculturali %i
conte+tuali.
*n acest cadru teoretic, lim)a<ul ca instrument esenial de comunicare, indiferent de
forma sa /ver)al, paraver)al sau nonver)al1, 'ndepline%te o serie de funcii
psihosociale complementare-
J &uncia cognitiv. 7im)a<ul intervine nemi<locit 'n activitatea de cunoa%tere, at.t 'n
plan individual c.t %i 'n plan interpersonal %i de grup. Pe de o parte, prin intermediul
lim)a<ului informaia se prelucrea(, se pstrea(, se transmite selectiv %i adecvat cu
situaia pro)lematic, iar pe de alt parte asigur ela)orarea 'n comun a unor strategii
re(olutive %i de cunoa%tere, care vor conduce la o)inerea de noi informaii /8facilitare
cognitiv9 'n conte+t psihosocial1.
J &uncia comunicativ. *n cadrul oricrei situaii sociale, prin intermediul unui sistem
de lim)a<e, naturale sau artificiale, se transmit %i se recepionea( continuu mesa<e
'ntre persoane, grupuri, organi(aii %i instituii sociale, fundament.ndu:se astfel
principalul mecanism al coe(iunii %i funcionrii sistemului social. Comunicarea este
principiul 'ntemeietor al e+istenei oricrei structuri sociale.
15?
J &uncia e$presiv. Prin intermediul lim)a<ului, mai ales a celui para: %i nonver)al,
se e+teriori(ea( strile emoionale ale persoanelor aflate 'ntr:o anumit situaie,
reali(.ndu:se astfel o Qsemnali(are socialQ indispensa)il de(voltrii normale a
raporturilor interpersonale %i activitilor de grup. !otodat, prin intermediul
lim)a<ului /'n special a celui intern1 strile emoionale capt un mai mare grad de
structurare %i con%tienti(are, premis important a de(voltrii unor relaii
interpersonale lucide %i eficiente 'n plan social.
J &uncia persuasiv. $elaiile interpersonale, precum %i cele de grup sau de mas
presupun e+ercitarea implicit a unor influene mai mult sau mai puin con%tienti(ate
asupra celor aflai 'n contact psihologic. Printr:o anumit structurare a mesa<ului, pe
fondul utili(rii a)ile a diferitelor forme de lim)a< ver)al, paraver)al %i nonver)al, se
pot e+ercita influene asupra celor din <ur, 'ncep.nd de la simpla sugestie, p.n la
formele puternice de persuasiune care : la limit : pot cpta caracteristicile unei
manipulri.
J &uncia reglatorie. Prin caracterul su discursiv:analitic, lim)a<ul este implicit %i un
instrument de autoregla< comportamental. Prin lim)a< se formulea( scopuri %i etape
'n activitate, se ela)orea( strategiile de aciune, se formulea( criterii , se evaluea(
eficiena %i se impun modificri 'n desf%urarea aciunilor, intervenind astfel
nemi<locit 'n structurarea conduitelor %i activitilor individuale sau de grup.
J &uncia a$iologic-e$istenial. Din perspectiv cultural, lim)a ofer cea mai 'nalt
%i su)til form de valori(are e+istenial a omului. Dup cum afirma Ueidegger, 8o
e+isten rmas necomentat nu merit a fi trit92 8comentariul9 fiind acela care,
proiect.nd evenimentele 'ntr:un ori(ont al valorilor spirituale, le confer o
semnificaie dincolo de caracterul anodin al pre(entului trit.
Deci, din perspectiv psihosocial, actul comunicrii semnific mult mai mult dec.t
simpla transmitere de informaie- este vor)a de racordarea a dou universuri
e+isteniale %i spirituale, 'n care actul interpersonal capt dimensiuni sociale %i
culturale care 'l transcend. "ai mult dec.t at.t, prin intermediul lim)a<ului interior
tririle psihologice cele mai su)tile capt consisten, form %i valoare2 ulterior,
tririle astfel o)iectivate prin lim)a< pot da coninut unor relaii interpersonale %i
sociale, coninut fr de care orice form de comunicare uman este de neconceput.
Fo"2ele co2u#ic/"ii i#te"1e"so#ale&Comple+itatea situaiilor sociale 'n care
Comunicarea intervine ca principal dimensiune structural:funcional relev o
varietate de forme ale acesteia, care coe+ist %i se implic reciproc. 6stfel-
/a1 Dup modul de implicare activ a interlocutorilor 'n actul de comunicare vom
deose)i-
S Comunicare unilateral sau univoc, av.nd caracterul unui monolog, 'n care un
singur locutor ia parte activ la procesul transmiterii de mesa<e, colocutorul su av.nd
simplul rol de receptor pasiv.
S Comunicarea bilateral sau )iunivoc, caracteri(at prin participarea activ a
am)ilor colocutori la de(voltarea unui verita)il dialog, 'n care progresul cognitiv,
re(olutiv sau a+iologic este re(ultatul direct al asimilrilor %i adaptrilor reciproce
dintre contri)uiile fiecruia dintre participani2 'n acest conte+t, dialogul autentic
semnific construirea unui spaiu de acord psihosocial sau, dup cum afirma Plato#,
8drumul 'mpreun spre adevr %i armonie9.
S Comunicarea poli-interactiv sau multivoc, desf%urat 'n condiiile participrii
active a mai multor persoane 'n cadrul unei de()ateri de grup, 'n care fiecare persoan
preia, transmite, integrea( %i interpretea( opiniile %i informaiile emise de parteneri,
formul.ndu:%i la r.ndul su propriile opinii.
15=
/)1 *n funcie de mi<loacele folosite pentru codificarea %i transmiterea mesa<elor
deose)im-
S Comunicare verbal, reali(at prin intermediul lim)a<ului, considerat 'n
integralitatea laturilor %i funciilor sale /cognitiv, comunicativ, e+presiv,
persuasiv, reglatorie, valori(atoare1. Pe l.ng faptul c lim)a<ul este principalul
mi<loc de transmitere a informaiilor, prin el se reali(ea( totodat autovalori(area
partenerilor, focali(area ateniei locutorilor, structurarea %i reglarea relaiei
interpersonale 'ntr:un conte+t social dat, precum %i desf%urarea unui ritual social prin
care se o)iectivea( 'n plan cultural un eveniment particular care :altfel: nu ar avea
nici o relevan pentru colectivitate. Comunicarea ver)al presupune 'n mod e+plicit
utili(area riguroas a codurilor ver)ale 'n structurarea mesa<elor /le+icul %i sinta+a1, 'n
forme care sunt normate %i omologate social- conversaia, discursul, proclamaia etc.
S Comunicarea paraverbal se reali(ea( prin intermediul unor elemente pro(odice %i
vocale- tonalitate, intensitate, intonaie, de)it, pau(e, particulariti de pronunie 'n
raport cu unele secvene ale mesa<ului %.a. Componentele paraver)ale augmentea(
coninutul informaional al mesa<elor ver)ale, av.nd 'ns cea mai mare relevan 'n
planul e+presivestetic al relaiilor interpersonale.
S Comunicarea nonverbal implic semnale corpo:vi(uale care ofer informaii despre
persoana colocutorilor %i modul de participare a acestora la actul interpersonal. 6ceste
semnale pot fi- 11 statice /naturale, do).ndite sau supraadugate1, cu referire e+pres
la 'nfi%are /fi(ionomia, tipul morfologic, riduri, cicatrice, 'm)rcminte, machia<
%a.12 21 cinetice /posturi generale ale corpului, gestic, mimic, orientarea privirii12 31
senzitive /semnale olfactive, termice sau tactile, puternic implicate 'n relaiile intime1.
Lonver)alul reali(ea( marca<ul social %i definirea conte+tului situaiei comunicative,
oferind informaii generale despre ras, v.rst, se+, apartenen sociocultural %i
socio:profesional, nivel de instrucie, stare de spirit, efectul unor mesa<e primite,
inteniile colocutorilor %.a.. 6ceste informaii creea( pream)ulul %i fundalul pe care
se va desf%ura comunicare ver)al %i paraver)al, constituind totodat un feed:)acJ
foarte eficient 'n raport cu care se reglea( parametrii comunicrii ver)ale.
/c1 *n raport cu finalitatea e+plicit sau implicat, se pot deose)i urmtoarele
forme ale actului de comunicare
S Comunicare de consum, reali(at ca modalitate spontan de meninere %i e+primare
a contactelor sociale, 'n lipsa unui alt o)iectiv care s focali(e(e discuiile. Fr o
valoare informaional nemi<locit, aceast form de comunicare 'ndepline%te o
funcie psihosocial important, de meninere %i promovare a contactelor %i coe(iunii
sociale pe un fond de rela+are, pregtind totodat de(voltarea unor relaii
interpersonale mai profunde.
S Comunicarea de influen, prin care se reali(ea( schim)area opiniilor %i
atitudinilor colocutorilor, 'n concordan cu cele ale persoanei care controlea( relaia.
5nfluena ver)al se poate reali(a su) form de sugestie, indicaie, ordin, dispo(iie
normativ sau persuasiune, efectele o)inute fiind condiionate de o serie de factori
individuali %i psihosociali /v. cap.4.4.1.
S Comunicarea instrumental se desf%oar 'n conte+tul unei situaii pro)lematice, de
de()atere sau de co:aciune 'n care sunt implicai colocutorii, put.nd cpta forma de
informare, de()atere, coordonare sau control interpersonal. Hficiena comunicrii
instrumentale determin 'n cea mai mare msur performana grupului 'n desf%urarea
activitilor sociale, su) poate formele lor- productive, educative, de creaie etc
15>
S Comunicarea de susinere psihologic poate cpta diferite forme, 'n funcie de
relaiile afective dintre colocutori, 'ncep.nd cu simpla apro)are sau 'ncura<are, %i
termin.nd cu adevrate construcii demonstrative care s <ustifice atitudinea adoptat.
Desf%urarea relaiilor de comunicare interpersonal presupune de regul o succesiune
de registre, 'n care prevalea( una sau alta dintre componentele funcionale mai sus
menionate, succesiune determinat de particularitile psihice %i psihosociale ale
persoanelor implicate, conte+tul social %i pro)lematic al 'nt.lnirii, durata relaiei,
o)iectivele urmrite de colocutori, normele %i modelele culturale dominante etc.
6ctuala informati(are masiv a proceselor de comunicare implic noi aspecte de ordin
teoretic %i practic, de ordin psihologic, psihosocial, politic, economic %i cultural.
aspecte care sunt departe de a fi fost descifrate.
*n alegerea semnificaiei unor mesa<e nonver)ale se dovede%te foarte util, asigur.nd
un spor informaional aprecia)il 'n desf%urarea tuturor relaiilor sociale, de
comunicare, afective sau co:acionale.
Pre(entm mai <os c.teva dintre elementele semnificative ale lim)a<ului nonver)al,
in.nd de postur %i gestic /A& Pease, 1?>1.
St"ategii de o1ti2i.a"e a co2u#ic/"ii i#te"1e"so#ale&Lumeroase studii
e+perimentale evidenia( faptul c cele mai multe dintre conflictele %i
disfuncionalitile care apar 'n relaiile interpersonale, de grup %i organi(aionale se
datorea( 'ntr:o proporie considera)il deficienelor de comunicare. 5dentificarea
factorilor care condiionea( desf%urarea procesului de comunicare ne permite s
ela)orm %i unele strategii de optimi(are a acestuia, cu efecte po(itive 'n toate
planurile e+istenei sociale.
*n anali(a procesului de comunicare interpersonal tre)uie avute 'n vedere mai multe
categorii de factori aflai 'n interdependen- factori psihoindividuali, psihosociali,
situalional-circumstanliali i socioculturale.
+a, &actorii psihoindividuali se refer la capacitile %i caracteristicile cognitive,
lingvistice, afective, motivaionale %i temperamental:earacteriale ale su)iectului, cele
care intervin nemi<locit 'n modul de structurare a coninutului %i formei mesa<elor
transmise 'n actul comunicrii. Capacitatea de comunicare depinde nu numai de
nivelul de(voltrii intelectuale, ci %i de fle+i)ilitatea %i gradul de adecvare a lim)a<elor
folosite, de componenta afectiv implicat su)iacent 'n actul interpersonal, de
motivaiile care susin energeticodinamogen conduita, precum %i de anumite trsturi
ale personalitii care devin transparente 'n activitatea de comunicare /socia)ilitatea,
timiditatea, egocentrismul, comple+ele de inferioritate sau superioritate, tipul
temperamental, stilul cognitiv %i cel relaional etc.1.
/)1 &actorii psihosociali au dou surse de origine- 11 statutul social %i profesional al
locutorilor, precum %i caracteristicile grupurilor sau organi(aiilor crora le aparin /'n
mod real sau virtual12 21 profilul situaiei sociale care se construie%te progresiv, ca
urmare a desf%urrii actului interpersonal. Deci, pe de o parte natura %i
caracteristicile statutului deinut de colocutori 'n plan profesional, economic, social
sau cultural, prestigiul de care se )ucur respectivul statut, funciile sale active,
e+periena acumulat 'n conte+tul e+ercitrii sale etc.2 pe de alt parte, caracteristicile
8constructului psihosocial9 care re(ult din chiar desf%urarea interaciunii
interpersonale, pe un fond relaional amical, competitiv sau conflictual, %i care :la un
moment dat: capt caracterul unui 8dat o)iectiv9, 'n raport cu o)servatorul e+tern
sau percepia su)iectiv a celor implicai.
/c1 &actorii socioculturale in de normele %i modelele care reglementea( raporturile
interpersonale 'n cadrul unui anumit spaiu istoric %i cultural. 6cestea au nu numai o
1&0
valoare normativ, la care persoanele se raportea( preponderent con%tient, ci %i o
valoare structurant, instituit 'n procesul sociali(rii %i integrrii sociale a mem)rilor
acelei comuniti, aspect care scap de cele mai multe ori con%tiinei celor implicai.
Diferenele e+istente la nivelul determinanilor socioculturale sunt uneori foarte mari
de la o cultur la alta, 'n special 'n ceea ce prive%te relaiile dintre se+e, dintre
categorii de v.rst %i statut economico:social etc.
/d1 &actorii circumstanlial-situalionali deriv din climatul relaional generat de
anumite evenimente 'nt.mpltoare, fr legtur direct cu situaia 'n curs de
desf%urare, caracteristicile spaiului fi(ic 'n care se desf%oar relaia, am)iana fi(ic
/temperatur, iluminat, fond sonor etc.1, am)iana social, dispo(iia
psihic a participanilor %.a. De%i aceast categorie de factori poate prea
nesemnificativ, 'n realitate influenele psihologice pe care le determin sunt de cele
mai multe ori considera)ile. *n consecin, pentru pregtirea unor 'nt.lniri de o
importan deose)it, tre)uie s se 'nceap cu anali(a %i programarea corespun(toare a
condiiilor generale 'n care urmea( a se desf%ura 'nt.lnirea, in.nd cont de tot ceea ce
ar putea influena 'ntr:un sens sau altul dispo(iia psihic general a colocutorilor.
Hla)orarea unei strategii de optimi(are a comunicrii tre)uie s porneasc de la anali(a
corelativ a tuturor factorilor menionai mai sus, pe fondul unei )une cunoa%teri a
situaiei concrete 'n care se desf%oar 'nt.lnirea.
Practica social evidenia( o serie de reguli, de a cror respectare depinde de cele mai
multe ori nu numai succesul sau e%ecul actelor de comunicare interpersonal, ci %i
calitatea %i evoluia raporturilor interpersonale 'n general /1=2 1?02 1?11. 5at c.teva
dintre aceste reguli-
a1 Discuiile s 'nceap cu referiri generale la situaia dat sau la persoana
interlocutorului, evit.ndu:se formularea de aseriuni categorice, 'ntre)ri 'nchise sau
dificile, 'ntre)ri care sugerea( rspunsul sau manifestarea de(acordului fa de
unele aspecte care urmea( a fi a)ordate.
)1 0timularea conversaiei prin formularea preponderent de 'ntre)ri deschise,
altern.nd cu 'ntre)ri 'nchise prin care s se fi+e(e coordonatele de<a sta)ilite
consensual.
c1 6sigurarea fluena conversaiei, prin oferirea de informaii nesolicitate,
manifestarea interesului fa de opiniile %i persoana interlocutorului /consideraie
po(itiv1, alternarea temelor de discuie, evitarea stereotipurilor ver)ale sau
manifestarea plictiselii.
d1 6scultare activ- concentrarea pe coninutul mesa<ului %i confirmarea periodic a
receptrii acestuia, su)linierea sau preluarea unor idei avansate de interlocutor %i
solicitarea de informaii suplimentare.
e1 Conducerea discuiilor 'ntr:o c.t mai mare concordan cu sfera motivaional a
interlocutorului /interese, convingeri, aspiraii1, 'ncerc.nd s:1 motivm chiar pentru
posi)ilele re(ultate ale 'nt.lnirii.
f1 "anifestarea discret a unor sentimente po(itive fa de interlocutor %i situaia 'n
desf%urare2 evitarea evocrii unor evenimente sau informaii neplcute pentru acesta.
g1 Folosirea unor mesa<e comple+e, prin utili(area sugestiv a lim)a<ului para: %i
nonver)al2 tre)uie s e+iste o deplin concordan 'ntre mesa<ele transmise prin cele
trei modaliti menionate, pentru a nu provoca derut 'n receptarea %i interpretarea
acestora.
h1 *n timpul desf%urrii discuiilor s se evoce periodic numele interlocutorului,
precum %i eventualele titluri ale acestuia, ca o form de respect %i pentru refocali(area
ateniei pe tema a)ordat2 dac interlocutorul deine o po(iie social 'nalt,
menionarea acesteia poate fi interpretat nefavora)il.
1&1
i1 Hvitarea oricror gesturi care sugerea( de(interesul sau plictiseala- stereotipuri
ver)ale formale, rsfoitul unor h.rtii, <oaca cu unele o)iecte, discuii paralele cu alte
persoane pe teme care nu sunt de interes comun, privirea insistent a unor o)iecte din
camer etc.
<1 Centrarea privirii pe interlocutor, fr ca aceasta s devin insistent sau <enant,
prin posi)ila sugerare a dorinei de a domina partenerul.
J1 $eali(area unui permanent efort empatic, pentru a 'nelege c.t mai e+act
sentimentele, argumentele %i po(iia interlocutorului.
l1 Hvitarea declan%rii mecanismelor de aprare ale interlocutorului prin critici,
menionarea unor puncte vulnera)ile ale acestuia sau afectarea sentimentului de
respect fa de sine.
m. "eninerea unui feed:)acJ permanent prin care s se corecte(e din mers coninutul
%i forma mesa<ului, modul de a)ordare a unor pro)leme, stilul practicat 'n respectivul
conte+t relaional, atitudinea fa de interlocutor, durata 'ntrevederii etc.
Pe )a(a cunoa%terii, asimilrii %i e+ercitrii active a acestor principii generale ale
comunicrii eficiente se poate configura un stil relaional deose)it de eficient, ca una
dintre componentele eseniale ale personalitii, dar %i ca o modalitate de optimi(are a
relaiilor interpersonale %i de 'm)untire a climatului social.
A#t"e+/"i 0i e8e"ci)ii
1.H+plicai 'n ce sens relaiile interpersonale sunt o form principal a relaiilor
sociale.
2.Care sunt factorii condiionali sau determinai prin care se structurea( procesele
interacionaleK
3.*n ce const teoria schim)ului 'n cadrul relaiilor inteerpersonaleK
4.Care sunt componentele identifica)ile 'n structurarea relaiilor interpersonaleK
5.Care sunt principalele teorii privind natura relaiilor afectiveK
&.Definii comunicarea interpersonal %i formele ei.
1&2
P"elege"ea -
I#3lue#)a social/
Introducere
6ceast a cincea prelegere e+plic pro)lematica influenei sociale,
Obiective
7a sf.r%itul acestei prelegeri, studentul va putea -
- s ai) o 'nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro)lematicii
legat de influena social 2
- s identifice concepte %i pro)lematica atri)uit acestora 2
- s corele(e dimensiunile teoretice cu cele practice ale anali(ei
influenei sociale ca fenomen esenial 'n psihologia social2
Coninut i tematizare
1.<nfluen i comportament
*n structura fenomenelor %i proceselor psihosociale influena deine o importan
aparte, fiind unul dintre factorii ma<ori ai integrrii %i organi(aii sociale, dar %i ai
1&3
schim)rii %i progresului social. Procesul de influen este corelativ cu desf%urarea
coordonat a oricrei activiti sociale, precum %i cu reali(area sociali(rii, integrrii
%i adaptrii interpersonale %i psihosociale.
!e"inirea i caracterizarea relaiilor de in"luen
!e"iniie
*n sensul cel mai larg, prin influen se 'nelege fenomenul psihosocial care const
din modificarea sistemelor cognitiv-intelectuale, orientativ-atitudinale sau
comportamental-acionale, care se produc ca rezultat al interaciunii dintre
persoane, grupuri, organizaii i situaii sociale.
*n aceast accepie, influena repre(int unul dintre fenomenele fundamentale ale
vieii individuale %i sociale, 'n msura 'n care orientrile, opiunile, credinele %i
comportamentele umane, la oricare nivel al sistemului social, se produc ca urmare a
aciunii unor factori determinani, care in de acesta. De altfel, 'n perimetrul teoriei
generale a sistemelor, orice interaciune social presupune implicit %i o component
de influenare reciproc /'ns asimetric1 a elementelor aflate 'n relaie.
Caracteristicile raportului dintre aciune /influen1 %i reaciune /rspuns la influen1
determin dinamica %i evoluia oricrui sistem psihosocial.
*n sens restr.ns, influena este 'neleas ea aciunea prin care un actor social
+ persoan, grup, organizaie sau instituie, determin modificarea atitudinilor i
comportamentelor unor persoane sau grupuri. *n acest ca( influena este considerat
ca av.nd un caracter predominant unilateral, de%i e+ist %i reacii de tip feed:)acJ,
specifice oricrui conte+t interacional.
6)ordarea pro)lematicii influenei psihosociale presupune evidenierea %i anali(a
urmtoarelor aspecte /??, ?32 ==, 55?2 1&4, 2231-
S 5dentificarea %i caracteri(area elementelor aflate 'ntr:o relaie de influen ,
respectiv circumscrierea rolului de 9agent de influen i Lobiect al influenei94 aceste
elemente pot fi persoane, grupuri, organi(aii, instituii sau situatii sociale.
S 6nali(a naturii aciunii e+ercitate de agentul de influen pentru a o)ine efectul
dorit asupra obiectului influenei : tipul de comunicare folosit, formele de presiune %i
control, mi<loacele tehnice utili(ate pentru a se atinge re(ultatul dorit %.a.
S Preci(area scopului e+plicit al agentului de influen /deci urmrit 'n mod con%tient
de acesta1, 'n raport cu interesele su)iectului care suport influena /interese care pot
fi afectate 'n urma e+ercitrii influenei1.
S Hvidenierea condiiilor 'n care are loc interaciunea, respectiv circumscrierea %i
caracteri(area situaiei de influen . conte+tul interpersonal, de grup sau de mas,
climatul fi(ic %i psihosocial al 'nt.lnirii, factorii circumstaniali care intervin etc.
S $elevarea efectelor aciunii de influen, respectiv identificarea elementelor care se
modific 'n urma interaciunii, forma, intensitatea %i persistena acestor modificri2 se
au 'n vedere modificrile care au loc la nivelul structurilor informaionale, afective,
motivaionale, opionale, atitudinale %i comportamentale.
S 5dentificarea tipurilor de reacii primare %i secundare ale persoanei supuse
influenei- conformare, supunere, re(isten, devian %.a.
Unul dintre cele mai importante aspecte operaionale ale acestei pro)lematici se refer
la su)sistemul psihic la nivelul cruia se poate 'nregistra cu suficient relevan
1&4
efectele influenei. "odificrile la nivelul su)sistemelor cognitive, afective sau
motivaionale, de%i pot fi uneori foarte profunde, sunt greu de evaluat 'n termeni
operaionali. *n consecin, dac se porne%te de aici, posi)ilitatea de progno(
comportamental este foarte redus, datorit numeroaselor medieri %i condiionri
care au loc 'ntre respectivele su)sisteme psihice %i aciunea concret a persoanei care
a suportat un proces de influen.
7a nivelul su)sistemului atitudinal lucrurile stau cu totul altfel- datorit faptului c
atitudinile repre(int predispoziii de a reaciona ntr-un anumit fel fa de o
categorie de obiecte, fapte sau situaii sociale, ele repre(int totodat un )un indicator
prognostic asupra comportamentului individual %i de grup2 'n plus, evaluarea
calitativ %i cantitativ este facilitat de e+istena a numeroase instrumente
operaionale, de tipul scalelor de atitudini %i modelelor statisticomatematice aferente.
$titudini i comportament. *ntre diferitele structuri care compun sistemul
personalitii /structuri cognitive, a+iologice2 afective, motivaionale, relaionale,
aptitudinale, comportamentale %.a.1, atitudinile ocup un loc aparte, datorit unora
dintre caracteristicile lor eseniale- legtura nemi<locit cu aciunea, selectivitatea 'n
raport cu mediul intern %i e+tern, orientarea %i reglarea comportamental, caracterul
superior:integrativ 'n raport cu alte componente dinamice ale personalitii %.a.
Datorit acestui fapt, atitudinile au devenit una dintre temele ma<ore de cercetare 'n
domeniul teoriei personalitii %i psihologiei sociale, dup cum arat numeroasele
studii teoretice %i e+perimentale /6. Bi#et4 R& Li#to#4 A& Ca21+ell4 <& Stoet.el4 A&
;a"di#e"4 0&2&a&D&
Si#teti.B#d cele 2ai "ele,a#)e co#t"i+u)ii 5# acest do2e#iu4 atitudi#ile 1ot 3i
co#side"ate ca siste2e ,ecto"ial>"eglato"ii a1a")i#B#d 1e"soa#elo"4 g"u1u"ilo" 0i
o"ga#i.a)iilo"4 cu 3u#c)ii de o"ie#ta"e 0i sus)i#e"e a ac)iu#ilo" 0i
co21o"ta2e#telo" sociale4 a,B#d u"2/toa"ele ca"acte"istici 1"i#ci1ale$
/11 6titudinile evidenia( relaiile selective ale persoanei, grupurilor %i
organi(aiilor cu 8o)iectele sociale9 aparin.nd mediului e+tern %i intern, selectivitate
fundamentat a$iologic, cognitiv, afectiv i motivaional. *n acest sens, $. 7inton
consider sistemele valori-atitudini ca cele care fundamentea( comportamentul
persoanelor %i grupurilor sociale, atitudinea constituind Qun rspuns implicit
determinat de valoare Q /1251.
/21 Definite ca predispoziii de a reaciona ntr-un anumit fel fa de un aspect al
realitii, indiferent de situaie +A& Iinet %.a.1 atitudinile repre(int veriga de legtur
dintre diferitele structuri psihice %i psihosociale, pe de o parte, %i aciune
/comportament1, pe de alt parte. Conform studiilor lui <& Stoet.el, atitudinile
repre(int o Qpreparaie pentru aciuneQ, cu un caracter mai generic %i mai dura)il
dec.t cel al motivaiei, datorit multor altor componente pe care le integrea(
dinamic %i selectiv.
/31 6titudinile orienteaz, regleaz i susin consecvena unui comportament fa de
un obiect sau situaie social, constituind :dup e+presia lui Ca21+ell 8un sindrom
de consecvent9 reactional fat de un o)iect social. De aici valoarea lor predictiv
'n raport cu implicarea 'n aciune a persoanelor %i grupuri lor./41 7a nivelul
sistemului atitudinal se reali(ea( integrarea dinamic a unor factori cognitivi,
a$iologici, afectivi i motivaionali, ponderea acestora variind 'n funcie de unele
caracteristici socioculturale sau psihosociale, individuale sau de grup./51 Datorit
sinte(ei dintre componenta afectiv %i cea a+iologic, atitudinile au o orientare
bipolar 'n raport cu o)iectul la care se refer- po(itiv:negativ, acceptare:refu(,
susinere:contestare, implicare:de(anga<are etc./&1 6v.nd un caracter dura)il, sta)il
1&5
%i integrativ, atitudinile repre(int structuri centrale, cu o mare relevan pentru
profilul psihologic al personalitii, sintalitii grupurilor %i naturii intime a
organi(aiilor. De aici re(ult un principiu fundamental- pentru a obine anumite
efecte dezirabile i relevane n plan comportamental i acional, trebuie s se
opereze asupra sistemului atitudinal: schimbarea individual i social implic
modificarea sistemelor atitudinale aferente, care direcioneaz i susin o anumit
categorie de reacii.
6v.nd 'n vedere principiu1 structurrii ierarhice a personalitii, atitudinile
repre(int un nivel superior de integrare a proceselor %i elementelor psihice,
reali(.nd , 'n termeni ci)ernetici , o 8interfa9 'ntre personalitatea ca atare %i
mediul 'ncon<urtor, care este implicit %i (ona potenial de aciune. @alorile,
cuno%tinele, tradiiile culturale asimilate, motivaiile %i e+periena personal, toate
acestea se structurea( vectorial, gener.nd o predispo(iie general spre un anumit
tip de comportament. !otodat, atitudinile 'ndeplinesc %i rolul de 8sistem inerial;,
cu funcia de a menine o relativ sta)ilitate %i consecven 'n raporturile persoan:
mediu, 'n condiiile unei considera)ile varia)iliti a stimulilor %i situaiilor cu care
se confrunt pe tot parcursul e+istenei sale.
Din cele e+puse mai sus, re(ult legtura nemi(locit dintre influen, atitudine i
comportament: eficiena %i efectele influenei se vd 'n comportament, iar pentru a
se a<unge aici este nevoie de adecvarea sau schim)area atitudinilor su)iacente.
Pro)lema este deose)it de comple+, mai ales datorit unor factori care
intermedia( raportul dintre atitudine %i aciune. Dup cum evidenia( o serie de
cercetri, nu orice atitudine /schim)are de atitudine1 se o)iectivea( 'n aciunea
e+plicit, datorit interveniei unor factori intermediari, dintre care cel mai important
este intenia +M& Fish+ei#4 N& A@.e#4 D& *n aceast concepie, inteniile sunt aciuni
poteniale, semnific.nd mai mult dec.t simple predispo(iii de a aciona 'ntr:un
anumit sens. *n structurarea lor intervin doi factori eseniali- atitudinile, pe de o parte,
%i presiunea social, pe de alt parte. Con<ugarea celor doi factori determin
formularea inteniei, care are o mult mai mare relevan prognostic 'n raport cu
aciunile dec.t atitudinea su)iacent /==, 31>1.
*n ceea ce prive%te capacitatea atitudinilor de a suscita intenia de implicare n
aciune, aceasta este condiionat de urmtorii trei factori-
J ateptrile fa de ceea ce are legtur cu re(ultatul aciunii care urmea( a fi
'ntreprins /dimensiunea proiectiv12
J valoarea acordat re(ultatului ce se a%teapt a fi o)inut /dimensiunea a+iologic12
J capacitatea de implicare 'n aciune /dimensiunea pra+iologic1.
7a r.ndul su, presiunea social e+ercit o serie de influene legate de declan%area,
ponderarea, intensificarea, )locarea, orientarea sau reorientarea aciunii factorilor mai
sus menionai. Presiunea social este supus unei du)le condiionri, %i anume-
/a1 credina normativ, adic ade(iunea la opinia celorlali cu privire la ceea ce ar
tre)ui fcut 'ntr:o situaie dat2
/)1 motivaia de conformare la opinia %i dorinele celor din <ur, condiionat de statut
social, interese personale, imaginea de sine %.a..
"odelul propus de Fish+ei# evidenia( caliti operaionale deose)ite, datorit
introducerii 'n anali( a tipurilor de relaii e+istente 'ntre aceste concepte.
*n cadrul unei cercetri privind participarea la viaa politic /!& C"istea, 1>>5:>?1,
s:a 'ncercat progno(area 'nscrierii efective 'n partide a persoanelor aparin.nd
1&&
diferitelor categorii sociale, pornind de la evaluarea factorilor mai sus menionai
/figura 5.1.1, %i anume-
a1 atitudinile generale fa de viaa politic /chestionar de opinii12 )1 a%teptrile
persoanelor aparin.nd unor categorii sociale /muncitori, studeni %i funcionari cu
pregtire medie1 fa de eventuala implicare 'n viaa social /evideniat prin
enumerarea a%teptrilor pe linie economic, educaional:cultural %i de protecie
social2 a%teptri 'n plan individual %i colectiv12 c1 importana pe care o acord
fiecare persoan chestionat re(ultatelor pe care se a%teapt s le o)in 'n urma
'nscrierii 'ntr:un anumit partid politic /li)eral, naional:rnesc, social:democrat
sau naionalist12 evaluarea a fost fcut pe o scal cu trei valori /3:foarte
important, 2:important, 1:puin important12 d1 opiniile personale despre ceea ce se
crede 'n antura<ul lor social despre participarea activ la viaa politic, prin
'nscrierea 'ntr:un partid /s:a folosit o list cu = variante de rspuns12 e1 ce
importan se acord opiniilor celor din <ur privind acest su)iect /scal cu trei
valori- foarte importan, importan medie, neimportant1.
Pe )a(a datelor o)inute s:a conturat profilul atitudinal, cel al presiunii sociale %i
al inteniilor manifeste, 'ntr:o prim etap, %i 'nscrierea efectiv 'ntr:un partid, 'n
etapa a doua /dup & %i 12 luni1. $e(ultatele au fost deose)it de semnificative 'n
ceea ce prive%te acurateea progno(ei comportamentale pornind de la atitudini sau
de la intenii- 'n medie, cca.40 G 'n primul ca(, fa de ?2
'n al doilea, cu diferene de cca. &G 'ntre categoriile sociale luate 'n studiu /valori
mai mari 'n ca(ul muncitorilor, fa de cele o)inute 'n ca(ul funcionarilor %i
studenilor1. *n condiiile corelrii acestui model e+perimental cu cel propus de
Maslo: privind structura c.mpului motivaional, se poate o)ine un instrument
foarte eficient de progno( comportamental.
Clasi"icarea "ormelor de in"luen. Fiind o component important %i permanent
'n structura oricrei relaii sociale sau 5nterpersonale, influena se poate manifesta
'n diferite forme, fiind nemi(locit legat de modalitile de comunicare pe care le
implic.
# prim distincie tre)uie fcut 'n funcie de statutul psihosocial al celor dou pri
implicare 'n actul de influen, care poate 'm)rca dou forme-
J <nterpersonal , 'n care at.t influenatorul c.t %i influenatul sunt persoane fi(ice
care se afl 'n relaie nemi<locit, cu implicare psihologic direct %i reciproc2 este
influena de la om la om.
J <mpersonal, ca( 'n care agentul de influen este o organi(aie sau instituie social
care vi(ea( o influen indirect asupra unei categorii virtuale de persoane prin
intermediul mass:media /informaii de o anumit factur, valori specifice instituiei,
acte normative, modele comportamentale Din punctul de vedere al celui care o
e+ercit, influena poate fi difereniat 'n funcie de intenionalitatea2
J <ntenionat, reali(at con%tient de o persoan asupra alteia 'n vederea atingerii
unui anumit scop, folosind o anumit strategie %i recurg.nd la anumite mi<loace
specifice /sugestie, persuasiune, dispo(iie normativ, ordin sau manipulare12
J Geintenionat, produs spontan 'n cadrul relaiilor sociale, de regul fr
con%tiina clar a celor implicai /se reali(ea( frecvent prin intermediul imitaiei,
contagiunii, comparaiei sociale, disonanei cognitive sau presiunii spontane spre
conformism socio:normativ1. Prin mass:media : de pild, se e+ercit frecvent o
influen neintenionat, scopul real al celor implicai fiind cel mai adesea cel de
informare.
1&?
Din perspectiva o)iectivului vi(at 'n mod con%tient, sau atins spontan, influena poate
fi-
J &ormativ, reali(at in ontogene( 'n urma sociali(rii, prin 'nvare %i integrare
social2 conduce la modelarea %i evoluia personalitii, 'n concordan cu normele %i
modelele socioculturale acreditate istoric2
J .e adecvare social, prin care se produce armoni(area reciproc a conduitelor
interpersonale %i de grup, determin.nd astfel compati)ili(area %i uniformi(area
relativ a comportamentelor 'n raport cu normele culturale %i de coniven social2
este esenial pentru desf%urarea curent a activitilor sociale %i de grup2
J /anipulativ, care vi(ea( e+plicit ascendena %i controlul social, 'n concordan cu
scopurile strict particulare ale agentului de influen2 folose%te tehnici speciale de care
o)iectul influenei de regul nu este con%tient, %i care , la limit , 'ncalc morala %i
regulile de fairplaE social /din aceast categorie fac poate %i unele forme de influen
su)liminal, audio sau video, de regul inter(ise prin lege1.
6nali(a structurii %i formelor de influen social tre)uie s se fac in.nd cont %i de
specificul tipului de comunicare interpersonal, de grup sau de mas pe care o
implic- ver)al, nonver)al sau paraver)al2 vocal sau 'n scris2 direct sau prin
mass:media /pres, radio, tv.1 ete. Fiecare dintre aceste modaliti implic anumite
particulariti psihosociale care vor condiiona eficiena actului de influen.
2./ecanismele psihosociale de realizare a influenei
Cele 2ai i21o"ta#te 2eca#is2e 0i 1"ocese 1sihice 0i 1sihosociale i21licate 5#
"eali.a"ea i#3lue#)ei sociale4 "es1ecti, 5# schi2+a"ea atitudi#ilo" 0i
co21o"ta2e#telo"4 su#t u"2/toa"ele$ imitaia& contagiunea& comparaia social&
disonana cognitiv& sugestia& persuasiunea& ordinul& manipularea i in"luena
minoritilor
. Unele dintre aceste procese se declan%ea( spontan, atunci c.nd sunt 'ntrunite
anumite condiii ale situaiei sociale2 este ca(ul imitaiei, contagiunii, comparaiei,
disonanei cognitive sau presiunii normative. 6ltele sunt declan%ate %i conduse
con%tient de ctre agentul de influen- sugestia, persuasiunea, dispo(iia normativ,
ordinul %i manipularea.
Imitaia const din reproducerea activ a unor modele atitudinale %i comportamentale
oferite de o alt persoan care, conte+tual, posed o anumit relevan sau ascenden
social. Ha are un caracter dinamic %i selectiv, implic.nd elemente de reela)orare %i
crea/ie, ceea ce permite adecvarea modelului preluat la specificul personalitii celui
care imit. Prin acest proces se o)in modaliti acreditate %i eficiente de adaptare %i
aciune social. 5mitaia repre(int o form de 'nvare %i adaptare social, implic.nd
o relaie privilegiat, 'ns asimetric, dintre dou sau mai multe persoane,
fundamentat a+iologic. 5mitaia este favori(at de urmtorii factori- ascendena
social sau afectiv a persoanei:model2 eficiena recunoscut a modelului
comportamental preluat2 satisfacerea implicit a unor vectori motivaionali personali
prin preluarea %i e+ercitarea unui anumit tip de comportament /nevoia de recunoa%tere
social sau de protecie : de e+emplu12 presiunea social /grupal1 spre conformism2
cri( de identitate %.a.
Contagiunea se caracteri(ea( prin tendina de imitare incon%tient a unui model
dominant de comportament, care se propag de la o persoan la alta, 'ntr:un conte+t
favori(ant. *n acest proces sunt implicai 'n special factori afectivi %i vectori
motivaionali primari, legai 'n special de nevoia de integrare %i protecie. 6u fost
1&=
studiate 'n special fenomenele de contagiune 'n condiiile specifice mulimilor /7e
Ion1, dar %i 'n cadrul unor grupuri primare, 'n care modelul oferit de un lider
socioafectiv este preluat spontan de ceilali mem)ri ai grupului, propag.ndu:se su)
forma unei adevrate epidemii. *n acest ca(, persoanele care de(volt relaii afective
po(itive au tendina de a:%i modela reciproc comportamentele, din dorina de
asemnare, inclu(iune, protecie %i recunoa%tere 'n cadrul grupului de apartenen.
Comparaia social este unui dintre procesele prin care se ela)orea( imaginea de
sine, prin raportarea continu la cei din <ur care, 'n anumite condiii, devin refereniale
sociale cu funcii modelatoare %i corective pentru propria personalitate /v. cap. 3.2.2.1.
Pe fondul incertitudinilor legate de propriile noastre opinii, comportamente %i
performane, apare nevoia fireasc de a o)ine anumite repere prin alegerea unor
termeni de comparaie2 are loc o estimare, corectare %i armoni(are a atitudinilor,
comportamentelor %i aciunilor personale, astfel 'nc.t acestea s a<ung la o relativ
concordan cu normele de grup. Cu c.t suntem mai nesiguri 'n ceea ce prive%te
propriile conduite, %i cu c.t acestea sunt mai deprtate de normele consacrate ale
grupului, cu at.t influena re(ultat 'n urma comparaiei sociale este mai mare.
!isonana cognitiv repre(int unul dintre cele mai su)tile procese prin intermediul
cruia se asigur echili)rul cognitiv %i afectiv, cu at.t mai necesar cu c.t situaiile 'n
care suntem implicai sunt mai di(armonice %i potenial generatoare de insatisfacie %i
frustrri /v. cap. 2.5.11. #rice discordan aparin.nd su)sistemului cognitiv, afectiv,
motivaional, atitudinal sau comportamental generea( o tensiune orientat 'n sensul
eliminrii sau reducerii respectivei disonane, implicit a reducerii tensiunei psihice
generat de aceasta. 6pariia spontan sau producerea intenionat a unei situaii
generatoare de disonan constituie premisa schim)rii unor seturi atitudinale, din
cele implicate 'n respectiva situaie. Pe acest fond, schim)area atitudinii iniiale fa
de o)iectele, persoanele, evenimentele sau comportamentele generatoare de disonan
cognitiv este cel mai curent mod de reducere a strii de tensiune psihic %i frustrare,
ceea ce generea( un efect de motivare %i 'ntrire similar cu cel al recompensei.
Presiunea normativ este re(ultatul con<ugrii a dou categorii de factori- a1 e+istena
unui sistem de norme %i modele culturale, organi(aionale sau grupale cu caracter
supraindividual, recunoscute ca atare de mem)rii unei colectiviti, pe de o partea )1
manifestarea unor puternice nevoi individuale de afiliere, integrare %i protecie
psihosocial, pe de alt parte /v. cap. 2.4.1.1. Cu c.t grupul social este mai coe(iv %i
mai )ine structurat, cu at.t nevoile de afiliere %i protecie sunt mai puternice2 %i cu c.t
sanciunile colective :formale sau informale: 'n raport cu deviana sunt mai aspre , cu
at.t presiunea normativ este mai mare, duc.nd la schim)area sistemului atitudinal %i
comportamental al persoanei, 'n consonan cu rigorile cadrului normativ, care este
condiionat %i de un anumit specific al spaiului cultural.
#ugestia repre(int o modalitate comple+ de influenare a comportamentului unei
persoane, pe )a(a unor mecanisme neuropsihice 'nc insuficient descifrate /3?, 1&>1.
*n sens larg, prin sugestie se 'nelege procesul de inducere a unei reacii, fr
participarea activ a voinei celui sugestionat, proces care poate 'm)rca trei forme-
sugestie spontan, sugestie provocat /printre care se numr %i sugestia hipnotic1 %i
sugestia reflectat /sau autosugestia1. 6v.nd o larg utili(are 'n medicin %i
psihoterapie, sugestia este un fenomen curent al vieii cotidiene, 'ncep.nd cu diferite
modaliti spontane %i incon%tiente de interinfluenare a mem)rilor unui grup,
continu.nd cu formele de autosugestie care 'ndeplinesc un rol ma<or 'n procesul de
automodelare a personalitii, %i termin.nd cu faimosul efect 8place)o9, utili(at ca
form neconvenional de tratament medical.
1&>
*n sens restr.ns, din perspectiv strict psihosocial, sugestia repre(int o modalitate
discret de influenare con%tient a atitudinii sau comportamentului unei persoane
recurg.nd la procedeul 9facilitrii cognitive i decizionale;. 5ndirect %i fr o
presiune vi(i)il, se pre(int 'ntr:un conte+t privilegiat o anumit opinie, atitudine sau
variant comportamental astfel 'nc.t, pe fondul de difu(ie sau distragere a ateniei
persoanei vi(ate, acesteia i se inoculea( ideea dorit. *n actul sugestiei, 'ntre
persoana inductoare %i cea indus se creea( o relaie cu totul special, const.nd 'n
principal 'ntr:o ascenden psihic a inductorului, pe fondul diminurii funciilor
critice %i capacitilor de re(isten %i autocontrol a su)iectului supus sugestiei.
Hficacitatea sugestiei depinde de urmtorii factori- prestigiul persoanei care face
sugestia /'n plan social, cultural sau profesional1, calitile psihofizice ale acesteia
/farmecul fi(ic, fora voinei, capacitatea de persuasiune %.a.1, sugestibilitatea
persoanei:int, situaia 'n care se gse%te aceasta /de dependen, inferioritate,
conflict ete.1 %i nivelul de consens grupal referitor la aspectele care constituie o)iectul
sugestiei. Ultimul factor menionat este deose)it de important, dup cum relev
cercetrile de antropologie cultural *n comunitile primare, 'n care modelele
culturale consacr o credin ireducti)il privind un anumit aspect al relaie dintre om,
natur %i divinitate /de e+emplu, 'n sensul 'n care tre)uie interpretat %i vindecat
)oala1, se constat o considera)il for de sugestie a celui care 'ntruchipea( acel
sistem de credine /%amanul care poate vindeca diferite maladii prin inducie
sugestiv1. *n general, pe fondul convergenei de opinii sau credine a unei ma<oriti,
fora de sugestie pe direcia respectiva cre%te semnificativ.
Ordinul constituie modalitatea curent de influenare a comportamentului unor
persoane integrate 'n cadrul unei sisteme sociale organi(ate ierarhic, 'n care e+ist o
autoritate recunoscut. Capacitatea unor persoane sau instituii de a influena
comportamentul celor aflai 'n situaia de dependen sau su)alternitate ine de o serie
de factori psihici, psihosociali %i con<uncturali- natura instituiei sau grupului /civil
sau militar2 economic, <uridic, educaional etc.2 formal sau informal12 nivelul
ierarhic %i autoritatea de care se )ucur instana care emite ordinul2 gradul de
raionalitate %i re(ona)ilitate a ordinului dat, 'n raport cu natura instituiei, normele
interne de funcionare %i o)iectivele generale, recunoscute prin consens2
caracteristicile personale ale celor implicai 'n emiterea %i e+ecutarea ordinului /tip de
personalitate, grad de ascenden sau su)misiune, conformism etc.12 concordana
dintre ordinul dat %i structura motivaional a e+ecutantului /scopuri, interese,
aspiraii12 presiunea social spre conformare2 'mpre<urrile concrete care impun
emiterea unor ordine2 eventualele consecine care pot re(ulta 'n urma nerespectrii
acestora2 tipul de societate %i natura sistemului politic /autoritar sau democrat1 %.a.
De%i 'n mod e+plicit prin ordin se vi(ea( determinarea unui anumit comportament,
reali(area acestui fapt nu poate avea loc dec.t pe fondul e+istenei unei atitudini
implicite de acceptare a raporturilor ierarhice de su)ordonare %i de dependen
formal sau informal 'n cadrul diferitelor instituii sociale. *n lipsa acestei condiii,
folosirea ordinului poate genera efecte contrare celor dorite, de respingere %i opo(iie.
Persuasiunea repre(int o modalitate organi(at %i diri<at con%tient de influenare a
unei persoane sau grup, apel.nd la o argumentaie logic, susinut afectiv %i
motivaional, 'n scopul impunerii unor idei, opinii, atitudini sau comportamente care
iniial nu erau acceptate sau agreate de ctre cei vi(ai. Persuasiunea constituie una
dintre principalele forme de e+ercitare a influenei sociale, permi.nd compararea
raional a opiniilor %i adoptarea unor noi concepii %i atitudini care se dovedesc
superioare, pe fondul respectrii dreptului la opiune a interlocutorilor.
1?0
,anipularea este o aciune de determinare a unui actor social /persoan, grup,
organi(aie, mulime real sau virtual1 de a g.ndi %i aciona 'n conformitate cu
dorinele %i interesele factorului de influen, uneori chiar 'mpotriva propriilor
interese. *n acest scop se folosesc tehnici speciale de persuasiune care implic
distorsionarea adevrului, utili(area unor sofisme %i argumentaii voit falsificate, pe
fondul inducerii unor elemente iraionale de ordin emoional, care s susin adoptarea
unor atitudini convena)ile manipulatorului. Dac 'n ca(ul persuasiunii )a(at pe
argumentaie raional se o)ine de regul un spor de cunoa%tere %i adecvare la
situaiile sociale, pe fondul respectrii unor principii de fair:plaE interpersonal, 'n
ca(ul manipulrii relaiile sociale sunt alterate de dorina factorului de influen de a:
%i impune propriile interese, de care cel manipulat nu este con%tient.
In"luena minoritilor repre(int un mecanism psihosocial prin intermediul cruia
pot fi condiionate %i modificate comportamentele unei ma<oriti, pornind de la
raporturile sale cu o minoritate al crui comportament este structurat dup anumite
reguli %i se desf%oar 'ntr:un conte+t social %i instituional favori(ant. *ns, 'n poate
situaiile de acest gen, minoritatea suport la r.ndul su o influen din partea
ma<oritii, chiar dac cele dou tipuri de influene nu sunt simetrice sau echivalente
ca pondere %i semnificaie.
3.1rincipalele forme ale influentei psihosociale
Desf%urarea concret a relaiilor de influen social implic o varietate de forme %i
mecanisme dintre cele amintite anterior, ponderea unora sau altora dintre acestea fiind
cea care determin profilul general al relaiei. *n continuare vom anali(a structura %i
dinamica principalelor forme de influen psihosocial, care au o importanei
deose)it 'n desf%urarea raporturilor umane cotidiene.
Persuasiune i comunicare
Persuasiunea, ca oricare alt form de influen psihosocial, implic o form de
comunicare 'n urma creia se o)ine o schim)are atitudinal %i comportamental. *n
consecin, factorii eficienei relaiei de persuasiune sunt nemi<locit legai de cei ai
comunicrii su)iacente pe care o presupune2 respectiv, factori legai de comunicator,
mesa<, canal de comunicare, auditor %i mediul comunicrii /==, 55?2 1&4, 24?2 1>0
%.a.1.
)omunicatorul /sursa influenei1 se caracteri(ea( prin profilul personalitii sale
/e+traversiune Aintroversiune, dominan A dependen, tip temperamental etc.1,
'ncrederea 'n sine, vivacitate intelectual, stil relaional, nivel de instrucie, farmec
personal /carism1, e+perien de via, statut social %i profesional, prestigiul
recunoscut %.a.
/esa(ul se particulari(ea( dup coninut, forma de structurare a coninutului
/ver)al, nonver)al sau paraver)al1, ponderea diferitelor elemente informaionale,
emoionale, motivaionale sau de QconsumQ, gradul de redundan a mesa<ului,
coerena, completitudinea %i adecvarea la situaie etc.
)analul de comunicare este definit de natura mi<loacelor de comunicare utili(ate
/comunicare oral:direct, prin pres, radio, tv., manifeste, proclamaii, afi%e etc.1 %i
1?1
de particularitile funcionale ale acestora /capacitate, vite( de transmitere,
fia)ilitate, pertur)aii %.a.1.
'uditoriul /destinatarul aciunii de persuasiune1 este caracteri(at prin trsturile
psihologice ale personalitii, dintre care cele mai importante sunt cele legate de
sugesti)ilitate, imaginea de sine /'ncrederea 'n propriile opinii1, nivelul intelectual,
structura c.mpului motivaional %i statutul social
/ediul comunicrii este definit de particularitile mediului fi(ic /locul de
desf%urare, estetica am)iental, confort, temperatur, cromatic etc.1 %i a celui social
/climatul psihosocial, numrul de participani %i particularitile acestora, evenimente
sociale cone+e %.a.1.
Fiecare dintre ace%ti factori poate influena sensi)il eficiena actului de persuasiune,
'ns rolul esenial este dat de modul cum se configurea( aceste elemente 'n cadrul
unei anumite situaii relaionale. 0tructura interacional a factorilor are o valoare
determinant 'n raport cu valoarea fiecrui factor luat i(olat, fapt ce determin apariia
unor fenomene psihosociale specifice, pre(entate 'n continuare.
/a1 7a nivelul comunicatorului, cele mai importante caracteristici evideniate de
numeroase cercetri e+perimentale se refer la credibilitatea sursei, intenia
prezumat i farmecul personal.
)redibilitatea sursei este un factor care afectea( sensi)il capacitatea comunicatorului
de a influena auditoriul 'n sensul dorit. Cercetrile pe aceast tem demonstrea(
faptul c atunci c.nd se prime%te un mesa< persuasiv, cei 'n cau( se 'ntrea)
asupra statutului moral %i profesional, credi)ilitii, gradului de informare %i )un
credin al celui care pre(int sau interpretea( o situaie sau informaie.
0chim)area atitudinal va fi direct condiionat de ace%ti factori, a%a cum sunt
percepui su)iectiv de auditoriu.
*n cadrul unei cercetri clasice, Uovland %i Yeiss /1>511 au studiat eficiena persuasiunii 'n
funcie de credi)ilitatea sursei. *n faa a dou grupe de studeni au fost susinute c.teva comunicri
pe teme de interes general- influena televi(iunii asupra industriei cinematografice, posi)ilitatea
fa)ricrii unor arme atomice de ctre diferite ri %.a. 0ursele invocate erau 'ntr:un ca( de 'nalt
credi)ilitate /fi(icianul T.P. #ppenneimer, de e+emplu1, iar 'n cellalt ca( de sc(ut credi)ilitate
/unele (iare sovietice din acea vreme1. *nainte %i dup susinerea informrilor au fost evaluate
atitudinile studenilor fa de aceste pro)leme, pe )a(a unui chestionar de opinii. Diferenele
constatate la cele dou grupe e+perimentale au fost sensi)il diferite- de%i argumentaia era aceea%i,
'n ca(ul invocrii unei surse de 'nalt credi)ilitate >&G dintre su)iecii au acceptat respectivele
conclu(ii2 'n timp ce 'n ca(ul invocrii unei surse sla) credi)ile proporia a fost de numai &>G.
Diferene similare se o)in %i dac se invoc calitatea de e+pert sau de vast e+perien a celui ce
pre(int informaiile persuasive.
0fectul de nepsare. $eevalu.ndu:se atitudinile dup patru sptm.ni, pentru a se
constata persistena influenelor, s:a constatat c diferenele s:au modificat 'ntr:un
sens nea%teptat- atitudinile medii ale celor dou grupuri s:au apropiat foarte mult,
prin scderea proporiei celor care acceptau argumentaia 'n ca(ul primului grup, %i
cre%terea acestei proporii 'n ca(ul celui de al doilea grup.
6nularea diferenelor 'n capacitatea de influenare a celor dou tipuri de surse se
datorea( disocierii 'n timp a sursei %i mesa<ului. 6stfel, am)ele mesa<e vor
aciona 'n virtutea propriilor caliti argumentative, independent de sursa invocat
'n fa(a iniial. 6cesta este numit 8efect de nepsare9 'n raport cu sursa, afect care
dispare dac calitatea sursei este reamintit.
1?2
<ntenia comunicatorului. Fora persuasiv a unui mesa< cre%te dac auditoriul afl
c respectivul mesa< 'l de(avanta<ea( pe cel care 'l transmite, sau c nu e+prim
atitudinea care ar prea fireasc datorit statutului su. Dimpotriv, dac mesa<ul
comunicatorului vine 'n convergen cu propriile interese sau cu po(iia sa
oficial, fora persuasiv a acestuia scade cu at.t mai mult cu c.t interesele sunt
pre(umate a G mai puternice /Eagl=4 7ood %i Chai9e#, 1>?=1. # alt cale care
duce la reducerea forei persuasive a unui comunicator credi)il este aceea de a
pre(enta un punct de vedere opus, prin intermediul unui alt comunicator credi)il.
*n acela%i sens acionea( %i intenia manifest a comunicatorului, atunci c.nd
anun c dore%te s schim)e atitudinile auditoriului su2 averti(area poate
declan%a mecanisme de aprare care favori(ea( diferite forme de re(isten sau
chiar de respingere total a mesa<ului. De(acordul declarat fa de opiniile
auditoriului poate determina o re(isten aprecia)il fa de tentativa de
persuasiune a comunicatorului, mai ales dac este formulat 'nc de la 'nceputul
discuiilor.
&armecul personal. 6tracia fi(ic pe care o e+ercit comunicatorul asupra
auditoriului are un efect aprecia)il asupra forei persuasive a mesa<ului su. 6cest
efect se e+plic prin dorina incon%tient a auditoriului de a se identifica cu o
persoan care posed caliti deose)ite- farmec, carism, umor, inteligen, putere
social sau capacitate de autocontrol. # persoan care nu este sigur de sine %i de
po(iia sa, este cu at.t mai suscepti)il de a fi influenat de un comunicator plin
de farmec, care 'i acord o atenie deose)it, ceea ce poate facilita capacitatea de
influenare a mesa<ului su. 5nfluena acestui factor poate varia 'n funcie de natura
mesa<ului- dac este 'n concordan cu motivaia auditoriului, ponderea sa este
negli<a)il2 'n schim), 'n ca(ul unor mesa<e nepopulare farmecul %i carisma
comunicatorului pot avea un rol aprecia)il.
/)1 7a nivelul mesa(ului, factorii care 'i pot afecta capacitatea persuasiv sunt
legai de modul de prezentare a punctelor de vedere cone$e, inducerea fricii,
implicarea auditoriului i efectul de nt#ietate.
1rezentarea punctelor de vedere asupra unei probleme. *ntre)area care se pune
este aceea dac este util pre(entarea unui singur punct de vedere, cel 'n raport cu
care se formulea( conclu(iile mesa<ului, sau este mai util pre(entarea unor
puncte de vedere divergente, din a cror comparare s re(ulte conclu(ia
convena)il. Cercetrile e+perimentale arat ca nici una dintre aceste modaliti
nu este superioar 'n sine, eficiena fiecreia depin(.nd de o serie de factori, dintre
care cei mai importani se refer la caracteristicile auditoriului, pe de o poate
/nivelul general de pregtire, inteligen, motivaia fa de pro)lematica 'n cau(,
implicarea ideologic %.a.1, %i natura pro)lemei pre(entate, pe de alt poate
/comple+itatea ei : 'n primul r.nd1. 6stfel, pre(entarea unei singure perspective
asupra temei 'n atenie se dovede%te mai convena)il 'n ca(ul unui auditoriu cu o
pregtire medie: inferioar, sau atunci c.nd pro)lematica are un grad 'nalt de
comple+itate. *n ca(ul unui auditoriu cu o pregtire peste medie este indicat s se
pre(inte mai multe faete ale situaiei, conclu(ia impun.ndu:se ca o consecin
logic a e+po(eului. 6ceast modalitate rspunde unei mai mari nevoi de
informare, e+prim consideraie fa de auditoriu %i 'l implic 'ntr:o mare msur
:intelectual %i afectiv: 'n adoptarea unei conclu(ii2 'n ca( contrar, pot apare
suspiciuni asupra )unei:credine a comunicatorului, ceea ce conduce frecvent la
1?3
manifestarea unei opo(iii sau re(istene tacite fa de conclu(iile avansate de
acesta.
<mplicarea fricii ca argument implicit. C.t de eficient este un mesa< care 'ncearc
s induc frica ca argument 'n favoarea adoptrii unei atitudini sau deci(iiK
Cercetrile e+perimentale arat c frica se poate constitui ca un important factor
motivaional 'n adoptarea unei anumite atitudini2 cu c.t frica indus este mai
puternic, cu at.t tendina adoptrii unei conduite care s elimine pericolul invocat
este mai mare. Pe aceast cale au fost vi(ate schim)rile unor atitudini privind
fumatul, armele sau centralele nucleare, folosirea centurilor de siguran, efectele
drogurilor, rasismul etc. CI#sco4 Le,e#thal4 !a++s4 Mille 0&a&D& *ns, tre)uie
remarcat c efectele fricii au fost vi(i)ile numai atunci c.nd se ofereau soluii
privind evitarea pericolului2 'n ca( contrar se adopt o atitudine de 8evitare
defensivQ, re(istena la persuasiune cresc.nd 'n paralel cu cre%terea fricii CRoge"s
0i Ne:+o"#4 %JHFD& *n acest ca( se produce un adevrat efect de )umerang care
fortific atitudinea de re(isten fa de mesa<ul care nu ofer %i strategii sau
mi<loace eficiente pentru evitarea pericolului invocat.
<mplicarea auditoriului. #rice form de antrenare a auditoriului 'n formularea unei
conclu(ii spore%te eficiena persuasiv a mesa<ului. 0e pot folosi cu succes
'ntre)rile retorice, preluarea unei argument sau punct de vedere, invocarea %i
valori(area unor caracteristici specifice persoanelor colocutoare, apelul la
sentimentele acestora %.a. Dup cum arat cercetrile %colii dinamiste /iniiat de
;& Le:i#D4 adoptarea 'n grup a unei deci(ii spore%te considera)il capacitatea
acesteia de a induce schim)ri atitudinale %i comportamentale dura)ile 'n r.ndul
mem)rilor care au participat la de()ateri.
0fectul de nt#ietate i de recen. Dup cum s:a artat, e+ist o anumite
selectivitate fa de informaie, 'n funcie de locul ocupat de aceasta 'n cadrul unei
mesa<, respectiv dac este pre(entat la 'nceput sau la sf.r%it /v. cap. 21. *n cele
mai multe ca(uri, efectul de 'nt.ietate determin o influen mai mare a
informaiei pre(entat la 'nceputul unui mesa<, mai ales dac este reluat la
sf.r%itul acestuia.
/c1 Caracteristicile canalului de comunicare afectea( semnificativ eficiena
mesa<elor persuasive. Comunicarea ver)al direct se dovede%te deose)it de
eficient 'n cele mai multe ca(uri, datorit implicrii personale a comunicatorului
%i destinatarilor, pe fondul e+istenei unor feed:)acJ:uri prompte, care permit
corecii dinamice 'n structurarea %i transmiterea mesa<ului 'n funcie de reacia
auditoriului. Din r.ndul mi<loacelor indirecte de comunicare cele mai eficiente
canale se dovedesc :'n ordine: urmtoarele- televi(iunea, radioul, presa scris.
H+ist 'ns unele diferene datorit tipului de mesa< %i caracteristicilor auditoriului-
imaginile vi(uale sunt mai facile din punct de vedere intelectual, fiind mai u%or de
asimilat fr un efort deose)it, 'n timp ce mesa<ul scris permite o studiere mai
atent, necesar 'n anumite 'mpre<urri, ceea ce asigur o mai mare remanen a
efectelor.
"esa<ele audio:vi(uale, 'n special cele transmise prin intermediul televi(iunii, au
o for persuasiv cu totul deose)it, in.nd de fora de sugestie a imaginii,
dependenei din ce 'n ce mai accentuat a populaiei din rile de(voltate fa de
televi(iune, atenuarea capacitilor critice ale telespectatorilor 'n faa
1?4
8realismului9 imaginilor transmise %i :nu 'n ultimul r.nd: datorit 8comoditii9
intelectuale pe care o presupune preluarea sun form de spectacol:imagistic a unor
informaii. 6stfel, unele cercetri evidenia( faptul c 'n funcie de numrul de
apariii la televi(iune, se poate aprecia cu o preci(ie de cca. =0 G c.%tigtorul unei
campanii electorale /din 0U61- aici intervine fenomenul 8familiari(riiQ, care a
fost pre(entat 'ntr:un capitol anterior.
*n cadrul unei cercetri pe aceast tem /!& C"istea, 1>>4:>&1, au fost constatate diferene sensi)ile
'ntre fora de impact a informaiilor transmise prin diferite medii, 'n funcie de categoria social a
receptorilor. 7u.nd 'n considerare ponderea diferitelor tipuri de surse informaionale care au contri)uit
la formarea unor opinii privind pro)leme de ordin general, s:au o)inut urmtoarele date-
Categoria
social
Ponderea surselor de informare /G1
!@ $adio Pres Discuii 6ltele
"uncitori 53 1= 1& 12 1
5ntelectuali 45 21 2& 5 3
Dup cum se o)serv, e+ist diferene sensi)ile 'n ponderea unor surse care influenea( formarea
opiniilor celor dou categorii sociale, e+plica)ile prin natura formaiei intelectuale2 de remarcat
ponderea discuiilor 'n grup 'n formarea opiniilor muncitorilor, mult mai mare dec.t 'n ca(ul
intelectualilor.
*n cadrul aceleia%i cercetri s:a constatat o mare selectivitate fa de sursele de informare, 'n funcie de
pre(umia privind orientarea ideologic %i prtinirea privind unele pro)leme generale ale societii
rom.ne%ti contemporane- privati(area, partidele politice, relaiile cu vecinii etc.
/d1 7a nivelul auditoriului acionea( o alt serie de factori care condiionea(
eficiena actului persuasiv- tipul de personalitate, permea)ilitatea con<unctural la
argumentaia persuasiv, predispo(iia po(itiv, motivaia 'n raport cu mesa<ul
transmis, relaiile dintre participani %.a.
3ipul de personalitate. 6numite trsturi de personalitate influenea( semnificativ
sensi)ilitatea la persuasiune. Dintre acestea cele mai importante se refer la tendinele
dominatoare sau de dependen, sugesti)ilitatea general, fle+i)ilitatea intelectual,
imaginea de sine %i 'ncrederea 'n sine, spiritul de competiie. De regul, persoanele
dominatoare, nesugesti)ile, rigide 'n concepii, cu o imagine de sine hipertrofiat %i cu
un accentuat spirit de competiie sunt foarte greu de convins, mai ales 'n condiiile 'n
care %i ali factori acionea( 'n acela%i sens2 la polul opus se afl persoanele
su)misive, sugesti)ile, cu o mare fle+i)ilitate intelectual, tolerante, cu o sc(ut
'ncredere 'n sine, vulnera)ile afectiv %i necompetitive.
5maginea de sine are o influen aprecia)il asupra permea)ilitii la persuasiune-
persoanele cu o sla) 'ncredere 'n ele 'nsele sunt u%or influena)ile din cau(a nevoii
intense de apro)are %i acceptare din partea altora2 ideile avansate de ctre cei din <ur le
par mai valoroase, iar 'nsu%irea acestora repre(int %i o modalitate implicit de a fi
recunoscui %i acceptai de ctre cei ce le promovea(.
1redispoziia pozitiv sau negativ. Unele cercetri evidenia( faptul c e+ist
persoane %i chiar etnii care nu suport controversa sau de()aterea, av.nd tendina
spontan de a accepta orice mesa< persuasiv /"ears %i 7hit#e=, 1>?31. 6stfel, s:a
putut constata predispo(iia po(itiv superioar a americanilor fa de germani sau
italieni, care se dovedesc mult mai critici 'n evalurile asupra unor mesa<e persuasive.
7a nivelul unor persoane, predispo(iia po(itiv poate re(ultatul educaiei, care nu
promovea( de()aterile %i controversele, pragului redus de toleran la stres,
1?5
atrofierii imaginii de sine /'n special a stimei fa de sine1, unor serii de e%ecuri
e+isteniale sau uneori chiar profesiei.
$eacia simetric se caracteri(ea( prin re(isten spontan fa de orice mesa<
persuasiv, fie datorit unor trsturi de personalitate /rigiditate mental,
intoleran fa de prerile altora, egocentrism intelectual %.a.1, fie atunci c.nd
discuia vi(ea( valori culturale, politice, ideologice, religioase sau de grup, valori
fa de care persoana respectiv are o profund ade(iune. $e(istena la persuasiune
poate fi mrit dac sunt oferite 'n preala)il 8<ustificri de respingere9, pe )a(a
e+aminrii aspectelor po(itive %i negative ale unei pro)leme, a argumentelor %i
contra:argumentelor care pot fi invocate. *n ca(ul c.nd se ofer numai o
Q<ustificare de susinereQ a propriei po(iii, re(istena fa de persuasiune este mai
redus dec.t 'n primul ca(, dar mai mare dec.t atunci c.nd nu se ofer nici un fel
de <ustificare, fie ea de respingere sau de susinere.
*n cadrul unei cercetri clasice pe aceast tem /Mcui"e %i Pa1ageo"gis, 1>&11
s:a utili(at urmtorul model e+perimental. *n prima fa( le:a fost pre(entat unor
studeni o list de adevruri, 'n raport de care %i:au manifestat gradul de acord sau
de(acord. *n a doua fa(, fiecare student a fost supus unei (ustificri de respingere
pentru unul dintre adevruri /ales la 'nt.mplare1, unei (ustificri de susinere
pentru altul, iar un al treilea nu a primit nici un fel de <ustificare. *n a treia fa(,
dup c.teva (ile, fiecare student a fost supus la trei categorii de atacuri prin care se
vi(a schim)area atitudinii iniial formulate fa de adevrurile 'n cau(- un atac
'mpotriva adevrului care primise <ustificarea de respingere, pe )a(a pre(entrii %i
anali(ei argumentelor pro %i contra2 un al doilea atac asupra adevrului care
primise <ustificarea de susinere /numai argumentele favora)ile atitudinii
adoptate12 un al treilea atac 'mpotriva adevrului care nu primise nici un fel de
<ustificare. Cea mai mare impermea)ilitate la persuasiune s:a manifestat atunci
c.nd su)iecii posedau o argumentaie complet asupra adevrului susinut, iar cea
mai redus 'n ca(ul c.nd nu aveau nici un fel de <ustificare pentru acesta2 o valoare
destul de apropiat s:a constatat %i atunci c.nd nu posedau dec.t o <ustificare de
susinere.
/e1 /ediul comunicrii, at.t cel fi(ic c.t %i cel psihosocial, influenea( eficiena
actului de persuasiune prin intermediul urmtorilor factori principali- confortul
fi(ic, climatul psihosocial, capacitatea sugestiv a ambianei, perturbaii
accidentale.
)onfortul fizic. # am)ian fi(ic plcut, su) aspectul unor factori legai de
temperatur, umiditate, iluminat, cromatic %i ergonomie, dar %i su) acela al
rafinamentului %i esteticii, creea( premise favora)ile pentru o mai mare
pertnea)ilitate la persuasiune. 0:a constatat c orice element care produce o stare
accentuat de disconfort induce implicit %i o stare tensional care, 'n anumite
condiii, se poate traduce prin re(isten la argumentaie sau chiar negativism fa de
ideile promovate de comunicator2 acesta este v(ut ca o cau( indirect a strii
inconforta)ile 'n care se afl auditoriul.
)limatul psihosocial 'n care are loc 'nt.lnirea are un rol decisiv 'n determinarea unei
atitudini receptive sau ostile fa de comunicator %i mesa<ul su. Confortul
psihosocial este tot at.t de important ca %i cel fi(ic 'n crearea condiiilor favora)ile
pentru o comunicare de )un calitate, 'n care argumentaia po(itive s:%i dovedeasc
eficiena. *n acest conte+t se au 'n vedere at.t factorii generali de climat social 'n
care se desf%oar 'nt.lnirea, c.t %i factorii de climat relaional, indu%i de relaia
direct dintre comunicator %i auditoriu. *n acela%i sens acionea( %i caracterul
1?&
locului ales pentru 'nt.lnire, acesta put.nd avea un puternic rol sugestiv2 o 'nt.lnire
'n sala unei instituii oficiale av.nd o cu totul alt semnificaie dec.t una dintr:un
restaurant elegant sau dintr:un loc privat.
Lumeroase cercetri au 'ncercat s evidenie(e rolul factorilor am)ientali %i de
climat relaional 'n influenarea capacitii persuasive a unui mesa< transmis 'n
respectivele condiii. *ntr:un astfel de e+periment /<a#is4 ;a=e %i ;i"sch#e", 1>&51,
dou grupe de studeni au fost supuse unui mesa< persuasiv, 'n am)iane diferite- 'n
primul ca( s:a creat o am)ian plcut %i sugestiv privind relaia dintre
comunicator %i participani, studenii fiind servii cu fructe %i rcoritoare2 'n al doilea
ca( aceste elemente lipseau. 0:a constatat o diferen sensi)il 'ntre capacitatea
persuasiv a mesa<elor transmise 'n cele dou situaii, ceea ce sugerea(
vulnera)ilitatea oamenilor fa de factorii e+teriori, nespecifici , pe fondul crora se
desf%oar relaiile de comunicare.
#)servaiile noastre arat c 'n ca(ul unor situaii 'n care condiiile am)ientale,
fi(ice %i psihosociale, sunt polare : 'n primul ca( fiind ma+imi(ate po(itiv, iar 'n
cellalt ca( negativ, diferenele 'ntre capacitile persuasive ale acelora%i mesa<e pot
atinge valori relativ ridicate /15:25 G1.
&actorii perturbatori intervenii accidental 'n desf%urarea unei 'nt.lniri pot afecta
eficiena persuasiv a unui mesa<. Dac pertur)aiile dep%esc o anumit limit de
intensitate, influena lor este totdeauna negativ, reduc.nd capacitatea auditoriului
de a recepta corect mesa<ul, pe un fond de disconfort fi(ic %i intelectual. *ns, dac
pertur)aiile sunt relativ discrete %i intermitente, acestea pot determina o mai mare
concentrare din partea auditoriului 'n receptarea mesa<ului, fapt care 'n condiiile
e+istenei unei motivaii adecvate, poate conduce la o cre%tere a influenei
persuasive.
#trategii de persuasiune. Cunoa%terea factorilor pre(entai anterior constituie o
condiie esenial pentru desf%urarea unei influene persuasive eficiente pentru
multe dintre situaiile ivite 'n practica social. *ns, pentru a se ela)ora o teorie
general a schim)rii atitudinile %i comportamentale 'n urma influenelor sociale
tre)uie s se porneasc de la anali(a naturii mecanismelor psihoindividuale %i
psihosociale implicate 'n acest proces, precum %i relaiile dintre acestea %i
particularitile situaiei 'n care se desf%oar interaciunea.
Cercetrile din perspectiv cognitivist privind mecanismele schim)rii atitudinile
evidenia( un aspect fundamental- orice schim)are este re(ultatul unui conflict
cognitiv, care e+prim raporturile de incongruen dintre anumii factori e+terni %i
repre(entarea acestora 'n plan su)iectiv. *n consecin, ela)orarea unei strategii
privind schim)area tre)uie s porneasc de la identificarea %i anali(a urmtoarelor
elemente-
/11 Gatura sursei de influen: aceasta poate fi constituit dintr:o ma<oritate sau
o minoritate a comuniti sociale creia 'i aparine inta /destinatarul influenei12
poate fi locali(at 'n interiorul sau 'n e+teriorul grupului de apartenen a intei
/influen in:group sau out:group12 poate avea caracter formal sau informal, cu
determinaie de natur economic, <uridic, moral, religioas etc.
/21 Gatura atitudinilor ce urmeaz a fi schimbate: atitudinile pot vi(a persoane,
grupuri sau instituii, o)iecte, idei sau situaii2 pot avea un caracter central sau
secundar 'n structura dinamic a personalitii2 pot fi fundamentate preponderent
cognitiv, afectiv sau motivaional. Pentru reali(area unei schim)ri atitudinale
eficient tre)uie s se cunoasc starea de la care se pleac %i cea la care se aspir.
1??
/31 )aracteristicile conflictului implicat n schimbare: acesta este configurat 'n (ona
de intersecie a factorilor epistemici /referitori la noiunile, ideile, repre(entrile %i
<udecile intei privind sarcina implicit unei atitudini1 %i a celor identitai
/referitori la imaginea social %i personal a intei, 'n conte+tul reali(rii
respectivei sarcini1.
Pornind de la acest model, & Mug#= %i <&A& Pe"e. /1>=&1 au identificat patru
categorii de 0arcini 'n raport cu care se de(volt conflicte specifice a cror
re(olvare presupune schim)area atitudinilor su)iacente-
"arcini obiective, lipsite de am)iguitate, 'n care su)iectul este sigur de rspuns %i
unde se a%teapt s 'nt.lneasc o unanimitate de opinii privind re(olvarea sa.
H+emplu- informaie general cunoscut, 0arcini logice simple, fapte direct
percepti)ile %a. Hventualele divergene 'n acest plan pun 'n <oc o)iectivitatea
propriilor rspunsuri considerate naturale2 ponderea celor aflai 'n acord sau
de(acord este esenial pentru re(olvarea conflictului, care are un caracter socio:
epistemic- Dac sursa are un caracter ma<oritar, ea poate induce teama de ridicol %i
de respingere fa de linia care nu se conformea(2 'n consecin aceasta tre)uie s
evite meninerea unei <udeci considerate deviante, chiar dac nu este convins de
adevrul ma<oritii. $spunsul dat de int are un caracter de comple(en, pentru
a evita conflictul social cu ma<oritatea, dar rm.ne nere(olvat conflictul epistemic
intern, ceea ce poate conduce la o reconsiderare a modalitilor de repre(entare
su)iectiv a respectivelor o)iecte generatoare de divergene.
"arcini de aptitudini, implic.nd am)iguiti care vor conduce la apariia unor fire%ti
divergene2 de%i e+ist un rspuns corect, su)iectul nu %tie care este acesta.
H+emplu- informaie necunoscut, percepie am)igu, situaii pro)lematice etc.
Conflictul se de(volt 'n <urul strii de incertitudine privind corectitudinea
rspunsului, stare care se poate amplifica sau atenua 'n funcie de competena
acordat sursei de influen- dac sursa este considerat foarte competent,
conflictul este cvasi:ine+istent2 dac sursa este apreciat ca incompetent, acest
fapt nu spore%te competena intei, aceasta afl.ndu:se 'n continuare 'ntr:o stare de
incertitudine. *n acest ultim ca(, inta se anga<ea( 'ntr:o activitate de re(olvare
prin mi<loace proprii a sarcinii, aptitudinile personale av.nd un rol decisiv, ceea ce
las loc , 'ns , altor tipuri de influene.
"arcini de opinii, 'n care su)iectul admite e+istena unei pluraliti de opinii
particulare, in.nd de apartenena la o anumit categorie psihosocial sau
sociocultural. H+emplu- opiuni ideologice, valori culturale, morale sau religioase,
atitudinile aferente acestora %a. *n acest ca(, conflictele create de o surs care susine
preri divergente cu cele ale lintei sunt de natur identitar- a1 dac sursa este in:
group:ma<oritar, conflictul de tip normativ este inevita)il, acceptarea rspunsului
deviant afect.nd coe(iunea grupului2 dac sursa este ingroup:minoritar, acceptarea
rspunsului acesteia aduce pre<udicii imaginii de sine a intei, 'ns se pot manifesta
forme de influen latent a minoritii, la care ne vom referi ulterior2 )1 dac sursa
care avansea( rspunsuri divergente este out:group, conflictul ia forma unui
conflict intergrupal, for.nd fiecare poate s:%i susin propria:i po(iie, ceea ce
poate conduce la competiie %i confruntare, 'ntr:un cadru sociocultural %i
instituional mai larg.
"arcini non-implicante, care nu au o mi( social %i la care su)iecii nu a%teapt un
rspuns unic. H+emplu- simple preferine sau preri personale. *n acest ca(
divergenele au un caracter firesc %i nu generea( conflicte, nee+ist.nd norme
apriorice care s le dea un sens conflictual.
1?=
Pornind de la cele dou concepii teoretice complementare, una de orientare
comportamental, relev.nd prioritar factorii e+terni implicai 'n persuasiune,
cealalt de orientare cognitiv, evideniind procesele psihice su)iacente care conduc
la schim)rile atitudinale, se poate ela)ora un model general privind strategiile de
reali(are a schim)rilor sociale, care s:a dovedit deose)it de eficient 'n activitatea
practic.
,anipularea +n relaiile sociale
*n poate formele sale, manipularea este o form de influenare agresiv, care nu
respect li)erul:ar)itru %i demnitatea intei, interesele influenatorului /sursei1
fiind singurele care contea(, indiferent de <ustificrile invocate de acesta. *n
sensul cel mai general, prin manipulare se urmrete relativizarea, alterarea sau
distrugerea referenialelor personale sau de grup de natur a$iologic, cognitiv,
afectiv sau pra$iologic-utilitar, cu scopul de a se o)ine schim)ri atitudinale %i
comportamentale la nivelul intei, care s corespund intereselor sursei. Pe aceast
cale inta este determinat s se comporte 'n sensul dorit de surs, indiferent de
opiunile, interesele sau atitudinile sale de fond. *n plan filosofic %i uman, 'ntre
surs %i int se de(volt forme de 8relaii 'nstrinate9, care alterea( natura
fireasc a raporturilor sociale, cu consecine negative care se acumulea( 'n timp.
"anipularea este o form particular de influen social %i :implicit: de comunicare.
*n consecin, 'n cadrul acestui proces pot fi identificate poate elementele unui sistem
de comunicare, cu unele particulariti care tre)uie avute 'n vedere 'n practica social.
6stfel, vom avea urmtoarele elemente- sursa influenei manipulatorii, informaia
utili(at, mesa(ul care este forma codificat 'ntr:o anumit form a informaiei,
canalul de transmisie /loc 'n care se poate interpune un element intermediar : agentul
de influen1 %i inta /destinatarul aciunii de manipulare1. *n anumite situaii,
influena manipulatorie este intermediat de un agent de influen, care poate sau nu
s fie con%tient de rolul pe care:1 <oac-, de foarte multe ori agentul de influen nu
cunoa%te adevratele o)iective ale sursei, implic.ndu:se secvenial 'ntr:o strategie
care 'l dep%e%te.
Clasi"icarea "ormelor de manipulare. Practica social evidenia( diversitate de
modaliti %i procedee de manipulare, a cror difereniere reali(ea( dup mai
multe criterii.
*n funcie de profun(imea efectelor o)inute, manipularea poate
superficial, atunci c.nd vi(ea( aspecte atitudinale nesemnificative, ca 'n ca(ul
determinrii sursei de a cumpra un anumit produs2 medie, c.nd sunt vi(ate
atitudini %i comportamente 8sectoriale9 /reacia fac sunt vi(ate orientrile
fundamentale ale intei 'n plan ideologic, religios, cultural, geopolitic,
macroeconomic sau etnic.
*n funcie de nivelul procesualitii psihice implicate 'n inducerea
schim)rii atitudinale, manipularea poate fi limitat, c.nd su)iectul poate
con%tienti(a , 'n principiu , aciunea la care este supus, sau subliminal, care
antrenea( procese necon%tienti(a)ile /stimularea vi(ual sau auditiv su)liminal,
asocieri de imagini cu o anumit semnificaie %a.1.
1?>
*n funcie de numrul de su)ieci vi(ai prin manipulare, aceasta poate fi
interpersonal, de grup sau de mas. 0trategiile %i tehnicile folosite 'n aceste forme
sunt difereniate 'n funcie de particularitile psihosociale %i situaional:con<uncturale
ale intelor.
*n funcie de segmentul sistemului comunicaional care este preponderent
implicat 'n aciunea manipulativ, aceasta poate fi desf%urat la nivel informaional
/selectarea informaiei transmise dup anumite criterii1, la nivelul mesa(ului
/modaliti specifice de structurare a mesa<ului pentru a se o)ine efectul scontat1 sau
la nivelul subiectului-int /prin declan%area unor procese %i fenomene psihice care s
susin %i s direcione(e schim)rile urmrite de surs- disonana cognitiv, activarea
nevoii de recunoa%tere, afiliere sau securitate, fenomenul #edip, inducerea fricii etc.1.
0implific.nd, 'ns in.nd cont de interdependena planurilor amintite, manipularea
poate fi informaional /mediatic1, c.nd sunt vi(ate 'n special informaia transmis %i
forma ei de codificare la nivelul mesa<ului, sau psihologic, c.nd sunt utili(ate 'n
principal anumite particulariti ale unor procese %i fenomene psihoindividuale %i
psihosociale care pot conduce la reali(area schim)rilor atitudinale dorite de surs.
Procesele manipulrii. 5nducerea unei stri de dependen fa de sugestiile %i
interesele sursei se reali(ea( printr:un set de aciuni organi(ate %i diri<ate con%tient de
surs, 'ns necon%tienti(ate de int. Pentru aceasta, teoretic, se parcurg mai multe
fa(e, dup cum urmea(-
J 2elativizarea, alterarea sau distrugerea reperelor cognitive, afective, a+iologice sau
pra+iologice care susin atitudinile %i comportamentele vi(ate a fi schim)ate, deoarece
nu corespund inteniilor sursei. Dup cum s:a artat, atitudinile sunt aciuni virtuale,
av.nd o fundamentare comple+2 pentru a se o)ine schim)rile dorite este necesar ca,
'n primul r.nd, s fie fragili(ate sau dislocate elementele psihologice care le
fundamentea(- respectiv, valorile, cuno%tinele, sentimentele %i motivaiile aferente.
J "electarea unor elemente psihologice specifice intei care datorit naturii lor sta)ile
pot constitui 9puncte de ancorare; ale noilor repere sau structuri ce se doresc a fi
induse. 6v.nd o anumit relevan pentru structurile centrale ale personalitii, aceste
elemente pot fi de naturi diferite- a1 a$iologice /valorile fundamentale ale persoanei 'n
cau(, de ordin moral, religios, ideologic etc.12 )1 motivaionale /motive %i interese
care nu sunt legate direct de o)iectivul urmrit12 c1 afective /sentimente sta)ile care
pot fi invocate la momentul oportun, nefiind implicate 'n susinerea atitudinilor ce
urmea( a fi schim)ate12 d1 cognitive /sisteme de cuno%tine profesionale, convingeri
intelectuale, stiluri de g.ndire caracteristice su)iectului 'n cau(12 e1 trsturi
dominante ale personalitii, care pot fi folosite de ctre manipulator /ne'ncrederea 'n
sine, nevoia de afiliere %i protecie, autoritarism e+cesiv etc.1.
J <nducerea noilor elemente, cu valoare determinant pentru sistemul atitudinal
de(ira)il sursei. Pentru aceasta se acionea( la nivelul informaiei, la nivelul
mesa<ului sau al intei- se procedea( la selectarea informaiei 'n funcie de scopul
urmrit, mesa<ul este structurat dup regulile unei ma+ime eficiene persuasive, chiar
pe )a(a unei aciuni sistematice de de(informare, iar 'n ceea ce prive%te su)iectul:int
se urmre%te declan%area unor procese %i fenomene psihice care au ca efect
schim)rile atitudinale dorite /disonana cognitiv, conflicte interioare %.a.1.
J )onsolidarea noilor atitudini prin formarea unor stereotipuri, conectarea la anumii
factori motivaionali specifici intei, adecvarea sistemului argumentativ care susine
noile atitudini 'n funcie de evoluia situaiilor sociale la care aceasta se refer etc.
J <nstrumentalizarea atitudinilor astfel induse, prin antrenarea intei 'n aciuni
conforme cu interesele sursei. 6ceasta este fa(a 'n care sursa o)ine 8)eneficiul9
1=0
'ntregii aciuni de manipulare, )eneficiu care poate fi de natur politic, economic,
religioas sau de control social.
*n practic, aceste secvene se pot com)ina 'n diferite moduri, 'n funcie de strategia
avut 'n vedere de manipulator, sau de particularitile situaiei 'n care se acionea(.
*ns, 'n poate situaiile, prin manipulare se urmre%te reali(area unui control mai mult
sau mai puin profund asupra comportamentului, modului de g#ndire sau afectivitii
unei inte, care poate fi persoan, grup, organi(aie, instituie social sau mulime.
6spiraia oricrui sistem totalitar este aceea de a o)ine controlul c.t mai deplin
asupra tuturor acestor componente ale conduitei umane, a%a cum s:a v(ut 'n
comunism, dar cum se poate o)serva %i 'n cadrul altor sisteme politico:ecdnomice
contemporane- determinarea unui comportament de(ira)il puterii, a unui mod de
g.ndire convena)il unei anumite orientri ideologice sau religioase reali(area unui
suport afectiv pentru susinerea acestora, sau a unor deci(ii luate fr %tiina intelor :
iat care sunt o)iectivele oricrei strategii manipulatorii care, 'n esena ei, este de
natur totalitar.
,anipularea in"ormaional. *ntr:o perioad istoric caracteri(at drept 8epoca
de(informrii9, manipularea informaional ocup un loc important 'n aproape poate
formele de confruntri ideologice, religioase, etnice, politicoeconomice sau teritoriale.
6ceasta se reali(ea( at.t la nivelul informaiei ce urmea( a fi transmis %i la acela al
modului de structurare %i codificare a informaiei reale sau invocate 'n cadrul
mesa<ului, c.t %i la nivelul factorilor implicai 'n sistemele de comunicare / relee
informaionale, ageni de influen, alte surse de influen dec.t cele implicate 'n
manipularea informaional etc.12 toate aceste elemente coordonate constituie
'mpreun aciunea de dezinformare, care poate avea un caracter permanent sau
sporadic.
Prin dezinformare se 'nelege un ansam)lu organi(at de tehnici %i procedee de
prelucrare, pre(entare %i transmitere a informaiilor, cu scopul con%tient de a induce 'n
eroare, a provoca derut %i a manipula opiniile %i comportamentele persoanelor,
grupurilor %i instituiilor, 'n conformitate cu scopurile ascunse ale sursei
de(informrii. H&P& Cathala consider de(informarea ca o form ascuns de
agresiune psihologic, cu caracter su)versiv %i desta)ili(ator, av.nd efecte nocive
asupra vieii sociale, 'n msura 'n care adevrul este disimulat %i distorsionat 'n
scopuri parti(ane sau oculte.
Cele 2ai 3"ec,e#te 1"ocedee de 2a#i1ula"e i#3o"2a)io#al/4 "es1ecti, de
de.i#3o"2a"e4 su#t u"2/toa"ele$
'scunderea sau selectarea informaiilor pe criterii de utilitate pentru manipulator,
fr nici o legtur cu adevrul o)iectiv. 5nvocarea secretului este una dintre
<ustificrile curente ale acestei aciuni.
.istorsionarea informaiilor, prin introducerea unor elemente para(ite, scoaterea din
conte+t, schim)area ordinii corespun(toare desf%urrii reale a evenimentelor la care
se refer, asocierea cu evenimente sau fapte care nu au legtur cu tema comunicrii,
amestecarea informaiilor cu comentariul etc.
.eformarea proporiilor, prin acordarea unor ponderi ar)itrare diferitelor uniti
informaionale, fr legtur cu importana lor real, prin repetiii, su)linieri,
e+tinderea spaiului acordat pre(entrii informaiilor considerate convena)ile, 'n
defavoarea celor considerate incomode sau inutile scopului urmrit de de(informator.
<nto$icarea intei, prin lansarea unor pseudoinformaii care au rolul de a distrage
atenia, de a orienta 'ntr:o direcie gre%it aciunile %i g.ndirea intei, pe fondul
saturrii canalului de comunicare %i a factorilor de prelucrare a informaiilor cu
1=1
elemente nesemnificative sau distorsionate, lansarea de informaii 'n mai multe
variante %.a.
Hansarea de zvonuri, care sunt afirmaii declarate drept adevrate /dar care nu pot fi
verificate1 despre persoane, evenimente sau situaii care pre(int un anumit interes
pu)lic sau personal2 prin aceasta se reali(ea( at.t into+icarea intelor c.t %i crearea
unui climat convena)il manipulatorului /panic, ne'ncredere, defetism, demo)ili(are
etc.1.
.iri(area asocierii faptelor, astfel 'nc.t inta s perceap anumite relaii cau(ale sau
de condiionare 'ntre fenomene care 'n realitate nu e+ist. *n acest scop se 'nlocuie%te
informaia cu comentariul, se amestec trecutul cu pre(entul %i viitorul, se pre(int
simultan fapte iar legtur real 'ntre ele, sau se asocia( informaia cu persoana care
o transmite.
Ilocarea surselor i canalelor de comunicare care transmit alte informaii sau care le
dau alt interpretare sau pondere dec.t cele promovate de manipulator. Hste o
modalitate )rutal de manipulare, care presupune accesul la instrumentele formale ale
puterii.
.iscreditarea surselor neconvenabile sau incomode, prin lansarea de atacuri la
persoan, calomnii sau interpretri tendenioase, 'n legtur cu aspecte fr legtur
cu pro)lema sau situaia real. *n acest plan, fa)ricarea falsurilor este una dintre cele
mai agresive %i imorale forme de discreditare %i de manipulare.
<nterpunerea unor 9relee informaionale; i 9ageni de influen; care s facilite(e
transmiterea informaiilor %i interpretrilor dorite, multiplic.ndu:se astfel canalele de
comunicare %i influen favora)ile manipulatorului %i fc.nd totodat mai dificil
identificarea acestuia. Fa)ricarea %i promovarea artificial a 8e+perilor9, 8anali%tilor9
sau 8o)servatorilor9, invocai selectiv ca surse de autoritate a)solut 'ntr:un domeniu,
facilitarea promovrii 'n funcii importante a unor persoane convena)ile, precum %i
luarea 'n stp.nire a mi<loacelor de comunicare 'n mas sunt modalitile curente de
reali(are a acestui scop.
Iruia(ul sistemelor de comunicare neconvena)ile, astfel 'nc.t percepia corect a
informa/iei s nu mai fie posi)il sau s se reali(e(e cu eforturi disproporionate
Hansarea unor sloganuri, stereotipii de g#ndire, pseudoprincipii care sunt invocate
ulterior ca repere valorice indiscuta)ile, 'ndrituite s susin o anumit orientare sau
opiune de(ira)il sursei.
/anipularea limba(ului, prin fa)ricarea unor formule lingvistice golite de coninut,
dar care au rolul de a stereotipi(a g.ndirea intelor %i de a condiiona , 'n sens
pavlovian , comportamentul acestora. Q7im)a de lemnQ, fenomen teoreti(at de F.
!hom, a repre(entat un instrument de manipulare foarte eficient 'n epoca comunist.
Lumeroase e+presii ver)ale au cptat valoarea de stimuli necondiionai pentru o
serie de scheme de g.ndire %i comportamente stereotipe- 8lupta de clasQ, 8democraie
socialist multilateral de(voltatQ, 8du)la calitate a cetenilor : de productori %i
proprietariQ etc.
,anipularea psihologic. De%i aflat 'ntr:o str.ns legtur cu de(informarea,
manipularea psihologic se caracteri(ea( prin faptul c aciunea sursei este orientar
prioritar asupra influenrii unor procese %i fenomene psihologice care sunt implicate
'n structurarea, orientarea %i susinerea sistemului atitudinal %i comportamental al
intei. 6cestea pot fi procese din sfera percepiei, repre(entrii sociale, g.ndirii,
afectivitii, motivaiei %.a. # serie de fenomene psihice din sfera cognitiv,
emoional %i relaional pot fi instrumentali(ate de manipulator, cu re(ultate uneori
spectaculoase 'n determinarea %i controlul conduitei umane, mai ales atunci c.nd
aceast metod este com)inat cu cea a manipulrii informaionale.
1=2
"anipularea psihologic const 'n folosirea unor tehnici speciale de declan%are,
orientare %i control a unor procese %i fenomene psihice, 'n sensul determinrii unor
conduite ale intei care s corespund intereselor sursei. *n acest scop pot fi utili(ate o
multitudine de procese %i fenomene, dintre care amintim- tendina spre echili)ru
cognitiv %i emoional, disonana cognitiv, comparaia social, efectul de amorsare,
acro%are %i cel legat de anga<amentul psihologic, fenomenul #edip, efectele fricii %i
recompensei po(itive asupra opiunilor individuale, ascendena grupului fa de
mem)rii si, efectul carismatic %i cel de nim), fenomenul de sugestie controlat, <ocul
de rol etc.
3endina spre echilibru este un fenomen care e+prim aciunea unui principiu
universal al economiei specific vieii 'n general, deci %i vieii psihice. C.nd la nivelul
oricrui sistem sau su)sistem se produc de(echili)re, pre(ena acestora determin
consumuri energetice suplimentare, tendina fireasc fiind de reducere a acestora, prin
reechili)rarea sistemului. *n plan psihic, de(echili)rele cognitive, afective,
motivaionale sau relaionale produc o stare de disconfort, an+ietate %i 'ncordare,
implic.nd un mare consum energetic2 reechili)rarea generea( implicit o detensionare
psihic, pe fondul unui sentiment po(itiv /de satisfacie, acceptare sau spri<in1,
proiectat asupra factorului /persoanei, grupului, organi(aiei sau situaiei1 care :real
sau aparent: a determinat sau a mi<locit resta)ilirea echili)rului. 6cest fenomen poate
fi folosit ca un puternic instrument de manipulare, sursa gener.nd artificial un
de(echili)ru la nivelul intei, 'n plan emoional sau cognitiv , de e+emplu.
Ulterior, oferind o modalitate convena)il de reechili)rare, de pild prin avansarea
unei soluii aparent mai avanta<oas dec.t cea lansat iniial, o)ine at.t
gratitudinea lintei manipulate, c.t %i acceptarea facil a unei situaii considerat
mai convena)il /deci mai puin tensionant %i generatoare de disconfort psihic1,
dar care de fapt a constituit adevratul o)iectiv al manipulatorului. H+ist o
multitudine de variante ale acestei tehnici, unele av.nd chiar un caracter anodin.
.isonana cognitive desemnea( o relaie discordant din punct de vedere logic
'ntre dou elemente cognitive /percepii, evaluri, a%teptri, credine, opinii,
sentimente, atitudini sau uniti cognitive sau sim)olice1, sau 'ntre un element
cognitiv %i o aciune efectuat sau contemplat. *ntr:un sens mai larg, orice raport
inconsistent din punct de vedere psihologic 'ntre elemente de natur cognitiv,
afectiv, atitudinal, motivaional sau comportamental generea( o tendin
spontan de reducere a inconsistenei, prin modificarea elementelor disonante, a
raporturilor dintre ele, a atitudinii su)iective fa de acestea sau a
comportamentelor pe care le presupun. 6ceast particularitate funcional a
situaiilor disonante deschidea calea utili(rii fenomenului 'n aciuni de
manipulare- se induc artificial elemente disonante 'n raport cu o anumit atitudine
care se dore%te a fi schim)at, astfel 'nc.t s se o)in o modificare spontan a
structurii sau modalitii de o)iectivare a acesteia, 'n sensul dorit de manipulator2
este o aciune su)til, 'n care efectul se o)ine 8prin rico%eu9.
Dup cum re(ult din c.teva studii de sinte(, teoria disonanei cognitive are la
)a( urmtoarele te(e fundamentale /&3, 20&2 1&4, >5 %.a.1-
/11 Disonana cognitiv este o stare peni)il, care produce un puternic
disconfort psihic %i relaional. *n consecin, individul va 'ncerca prin toate
mi<loacele s o elimine, s o diminue(e sau s evite orice ar putea determina
meninerea sau cre%tere ei.
/21 6flat 'ntr:o stare de consonan cognitiv, individul 'ncearc s evite tot ceea
ce ar putea produce o stare de disonan, cu toate efectele sale peni)ile.
1=3
/31 5ntensitatea disonanei cognitive este 'n funcie de urmtorii parametru- a1
importana cogniiilor aflate 'n <oc /opinii, credine, repre(entri, cuno%tine etc.12
)1 proporia cogniiilor aflate 'n raporturi de disonan.
/41 Disonana cognitiv poate fi eliminat sau diminuat prin adugarea de noi
cogniii, sau prin modificarea cogniiilor e+istente.
/51 6dugarea de noi cogniii reduce disonana atunci c.nd acestea 'ntresc
elementele consonante, diminu.nd proporia elementelor cognitive disonante, sau
atunci c.nd noile cogniii diminuea( importana elementelor cognitive aflate 'n
disonan. "odificarea cogniilor e+istente reduce disonana atunci c.nd noul lor
coninut le face mai inconsistente, sau c.nd importana lor se diminuea(.
/21 /&1 0porirea sau modificarea cogniiilor, respectiv strilor psihice aferente
se poate reali(a printr:o aciune corespun(toare asupra mediului, astfel 'nc.t s
re(ulte noi elemente informaionale semnificative.
5mplicaiile practice ale disonanei 'n viaa social se pot evidenia pe trei direcii
principale- disonana postdeci(ional2 conflictul credine:afirmalii sau credine:
afirmaii pu)lice2 situaiile de e+punere la informaie. 0unt 'ns %i alte numeroase
situaii sociale 'n care efectele disonanei se fac simite- 'n ca(ul mrturiilor false,
neconcordana dintre efort %i recompens, intensificarea unei credine mistice
atunci c.nd o profeie a fost infirmat etc.
&enomenul de 9acrosa(; const 'n legtura de determinare dintre elementele unei
serii de acte care odat declan%at, are tendina de a se automenine, 'ntr:o relativ
independen de costurile pe care le presupune /costuri materiale, energetice,
informaionale sau psihice1. *n aceast categorie se include efectul de Q'ngheQ
studiat de ;& Le:i#, 'n care su)iectul se focali(ea( pe comportamentul cel mai
apropiat de o deci(ie iniial, mai ales dac aceasta este luat 'n grup, sau efectul
de anga(ament, studiat de Ch& ;iesle" /1>?11 . Din perspectiva acestor cercetri, se
constat c opiunile ulterioare ale su)iectului sunt limitate, devenind dependente
de prima deci(ie sau secven comportamental, chiar 'n pofida unor costuri
ridicate pe care le presupune aceast persisten. Fenomenul se e+plic prin funcia
structurant 'n plan psihic %i comportamental a actului iniial, de implicare 'ntr:o
aciune- deci(ie, acceptare, sau pur %i simplu o prim secven efectuat. #rice
prim act antrenea( declan%area unei serii de procese psihice afective, cognitive,
atitudinale %i motivaionale care se organi(ea( %i se susin reciproc. *n consecin,
apare o nevoie imperioas de coeren comportamental, prin care efectele unei
opiuni, oricare ar fi aceasta, sunt folosite 'n sensul susinerii raionalitii pe care
s:a )a(at alegerea. *n str.ns legtur cu acest fenomen sunt de menionat 'nc
dou, des 'nt.lnite 'n viaa cotidian- 9cheltuiala inutil; i 9capcana ascuns;
/?&2 1132 2021.
Prin fenomenul de cheltuial inutil se 'nelege tendina spontan de a persista 'ntr:
o strategie sau linie de conduit 'n care a investit 'n preala)il energie, timp sau
)ani, 'n detrimentul altor strategie sau conduite mai avanta<oase. )apcana ascuns
se refer la situaia 'n care se creea( premisele antrenrii su)iectului 'ntr:o
cheltuial inutil sau o escaladare a anga<amentului, pe fondul unui nghe
decizional. De remarcat c aceste fenomene se declan%ea( numai atunci c.nd
persoanele implicate au sentimentul unei opiuni li)ere, iar constr.ngeri sau
limitri e+terioare. "anipularea const 'n antrenarea su)iecilor 'ntr:una dintre
aceste situaii 'n care comportamentul le este previ(i)il, ls.ndu:le ilu(ia unei
li)ere opiuni.
&enomenul !edip ofer posi)iliti manipulative cu totul deose)ite, 'n msura 'n
care sonda<ele de opinie %i comentariile peremptorii ale unor e+peri : reali sau
1=4
8prefa)ricai9 , sunt antrenate 'n acest proces. *n esen, fenomenul desemnea(
tendina de reali(are a unei predicii 'n virtutea simplului fapt c a fost fcut.
Declararea unui fapt ca fiind 'mplinit sau de neevitat antrenea( reorientri
atitudinale %i comportamentale, 'n mare poate deriv.nd dintr:un principiu de
economie %i coeren- a te opune unui fapt invocat ca 'mplinit, 'n condiiile
credi)ilitii sursei, presupune un inutil consum de energie, fr un suport raional,
afectiv sau motivaional corespun(tor, 'n timp ce nevoia de adecvare la realitate
%i raliere la ma<oritate impune :'n cel mai )un ca(: o renunare la po(iia iniial,
discordant 'n raport cu progno(a fcut. "istificarea sonda<elor de opinie,
promovarea unor comentarii 8speciali(ate9 care susin o anumit orientare,
declararea unor proiecte ca fapte de<a 'mplinite %.a. sunt modaliti curente de
manipulare )a(ate pe acest fenomen psihosocial.
<nducerea fricii paralel cu oferirea Qsoluiei salvatoareQ repre(int o alt modalitate
curent de manipulare. Dup cum s:a artat, teama poate fi un puternic factor de
influenare a comportamentului, 'n condiiile 'n care se ofer %i soluia pentru
evitarea pericolului. *n acest conte+t, se pot promova interpretri care sugerea( o
serie de pericole pentru persoan, grup sau comunitate, soluia avansat pentru
evitarea acestora fiind chiar cea care corespunde intereselor manipulatorului.
&olosirea carismei unor personaliti pentru promovarea unor opiuni sau
comportamente convena)ile sursei poate fi considerat tot o form de manipulare.
*n acest ca(, persuasiunea prin argumente logic:consistente este parial 'nlocuit cu
implicarea unor factori afectivi, predominant iraionali, care nu au nici o legtur cu
fondul pro)lemei.
U#ele di#t"e cele 2ai cu#oscute teh#ici de 2a#i1ula"e se )a(ea( direct pe
fenomenele %i efectele mai sus menionate, fiind folosite 'n numeroase 'mpre<urri, cu o)iective
dintre cele mai diverse, 'ncep.nd cu cele comerciale /de v.n(are a unor produse, de pild1 %i
termin.nd cu cele politice /de atragere a simpatiilor electorale1.
!ehnica 9piciorului-n-u; se )a(ea( pe folosirea fenomenului de perseverare 'ntr:o deci(ie
anterioar %i de escaladare a anga<amentului. *ntr:o prim fa( preoparatorie, i se solicit su)iectului
un comportament necostisitor, nepro)lematic : pe care numai cu mare greutate 1:ar putea refu(a 'n
condiii o)i%nuite- semnarea unei petiii pentru o cau( no)il, un mic serviciu etc. #piunea
su)iectului 'n aceast etap tre)uie s se fac 'ntr:o total li)ertate, condiie esenial pentru
eficiena celei de a doua etape, c.nd se solicit su)iectului un comportament mult mai costisitor, care
'n condiii o)i%nuite ar fi greu de acceptat2 cercetrile arat c, dac 'n fa(a preoperatorie
comportamentul solicitat este acceptat spontan de cca. >0:>5G dintre su)ieci, comportamentul
solicitat 'n a doua fa( este acceptat spontan de numai 15:20G dintre su)ieci. *n urma parcurgerii
fa(ei preparatorii, prin fenomenul de acro%a<, perseverare 'n deci(ie %i escaladarea anga<amentului se
o)ine o cre%tere a acestei proporii p.n la cca. 50:?0 G. !ehnica 8piciorului:'n u%9 se folose%te 'n
dou variante- cu cerere e$plicit asupra comportamentului a%teptat 'n a doua fa(, sau cu cerere
implicit, 'n care comportamentul a%teptat nu este solicitat direct, fiind oferit numai oportunitatea de
a:5 reali(a /==, 5>02 113, ?= %.a1.
!ehnica 9uii-n-nas; inversea( succesiunea fa(elor pre(entate anterior. "ai 'nt.i se formulea( o
cerere privind un serviciu foarte costisitor, care, 'n mod firesc, va fi refu(at2 imediat, va fi formulat
o cerere mult mai re(ona)il, care are %ansa s fie acceptat 'ntr:o proporie mult mai mare dec.t
dac nu ar fi fost parcurs prima fa(, a cererii e+agerate. Hste principiul care st la )a(a 8tocmelii9
clasice, 'ns mecanismul psihologic pe care se )a(ea( nu este suficient lmurit.
A# acest se#s 1ot 3i i#,ocate 2ai 2ulte e81lica)ii$ regula reciprocitii %i ,
implicit , regula concesiilor reciproce, care guvernea( relaiile umane, 'n principal
'n situaii de schim) /Cialdi#i %i cola)., 1>?512 avanta(ul perceput prin contrast
/Mille"4 Cla"9, Selig2a#4 1>?&12 inducerea unui sentiment de vinov(ie, datorit
refu(ului iniial la care este o)ligat su)iectul manipulat %.a.
1=5
1rincipalele direcii de manipulare. 0trategiile de manipulare profund, prin care
sunt modificate structurile atitudinale, cognitive %i motivaionale intime ale
su)iecilor sunt orientate cel mai adesea pe c.teva direcii principale, 'n funcie de
specificul crora vor cpta o anumit structur %i dinamic. 6stfel-
/anipularea ideologic vi(ea( orientarea %i controlul asupra sistemului de idei %i
valori fundamentale care structurea( viaa social a unei comuniti. 0istemele
totalitare, 'n special cele de sorginte fascist sau comunist, recurg la sisteme
ideologice cu caracter dogmatic, prin care se 'ncearc e+ercitarea unui control a)solut
asupra vieii sociale %i care sunt impuse printr:o ampl strategie de manipulare
general a societii.
/anipularea politic are o sfer mai restr.ns, vi(.nd influenarea unor grupuri sau
categorii de persoane, 'n sensul susinerii unor partide, organi(aii sau opiuni
strategice ale acestora. *n acest conte+t, campaniile electorale ofer de cele mai multe
ori spectacolul confruntrii dintre mai multe strategii %i tehnici manipulative.
/anipularea religioas este frecvent folosit de ctre anumite secte sau culte, 'n
scopul atragerii %i fanati(rii aderenilor, cu consecine grave asupra vieii personale a
acestora, precum %i asupra vieii sociale 'n general. Ca(urile de sinucidere 'n mas,
sau aciunile teroriste promovate de unele secte demonstrea( cu prisosin acest
lucru. 0acrul %i nevoia fundamental de credin pot fi folosite ca suport pentru
aciunile de manipulare %i control asupra con%tiinelor.
/anipularea economico-comercial are ca o)iect orientarea nevoilor economice %i
preferinelor consumatoriste ale oamenilor 'ntr:un sens convena)il productorilor %i
instituiilor cone+e.
/ezistena la manipulare. 0peciali%tii care au studiat fenomenologia comunicrii de
mas, precum %i cea legat de raporturile dintre instituii, organi(aii, grupuri %i
diferite categorii sociale au a<uns la o conclu(ie cvasiunanim- manipularea este o
component curent a vieii sociale contemporane, fiind nemi<locit legat at.t de
e+ercitarea puterii %i controlului social 'n cadrul unor comuniti etnice, religioase sau
naionale, c.t %i 'n raporturile organi(aii, state sau grupuri statale, aparin.nd
diferitelor (one de interese economice sau sfere de influen politic. *n acest conte+t,
ela)orarea unor strategii de contracarare %i re(isten la manipulare devine o
necesitate, at.t 'n plan individual c.t %i instituional, %tiut fiind c, uneori, manipularea
poate avea implicaii directe 'n sfera intereselor naionale de natur economic,
politic, <uridic sau de aprare.
Principiile de )a( ale oricrei strategii de contracarare i rezisten la manipulare
desf%urate la nivel instituional sunt urmtoarele-
/a1 #riunde e+ist %i se manifest interese concureniale sau divergente va e+ista
%i tendina de a se iniia aciuni de influen, care pot cpta forme manipulative foarte
comple+e.
/)1 *n consecin, aciunea de contracarare a influenelor manipulative tre)uie s ai)
un caracter interdisciplinar, fiind necesar antrenarea unor speciali%ti din domeniul
mass:media, psihosociologiei, politologiei, sociologiei, economiei, aprrii %.a.
/c1 Desf%urarea aciunilor de contracarare tre)uie s se fac pe )a(a unor flu+uri
informaionale continui, de tip feed:)acJ, pentru a se asigura adecvarea la
particularitile situaiilor sociale concrete. #rientarea informaiei tre)uie s se
reali(e(e pe direcia contracarrii aciunii manipulative.
/d1 5nformaiile de fundamentare a strategiilor %i activitilor de contracarare
tre)uie s vi(e(e- sursa /factorul iniiator al manipulrii %i interesele sale1,
releele /factorii care intermedia( influena %i motivaia participrii la aciune1,
mi<loacele tehnice folosite /tv., radio, pres scris, afi%e, conferine etc.1,
1=&
caracteristicile intelor /persoanele, grupurile, organi(aiile sau instituiile vi(ate
prin manipulare1, efectele obinute /evaluarea continu a modificrilor
atitudinale %i comportamentale induse prin manipulare, la nivel individual,
microsocial %i macrosocial1, efectele activitii de contracarare a manipulrii %i
costurile implicate 'n aceast activitate.
/e1 !ehnicile de contracarare a manipulrii, at.t la nivel individual c.t %i
instituional, deriv :'n principal: din cunoa%terea aspectelor teoretice legate de
influena social 'n toate formele ei. 6stfel, la nivel individual, se recomand
folosirea %i compararea unor surse de informare independente, neimplicarea
afectiv 'n actul de anali( %i interpretare a informaiilor, cutarea motivaiilor
care ar putea determina distorsionarea mesa<elor, cultivarea capacitii de
sesi(are a incongruenelor etc.
In"luena minoritilor
Lumeroase situaii sociale evidenia( influenele pe care minoritile le pot
e+ercita asupra ma<oritii- multe dintre mi%crile reformatoare, revoluiile
sociale sau mutaiile intervenite 'n viaa unor colectiviti au avut la )a(
aciunile unor factori care, 'n fa(a iniial : cel puin, au avut un caracter
minoritar. H+plicaia acestui fenomen pre(int un interes teoretic %i practic
deose)it, fiind una dintre temele importante ale psihologiei sociale.
Dup cum s:a artat, 'n cadrul psihologiei sociale pro)lematica influenei a
cunoscut o du)l a)ordare teoretic- funcionalist %i interacionist. *n primul
ca( influena este interpretat ca o aciune unilateral a sursei asupra intei, 'ntre
aceste dou elemente e+ist.nd deose)iri eseniale de putere, resurse %i capaciti
instrumentale care fac relaia profund asimetric. *n al doilea ca( se aprecia( c
'ntre influenator %i influenat e+ist o relaie )ilateral, de%i asimetric, 'n care
inta poate la r.ndul su s determine efecte importante asupra sursei. 6ceast
ultim perspectiv teoretic ofer posi)ilitatea 'nelegerii influenelor pe care
minoritile le pot avea asupra ma<oritii /&3, 1202 ==, 5>&1.
*ntr:un sens restr.ns, prin minoritate se 'nelege o su)mulime a unei
colectiviti, aflat 'n inferioritate numeric, dar care manifest o opo(iie de
atitudini, opinii, interese sau comportamente fa de ma<oritate. *ntr:un sens mai
larg, minoritatea e+prim orice form de inferioritate 'n ceea ce prive%te accesul
la diferite categorii de resurse- putere, autoritate, prestigiu, informaie, capaciti
operaionale sau suport material. 6stfel interpretat, noiunea de minoritate nu
mai este definit numeric ci instrumental, deschi(.ndu:se o nou perspectiv de
a)ordare psihosociologic a proceselor %i fenomenelor aferente.
*n esen, mecanismul psihologic al influenelor e+ercitate de minoritate
consistent asupra ma<oritii este legat de efectele pe care deviana, opo(iia %i
conflictul le generea( 'n cadrul grupurilor sociale. Desf%urarea procesului de
influen minoritat are urmtoarea form general, evideniat %i 'n plan
e+perimental-
/11 /anifestarea opoziiei fa de poziia ma(oritar. 5niial acest fapt determin
o reacie de stupoare %i derut din partea ma<oritii, 'n msura 'n care, prin
opinia sau atitudinea manifestat de minoritate, se 'ncalc 8norma grupului9,
fundamentat p.n 'n acel moment pe principii considerate evidente %i acreditate
1=?
prin ascendena unei umanimiti e+plicite sau implicite. !otodat, apare o
8pro)lem; care este a grupului 'n 'ntregul su, iar atenia care i se acord 'n mod
firesc repre(int o premis psihologic important pentru reali(area unei influene
ulterioar a ma<oritii2 aceast influen se poate reali(a numai 'n urma
consecvenei %i atitudinii monolitice a minoritii.
/21 'pariia conflictului. *n ca(ul 'n care minoritatea acionea( consistent, adic
unitar %i consecvent 'n sensul contestri opiniei ma<oritare, 'ntre cele dou pri
se declan%ea( un conflict, care poate fi dep%it prin negociere, sau poate fi
)locat prin intransigen din partea minoritii. 5ntensitatea conflictului dintre
norma grupului ma<oritar %i po(iia contestatar a minoritii depinde de
coe(iunea grupului, importana aspectului contestat, e+istena tradiiilor grupale
%i culturale care s ofere suport a+iologic po(iiei ma<oritare, atitudinea unor
factori sociali e+terni fa de pro)lema 'n cau(, conte+tul social 'n care s:a
declan%at conflictul %.a.
/31 Gegocierea conflictului. 5nfluena minoritii va depinde 'n mod esenial de
modul de negociere a conflictului dintre cele dou po(iii. Cedarea de ctre
minoritate 'n cadrul negocierii ar anula implicit %i %ansa de influenare a
ma<oritii2 pe de alt parte, o po(iie e+cesiv de rigid ofer o %ans redus de
influenare, apreciat la cca 0,5 , 2G, 'n timp ce a)ordarea unei atitudini
consistente 'ns fle+i)ile, prin luarea 'n discuie a unor aspecte sensi)ile pentru
ma<oritate, spore%te coeficientul potenial de influenare la cca = , 10G. Deci,
stilul de negociere este esenial 'n reali(area unei influene reale a minoritii
asupra ma<oritii.
/41 <nfluena latent. *n ca(ul adoptrii unei po(iii rigide 'ns consistente,
situaie 'n care influena manifest a minoritii este foarte redus, se constat
apariia unui fenomen de 9reconversie am#nat; a atitudinii ma<oritare. #
po(iie infle+i)il accentuea( conflictul, mrind re(istena ma<oritii fa de
influena imediat a minoritii2 'ns, dup o anumit perioad, se constat
apariia unei influene latente care acionea( profund, 'n sensul acceptrii
po(iiei minoritare. 6stfel, apare un fapt parado+al- cu c.t conflictul introdus de
o minoritate este mai puternic, %i cu c.t apro)area ma<oritii se o)ine mai
dificil, cu at.t influena latent este mai puternic pe termen mediu %i lung.
Din cele e+puse mai sus re(ult c raporturile de influen dintre ma<oritate %i
minoritate au la )a( mecanisme psihologice diferite. *n timp ce influena
ma(oriti tinde s fie manifest i imediat, fiind determinat de presiunea
normativ legitimat pin ascendena numeric %i unanimitate, influena
minoritii este latent i am#nat, fiind determinat de focali(area ateniei
su)iectului pe o activitate de anali( a unui punct de vedere pe care 'ncearc s:l
'neleag, punct de vedere legitimat prin consecvena cu care este susinut de o
minoritate. 6stfel, dup cum remarca 74 !oise, 'ncerc.nd s 'neleag ce vede
minoritatea, ma<oritatea ar 'ncepe s vad, aproape incon%tient, la fel.
!otodat, tre)uie s remarcm c orice fel de opo(iie induce un factor de g.ndire
divergent, care este componenta esenial a activitii de creaie, 'n toate formele ei
/<&P& uil3o"d, >?1. 5nfluena po(itiv a unei po(iii nonconformiste const 'n faptul
c o)lig ma<oritatea s ias din rutin, s desf%oare un travaliu cognitiv de
evaluare %i interpretare, ceea ce stimulea( inovalia %i de(voltarea social. Unele
cercetri au evideniat un 'ntreg evantai de mecanisme cognitive de natur
divergent, care sunt activate printr:un conflict creat artificial de ctre o minoritate.
6stfel, studiile lui Lemeth, "aEseless, 0herman %i Iro[n /1>>01 au artat c un
1==
asemenea conflict poate determina o mai )un memorare %i organi(are a informaiei
de ctre inte, precum %i o mai mare fle+i)ilitate operaional 'n gsirea unor soluii
originale la situaiile pro)lematice cu care se confrunt. De asemenea, se constat c
un punct de vedere minoritar e+primat 'n cadrul unui grup stimulea( relaiile
interpersonale po(itive dintre mem)ri, precum %i dintre acesta %i alte grupuri
cone+e.
"ulte dintre cercetrile concrete av.nd ca o)iect influena minoritilor au folosit
modelul e+perimental ela)orat de Mosco,ici4 Lage %i Na33"echou8 /1>&>:1>?11. *n
cadrul unui e+periment devenit clasic, au fost studiate efectele mai multor factori
asupra capacitii de influenare a ma<oritii de ctre doi QcompliciQ minoritari2
activitatea pe fondul creia se desf%ura e+perimentul se referea la percepia
cromatic, ceea ce a permis un 'nalt grad de o)iectivitate 'n recoltarea %i
cuantificarea re(ultatelor. *n esen, e+perimentul a avut urmtoarea desf%urare. a1
*n prima fa(, un grup de studente a fost supus unui test colectiv de percepie
vi(ual, prin care s:a urmrit constatarea pu)lic c toi su)iecii /inclusiv
complicii1 au o percepie vi(ual normal. )1 *n a doua fa(, a fost aplicat sarcina
propriu:(is- su)iecii tre)uiau s numeasc oral culoarea de fond a 3& de
diapo(itive /care erau toate al)astre1, 'ns 'n condiiile unei variaii a lumino(itii
acestora. *n cadrul grupului martor, frecvena rspunsurilor corecte a fost de >>,?5
G2 'n cadrul grupului e+perimental, 'n care doi complici afirmau constant c vd
culoarea verde, frecvena rspunsurilor corecte a sc(ut la >1,2 G. *n a doua
condiie e+perimental, complicii s:au manifestat inconsistent /intercal.nd
rspunsuri corecte %i nefiind sincroni 'n afirmaii1, ceea ce a determinat ca frecvena
rspunsurilor corecte s fie de >=,?5 G, foarte apropiat de cea a grupului de
control. c1 *n a treia fa( a avut loc un interviu post:e+perimental, prin intermediul
cruia s:a constatat c 'n cadrul grupului e+perimental su)iecii au v(ut efectiv mai
multe nuane, pro)a)il datorit travaliului cognitiv la care au fost supu%i prin
rspunsurile derutante ale complicilor. d1 *n a patra fa( e+perimental s:a avut 'n
vedere influena latent a minoritii. 0u)iecii din grupa e+perimental au fost
supu%i unei noi pro)e de percepie cromatic, 'n care culoarea de fond a
diapo(itivelor se schim)a treptat de la al)astru spre verde. *n aceste condiii, ca
urmare a conversiei, proporia celor care indicau culoarea verde era mult mai mare
dec.t la grupul martor, %i aceasta mai ales pentru cei care 'n fa(a anterioar, nu
acceptaser QsugestiaQ avansat de complici, fapt ce sugerea( e+istena unei
influene Qam.nateQ a minoritii consistente asupra ma<oritii iniial refractar.
$e(ultatele o)inute 'n cadrul a numeroase e+perimente arat c influena
minoritilor este un fapt real, 'ns ponderea acesteia este condiionat de o serie de
factori psihici, psihosociali %i con<uncturali. Conte+tul istoric, politic %i cultural 'n
care are loc conflictul dintre minoritate %i ma<oritate are o importan ma<or,
argumentele de acest ordin constituind ali)iuri solide pentru pri.
6.0fectele influenei sociale
5nfluena repre(int o component ma<or a vieii sociale, cu funcii importante 'n
ontogene(, 'n 'nvarea %i integrarea social, precum %i 'n procesul general al
evoluiei psihosociale. Hfectele principale ale influenei sociale po(itive se regsesc 'n
fenomenele de uniformitate, conformare i supunere4 complementar, efectele
1=>
negative, derivate din re(istena la influena normativ %i a+iologic, se regsesc 'n
fenomenele de anomie, reactan, devian i delincven.
7ni"ormitate& con"ormism i supunere social
5nfluena social, unul dintre principalii vectori modelatori ai vieii sociale, are ca
re(ultat general apariia unei presiuni asupra indivi(ilor %i grupurilor sociale 'n sensul
impunerii normelor %i modelelor dominante 'n cadrul unei culturi. 6stfel spus, prin
intermediul influenei sociale se reali(ea( o tendin spre similaritate care, la nivelul
intelor supuse influenei, poate 'm)rca forma uniformitii, conformismului sau
supunerii.
7ni"ormitatea este re(ultatul unei influene acceptate de subiect, din dorina acestuia
de a fi asemntor cu ceilali. Ca %i 'n ca(ul celorlalte forme pe care le pot lua
efectele influenei sociale, reali(area uniformitii presupune o relaie dinamic %i
contradictorie 'ntre presiune spre similaritate, pe de o parte, %i tendina spre
individualizare, pe de alt parte2 re(ultatul acestor tendine opuse va fi determinat de
intensitatea %i ponderea factorilor motivaionali implicai 'n acest proces, de unele
particulariti structurale ale personalitii intelor, precum %i de caracteristicile de
fond ale sistemului sociocultural de apartenen.
"otivele tendinei spre uniformitate social sunt comple+e %i profunde, in.nd at.t de
a%a:numitul spirit gregar i de imitaie CBagehot4 Bald:i#4 Mc!ougall 0&a&D4 c.t %i de
fenomene psihosociale specifice- presiunea normativ, modelarea social sau
comparaia social. De%i imitaia repre(int o component important a
comportamentului uman, cu o pondere semnificativ 'n reali(area uniformitii
sociale, e+plicaia acestui fenomen psihosocial tre)uie nuanat cu datele
psihosociologiei moderne. Fr s fie o simpl reacie instinctual, a%a cum era
considerat la sf.r%itul secolului trecut, imitaia are o determinaie comple+, deriv.nd
din ascendena pe care un model consacrat %i de prestigiu o capt asupra su)iecilor
aflai 'ntr:un anumit c.mp cultural, unde se recunoa%te %i se promovea( respectivul
model. !otodat, intervin %i factori in.nd de economia proceselor psihice /creaia
fiind mai QcostisitoareQ dec.t copierea1, eficiena comportamental 'ntr:un anumit
spaiu cultural /modelul consacrat av.nd girul eficienei recunoscute social1, nevoia
de recunoatere i protecie prin integrare 'n cadrul grupului %i colectivitii /'n
msura 'n care deviana provoac respingere, )lam %i sanciune social1 etc.
1resiunea normativ constituie un principal factor generator de uniformitate, ca
re(ultat direct al rolului regulilor %i normelor 'n cadrul vieii sociale. 6cestea reglea(
raporturile umane pe criterii de consens i eviden, ceea ce facilitea( considera)il
desf%urarea relaiilor umane 'n condiiile vieii o)i%nuite, de (i cu (i. $espectarea
acestor reguli apare ca o stare de normalitate, 'nclcarea lor conduc.nd spontan la
apariia tensiunilor interpersonale, conflictelor %i sanciunilor pu)lice manifestate 'n
diferite forme- de(apro)are, opro)riu, i(olare, marginali(are, e+cludere etc. *ntre o
situaie de normalitate lipsit de tensiuni %i o situaie generatoare de conflicte %i
sanciuni, e+ist tendina spontan %i fireasc de a alege prima variant,
comportamentul deviant fiind totdeauna considerat ca e+presie a unei
disfuncionaliti 'n plan psihoindividual sau psihosocial- adic o di(armonie a
personalitii 'n relaiile cu sine 'nsu%i %i cu cei din <ur. Costurile unui asemenea
comportament pot fi considera)ile, ceea ce e+plic apariia unei presiuni implicite 'n
sensul adoptrii %i respectrii cadrului normativ al colectivitii sociale creia 'i
aparinem.
1>0
/odelarea comportamental presupune imitarea %i asimilarea spontan a unui
comportament consacrat prin eficien %i prestigiu social. Un astfel de model are
tendina de a se rsp.ndii rapid 'n cadrul unei comuniti 'n care funcionea( acelea%i
criterii evaluative %i a+iologice, re(ult.nd o adevrat QcontaminareQ de natur
psihosocial. *n literatura de specialitate sunt cunoscute mai multe ca(uri de
contaminri psihosociale, 'n care anumite colective sociale /muncitori sau grupuri
etnice1 au cunoscut rsp.ndirea unor maladii caracteri(ate prin anumite simptoame
somatice, dar care nu aveau nici un suport )iologic real, cau(a real fiind identificat
a fi fost de natur strict psihologic2 de fiecare dat, QepidemiaQ s:a propagat pe
criterii afective %i de coe(iune grupal 'n raport cu o pro)lem colectiv semnificativ
/==, 5&11.
)omparaia social constituie o alt surs generatoare de uniformitate- datorit
necesitii de a avea criterii care s le permit evaluarea propriilor atitudini %i
comportamente, evit.nd astfel strile peni)ile de incertitudine, oamenii au tendina
spontan de a se compara cu cei din <ur, pe aceast cale o)in.nd reperele eseniale
pentru corectarea %i adecvarea propriilor conduite. $e(ultatul procesului de comparare
este o tendin spre uniformi(are, modelul adoptat tin(.nd spre valorile medii ale
comportamentelor manifestate 'n cadrul grupului. H+perimentul desf%urat de ".
She"i3 /1>351 privind efectul autocinetic legat de o ilu(ie optic este deose)it de
relevant, evideniind rolul comparaiei sociale 'n sta)ilirea unei tendine centrale 'n
evaluarea unui fapt /fie el %i ilu(oriu1, tendin care e+prim re(ultatul interaciunilor
conduitelor evaluativ:cognitive ale mem)rilor unui grup.
)onformismul este re(ultatul unei influene 'n care su)iectul cedea( presiunii vi(.nd
impunerea unor sisteme de valori, norme %i modele proprii unui grup, organi(aie sau
instituie social. Prin intermediul controlului social %i opiniei ma<oritare se reali(ea(
o presiune spre conformare, care este condiionat de o serie de factori- natura %i
coe(iunea grupului2 importana pe care normele %i modelele respective o au 'n viaa
colectivitii2 comple+itatea %i importana sarcinii pe care grupul o are de re(olvat2
relaiile grupului cu mediul e+terior %.a. De regul, presiunea spre conformism este
mai mare 'n ca(ul grupurilor cu o puternic structurare ierarhic, care au de re(olvat
sarcini foarte importane %i dificile, sau care se afl 'n stare de conflict cu alte grupuri
sau instituii. Bradul de conformism manifestat 'n mod real de o persoan este
re(ultatul aciunii convergente a patru categorii de factori- a1 presiunea spre
conformism din cadrul grupului2 )1 particularitile psihologice ale personalitii
su)iectului2 c1 caracteristicile de permisivitate %i toleran ale spaiului sociocultural
cruia 'i aparine grupul %i su)iectul 2 d1 factori circumstaniali vi(.nd persoana,
grupul, sau mediul social imediat.
1resiunea grupului este considerat de ma<oritatea teoreticienilor ca principalul factor
care determin adoptarea unor atitudini sau comportamente conformisme. Cercet.nd
e+perimental aceast pro)lem, H& ;ele2a# distinge trei tipuri de procese
psihosociale implicate 'n apariia conformismului ca urmare a presiunii de grup,
procese care particip 'n diferite proporii 'n configurarea unor situaii reale-
/11 'cceptarea e+prim cedarea 'n faa presiunii grupului pentru a se evita
sanciunile datorate neconformrii la normele %i modelele acreditate2 'n acest ca(,
acceptarea pu)lic nu conduce implicit %i la schim)area convingerilor intime ale
su)iectului, fiind vor)a de un conformism formal, derivat din nevoia de a nu fi respins
de grup.
/21 <ntegrarea semnific acceptarea opiniilor, credinelor, normelor %i
comportamentelor promovate de grup, datorit convingerii intime a su)iectului c
grupul are dreptate. @alorile grupului sunt asimilate %i interiori(ate ca valori
1>1
personale, devenind repere e+isteniale proprii. 6cest fapt determin o deose)it
coeren comportamental a su)iectului, at.t 'n viaa pu)lic c.t %i 'n cea particular,
pe fondul unei armonii 'n relaiile intragrupale.
/31 <dentificarea presupune cedarea 'n faa presiunii grupului datorit faptului c
acesta posed caliti pe care su)iectul le admir %i dore%te s le adopte. *n acest ca(
nu acionea( nici teama de represalii, nici credina 'n adevrurile promovate de grup,
ci dorina de a fi precum grupul. 0u)iectul este mai puin interesat de coninutul
comportamentului conformist acceptat, neav.nd o suficient susinere cognitiv %i
motivaional pentru acesta, ceea ce face ca efectele identificrii s fie mai puin
profunde dec.t 'n ca(ul integrrii.
1ersonalitatea subiectului repre(int al doilea factor important 'n determinarea
comportamentului conformist. 6numite trsturi de personalitate favori(ea( 'n mod
evident o predispoziie spre conformism, 'n timp ce alte trsturi, dimpotriv,
configurea( un profil complementar de personalitate, apreciat sintetic drept
nonconformist.
Cercetrile privind trsturile de personalitate care favori(ea( configurarea unor
tendine spre conformism au evideniat urmtoarele aspecte generale /!e Cho"2s4
Rose#+eu24 El2s4 C"o:#e4 Milig"a2 %.a.1-
Persoanele cu o sla) 'ncredere 'n ele 'nsele, comple+ate sau care au suferit e%ecuri
repetate au o tendin spre conformism mai accentuat, datorit unei puternice nevoi
de securitate %i recunoa%tere social.
6numite profesii favori(ea( de(voltarea unei predispo(iii spre conformism, ca 'n
ca(ul militarilor, clerului, 'nvtorilor %.a.
Persoanele care au o puternic nevoie de apro)are %i recunoa%tere social sunt mai
conformisme, prin aceasta asigur.ndu:%i susinerea %i confirmarea lor de ctre grup2 a
te conforma unei opinii comune este o cale de a o)ine simpatia celor care 'mprt%esc
acelea%i opinii.
6utoritarismul ca trstur de personalitate determin un mai 'nalt grad de
conformism, datorit respectului fa de legi, convenii %i instituii.
B.ndirea divergent /creatoare1 corelea( po(itiv cu nonconformismul, 'n timp ce
g.ndirea convergent /reproductiv1 favori(ea( atitudinile conformisme, datorit
mecanismelor psihologice implicate 'n fiecare dintre acestea- cutarea
noului prin investigarea dincolo de convenii, pe de o parte, conservarea
e+perienei %i formulelor consacrate ca eficiente, pe de alt parte.
Persoanele independente sunt mai puin conformiste, acceptarea necondiionat a
conveniilor fiind perceput ca o limitare a li)ertii lor.
Capacitatea de asumare a responsa)ilitilor corelea( negativ cu trsturile
conformiste ale personalitii, aceasta din urm induc.nd cel mai adesea diferite
forme de su)misiune interpersonal %i social.
Unele cercetri evidenia( faptul c persoanele foarte conformiste sunt mai puin
originale, perspicace %i a)ile, mai puin spontane %i chiar mai puin inteligente
/C"utchield, 1>551. 6ceste re(ultate tre)uie interpretate cu mult atenie, in.nd
cont de multiplele condiionri care intervin 'n determinarea profilului psihologic
al personalitii conformiste.
Conformismul este folosit deseori ca instrument de eficienti(are a relaiilor %i
activitilor sociale, prin racordarea su)iectului la e+igenele formale ale
grupurilor, organi(aiilor %i comunitilor.
1>2
Hducalia <oac un rol esenial 'n structurarea unei personaliti conformiste,
relaiile cu prinii %i cei apropiai 'n perioada copilriei av.nd un rol esenial 'n
aceast privin.
*n anumite spaii culturale, femeile au tendine mai accentuate spre conformism,
datorit educaiei %i statutului lor 'n viaa social /po(iii su)alterne, dependen
fa de )r)ai, activiti strict casnice etc.1.
Latura sistemelor religioase, ideologice, politice %i culturale influenea( 'ntr:un
mod semnificativ tendinele spre conformism- unele culturi %i religii orientale
promovea( conformismul ca pe o virtute social %i moral, iar 'n ca(ul
regimurilor totalitare conformismul impus necondiionat repre(int chiar suportul
e+istenei %i funcionrii acestora.
#upunerea repre(int cea mai accentuat form de acceptare a influenelor
e+ercitate de o autoritate, formal sau informal, real sau invocat. 0upunerea
implic o relaie psihologic special 'ntre surs %i int- prima este 'nvestit 'n
mod real, sau este numai perceput ca fiind purttoarea unei autoriti, av.nd o
anumit ascenden social datorit creia este 'ndrituit s dea ordine2 cea de a
doua accept e+plicit sau implicit ascendena sursei asupra sa, av.nd tendina de a
respecta %i e+ecuta sugestiile sau ordinele venite din partea acesteia. Fiind o form
de comportament care fundamentea( activitatea multor instituii sociale, atunci
c.nd se manifest ca relaie dinamic %i fireasc dintre diferite compartimente
funcionale, 0upunerea poate degenera uneori 'n forme nocive, cu efecte negative
at.t pentru instituii c.t, %i pentru persoanele implicate.
"upunerea distructiv este 'neleas ca o form degradat a relaiei dintre autoritate
i persoanele asupra crora se e$ercit influena, conduc.nd la forme de )rutalitate,
agresiune, violen, distrugeri de )unuri sau chiar crime. *n acest ca(, 'ntre sursa
influenei %i intele acesteia se de(volt raporturi nstrinate, cu efecte e+trem de
serioase asupra climatului social general %i asupra structurii morale a grupurilor,
instituiilor %i persoanelor implicate.
6ceast form de supunere a constituit o)iectul multor cercetri de psihologie
social, una dintre cele mai importante %i interesante, su) aspectul re(ultatelor
o)inute %i metodologiei folosite, fiind cea desf%urat de S& Milig"a2 /1>&5,
1>?41. De%i a suscitat numeroase controverse privind aspectele deontologice
implicate, acest model e+perimental a cptat o valoare paradigmatic, re(ultatele
o)inute fiind validate pe mai multe ci.
Cercetarea s:a desf%urat pe )a(a urmtorului model e+perimental. Un numr de
su)ieci 8naivi9 au fost anga<ai 'n cadrul la)oratorului de psihologie al cele)rei
Universiti Wale2 su)iecii erau remunerai, iar scopul declarat al cercetrii vi(a
studierea efectului sanciunilor asupra memoriei, cu totul altul dec.t cel real /gradul
de supunere fa de autoritate1. Printre su)iecii naivi erau plasai mai muli
8complici9, 'ntre participani sta)ilindu:se relaii superficiale 'n fa(a iniial a
cercetrii. Pe )a(a unor trageri la sori trucate, su)iecii se gseau fie 'n postura de
elev supus unui test de memorie, fie 'n aceea de monitor, care tre)uia s aplice
sanciuni 'n ca( de nereu%it a 8elevului9. Hvident, 'n mod sistematic su)iecii naivi
cptau rolul de monitor, urm.nd s aplice %ocuri electrice cu o intensitate progresiv,
'n funcie de numrul gre%elilor fcute de 8elevi9, care se gseau 'ntr:o camer
alturat, comunicarea reali(.ndu:se pe cale audio2 activitatea era diri<at de
e+perimentator, aflat 'n aceea%i camer cu monitorul. 0e aplica o pro) de memorie
asociativ, pentru fiecare gre%eal a 8elevului9 monitorul fiind instruit s aplice %ocuri
1>3
electrice progresive /de la 15 la 450 voli12 'n preala)il, su)iecii naivi au fost supu%i
unor %ocuri electrice moderate, pentru a lua cuno%tin cu efectele pedepselor pe care
urmau s le aplice. Consemnul impus de e+perimentator era urmtorul- pentru fiecare
nou eroare monitorul tre)uia s aplice un %oc electric de o intensitate sporit,
indiferent de reacia su)iectului:elev. $egia e+perimental prevedea ca din camera
alturat s fie lansate diferite semnale care s sugere(e 8suferina9 provocat de
%ocurile aplicate de monitor- gemete, strigte, proteste vehemente etc., care se
amplificau pe msur ce cre%tea intensitatea %ocurilor administrate.
Pe msur ce e+perimentul 'nainta, iar semnalele de 8suferin9 ale celor pedepsii se
amplificau, apreau sistematic re(istene, e(itri sau proteste din partea su)iecilor:
monitori2 de fiecare dat e+perimentatorul insista s se continue tratamentul convenit,
'ns dac dup patru incitri progresive ca intensitate su)iectul refu(a s continue,
e+perimentul era 'ntrerupt. 6u fost urmrii urmtorii parametru- intensitatea socului
mediu ma+im dincolo de care su)iecii refu( continuarea e+perimentului, 'n pofida
insistenelor sursei2 procenta<ul de su)ieci care accept administrarea unor %ocuri de
intensitate ma+im /450 voli12 influena diferiilor factori conec%i asupra acestor
indicatori /pro+imitatea fa de QvictimQ, tipul de feed:)acJ primit de ctre
monitor8 prestigiul sursei de influen %.a.1. Paralel a fost efectuat o anchet 'n
r.ndurile studenilor, psihiatrilor %i persoanelor cu pregtire medie asupra modului
cum acestea ar reaciona 'ntr:o astfel de situaie, %i 'n ce msur su)iecii implicai se
vor conforma indicaiilor primite.
$e(ultatele o)inute au rsturnat toate estimrile, chiar pe cele mai pesimiste- 'n timp
ce persoanele chestionate prevedeau un refu( cvasi:total de supunere fa de
solicitrile e+perimentatorului, realitatea a fost cu totul alta- %ocul mediu ma+im
administrat a fost de cca. 3&0 de voli, iar proporia su)iecilor care au administrat
%ocul ma+im a fost de cca. &2 G.Pentru comparaie, tre)uie remarcat c estimrile
persoanelor chestionate au fost de %oc mediu ma+im de 130 v. , cu o proporie a celor
care aplic %ocul ma+im de cca. 1:2 G, cu specificaia c %i ace%tia ar avea :fr
'ndoial: tul)urri de personalitate. De%i 'n toate situaiile e+perimentale supunerea
su)iecilor avea loc pe fondul unor 'ncercri de re(isten, mustrri de con%tiin %i
autorepro%uri, totu%i procentul ridicat al celor care se supun este 'ngri<ortor de mare,
ridic.nd numeroase pro)leme de natur filosofic, psihologic %i etic. Cele mai
multe interpretri ale fenomenului "iligram evidenia( fragilitatea moral a fiinei
umane %i vulnera)ilitatea 'n fala autoritii. $e(ultatele o)inute 'n diferite condiii de
desf%urare a e+perimentului se pre(int astfel / ==, 5?21-
Factori de condiionare
/prestigiu 'naltA redus1
Foc mediu ma+im Procent de su)ieci supu%i
Feed:)acJ de la distan 405 voli &5 G
Feed:)acJ vocal apropiat 3&0 &2,5 G
Pro+imitate fa de victim 300 40 G
Contact fi(ic cu victima 255 30 G
Feed:)acJ vocal2 surs cu
prestigiu redus
250:350 45:4= G
Cercetrile efectuate de Meeus %i Raai@2a9e"s /1>=&1 pe un model e+perimental
asemntor, 'ns vi(.nd violena psihologic:administrativ, au condus la re(ultate %i
1>4
mai semnificative. 0u)iecii erau pu%i 'n situaia de a provoca stres unor candidai,
prin o)servaii rutcioase, descura<ante sau in<urioase referitoare la performana
acestora. Ponderea su)iecilor care au mers p.n la cap, epui(.nd toate posi)ilitile
de provocare a acestei forme de agresiune psihologic a fost de cca. >0 G.
5nterpretarea fenomenului de supunere destructiv este deose)it de comple+ %i
pre(int un evident interes social, 'n msura 'n care numeroase persoane cu un
comportament normal au fost %i pot fi antrenate 'n aciuni de 8agresiune comandat9,
invoc.ndu:se respectarea unor dispo(iii din partea unor autoriti mai mult sau mai
puin legitime.
Pentru a e+plica fenomenul, Milig"a2, precum %i ali cercettori, invoc convergena
unei serii de factori-
/a1 )ondiiile socializrii, perioad 'n care se produce interiorizarea
supunerii, datorit statutului de dependen %i ascultare la care
copilul, adolescentul %i apoi t.nrul este o)ligat in )a(a modelului
general de organi(are ierarhic a societii2 'n acest conte+t, se
pierde progresiv statutul de autonomie 'n favoarea statutului de
ascultare, 'n care autoritatea capt prin ea 'ns%i ascenden asupra
individului, acesta av.nd tendina de a se supune automat.
/)1 &ragilitatea rezistenei umane 'n fala autoritii, pe fondul renunrii la
responsa)ilitile care 'i revin, dar a cror asumarea presupune un mult mai mare
consum de energie psihic.
/c1 &actori de conte$t afectiv, 'n care apropierea sursei %i deprtarea victimei
favori(ea( supunerea destructiv, cu toate c aceasta se desf%oar pe fondul unui
conflict intern, uneori foarte greu de dep%it.
/d1 &actori psiho-individuali care conduc la o dependen e+cesiv fa de
autoritate, de regul pe fondul unei ne'ncrederi 'n sine %i a unui accentuat
sentiment de insecuritate2 din acest punct de vedere e+ist diferene mari de la
o persoan la alta. 5nterdependenele %i intercondiionrile dintre ace%ti factori
determin at.t eficiena influenei sociale c.t %i formele pe care statutul de
ascultare se manifest 'n situaii sociale concrete.
/e1 Persistena unor modele culturale care promovea( modelul autoritarierarhic de
organi(are a vieii sociale drept o valoare social incontesta)il.
Putere& autoritate i in"luen social
*ntreaga evoluie a societii %i a vieii sociale este re(ultatul cumulat al unor influene
comple+e, de natur educaional, politic, economic, moral, <uridic, estetic sau
religioas. H+ercitarea sistematic a influenelor formative, de coordonare %i control
se reali(ea( prin intermediul unor centre de putere social, de a cror calitate
structural %i funcional depinde at.t progresul social general, c.t %i integrarea
armonioas 'n viaa social a indivi(ilor %i grupurilor. Posi)ilitile unor factori sociali
/persoane, grupuri, organi(aii sau instituii1 de a influena sistematic alte componente
ale structurilor sociale pot fi descrise prin intermediul unor concepte centrale din
cadrul teoriei sistemelor sociale, %i anume conceptul de putere i autoritate.
Puterea desemnea( capacitatea unui actor social de a lua decizii i de a asigura
ndeplinirea lor, prin utilizarea diferitelor mi(loace de persuasiune, manipulare
sau constr#ngere. *ntr:un sens tehnic, se poate aprecia c actorul a are putere asupra
actorului $ dac 'i poate determina un comportament care nu s:ar produce fr
intervenia sa. *n msura 'n care toate su)sistemele sociale %i poate formele de
1>5
activitate colectiv presupun o difereniere a rolurilor de conducere %i e+ecuie,
puterea repre(int o component esenial a vieii sociale, la poate nivelurile %i 'n
poate formele sale. Cu alte cuvinte, dup cum remarca & Bala#die", puterea re(ult
din nevoia fundamental a oricrei societi de a se 'mpotrivi entropiei care o
amenin cu de(ordinea / 10, &01.
)lasificarea formelor de putere. *ntre factorul de influen %i int se de(volt relaii
asimetrice de tipul dominare:su)ordonare, conducere:supunere, coordonare:
e+ecutare, raporturi care impun diferenieri structurale %i funcionale 'ntre diferitele
componente ale sistemelor sociale. *n consecin, 'n funcie de nivelul la care se
manifest, se pot deose)i relaii de putere interpersonal, grupal, organi(aional,
instituional, statal %i internaional. *n funcie de domeniul 'n care se manifest %i
instrumentele pe care le folose%te, puterea poate fi de natur politic, economic,
militar, <uridic, religioas, educaional %i informaional.
# distincie deose)it de interesant din punct de vedere psihologic tre)uie fcut 'ntre
puterea virtual i puterea real-e$ercitat: prima e+prim o potenialitate 'nvestit
cu multe atri)ute imaginare de ctre actorii sociali, 'n timp ce a doua este puterea 'n
act, care :de%i efectiv: este supus u(urii, pier(.ndu:%i progresiv aura, componentele
imaginare %i implicit eficiena. 6re loc un fenomen parado+al- 'n anumite condiii,
puterea e+ercitat '%i pierde progresiv prestigiul %i capacitatea de a produce efectele
scontate, fiind din acest punct de vedere inferioar puterii virtuale.
Unele dintre cercetrile noastre evidenia( o scdere drastic a prestigiului unui
factor virtual de putere 'n urma e+ercitrii atri)utelor sale, scdere care poate s
mearg p.n la &0:?0 G. U(ura puterii 'n actul e+ercitrii sale ridic multe pro)leme
de natur psihosocial, politic %i filosofic, aspecte de care tre)uie s se lin cont 'n
ela)orarea strategiilor de e+ercitate a acestor importante funcii sociale.
De asemenea, distincia dintre puterea formal %i cea informal ridic numeroase
pro)leme de natur teoretic %i practic, aceasta din urm implic.nd numero%i factori
de natur psihoindividual, psihosocial %i sociocultural.
6nali(a psihosociologic a sistemelor de putere implic evidenierea %i cuantificarea
urmtoarelor dimensiuni-
/11 0ta)ilirea naturii puterii /politic, economic, <uridic etc.1 %i a nivelului la
care se e+ercit /interpersonal, grupal, organi(aional etc.1.
/21 Determinarea c.mpului social 'n care se e+ercit /categorii de persoane, grupuri
sau categorii socioculturale sau profesionale1.
/31 5dentificarea originii puterii, respectiv a forelor sociale care o susin %i o
promovea(, precum %i a 8releelor9 utili(ate /ageni de influen1.
/41 6nali(a raporturilor psihosociale, formale %i informale, dintre surs, relee %i inte
/raporturi de natur politic, economic, cultural %.a.1.
/51 5nstrumentele folosite 'n e+ercitarea puterii /mi<loace de persuasiune, manipulare
sau constr.ngere2 tipuri de sanciuni sau recompense2 modaliti de control %i
coordonare a activitii sociale etc.1.
/&1 "odalitile de e+ercitare a puterii /prin cooperare : care semnific Qputerea de a
face9, sau conflict : care semnific Qputerea asupra91.
/?1 7egitimitatea, autoritatea %i alte resurse ale factorului de putere /prestigiu,
competen, statut pu)lic, mi<loace materiale etc.1.
/=1 6utonomia de care dispun factorii de putere %i intele 'n impunerea : respectiv
adoptarea: comportamentului dorit de sursa puterii.
/>1 Hfectele imediate %i 'n timp ale e+ercitrii puterii- asupra sursei, releelor, intelor %i
mediului social particular %i general.
1>&
6nali(a corelativ a acestor dimensiuni conduce la sta)ilirea profilului unei anumite
puteri sociale, a structurii %i funciilor sale 'n cadrul unui spaiu sociocultural dat,
oferind totodat elementele necesare ela)orrii strategiilor de meninere a formelor
)enefice de putere %i contracararea acelora cu efecte nocive asupra de(voltrii sociale.
$utoritatea este un concept complementar aceluia de putere, av.nd dou accepiuni
curente- a1 instan 'nvestit formal cu e+ercitarea unei puteri, de natur
administrativ, politic, economic, militar, <uridic sau educaional2 )1 calitatea
unui factor social de a induce respect %i supunere. 5mplicit, vom face distincie 'ntre-
autoritatea formal, acordat oficial, pe ci instituionale2 autoritatea informal,
do).ndit datorit unor caliti intrinseci ale unui actor social /prestigiu, competen,
resurse intelectuale deose)ite, statutul profesional, performan recunoscut social,
statutul economico:material etc.1. Cea de a doua accepie are o semnificaie
psihosocial deose)it, deoarece evidenia( raporturile su)tile dintre putere, 'neleas
ca o capacitate de a determina efectele dorite, pe de o parte, %i structura calitilor care
pot condiiona eficiena actului de putere, pe de alt parte /v. 232 &&1.
Din aceast perspectiv, puterea desemneaz o ascenden social dob#ndit
instituional, fr o legtur esenial:necesar 'ntre po(iia ocupat %i calitile
individuale ale actorului, 'n timp ce autoritatea semnific o ascenden preponderent
psihosocial, susinut de calitile intrinseci ale actorului, caliti o)iectivate %i
manifestate 'ntr:un conte+t relaional %i cu inciden po(itiv asupra celor din <ur.
Puterea este perceput Ca o for e+terioar actorilor asupra crora se e+ercit, 'n timp
ce autoritatea deriv dintr:o relaie psihosocial specific dintre cei doi factori2 sursa
autoritii '%i o)ine puterea 'n urma recunoa%terii %i 'nvestirii din partea celor pe care
'i valori(ea( prin atitudinea %i aciunile sale. "ai poetic spus, 'n forma
inconfunda)il dat de C& Noica acestei idei, 8are autoritate cel ce te spore%te9.
*n )a(a acestei diferenieri conceptuale, vom o)serva c, uneori, un actor poate fi
'nvestit formal cu putere, fr s se )ucure 'ns de autoritate, 'n timp ce alteori,
actorul posed o autoritate care nu deriv din po(iia sa oficial, puterea efectiv de
care dispune put.nd fi superioar aceleia din primul ca(. Puterea formal fr
atri)utul autoritii tinde s se e+ercite preponderent prin constr.ngere, pe un fond
relaional conflictual, 'n timp ce puterea susinut sau derivat din autoritate se va
e+ercita preponderent prin persuasiune, pe un fond relaional po(itiv %i cooperant.
#rice sistem sau su)sistem de putere social se circumscrie pe urmtoarele
dimensiuni principale- 11 fora de care dispune 'n aciunea de ela)orare %i impunere a
deci(iilor sale 'n cadrul unui c.mp social determinat2 21 legitimitatea, care e+prim
msura 'n care po(iia de for deriv dintr:un proces social reglat de norme
recunoscute de ma<oritatea mem)rilor comunitii respective2 31 valorile pe care se
fundamentea( %i pe care le promovea( 'n conte+tul e+ercitrii autoritii sale2 41
resursele de care dispune, de ordin uman, financiar, material, informaional, normativ,
organi(atoric, carismatic sau de prestigiu2 51 mi(loacele pe care le folose%te pentru
impunerea valorilor directoare %i reali(area actelor de deci(ie, control %i coordonare a
activitilor sociale din (ona de autoritate2 &1 relaiile cu alte sisteme de putere %i cu
diferitele categorii sociale care compun colectivitatea aflat 'n spaiul su de
e+ercitare a puterii2 ?1 eficiena social a activitii de e+ercitare a puterii. Profilul
psihosocial al oricrui sistem de putere este dat de interaciunea dinamic dintre
aceste dimensiuni, cu diferene marcante 'n funcie de etapa istoric de de(voltare a
societii, caracteristicile spaiului cultural %i tipul de putere avut 'n vedere- putere
politic, <uridic, economic, militar %.a.
Din aceast perspectiv dinamic, momentul psihosocial cel mai semnificativ 'n
evoluia unui sistem de putere este acela 'n care, dup cum su)linia <&<& Rousseau,
1>?
fora se transform n drept i supunerea n datorie2 este momentul 'n care fora se
legitimea(, fiind 'nvestit cu autoritate chiar de ctre aceia asupra crora se e+ercit.
*n r.ndul diferitelor sisteme de putere din cadrul societii, puterea politic ocup o
po(iie cu totul aparte, constituind elementul central al puterii sociale /alturi de cea
economic1, 'n <urul creia se polari(ea( %i de care depind toate celelalte forme de
putere /<uridic, militar %.a.1. Puterea politic desemnea( ansam)lul relaiilor de
influen pe care un grup le e+ercit asupra ansam)lului societii, 'n sensul impunerii
unor o)iective de evoluie general care s corespund intereselor unei anumite
categorii sociale. 6ctivitatea puterii politice este str.ns legat de procesul stratificrii
sociale, presupun.nd fi+area o)iectivelor evoluiei %i activitii sociale pe domenii,
ela)orarea strategiilor de reali(are a respectivelor o)iective %i controlul reali(rii
acestora.
0tructura sistemului politic implic partidele, grupurile de influen, categoriile
sociale ale cror interese sunt repre(entate %i promovate de ctre partide, instituiile
cone+e /parlamentul : 'n primul r.nd1 %i statul, ca instrument principal al e+ercitrii
puterii politice.
1artidele sunt componentele eseniale ale sistemului politic, acestea constituind forma
de organi(are a unor persoane %i grupuri sociale care 'mprt%esc aceea%i ideologie, pe
care o promovea( activ, 'n interesul categoriilor sociale pe care le repre(int.
$aporturile dintre partidele unui sistem politic pot fi cooperante, competitive sau
conflictuale, 'n funcie de caracteristicile o)iectivelor politice, economice sau <uridice
pe care le promovea(, de climatul e+istent 'ntr:un anumit conte+t social:istoric %i
economic, precum %i de maturitatea sistemului social:politic, o)iectivat 'n tradiii %i
cadre normative larg acceptate.
Din punct de vedere psihosocial, partidele sunt grupuri virtuale de putere, a cror
funcionalitate este dat de organi(area lor intern, pe de o porte, %i de e+istena unui
sistem politic 'n care se inserea( pe )a(a unor principii %i norme general recunoscute
%i acceptate, 'ntr:o anumit etap de de(voltare a societii. 7egturile dintre mem)rii
unui partid, %i dintre ace%tia %i alte categorii de persoane sunt deose)it de comple+e,
implic.nd factori a+iologici, intelectuali, ideologici, afectivi, motivaionali,
ocupaionali, etnici, religio%i %i de statut socio:economic. Din acest punct de vedere,
partidele 'ndeplinesc o important funcie de structurarea a relaiilor sociale, alturi de
funciile de direcionare %i coordonare a activitilor sociale 'n raport cu anumite
o)iective strategice de de(voltare %tiinific, economic, cultural, sau educaional.
De remarcat faptul c structura general a societii este destul de )ine radiografiat
prin intermediul configuraiei partidelor %i forelor politice care acionea( 'n societate
la un moment dat.
*n cadrul unei cercetri privind factorii care determin ade(iunea la anumite partide
politice, s:a constatat o evoluie semnificativ a structurii motivaionale a su)iecilor.
6stfel-
/a1 *n prima etap, aceea a ade(iunii la o formaiune politic, motivaia
determinant pre(int un 'nalt grad de eterogenitate, %i anume- motivaie
ideologic : 12 G2 atracia unui grup de prestigiu : 15 G2 implicare 'n viaa de
grup : 4 G2 simpatia fa de personalitile partidului : 21 G2 nevoi persoane
de integrare %i protecie : > G2 nevoi de autovalori(are : 14 G2 considerente
instrumentale: 1= G2 alte considerente ? : G.
/)1 *n a doua etap, dup cca. & luni de la implicarea 'n viaa politic, au loc
restructurri semnificative 'n ceea ce prive%te ponderea factorilor motivaionali
su)iaceni- motivaie ideologic : 2> G2 atracia vieii de grup : 21 G2 identificarea cu
1>=
personalitile marcante ale partidului : 1? G 2 atracia fa de activitatea politic 'n
sine : 13 G2 altele 10 G .
Dup cum se poate o)serva, 'n fa(a preala)il integrrii 'n viaa unui grup politic
prevalea( factorii motivaionali conte+tuali, 'n condiiile 'n care participarea la viaa
de grup nu este 'nc reali(at. # dat cu 'nscrierea formal 'n organi(aia local, 'ncep
s se de(volte %i componentele motivaionale care in de viaa interioar a grupului,
fapt ce determin %i amplificarea factorilor care favori(ea( de(voltarea raporturilor
interpersonale pe )a(a adoptrii unei ideologii comune, sau a identificrii cu liderul
repre(entativ al partidului. *n aceast fa(, grupul 'ncepe 'n mod evident s ai) o
influen formativ comple+ asupra mem)rilor si.
/ezistena la in"luen
Dup cum s:a artat, influena social sistematic reali(at prin intermediul unor
instituii precum familia, %coala sau )iserica constituie unul dintre mecanismele
psihosociale fundamentale care asigur 'nvarea, adaptarea %i integrarea social a
mem)rilor unei colectiviti. 6ceasta este considerat o influen po(itiv, cu caracter
formativ, care asigur coerena %i funcionalitatea oricrei societi. *ns, datorit
multitudinii de factori care intervin 'n acest proces %i 'n anumite condiii, influena
formativ poate s conduc la apariia altor efecte dec.t cele scontate. $e(ultanta
influenelor sistematice care vi(ea( formarea %i integrarea social a individului
const 'n tipurile de comportament prin care acesta se raportea( la mediul su-
comportament care, 'ntr:un sens foarte general, poate fi apreciat ca prosocial
/altruism, spri<in, filantropie1, cosocial /diferite forme de cola)orare %i competiie1,
sau antisocial /deviana accentuat, delincvena %i infracionalitatea1. Ultima categorie
de comportamente este re(ultatul direct al unor e%ecuri 'n procesul modelrii psi:
hosociale a personalitii. Din acest punct de vedere, 8efectele perverse9 a5e influenei
sociale pot 'm)rca forma reactanei, anomiei, devianei sau delincvenei, ultimele
dou av.nd incidene profund negative asupra vieii sociale.
/eactana const din de(voltarea unei motivaii negative fa de influena formativ,
legat de sentimentul pierderii li)ertii personale su) presiunea anumitor factori
sociali. Hste vor)a de adoptarea unui comportament independent, atunci c.nd
persoana este supus unor influene considerate ar)itrare sau tiranice. $eactana '%i are
originea 'n nevoia de li)ertate individual, iar efectul imediat const 'n adoptarea unei
atitudini sau comportament prin care se 'ncearc rec.%tigarea li)ertii pierdute sau
ameninate. $eactana poate varia 'n limite largi, 'n funcie de urmtorii parametri,
dintre care amintim-
S $eactana cre%te proporional cu msura 'n care li)ertatea este ameninat2
presiunea e+cesiv poate determina efecte mai reduse dec.t atunci c.nd presiunea este
discret.
S $eactana spore%te 'n concordan cu importana pe care su)iectul o acord
atitudinii sau comportamentului ameninat.
S $eactana este proporional cu intensitatea convingerii c fiecare persoan are
dreptul la li)ertate %i la unicitate.
S Cedrile anterioare 'n faa unor factori de influen reduc intensitatea reactanei la
situaii de influenare noi, 'n timp produc.ndu:se o u(ur a capacitii de re(isten cu
at.t mai mare cu c.t compromisurile au fost mai frecvente %i mai importante.
S Factorii educaionali influenea( semnificativ de(voltarea unor trsturi de
personalitate care antrenea( atitudini generale de tip li)eral sau nonconformist, care
predispun la reactan.
1>>
S Climatul social general condiionea( 'n mod esenial intensitatea reactanei,
societile conformiste toler.nd 'ntr:o mic msur comportamentele independente. *n
acest ca( se de(volt forme de re(isten interioar, ceea ce poate conduce la apariia
unor fenomene de Qdedu)lareQ a+iologic %i normativ a vieii individuale.
"ulte cercetri de psihologie social au vi(at schim)rile atitudinale care survin
ca urmare a situaiilor de cenzur. Hste vor)a de situaii 'n care se 'ncearc
limitarea li)ertii individuale, ceea ce conduce la apariia fenomenului de
reactan. 6stfel, 7i#c9tu#g %i B"eh2 /1>?&1 au creat o situaie de cen(ur,
folosind urmtorul model e+perimental. *n cadrul unui grup format din elevi de
liceu s:a pus 'n discuie ideea scderii v.rstei de vot, tem de interes pentru toi cei
'n cau(. *n prima etap, s:a aplicat un chestionar pentru a determina atitudinile
manifestate de elevi fa de aceast pro)lem2 valorile medii o)inute au fost
considerate ca element de referin pentru etapele urmtoare. *n a doua etap, a
fost anunat sosirea unui confereniar care s argumente(e competent ideea
reducerii v.rstei de vot. *ns 'nt.lnirea a fost contramandat chiar cu puin 'nainte
de ora planificat2 unei pri a elevilor i s:a comunicat c 'nt.lnirea o fost )locat
de un for %colar superior, care nu agrea tema, iar celeilalte pri i s:a comunicat c
invitatul s:a 'm)olnvit. *n a treia etap s:a procedat la reevaluarea atitudinii
elevilor fa de pro)lema v.rstei de vot. $e(ultatele au fost deose)it de
semnificative- 'n timp ce la nivelul celui de al doilea grup /informat despre )oala
confereniarului1 nu s:a constatat o modificare sensi)il a atitudinilor anterioare, la
nivelul grupului care a considerat c a fost supus unei cen(uri, atitudinile au
cunoscut o evoluie spectaculoas 'n favoarea reducerii v.rstei de vot. Deci,
percepia unei limitri a li)ertii individuale de alegere a condus la un efect
contrar celui avut in vedere de cen(or.
*n legtur cu efectul nevoii de unicitate asupra conformrii la opiniile ma<oritare,
se constat ca atunci c.nd su)iecii sunt informali asupra faptului c prerile sau
comportamentele lor sunt foarte asemntoare cu cele ale ma<oritii, apare
tendina adoptrii unor atitudini originale, care s:i diferenie(e de masa
considerat amorf %i Qfr personalitateQ.
6nomia repre(int o stare psihosocial disfuncional, generat de
incompatibilitile, incongruenele sau conflictele e$istente ntre criteriile, valorile i
normele morale care regleaz comportamentele atitudinile i comportamentele
individuale i de grup. 6nomia este re(ultatul unei re(istene sau impermea)iliti
fa de influenele formative prin intermediul crora se reali(ea( configurarea i
interiorizarea normelor %i valorilor morale, 'ns pe fondul inconsistenei a chiar
respectivelor norme %i valori, precum %i a ineficienei factorilor implicai 'n
modelarea moral a individului. 6cest fapt generea( un conflict at.t 'n plan
individual, 'ntre diferitele sisteme a+iologice %i normative aflate 'n raporturi de
incongruen, datorat gradului diferit de configurare, interiori(are %i consolidare,
c.t %i 'n plan e+tern, 'ntre imperativele morale ale societii, mecanismele
psihosociale prin care acestea sunt susinute %i promovate %i comportamentele
individuale sau de grup aferente . 6nomia este e+presia unui e%ec e+istenial, dar
%i a unuia de integrare social.
Cau(ele anomiei sunt 'n primul r.nd de ordin social %i psihosocial, datorit u(urii
la care sunt supuse valorile tradiionale 'n conte+tul schim)rilor rapide survenite
'n planul normelor instituionale %i al raporturilor umane, precum %i datorit
desincroni(rilor %i di(armoniilor dintre diferitele sectoare ale vieii individuale %i
sociale, precum %i dintre instituii %i individ. *n acest conte+t, normele '%i pierd
total sau parial suportul a+iologic, caracterul lor inconsistent %i contradictoriu
200
induc.nd comportamente de aceea%i factur. 0ocietatea '%i pierde solidaritatea
organic, credi)ilitatea a+iologic %i coerena moral, iar individul '%i duce e+istena
'ntr:o (on plin de incertitudini morale %i e+isteniale2 normele devin inoperante,
determinanii comportamentali in.nd mai degra) de pulsiuni dec.t de moral. Dup
opinia lui R&;& Me"to#, anomia este re(ultatul faptului c societatea propune
mem)rilor si anumite o)iective %i standarde morale, fr s ofere %i modelele,
mi<loacele %i condiiile care s permit atingerea acestora. *n aceast accepie, anomia
este un proces prin care structurile sociale creea( ele 'nsele condiiile 'nclcrii codului
moral, rspunsul anomic constituind o reacie 8normal9 la situaia dat. Datorit
implicaiilor sale psihosociale, anomia capt valoare e+plicativ pentru multe dintre
fenomenele sociale disfuncionale ale lumii contemporane- deviana, delincvena,
violena, suicidul etc.
.eviana constituie o form de comportament plasat n contradicie sau n afara
normelor i valorilor general recunoscute ntr-un anumit spaiu sociocultural.
Brupurile, organi(aiile %i instituiile sociale impun limite de normalitate
comportamental, repre(ent.nd ceea ce este de(ira)il %i acceptat de ma<oritatea
colectivitii respective. *n sensul cel mai general, orice 'nclcare a acestor limite
repre(int o form de devian, evaluat %i sancionat 'n funcie de anumite criterii-
amplitudinea devierii 'n afara limitelor de comportament considerat normal2 importana
normelor 'nclcate2 statutul social al deviantului /v.rst, se+, po(iia social %i
profesional, nivel de instrucie %.a.12 circumstanele 'n care se produce actul2
consecinele sociale, reale sau virtuale, ale comportamentului deviant etc. *n toate
formele ei, deviana este e+presia e%ecului procesului social de influen formativ prin
intermediul cruia are loc modelarea %i normalizarea comportamentului 'n ontogene(.
Din perspectiva concepiei funcionaliste a lui Me"to#, deviana repre(int ansamblul
comportamentelor care amenin echilibrul sistemului social, caracterul lor
disfuncional pertur).nd raporturile considerate normale 'n planul vieii cotidiene. *n
anumite forme de manifestare, deviana implic %i respingerea ordinii instituionale %i a
dictatului autoritii, fr ca acest fapt

s presupun %i 'nclcarea legilor pe care acestea
le repre(int %i le promovea(2 c.nd %i acest fapt se reali(ea(, deviana se transform 'n
delincven.
Uneori, ca form de respingere a conformismului rigid %i conservator, deviana poate
cpta caracterul unui efort spre schim)are, vi(.nd spargerea uniformitii amorfe
impus de o ma<oritate inert %i insensi)il la nou2 'n acest ca( deviana constituie o
premis a evoluiei sociale, fundament.nd :dup cum s:a v(ut 'n istorie: orice mi%care
revoluionar sau reformatoare.
Putem identifica mai multe surse psihologice ale devianei ca fenomen psihosocial,
semnificaia comportamentului deviant fiind nemi<locit condiionate de acestea-
/a1 .eficiene n procesul formrii personalitii: interiori(area defectuoas a
normelor morale, fora supraeului fiind incapa)il s se opun eficient
impulsurile egoiste ale sinelui.
/)1 .eficiene n procesul integrrii sociale: participarea superficial la viaa grupurilor,
organi(aiilor %i instituiilor sociale determin un sla) control asupra comportamentului
individual, presiunea spre conformare la normele sociale fiind sla) %i sporadic.
/c1 2eactana: apariia unor motivaii negative fa de influena care 'ncearc limitarea
li)ertii individuale sau a manifestrii originale a personalitii.
/d1 'nomia: societatea este incapa)il s ofere modele congruente de
comportament care s armoni(e(e valorile, cadrul normativ %i practica social2
201
incongruena sistemelor %i instituiilor sociale se transform 'n deruta moral a
individului.
/e1 3rsturi nonconformiste ale personalitii: presiunea e+cesiv spre
uniformitate, pe de o parte, nevoia de prote<are a propriei li)erti, nevoia de
unicitate %i sensi)ilitatea fa de nou, pe de alt parte, pot determina manifestri
nonconformiste, ca form po(itiv de adaptare.
/f1 0$cesul controlului social i manifestarea arbitrar a autoritii: orice form
de e+ces determin reacii de reechili)rare2 acestea neput.ndu:se reali(a 'n cadrul
sistemului, se manifest su) forma contestrii acestuia, a normelor sale de
funcionare sau a valorilor pe care le repre(int sau le promovea(.
/g1 .isfuncionaliti sociale ma(ore: momentele de cri( economic, politic,
moral sau ideologic, care de cele mai multe ori premerg %i 'nsoesc mi%crile
revoluionare sau marile mutaii sociale, favori(ea( %i implic comportamente
netipice care, 'n situaii normale, sunt considerate deviante sau chiar delincvente.
De asemenea- 11 1arcurgerea unor etape de criz n evoluia personalitii:
anumite fa(e normale de evoluie a personalitii implic forme de comportament
negativist sau nonconformist, care vor disprea o dat cu dep%irea etapelor
respective /cri(a adolescenei, de e+emplu12 21 "ituaii con(uncturale: 'mpre<urri
psihosociale speciale, con<ugate cu stri psihice particulare care, scp.nd
controlului individual, pot genera comportamente deviante tran(itorii2 31 3endine
comportamentale psihopatice pe fondul apariiei unor tul)urri de personalitate,
sau a de(voltrii unor factori psihopatologici, comportamentale aferente acestor
stri 'm)rac frecvent forma unor manifestri deviante, a cror origine poate fi
greu de identificat, mai ales 'n fa(a iniial de manifestare a disfuncionalitilor
psihice.
"ultitudinea factorilor psihoindividuali %i psihosociali care concur la generarea
sau susinerea unor forme de comportament deviant impune o anali( diagnostic
%i prognostic nuanat, singura care va permite diferenierea unor forme de
manifestarea nonconformist cu incontesta)ile efecte po(itive 'n dinamica social,
de acele comportamentele accentuat deviante, tin(.nd spre limita delincvenei,
av.nd consecine nocive asupra vieii individuale %i de grup.
!elincvena reprezint ansam)lul comportamentelor cu caracter antisocial, prin
care se 'ncalc regulile de drept ale unei comuniti, sancionate penal datorit
consecinelor grave pe care le implic. %n poate formele sale de manifestare,
delincvena constituie o ameninare serioas pentru echilibrul social, cu multiple
implicaii de ordin politic, (uridic, economic, educaional i cultural. Delincvena
este un simptom grav al 'm)olnvirii organismului social.
Clasificarea comportamentelor delincveniale se face dup urmtoarele criterii- 1,
Gradul de intenionalitate : neintenionat, neintenionat 'ns 'n cadrul unei
situaii preinfracionale, premeditat. 21 /odul de participare la comiterea
delictului: individual, 'n grup restr.ns, 'n cadrul unui fenomen de mulime. 31
Gradul de responsabilitate: perfect responsa)il, su) imperiul unei emoii
puternice, deficien intelectual minor, deficien mental ma<or, )oal psihic,
stare patologic determinat de into+icare /cu alcool, droguri , medicamente etc.1.
6, 2epetabilitatea infraciunii: pentru prima oar, recidiv simpl, recidiv
multipl. 51 Gravitatea infraciunii: u%oar, medie, grav, crim. &1 %mpre(urrile
producerii infraciunii: cu circumstane atenuante, fr circumstane atenuante /&?1.
202
0tudiul fenomenelor psihosociale legate de devian %i delincven tre)uie s vi(e(e
at.t structura %i dinamica personalitii su)iectului, respectiv factorii psihogeni care
stau la )a(a producerii comportamentului discordant, c.t %i aspectele in.nd de
conte+tul social general %i particular, respectiv factorii sociopatici implicai %i
condiiile particulare 'n producerea acestor comportamente.
)auzele interne ale delincvenei pot fi identificate at.t la nivelul structurii generale a
personalitii /configuraia sistemelor motivaionale, atitudinile, caracteriale1, c.t %i 'n
planul schemelor relaionale pe care su)iectul le:a interiori(at 'n ontogene(, in urma
procesului de sociali(are %i integrare social.
Dintre ace%ti factori, cei mai semnificativi sunt legai de configuraia motivaional a
su)iectului. Prevalena unor motivaii )iogene, primar:instinctuale, sau a unora
formate pe fondul consumului de droguri %i alcool determin 'n mod semnificativ
producerea comportamentelor deviant:delincveniale. *n acest sens, se poate vor)i
chiar de o 8motivaie cvasipatologicQ, 'n care predomin emoiile violente,
persistena strilor de afect mult timp dup ce factorul declan%ator a disprut, apariia
unei motivaii patogene, declan%ate %i 'ntreinute de suferinele victimei, insta)ilitatea
emoional accentuat etc. Consumul de alcool %i droguri constituie unul dintre cei
mai importani factori 'n producerea comportamentelor deviant:distructive, av.nd o
pondere de p.n la 45:&0 G /&?,22=1.
Lu tre)uie ignorat nici relaia special care se poate instala 'ntre agresor %i victim-
unele cercetri evidenia( faptul c cca. 4:= G dintre comportamentele agresive se
produc ca rspuns la provocrile e+plicite sau implicite venite din partea victimei.
6ceast relaie specific victim:agresor este studiat cu mi<loace interdisciplinare de
victimologie, care poate fi considerat ca o ramur speciali(at a psihologiei sociale %i
a celei <uridice.
Dintre cauzele interne ale delincvenei, 'n afar de cele menionate mai sus, foarte
importante sunt cele care in de strile de frustrare i agresivitate, nativ sau
do).ndit- pentru cca. &5 G dintre delictele comise 'n rile occidentale pe o perioad
de mai muli ani au fost invocate stri de frustrare %i agresivitate cronic, cau(ele
acestora in.nd de unii sau alii dintre factorii menionai anterior. Pentru aduli, pe
l.ng factorii menionai intervin %i cei legai de eecurile repetate 'n plan profesional
sau familial, precum %i strile de 8vid e+istenial9 care se definesc 'n (ona de
interferen a unor factori su)iectivi %i o)iectivi, caracteristici pentru relaiile sociale
ale su)iectului respectiv.
)auzele e$terne ale devianei deriv din modul de organi(are a grupurilor,
instituiilor, activitilor %i vieii sociale 'n general. 0tresul social specific societii
moderne hipertehnologi(ate %i informati(ate, fenomenul tanzienei relaionale,
ocupaionale, organi(aionale %i re(ideniale, rigiditatea instituiilor sociale active :
corelat cu destrmarea instituiilor tradiionale, degradarea continu a echili)rului
ecologic %i artificiali(area e+istenei cotidiene, anomi(area vieii sociale, politice %i
economice, alterarea calitii vieii %.a., sunt tot at.ia factori care pot facilita sau
condiiona apariia comportamentelor deviante %i :la limit: a delincvenei.
6ce%ti factori psihosociali %i socioculturali se pot organi(a spontan 'n configuraii
specifice pentru anumite compartimente ale vieii sociale %i pentru anumite spaii
cultural:istorice, gener.nd sociopatiile, ca forme denaturate %i traumati(ante de
raportare a individului la mediul su social /v. cap. 5C1.
# pro)lem psihosocial cu totul deose)it o repre(int delincvena (uvenil, fenomen
care cunoa%te o 'ngri<ortoare e+tindere 'n societatea contemporan. Cau(ele sunt 'n
primul r.nd de ordin social, fiind acu(ate 'n egal msur familia, distri)uia inegal a
produsului social, srcia, anomia specific societilor hiperde(voltate, influena
203
nociv a unor grupuri promotoare ale violenei, to+icomania, destrmarea tradiiilor
comunitare %i a instituiilor care susin coe(iunea social pe )a(a unor valori
universale, influena nefast a mass:media promotoare de Qviolen pasivQ,
accesi)ilitatea armelor %i drogurilor etc. 6stfel, se constat c cca. =0 G dintre
delincvenii <uvenili provin din familii destrmate, corupte, alcoolice sau incomplete2
iar cca. &0 dintre tinerii americani care au comis delicte afirm c s:au inspirat din
emisiunile tv., care se 'ntrec 'n a difu(a programe av.nd ca tem delincvena %i
violena 'n toate formele lor. # parte 'nsemnat a tinerilor delincveni provin din
familii srace, frustrarea fiind 'n acest ca( generatoare de comportamente
delincveniale. # alt parte provine din familii cu o stare material foarte )un,
e+plicaia in.nd de e+acer)area tre)uinelor %i aspiraiilor consumatoriste, fr o
corelare cu eforturile de o)inere personal a )unurilor materiale dorite.
*n ultima perioad e+ist tendina ca pro)lemele generale ale tineretului, su) aspect
social, cultural, economic, politic, educaional, psihologic %i psihosociologic, s fie
a)ordate 'ntr:o manier unitar, 'n cadrul unei discipline de sine stttoare-
(uventologia. 6ceasta este o %tiinN cu caracter interdisciplinar, 'n cadrul creia
psihologia social deine un loc central.
Ca o sinte( a celor e+puse mai sus, profilul psihosocial al delincventului arat astfel-
/a1 tendine agresive, manifeste sau latente2 /)1 carene educaionale /sl)iciunea
supraeului12 /c1 insta)ilitate emoional /fragilitatea eului12 /d1 sentimente accentuate
de insecuritate %i frustrare2 /e1 inadaptare social %i profesional2 /f1 de(rdcinare
cultural2 /g1 provenien din familii de(organi(ate sau corupte2 /h1 tendine spre
conduite duplicitare %i egocentrice2 <1 pretenii materiale e+acer)ate, necorelate cu
efortul social po(itiv2 /i1 antura< promotor al valorilor negative, al negativismului %i
devianei2 /J1 influena direct a unor grupuri delincveniale2 /11 tul)urri patologice
ale personalitii.
*n conclu(ie, principalii factori determinani ai fenomenului de delincven %i
criminalitate au fost identificai at.t la nivel macrosocial /in.nd de cri(ele de sistem1
%i microsocial /in.nd de influena grupurilor %i influenelor interpersonale1, c.t %i la
nivel individual /in.nd de deficiene ale personalitii %i tul)urri de adaptare1. *n
consecin, strategiile de com)atere a delincvenei tre)uie s porneasc de la
diagnosticarea %i interpretarea interdependenei acestor factori, aciunile profilactice
tre)uind s ai) un caracter sistemic.
A#t"e+/"i 0i e8e"ci)ii
1.Definii %i caracteri(ai relaiile de influen..
2.Hvideniai clasificarea formelor de influen social.
3.Care sunt principalele forme ale influenei psihosocialeK
4.Hnumerai elementele unei strategii de persuasiune.
5.Clasificai formele de manipulare.
&.Care sunt efectele influenei socialeK
204
P"elege"ea F
"icrogrupurile sociale
Introducere
6ceast prim prelegere asigur o introducere general 'n pro)lematica
microgrupurilor sociale, inssit.nd asupra structurii %i proceselor psihosociale
de grup, fenomenelor psihosociale de grup, dinamicii grupurilor ca instrument
de aciune psihosocial.
Obiective
7a sf.r%itul acestei prelegeri, studentul va putea -
205
- s ai) o 'nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro)lematicii
microgrupurilor %i a specificului a)ordrii psihosociologice a acestora2
- s do).ndeasc a)ilitatea de a folosi din punct de vedere teoretic
concepte %i raionamente ce in de psihologia social pentru tematica specificat 2
- s corele(e dimensiunile teoretice cu cele practice ale psihologiei
sociale2
Coninut i tematizare
1.1roblematica grupurilor sociale
5dentificarea %i cercetarea componentelor societii umane %i a relaiilor dintre
acestea constituie o preocupare ma<or at.t pentru sociologie c.t %i pentru psihologia
social, politologie sau antropologie. Folosind un sistem conceptual larg acceptat,
societatea global este compus dintr:un ansam)lu de formaiuni sociale,
'nelese ca reele de indivi(i care au 'n comun modele culturale sau
su)culturale, pe )a(a crora se de(volt procese de relativ uniformi(are, distri)uire
de statute, roluri %i funcii, precum %i de orientare selectiv 'n raport cu pro)leme
generale ale societii /252 ==2 1&4 %.a.1.
Principalele ti1u"i de 3o"2a)iu#i sociale sunt- grupurile, colectivitile %i
organizaiile.
Grupurile sunt formaiuni sociale 'n care indivi(ii interacionea(
direct pe )a(a unor reguli acceptate %i se recunosc ca mem)ri ai unei entiti distincte,
'ntr:un anumit moment %i loc.
)olectivitile au la )a( aceea%i recunoa%tere a unor norme %i principii
comune, dar nu presupun interaciuni directe 'ntre mem)ri /este ca(ul etniilor, sau
credincio%ilor unui anumit rit, de e+emplu1-
!rganizaiile sunt formaiuni deli)erat constituite 'n vederea atingerii
unui anumit scop, prin folosirea e+plicit a unor strategii de deci(ie %i control.
*n calitatea lor de cadre naturale ale formrii %i manifestrii fiinei umane,
grupurile constituie verigile eseniale ale sistemului social global, reali(.nd legtura
necesar individual %i social, adic dintre planul e+istenei psihoindividuale %i cel al
e+istenei macrosociale.
!e"iniie& caracterizare general& modele
Psihosociologia grupurilor sociale repre(int una dintre principalele teme ale
psihologiei sociale, cu multiple implicaii teoretice %i practice 'n toate domeniile vieii
sociale. Diferenierea calitativ a grupurile deriv din numrul mem)rilor care le
compun, respectiv din tipurile de interaciuni care se de(volt 'ntre ace%tia. Din acest
punct de vedere, vom face o distincie conceptual %i metodologic 'ntre grupurile
primare /microgrupurile cu un numr relativ mic de mem)ri1, grupurile secundare
/formate din mai multe grupuri primare1 %i grupurile teriare /muimile1. 7a fiecare
20&
dintre aceste niveluri de structurare, grupurile manifest o fenomenologie psihosocial
specific, ceea ce impune tratarea lor ca forme distincte ale realitii sociale, aflate
'ns 'ntr:o str.ns interdependen *n cadrul acestui capitol vom anali(a pro)lematica
microgrupurilor sociale, primul nivel integrativ 'n care se manifest interaciunea
dinamic dintre fenomenologie psihoindividual %i cea psihosocial.
"icrogrupurile sunt sisteme dinamice care asigur un prim nivel de integrare
'n cadrul sistemului social general, 'n care instituiile %i organi(aiile vor constitui
nivele superioare de structurare a vieii psihosociale. *n general, se accept c
microgrupurile sociale /grupuri primare sau grupuri restr.nse : 'n terminologia altor
autori1 pre(int urmtoarele caracteristici eseniale-
J =n numr redus de membri, care face posi)il o percepie
interpersonal direct %i reciproc, )a( pentru de(voltarea unui sistem comple+ de
interaciuni afective, informaionale, de influen sau acionale. 7imita superioar este
apreciat la cca. 20:30 mem)ri, dincolo de care interaciunile directe de tipul Qfa 'n
faQ nu mai sunt posi)ile.
J 2elaii afective intime >i nemi(locite, manifestate su) form de
simpatie, antipatie sau indiferen sociometric2 acest tip de interaciuni constituie
fundalul pe care se desf%oar procesele %i fenomenele psihosociale de grup.
J ! str#ns interdependen a membrilor, nscut 'n conte+tul aciunilor
comune %i av.nd ca )a( sentimentul solidaritii %i coe(iunii de grup.
J .iferenierea rolurilor 'ntre mem)ri grupului2 din acest punct de
vedere, grupul apare ca un sistem de distri)uire a rolurilor, astfel 'nc.t funciile sale
constitutive s poat fi 'ndeplinite 'n condiii optime.
J 0$istena unor scopuri i valori comune, premise ale de(voltrii
sistemului relaional dintre mem)ri grupului. /?2 4=2 ==2 >52 1302 14=2 1&=2 1>01.
De%i aceste caracteristici au un mare grad de relevan pentru natura intim a
microgrupurilor, considerm c 'n aceast form ele nu pot constitui )a(a unei
definiii operaionale. "otivele sunt multiple. 6stfel, dup cum remarcau !& A#.ieu
%i <&S& Ma"ti# , nu toate aceste caracteristici sunt 'n mod necesar pre(ente 'n cadrul
aceluia%i grup, av.nd 'n vedere marea diversitate tipologic a acestora, c.t %i fa(ele
calitativ distincte pe care le parcurg grupurile 'n procesul constituirii lor. Pe de alt
parte, unele dintre aceste caracteristici nu au un caracter e+plicit, necesit.nd la r.ndul
lor demersuri comple+e de operaionali(are. *n consecin, pe )a(a unor anali(e
critice a diferitelor concepii privind specificul psihosocial al acestor sisteme sociale
/4=1, propunem o alt modalitate operaional de definire a microgrupurilor, pornind
de la rolul structurant pe care sarcina o are 'n constituirea lor ca sisteme dinamice %i
de la funcia psihologic a con%tiinei apartenenei la grup 2 corelativ cu transformarea
sentimentului de 8eu9 'n sentimentul de 8noi9.
"icrogrupurile repre(int sisteme interacionale dinamice, formate dintr:un
numr relativ mic de mem)ri /2:301, care posed urmtoarele caracteristici- /a1
particip nemi(locit i constant la realizarea unei sarcini comune, impus sau
adoptat prin consens2 /)1 interacioneaz direct pe tot parcursul realizrii sarcinii,
pe )a(a unor valori, modele %i norme comportamentale, acionale %i atitudinale
impuse sauA%i adoptate de grup2 /c1 au contiina apartenenei la grup %i se recunosc
reciproc ca mem)ri ai acestuia /au interiori(at o aceea%i identitate social,
20?
permanent sau temporar, formal sau informal12 /d1 dezvolt relaii stabile i
nonnt#mpltoare 'ntre mem)ri si, condiionate nemi<locit de tipul de activitate pe
care o desf%oar 'n comun, respectiv de tipul de sarcin asumat.
Din punct de vedere fenomenologic, microgrupurile repre(int o dimensiune
distinct a realitii sociale, cu proprieti, funcii %i legi specifice. Brupul nu este o
simpl structur cumulativ, ci una integrativ, 'n care calitile ansam)lului sunt cu
totul noi %i diferite fa de simpla 'nsumare a calitilor prilor componente.
Constituirea grupului ca sistem interacional determin o difereniere fa de mediu,
prin 8trasarea; unor granie sim)olice 'ntre care se vor ela)ora norme, repre(entri,
atitudini, ideologii %i sim)oluri comune, paralel cu formarea unor tendine de
autocreditare po(itiv a propriului grup 'n defavoarea altora cu care vine 'n contact.
Pentru e+plicarea acestei proprieti fundamentale a microgrupurilor s:a recurs
la numeroase modele teoretice prin care s:a 'ncercat sistemati(area datelor
e+perimentale %i a principiilor teoretice generale care stau la )a(a dinamicii de grup
/ 1452 1502 4=1
/odelul cvasimecanic interpretea( grupul ca pe o ma%in generatoare
de interaciuni, clasificate 'n raport cu funciile pe care le 'ndeplinesc.
5nteraciunile 'n grup sunt considerate a urma legi sta)ile %i universale,
o anumit aciune produc.nd totdeauna acela%i efect, ceea ce face
posi)il predicia comportamentului de grup 'n situaii tipice,
indiferent de unele determinri sociale, de personalitatea mem)rilor %i
de tipul particular de pro)lem cu care se confrunt. 0e consider c
aciunile care 'ndeplinesc aceea%i funcie pot fi su)stituite fr ca
sistemul s fie afectat fundamental. Calitatea principal a acestei
concepii re(id 'n faptul c relev caracterul legic i regularitile
proceselor interacionale din cadrul grupurilor sociale, omi.nd 'ns
factori %i condiionri importante ce in de su)iectivitatea mem)rilor
grupului %i de mediul sociocultural intern %i e+tern 'n care ace%tia
interacionea(. Datorit acestui fapt, modelul este mai puin apt s
e+plice dinamica intern %i evoluia grupului 'n condiii de varia)ilitate
a mediului.
/odelul organic concepe grupul ca pe un organism )iologic care
parcurge 'n evoluia sa o serie de fa(e specifice- formare, cre%tere,
maturi(are, de(integrare. 6ceste fa(e marchea( diferene calitative la
nivelul proceselor %i fenomenelor su)iacente, precum %i la acela al
mecanismelor de adaptare la mediul e+tern. Du)la orientare a grupului,
spre interior %i e+terior, implic %i e+istena a dou categorii de
scopuri, legate de autoreali(are %i autoconservare. "odelul, mai
comple+ dec.t cel cvasimecanic, permite nelegerea factorilor care
determin schimbarea i dezvoltarea grupului 'neles ca sistem natural.
/odelul conflictual pre(int grupul ca un sistem 'n care coordonarea
prilor implic o limitare reciproc a gradelor de li)ertate, fapt care
determin apariia sistematic %i necesar a unor conflicte
interpo(iionale. H+periena esenial a grupului este conflictul, iar
rspunsul la conflict determin o nou stare a sistemului. *n aceast
concepie, grupurile se raportea( conflictual la ele 'nsele %i la mediul
e+terior, re(olvarea di(armoniilor interne constituind premisele
eseniale ale de(voltrii. *n aceste condiii, supravieuirea grupului este
condiionat de echili)rul reali(at 'ntre mem)rii grupului aflai pe
20=
diferite paliere ale structurii puterii %i ale celei socioafective.
0chim)area nu este 'neleas ca un proces natural /ca 'n ca(ul
concepiei organice1, ci ca un re(ultat al acordului asupra intereselor %i
dorinelor aflate 'n <oc, acord o)inut 'n urma unei confruntri active
ntre membrii grupului. Benerali(.nd fenomenul conflictual, acest
model omite posi)ilitatea reali(rii schim)rii prin consens, precum %i
prevalena unor factori de coe(iune grupal asupra celor divergeni.
/odelul 9de echilibru; interpretea( grupul ca un sistem aflat 'n
echili)ru- orice factor pertur)ator, intern sau e+tern, va fi contracarat
de fore opuse care vor asigura astfel meninerea strii anterioare
pertur)rii. Pe aceast )a( teoretic pot fi interpretate o serie de
procese %i fenomene psihosociale care apar 'n cadrul microgrupurilor-
echili)rul cognitiv, tendina spre echivalen a schim)urilor
interpersonale, disonana cognitiv, raportul dintre tendinele centripete
%i cele centrifuge etc. De%i modelul permite e+plicarea coerent a unei
serii de fenomene comple+e, aplicarea sa se dovede%te util numai
pentru anumite su)sisteme funcionale ale grupului %i numai pe
perioade limitate. Dinamica %i devenirea grupului presupune e+istena
unor contradicii dialectice care constituie un factor motor al
fenomenologiei psihosociale de grup, aspect parial ignorat 'n cadrul
acestei concepii.
/odelul psihanalitic pune accentul pe relaiile afective dintre mem)rii
grupului, interpretate 'ns din perspectiva te(elor %i conceptelor
centrale ale psihanali(ei- identificare, transfer, refulare, su)limare,
comple+ul #edip %.a. Unii teoreticieni de aceast inspiraie tind chiar
s reduc mecanismele psihosociale ale grupului la modelele freudiene
ale familiei, 'n care rolul determinant 'l au relaiile prini:copii, pe de
o poate, %i relaiile dintre frai, pe de alt poate. De%i contri)uia
psihanali(ei este incontesta)il 'n ceea ce prive%te descifrarea
mecanismelor incon%tiente prin intermediul crora se structurea(
relaiile afective 'n cadrul grupului /mai ales pe direcia relaiei lider:
mem)rii1, nu se poate ignora faptul c structurarea grupului ca sistem
dinamic are %i alte determinaii, de ordin funcional %i cultural /v. A6,.
/odelul interacionist, fundamentat 'n principal pe cercetrile lui R&F&
Bales, se orientea( spre aspectele descriptive %i empirice ale
proceselor care au loc 'n cadrul grupurilor artificiale. 6spectele
teoretice sunt desprinse ulterior, prin intermediul unor tatonri
progresive : fapt ce aminte%te de principiul construirii progresive a
spaiului operaional, a%a cum este formulat acesta 'n cadrul cercetrii
operaionale /451. *n esen, se procedea( la o 'nregistrare sistematic
a tuturor tipurilor de interaciuni care au loc 'ntre mem)rii unui grup,
pe fondul desf%urrii unei activiti determinate- re(olvarea unei
pro)leme, gsirea unor soluii practice pentru o situaie concret,
de()aterea unei teme etc. *n a doua fa(, se procedea( la o anali( de
coninut prin care se evidenia( natura interaciunilor care au loc 'ntre
mem)rii grupului. Perspectiva preponderent empirist %i artificial
impus de acest model simplific 'ntr:o msur mult prea mare
comple+a pro)lematic afectiv %i motivaional su)iacent
funcionrii microgrupurilor, ceea ce impune o coro)orare cu alte tipuri
de modele teoretice.
20>
/odelul structural funcional concepe microgrupul ca un sistem cu
granie )ine definite, care urmre%te 'n permanen atingerea unui
scop, %i a crei supravieuire are un caracter pro)lematic. De aceea, 'n
fiecare moment grupul tre)uie s:%i mo)ili(e(e resursele %i s
acione(e prompt 'n raport cu cerinele de schim)are. "em)rii
'ndeplinesc funcii difereniate, legate de asigurarea supravieuirii
grupului %i reali(area sarcinii, fapt care e+plic fenomenul distri)uirii
statutelor %i rolurilor 'n cadrul sistemului. Diferitele tipuri de funcii ale
mem)rilor %i su)sistemelor se condiionea( reciproc, d.nd na%tere
unui echili)ru necesar meninerii grupului ca sistem %i reali(rii
o)iectivelor sale constitutive2 c.nd echili)rul nu se reali(ea(,
grupurile au dificulti 'n desf%urarea activitilor sale %i , uneori
, nici nu supravieuiesc. "odelul structural:funcional aduce o
contri)uie important la ela)orarea psihosociologiei microgrupurilor,
su)liniind rolul nvrii n structurarea i evoluia sistemului, i
evideniind legtura care e$ist ntre motivaia individual i
meninerea grupului ca sistem4 'n acest conte+t, de(integrarea grupului
apare ca un fenomen o)iectiv, consecin fireasc a ne'ndeplinirii
cerinelor de echili)ru intern. *ns, accentu.nd foarte mult aspectele
legate de supravieuire %i omi.nd condiiile de(voltrii, modelul
pre(int o anumit tent conservatoare 'n interpretrile teoretice pe
care le propune.
/odelul creterii cibernetice concepe grupurile ca sisteme de
prelucrare a informaiei, cu posi)iliti poteniale de autoreglare %i
autode(voltare. Ca %i 'n ca(ul modelului structural:funcional cu care
are multe elemente comune, modelul ci)ernetic presupune e+istena
unor ageni care, o)serv.nd %i evalu.nd situaia, acionea( consecvent
asupra realitii fi(ice %i sociale 'n care grupul se manifest, reali(.nd
stri dinamice de echili)ru 'n plan intern %i e+tern. Urmrind nu numai
supravieuirea, sistemul vi(ea( %i strategii implicite de de(voltare, pe
)a(a a trei categorii de feed:)acJ:uri- a1 feed:)acJ:ul urmririi %i
reali(rii scopurilor, care presupune reorientarea %i restructurarea
activitii mem)rilor 'n raport cu gradul de congruen dintre scopurile
propuse %i re(ultatele o)inute la un moment dat2 )1 feed:)acJ:ul
organi(rii %i restructurrii interne 'n raport cu gradul de
compati)ilitate dintre normele %i valorile de grup %i cele ale spaiului
sociocultural 'n care grupul fiinea(2 c1 feed:)acJ:ul constituit din
con%tiina de sine a grupului ca sistem, la acest nivel mem)rii
acion.nd ca ageni ai con%tiinei de grup. *n urma aciunii convergente
a acestor cone+iuni inverse, mem)rii grupului '%i formea( un sistem
de repre(entri %i sim)oluri prin care se raportea( la relaiile
interpersonale din cadrul sistemului, procesele psihosociale de(voltate
'n acest conte+t interacional gener.nd reglri. %i restructurri continue
'n planul vieii de grup, astfel 'nc.t s se reali(e(e meninerea grupului
ca 'ntreg, reali(area sarcinilor constitutive %i asigurarea echili)rului
dinamic cu mediul e+tern. De%i modelul cre%terii ci)ernetice este
deose)it de comple+, la o anali( mai atent se poate evidenia una
dintre carenele sale- accentu.nd funciile legate de autoreglare,
'nvare %i de(voltare, se ignor parial dimensiunea psihologic a
210
constituirii raporturilor intra %i intergrupale, 'n favoarea aspectelor
formale, de natur organi(aional %i instituional.
Ca o sinte( a celor pre(entate mai sus, vom interpreta microgrupurile ca
sisteme interacionale dinamice, bazate pe autoreglare, dezvoltare i adaptare la
mediu.
De aici re(ult c.teva ca"acte"istici ese#)iale care pot configura mai e+act
cadrul conceptual prin care circumscriem aceast (on a realitii sociale. 6stfel-
a1 'ntre elementele sistemului /mem)ri grupului1 se de(volt relaii
directe, nonnt#mpltoare i relativ stabile, acestea constituind
structurile psihosociale de grup /structuri, socioafective, de
comunicaie, de influen, motivaionale, normativ:a+iologice %i de
reali(are a sarcinii12
)1 'n urma de(voltrii structurilor sale, ansam)lul /microgrupul1
capt caliti %i funcii noi, ireducti)ile la simpla 'nsumare a
calitilor prilor componente2
c1 grupurile sunt sisteme vectori(ate teleologic, scopurile comune ale
mem)rilor av.nd un rol structurant pentru 'ntreaga via %i
activitate de grup2
d1 datorit comple+itii structurilor sale, grupurile de(volt
mecanisme psihosociale de autoreglare intern %i e+tern,
mecanisme care asigur coe(iunea, sta)ilitatea %i eficiena
activitilor comune, pe fondul unui continuu proces de 'nvare %i
de(voltare2
e1 microgrupurile repre(int su)sisteme 'n cadrul sistemului social
glo)al, ceea ce condiionea( de(voltarea unor relaii de coordonare
%i su)ordonare structural %i funcional cu alte su)sisteme sociale
/persoane, grupuri, organi(aii, instituii12
f1 'n aceea%i calitate de su)sisteme, grupurile menin relaii comple+e
cu mediul e+tern, relaii de natur su)stanial, energetic,
informaional %i psihosocial2
g1 datorit caracterului lor dinamic, grupurile parcurg etape %i procese
evolutive de formare, de(voltare, manifestare activ %i
destructurare, profilurile acestor etape constituind istoria grupului2
h1 procesele psihosociale specifice microgrupurilor implic o
interaciune comple+ a unor factori de natur a+iologic,
cognitiv, afectiv %i motivaional, pe fondul creat de influenele
socioculturale ale mediului e+tern2
i1 'n cadrul grupurilor acionea( legi pro)a)iliste, cu diferite grade
de generalitate /vala)ile pentru toate tipurile de grupuri sau numai
pentru anumite categorii , precum %i legi specifice su)sistemelor
componente1.
"odelul ci)ernetic este apt pentru de(voltri ulterioare, av.nd o deose)it
valoare metodologic %i operaional, %i permi.nd anali(e pertinente pentru oricare
dintre ca(urile particulare 'nt.lnite 'n practic. Pornind de la relaia general W< O f
/Ci . VJ 1, se pot determina condiiile fi(ice %i psihosociale necesare pentru atingerea
anumitor o)iective sau, 'ntr:o situaie dat, se pot anticipa comportamentele %i
performana grupului. Pentru o astfel de anali( se 'ncepe prin identificarea
211
parametrilor mrimilor de intrare- compo(iia uman a grupului, cadrul formal 'n care
acesta fiinea(, resursele materiale, energetice %i informaionale de care dispune,
condiiile fi(ice 'n care '%i desf%oar activitatea, influenele e+terne pe care le suport
etc. Corelativ, se evidenia( e+igenele proiectate ale mrimilor de ie%ire- parametru
de performan /cantitatea %i calitatea produselor activitii, productivitatea %.a.1,
influenele cone+e pe care grupul le e+ercit asupra mediului su, relaiile cu alte
elemente ale sistemului social etc. *n acest conte+t, se determin parametru strilor
interne care pot asigura reali(area o)iectivelor- tipul leadership:ului, distri)uirea
rolurilor 'ntre mem)rii grupului, modalitile de reali(are a autoregla<elor interne etc.
Caracteristicile generale ale grupurilor. Una dintre dimensiunile
fundamentale ale e+istenei sociale este dat de sistemul comple+ de interaciuni
dintre diferitele categorii de grupuri uman, de o mare varietate tipologic. H+ist o
gam larg de caracteristici prin care grupurile pot fi particulari(ate-
3ipul grupului: re(ult 'n urma aplicrii unui set de criterii de
clasificare in.nd de modul de formare, numrul de mem)ri, relaiile
dintre ace%tia, natura activitii desf%urate %.a.
/rimea- este dat de numrul de mem)ri care compun grupul, acest
parametru influen.nd sensi)il ali indicatori in.nd de performan,
creativitate, intimitatea relaiilor interpersonale etc.
)ompoziia: reflect caracteristicile psihosociale ale mem)rilor
grupului, su) aspectul v.rstei, se+ului, etniei, nivelului de instrucie,
strii civile, statutului profesional %.a.
"tructura: const din modul de configurare a relaiilor interpersonale
dintre mem)rii /relaii socioafective, de comunicare, influen,
coordonare, control etc.1, respectiv din distri)uia rolurilor %i funciilor
'n cadrul grupului.
0arcina grupului- const din o)iectivul care tre)uie reali(at 'n urma
activitii comune a mem)rilor, o)iectiv care are at.t o component
o)iectiv, c.t %i una su)iectiv /4=, &=12 acest parametru are o
deose)it funcie structurant asupra 'ntregii viei de grup.
)oeziunea: este dat de ansam)lul forelor care menin unitatea
grupului %i circumscrierea limitelor sale, fiind o re(ultant a relaiilor
intra %i e+tragrupale, caracteristicile psihosociale ale mem)rilor, natura
sarcinii, conte+tul 'n care se desf%oar activitatea de grup %.a.
Givelul de integrare: este e+presia gradului de maturi(are a relaiilor
psihosociale din cadrul grupului, a gradului de ela)orare a normelor %i
valorilor comune care structurea( viaa de grup, a msurii identificrii
mem)rilor cu grupul din care fac poate %i a participrii la diferite
aspecte ale vieii colective2 indirect, nivelul de integrare e+prim %i
gradul de ela)orare a con%tiinei colective, element de fond al coe(iunii
grupale.
-echimea grupului: este dat de timpul scurs din momentul constituirii
sale2 prin corelare cu nivelul de integrare %i performan re(ult un
parametru derivat, care e+prim vite(a de maturi(are %i structurare a
grupului.
0ficiena- e+prim sintetic parametru calitativi %i cantitativi de
reali(are a sarcinii, dar %i pe cei care se refer la meninerea grupului %i
satisfacerea tre)uinelor mem)rilor si.
212
Dup cum arat numeroase cercetri e+perimentale, fiecare dintre
aceste caracteristici este condiionat at.t de ansam)lul proceselor %i
fenomenelor psihosociale de grup, c.t %i de celelalte caracteristici
menionate mai sus. Deci, tre)uie s avem 'n vedere c la nivelul
grupului acionea( un sistem de determinri structurale, 'n care fiecare
factor poate fi ,succesiv sau simultan , cau(, condiie sau efect.
!inamica i "unciile psihosociale ale microgrupurilor
*n cadrul celei mai repre(entative teorii structural:funcionale asupra
grupurilor sociale, Pa"so#s4 Bales %i Shils evidenia( dou dintre principalele
dimensiuni ale oricrei structuri sociale- a1 dinamica i )1 funciile sale 'n cadrul
sistemului supraordonat. *n sensul cel mai general, termenul de dinamic semnific
ansamblul for(elor care acioneaz n cadrul grupurilor ca rezultat al interaciunii i
desfurrii n timp a diferitelor tipuri de procese psihosociale: socioafective,
motivaionale, cognitiv-evaluative, de comunicaie, influen i realizare a sarcinii.
*ntr:o accepie particular, av.ndu:%i originea 'n lucrrile lui ;& Le:i#,
termenul desemnea( ansam)lul metodelor psihosociale prin intermediul crora
grupul poate fi folosit ca instrument de intervenie formativ asupra persoanelor %i
organi(aiilor sociale /==2 >52 1302 1&02 1&41. De%i aparent distincte, 'ntre cele dou
accepii e+ist o str.ns legtur- cunoa%terea mecanismelor %i proceselor psihosociale
specifice microgrupurilor permite utili(area acestora pentru a e+ercita influene
controlate asupra unor persoane, grupuri sau organi(aii /'n scop terapeutic sau pentru
optimi(area unor aspecte ale activitii din cadrul respectivelor formaiuni, de
e+emplu1.
*n str.ns corelaie cu pro)lemele de dinamica se formulea( %i cele vi(.nd
rolul 'ndeplinit de microgrupuri 'n plan intern %i e+tern. 6stfel, 'n cadrul sistemului
social glo)al, grupurile 'ndeplinesc multiple %i comple+e funcii, derivate din tripla lor
calitate de mediu natural i imediat al e$istenei individuale, verig de legtur dintre
individual i social, element bazal al diferitelor tipuri de structuri i formaiuni
sociale. *n consecin, funciile microgrupurilor se vor manifesta pe urmtoarele
direcii principale-
/a1 realizarea sarcinii 'n condiii de eficien care s corespund unor criterii
de optimalitate grupal %i social, sarcina av.nd %i rolul de principal factor constitutiv
pentru grup.
/)1 satisfacerea trebuinelor psihologice ale membrilor grupului, precum %i
re(olvarea unor pro)leme psihologice cu care ace%tia se confrunt 'n plan intrasau
e+tra:grupal2
/c1 asigurarea i meninerea coeziunii, coerenei i limitelor grupului ca
sistem, pe fondul reali(rii sarcinii sale constitutive, acestea fiind totodat %i condiiile
eseniale ale e+istenei sale2
/d1 reglementarea raporturilor dintre grup i alte grupuri, organizaii i
instituii sociale, precum %i dintre acestea %i persoanele aflate su) incidena lor
formal sau informal.
5ndiferent de natura sa, grupul ca sistem psihosocial '%i fundamentea(
e+istena pe capacitatea de a satisface 'n mod difereniat tre)uinele psihologice ale
mem)rilor si. Levoile fundamentale de integrare, afirmare sau recunoatere
social, tre)uinele de afeciune, comunicare sau protecie, cele de ascenden sau
213
dependen - toate aceste configuraii motivaionale specifice fiecrei persoane pot fi
satisfcute 'n mod difereniat, 'ntr:o msur care depinde de calitile structurale %i
funcionale ale grupului ca sistem. Dup cum remarca T.P. 0artre, grupul nu este o
totalitate amorf, ci o 8celul:mam9, capa)il s asigure individului protecie
psihic, cldur afectiv %i un mediu 'n care se poate descoperi, forma, manifesta %i
de(volta. *n consecin, dinamica grupului va fi str.ns legat de dinamica vectorilor
motivaionali individuali %i a acelora care re(ult 'ntr:un conte+t relaional,
interpersonal, intragrupal sau intergrupal, precum %i de capacitatea sistemului de a
satisface nevoile %i aspiraiile mem)rilor si, 'n condiiile oferite de cadrul normativ %i
a+iologic al spaiului sociocultural respectiv.
Brupul constituie un mediu interactiv 'n care are loc nu numai armoni(area
tre)uinelor interindividuale ale mem)rilor cu imperativele mediului social, ci %i
crearea unor noi nevoi, repre(entri %i atitudini, care pot vi(a pe ceilali mem)ri,
grupul ca imagine miniatural a societii sau diferite segmente ale societii glo)ale.
6cest fenomen de 8remodelare psihologic 'n conte+t grupal9 se reali(ea( prin
a<ustri, adaptri sau restructurri 'n plan cognitiv, afectiv, motivaional, atitudinal,
relaional %i comportamental, pe fondul creat de capacitatea de influen a grupului de
apartenen, dar %i a celor de presiune, aspiraie sau comparaie.
Pentru a reu%i satisfacerea tre)uinelor mem)rilor si, grupul tre)uie s
'ndeplineasc dou condiii eseniale, care sunt totodat %i condiiile fiinrii sale-
realizarea sarcinii %i meninerea coeziunii i limitelor prin care se identific. Dup
cum s:a artat, sarcina repre(int un factor constitutiv al grupului, indiferent dac
acesta este fi+at din afar, ca 'n ca(ul unui grup formal, sau este adoptat prin
consens, ca 'n ca(ul grupurilor informale. *n toate aceste situaii, sarcina ofer
raiunea de a fi a unui grup, chiar dac uneori este un prete+t, implicit pentru
reali(area funciei legat de nevoile mem)rilor si, care nu pot fi satisfcute dec.t
'ntr:un conte+t interacional de grup. Dup cum se va arta mai departe, sarcina
'ndepline%te o tripl funcie- 11 polarizeaz i orienteaz eforturile %i aciunilor
mem)rilor grupului2 21 structureaz relaiile intra %i intergrupale2 31 racordeaz viaa
%i activitatea grupului la coordonatele sistemului social glo)al, respectiv la valorile,
normele %i o)iectivele generale ale sistemului sociocultural cruia grupul 'i aparine.
*n consecin, natura sarcinii va afecta profund at.t desf%urarea raporturilor
interpersonale, mai ales 'n ceea ce prive%te leadership:ul, c.t %i structurarea grupului
ca sistem orientat spre o anumit finalitate.
Corelativ cu natura sarcinii, performana va influena direct procesele
psihosociale de grup, fiind un indicator sintetic al funcionalitii 'ntregului sistem.
*ndeplinirea funciei constitutive /reali(area sarcinii la un nivel 'nalt de performan1
este str.ns condiionat de meninerea unei coe(iviti care s permit coordonarea %i
concentrarea eforturilor comune, pe fondul aciunii unor eventuali factori
disfuncionali. Brupul reali(ea( constant o presiune spre conformism, facilitea(
aciunea unor factori centripei 'n defavoarea celor centrifugi %i 'ncearc s:%i
mreasc atractivitatea pentru mem)ri si, astfel 'nc.t s:%i menin limitele, unitatea
%i funcionalitatea.
Paralel cu reali(area acestor funcii de )a(, grupul are capacitatea de a mi<loci
%i reglementa raporturile mem)rilor si cu alte grupuri, organi(aii %i instituii, <uc.nd
at.t rolul unui 8releu9, c.t %i pe acela al unui 8tampon social9.
214
Clasi"icarea microgrupurilor
"area diversitate tipologic a microgrupurilor face dificil identificarea unor
criterii unitare de clasificare, cu efecte negative %i asupra metodologiei de cercetare, 'n
msura 'n care natura grupului impune %i o adecvare a metodelor de a)ordare
e+perimental /4=2 >52 1302 1&=2 1>01.
0istemati(.nd diferitele modaliti de clasificare 'nt.lnite 'n literatura de
specialitate, vom adopta 'n cadrul lucrrii noastre urmtoarea tipologie-
S *n funcie de caracterul relaiilor dintre membri, se disting grupurile
primare /sau de contact 8fa 'n fa91 %i grupurile secundare /'n care predomin
relaiile indirecte, prin 8releu91. Colectivul de lucrtori din cadrul unui atelier
formea( un grup primar, 'n timp ce colectivul unei 'ntregi secii /format din mai
multe ateliere1 formea( un grup secundar. Din perspectiv operaional, mem)ri prin
intermediul crora se reali(ea( legtura dintre su)grupurile unui grup secundar se
numesc puncte de articulaie, fiecare punct av.nd un anumit grad de cone$itate, dat
de numrul relaiilor 'n care sunt implicate respectivele persoane.
S Dup modul cum se formeaz, grupurile pot fi naturale sau artificiale.
Cele naturale iau na%tere spontan, datorit e+istenei unor condiii o)iective care
determin de(voltarea unor relaii sta)ile 'ntre viitorii mem)ri. Coole= distinge patru
tipuri de grupuri primare naturale cu caracter universal 'n istoria umanitii - familia,
grupul de (oc al copiilor, grupul de vecintate /din micile comuniti rurale, de pild1
%i comunitatea de btr#ni /format din persoane care se cunosc de foarte muli ani %i
locuiesc 'n aceea%i (on1. Brupurile artificiale sunt cele care se formea( 'n urma unui
proiect %tiinific, organi(atoric sau de utilitate practic. *n aceast categorie intr
grupurile de la)orator, cele care formea( o organi(aie sau instituie /pe )a(a unei
organigrame1, grupurile de deci(ie, de de()atere a unei pro)leme, de re(olvare a unei
sarcini determinate, grupurile terapeutice %.a.
S *n funcie de natura activitii desf%urate /tipul sarcinii1 vom deose)i
grupuri colare, de munc, de creaie, militare, sportive, de petrecere a timpului
liber, de discuie etc. Latura sarcinii determin diferene eseniale 'n dinamica
grupului, mai ales la nivelul desf%urrii proceselor psihosociale /socioafective,
comunicaionale %i de influen1, a configuraiei factorilor de coe(iune %i a celor
motivaionali, %i a profilului leadership:ului.
S *n funcie de e$istena cadrului instituional-normativ care le
reglementea( e+istena, grupurile pot fi formale /instituionale1 sau informale
/spontane1. *n ca(ul grupurilor formale, cadrul instituional este cel care le fi+ea(
principalele coordonate structurale %i funcionale, normele interne, tipul sarcinii de
'ndeplinit %.a., e+ist.nd %i mecanisme de control %i coordonare e+tragrupale, incluse 'n
structura ierarhic a instituiei respective. *n ca(ul grupurilor informale, nee+ist.nd un
cadru instituional anterior formrii grupului, dinamica proceselor interrelaionale va
fi determinat preponderent de factori socioafectivi spontani, %i de cei care re(ult din
chiar procesul constituirii grupului ca sistem. De remarcat faptul c %i 'n cadrul
grupurilor formale se de(volt 'n timp structuri informale care se vor afla 'ntr:o relaie
dialectic:contradictorie cu structurile formale.
S *n funcie de raporturile e$istente ntre membri i grupuri, acestea pot
fi de apartenen, de referin sau de presiune. Brupurile de apartenen sunt cele
crora mem)ri le aparin la un moment dat, 'n mod natural sau prin activitatea pe care
o desf%oar 'n mod curent. Participarea efectiv la viaa %i activitatea grupului poate
s nu semnifice automat %i o participare psihologic, aceasta implic.nd structurarea
unor relaii intime de ordin informal %i adoptarea unor repre(entri, valori, idei %i
215
atitudini care sunt ale 'ntregului grup. Uneori, dup cum remarca <& Maiso##eu,e,
apartenena la un grup poate fi fictiv, c.nd cineva '%i imaginea( c aparine unui
grup, fr ca acest lucru s corespund realitii o)iective. 6lteori apartenena este pur
formal, fr o ade(iune su)iectiv care s dea consisten psihologic participrii la
activitatea grupului respectiv. Grupul de referin /concept introdus de UEman1 este
acela de la care se 'mprumut valorile, normele %i atitudinile considerate de referin,
prin prestigiul de care se )ucur. Grupurile de presiune sunt cele care au capacitatea
de a e+ercita o influen semnificativ asupra unor persoane, grupuri sau instituii,
datorit po(iiei, prestigiului sau puterii pe care o dein, 'n virtutea resurselor de care
dispun /de natur informaional sau organi(aional2 economic, politic,
profesional, ideologic sau religioas1.
Utili(.nd un sistem com)inat de criterii, !& A#.ieu %i <&S& Ma"ti# propun un
mod propriu de clasificare a grupurilor umane, diferenierea fc.ndu:se dup numrul
de mem)ri, tipul de relaii dintre ace%tia, sta)ilitatea relaiilor interpersonale, durata de
e+isten a grupului, o)iectivele e+plicite sau implicite. $e(ult astfel urmtorul
sistem de clasificarea
/ulimea: numr mare de participani cu legturi interindividuale foarte sla)e,
insta)il %i predispus la contagiune afectiv, cu o durat redus de e+isten,
dominat de irumperi de credine %i pulsiuni latente, pe fondul unor manifestri
paro+istice care pot oscila 'ntre apatie %i violen, fr o con%tiin clar a scopurilor.
Ianda- numr mic de mem)ri, av.nd un grad redus de structurare %i o durat
relativ redus de e+isten2 susinerea reciproc a mem)rilor 'n atingerea unor scopuri
con<uncturale, cu mi<loace para sau antisociale.
Gruparea: un numr mi<lociu sau mare de mem)ri, cu un grad mediu de
structurare, pe fondul unor relaii umane superficiale2 repre(int un suport pentru
ideile, atitudinile sau convingerile individuale, 'ns pe fondul unei re(istene pasive
sau a unor aciuni limitate.
Grupul primar: numr redus de mem)ri, cu un 'nalt grad de structurare, relaii
interpersonale intime %i o con%tiin clar a scopurilor2 cu o durat de e+isten care
poate fi foarte mare %i o influen importan asupra mem)rilor si, pe fondul unor
aciuni comune sistematice.
Grupul secundar: un numr mi<lociu sau mare de mem)ri, cu un foarte 'nalt
grad de structurare, o durat medie sau foarte mare de e+isten, pe fondul unor
activiti 'n care prevalea( organi(area2 relaiile dintre mem)ri au un caracter
predominant funcional, cu o relativ clar con%tiin a scopurilor %i mi<loacelor de
reali(are a acestora.
5dentificarea corect a tipului de grup are o importan operaional deose)it,
datorit faptului c multe particulariti structurale, funcionale %i de dinamic depind
direct de acest parametru.
."tructuri si procese psihosociale de grup
"icrogrupurile sociale se constituie ca sisteme dinamice cu autoreglare 'n
urma de(voltrii unui ansam)lu de relaii determinate 'ntre mem)ri, pe fondul
desf%urrii unor activiti comune. Desf%urarea 'n timp a acestor relaii definesc
procesele psihosociale de grup /aspectul diacronic al raporturilor interpersonale1, iar
modul de configurare a relaiilor la un moment dat definesc structurile psihosociale
/aspectul sincronic al raporturilor interpersonale1. Cele dou aspecte au caracter
21&
dialectic %i complementar, procesele conduc.nd la configurarea structurilor, iar
acestea , la r.ndul lor , constituie )a(a desf%urrii proceselor psihosociale de grup.
"odul cum se manifest 'n plan o)servaional interaciunile dintre procese %i 0tructuri
repre(int fenomenologia psihosocial de grup, cea de a treia dimensiune esenial a
dinamicii grupurilor sociale.
Cercetrile teoretice %i e+perimentale evidenia( e+istena a patru categorii
principale de structura /respectiv procese1 psihosociale de grup- structura
socioafectiv /procesele prefereniale1, structura comunicaiei /procesele de
comunicaie1, structura puterii /procesele de influen1 %i structura activitii
/procesele de reali(are a sarcinii1. 7a acestea adugm alte dou categorii care, de%i
aparent secundare, au o importan ma<or asupra formrii %i evoluiei grupului ca
sistem social- structura motivaional-atitudinal %i structura participativ-a$iologic
/4=, 311. Dintre acestea, structurile comunicaiei, influenei %i activitii pot avea at.t
un caracter formal, determinate fiind de normele constitutive ale grupurilor
instituionale, c.t %i un caracter informal, generate spontan 'n conte+tul interaciunii
mem)rilor, 'n cadrul oricrei categorii de grupuri. Celelalte categorii de structura
/socioafectiv, motivaional %i participativ:a+iologic1 au preponderent un caracter
informal, cu manifestri 'n cadrul oricrui tip de grup, chiar dac anumite aspecte ale
structurilor formale le pot influena modul de configurare %i de manifestare.
#tructura socioa"ectiv a grupului
Unul dintre cei mai importani factori ai dinamicii de grup 'l repre(int
relaiile socioafective care se de(volt 'ntre mem)ri, 'nc din primele momente ale
'nt.lnirii lor. 0tructurile afective ale grupului, sau 8matricea sociometric9: 'n
terminologia lui Mo"e#o, repre(int elementul de fond 'n funcie de care se vor
de(volta %i manifesta toate Celelalte structura. !otodat, raporturile afective constituie
un factor dinamogen at.t pentru integrarea mem)rilor 'n viaa de grup, c.t %i pentru
de(voltarea individual a acestora. Din acest punct de vedere grupul poate fi
considerat nu numai ca un sistem generator de relaii, ci %i un cadru care asigur
dezvoltarea emoional, cognitiv i relaional a membrilor si, ca o condiie a
propriei sale maturi(ri, funcionri %i supravieuiri sociale. 6fectivitatea de grup are
semnificaia unui fundal 'n care se inserea( toate Celelalte forme ale tririlor
emoionale.
"icrogrupul social ofer condiiile necesare unei structurri comple+e a
relaiilor afective ale mem)rilor si, structurare care se reali(ea( 'n dou planuri
principale, fiecare implic.nd la r.ndul su dou forme relativ distincte de manifestare-
11 *n plan intragrupal, procesele afective 'm)rac at.t forma relaiilor
prefereniale interpersonale, c.t %i pe aceea a tririlor afective fa de grup ca 'ntreg.
*ntre cele dou forme ale afectivitii intragrupale e+ist str.nse intercondiionri,
prima gsindu:%i e+presia n matricea sociometric a grupului, iar cea de a doua la
nivelul coeziunii, climatului psihosocial i performanei. 6ceste categorii de structuri
socioafective au constituit o)iectul a numeroase cercetri e+perimentale, repre(ent.nd
una dintre temele principale ale psihosociologiei microgrupurilor .
21 *n plan e$tragrupal, procesele afective se structurea( at.t 'n raport cu
alte grupuri cu care se afl 'n raporturi de cone+itate, c.t %i 'n raport cu mediul social
'n care '%i desf%oar activitatea, mediu constituit din organizaiile, instituiile %i
condiiile sociale generale care au inciden asupra vieii de grup. Pro)leme legate de
aceste categorii de structuri socioafective sunt a)ordate cel mai adesea 'n cercetrile
privind psihosociologia organi(aiilor %i psihologia mulimilor.
21?
0tructura socioafectiv a grupului const 'n modul de configurare a relaiilor
prefereniale dintre mem)ri la un moment dat, relaii care pot 'm)rca forma atraciei,
respingerii sau indiferenei sociometrice. 6ceste relaii au un caracter propensiv, cu o
condiionare comple+, neput.ndu:se identifica dec.t prin simplificare cu relaiile de
simpatie, antipatie sau indiferen de(voltate 'n conte+tul relaiilor interpersonale
e+tragrupale /v. 15?2 1101.
Fundamentarea teoretic %i e+perimental a pro)lematicii relaiilor
socioafective este nemi<locit legat de numele lui <&L& Mo"e#o, 'ntemeietorului
sociometriei. Lscut la Iucure%ti 'n anul 1=>2, emigrea( 'n 0U6 unde, 'mpreun cu
o serie de cola)oratori, de(volt cercetri sistematice privind relaiile afective 'n
cadrul grupurilor mici. Conform concepiei sale, 8universul social9 are trei
dimensiuni, aflate 'ntr:o str.ns interdependen- 8societatea e+tern9, Qmatricea
sociometric9 %i 8realitatea social9. 0ocietatea e+tern repre(int aspectul
macroscopic al vieii sociale, format din totalitatea grupurilor umane reale %i vi(i)ile,
indiferent de mrime- familia, grupurile din ateliere, %coal, armat %i alte instituii.
"atricea sociometric constituie aspectul microscopic %i intim al vieii sociale,
re(ultat al interaciunilor afective dintre mem)rii grupurilor, interaciuni evideniate
prin tehnica anali(ei sociometrice ela)orat de Mo"e#o. 80ocietatea e+tern9 %i
8matricea sociometric9 se condiionea( reciproc, unitatea lor dialectic constituind
8realitatea social9, ca form de compromis dintre primele dou. "atricea
sociometric , sau realitatea 8intim a vieii sociale9 este considerat drept factorul
ma<or al de(voltrii sociale, la acest nivel manifest.ndu:se predispo(iia nativ %i
esenial a fiinei umane, aceea de a de(volta relaii afective cu cei din <ur.
!eleelementul este unitatea de )a( a matricii sociometrice, fiind format din legtura
preferenial /simpatetic1 dintre oameni, dintre ei %i rolurile lor %i dintre ei %i anumite
o)iecte. 0ingura condiie a manifestrii teleelementului este Q'nt.lnirea9, adic
contactul psihologic comple+ %i contradictoriu dintre dou persoane2 'n acest conte+t,
preferina afectiv se va manifesta Qspontan9 %i Qcreator9, cpt.nd forma alegerilor,
respingerilor %i indiferenelor /v.15?2 14>1.
!ehnica anali(ei sociometrice a fost perfecionat de numero%i ali cercettori,
introduc.ndu:se elemente din teoria grafurilor, anali( matriceal %i calcul
pro)a)ilistic. Principala caren a sociometriei clasice, aceea de a evidenia e+clusiv
aspectele sincronice ale realitii relaiilor prefereniale, a fost dep%it prin ela)orarea
tehnicilor 8panelului sociometric9, prin care se pot anali(a aspectele diacronice %i de
progno( a evoluiei raporturilor socioafective din cadrul microgrupurilor sociale /3&2
?21.
)actorii care condiioneaz alegerile sociometrice. *ncercarea de a identifica
factorii care intervin 'n structurarea relaiilor socioafective 'n cadrul grupurilor s:a
dovedit deose)it de dificil, datorit numeroaselor condiionri e+istente 'n acest
proces, precum %i datorit comple+itii relaiilor dintre diferite categorii de factori
implicai- primari sau secundari, de determinare sau condiionare, individuali, de grup
sau socioculturali, structurali sau funcionali, sincronici sau diacronici etc.
Una dintre cele mai interesante deschideri teoretice 'n legtur cu aceast
pro)lem este oferit de A& Mihu, care : 'n str.ns legtur cu orientrile a+iologic:
culturologice ale lui T& Via#u4 L& Blaga %.a.: consider alegerea sociometric ca fiind
fundamental condiionat de coninutul a+iologic al relaiilor interpersonale . Din
aceast perspectiv, orice 8'nt.lnire9 social are un caracter implicit evaluator %i
valori(ator, grila de valori individuale, grupale %i culturale fiind cea care
21=
condiionea( apariia 8afinitilor elective9. #)servaiile %i cercetrile noastre
confirm aceast ipote(, cu urmtoarea meniune2 grilele %i criteriile valorice care
intervin cu o anumit pondere 'n structurarea relaiilor afective sunt la r.ndul lor
condiionate de o serie comple+ de factori motivaionali, cognitivi %i con<unctural:
e+isteniali. Brila a+iologic care st la )a(a alegerilor sociometrice are o 8coloratur9
foarte personal, sinteti(.nd 'n fapt o multitudine de factori psihoindividuali,
psihosociali %i socioculturali.
Unele cercetri evidenia( o str.ns legtur 'ntre alegerile sociometrice %i
efortul unui anumit mem)ru pentru consolidarea %i afirmarea grupului. 6ceast
corelaie se e+plic prin semnificaia pe care grupul ca 'ntreg o are pentru fiecare
dintre mem)ri si, 'n urma reali(rii funciei de satisfacere difereniat a tre)uinelor
individuale, a valori(rii mem)rilor 'n plan social %i crerii unui cadru indispensa)il
manifestrii personalitilor. *n acest conte+t, orice efort de consolidare a grupului
este convergent cu o important serie de factori motivaionali individuali %i colectivi,
ceea ce facilitea( formarea unor relaii prefereniale po(itive fa de cei ce contri)uie
implicit la satisfacerea respectivilor vectori motivaionali.
Dintr:o larg serie de factori care condiionea( formarea %i structurarea
relaiilor prefereniale 'n cadrul grupurilor, urmtorii sunt considerai ca cei mai
semnificativi- inteligena social, capacitatea de comunicare interpersonal, farmecul
personal, prestigiul intra: %i e+tra:grupal, altruismul %i disponi)ilitatea de
'ntra<utorare, competena %i implicarea 'n re(olvarea pro)lemelor cu care se confrunt
grupul, statutul recunoscut 'n plan formal %i informal.
*n funcie de natura %i compo(iia grupului, tipul sarcinii ce urmea( a fi
reali(at %i conte+tul sociocultural general 'n care funcionea( grupul, configuraia
factorilor care media( raporturile prefereniale poate pre(enta variaii considera)ile.
*ns, de fiecare dat va putea fi identificat un factor care poate fi considerat 8strict
afectivQ, adic in.nd de acea (on de mister %i inefa)il care caracteri(ea( formarea
afinitilor elective 'n concepia lui heote4 Maiso##eu,e sau Pa,elcu. De fapt,
fiecare dintre factorii generativi menionai produc anumite 8ecouri afective9, din a
cror integrare re(ult opiunea sociometric.
/elevarea structurii socioa"ective a grupurilor. Una dintre principalele
contri)uii practice ale sociometriei const 'n ela)orarea unei tehnici simple %i
eficiente de evideniere %i anali( cantitativ a structurilor prefereniale din cadrul
grupurilor, indiferent de natura acestora. Prin aplicarea testelor sociometrice,
'ntocmirea sociogramelor %i calcularea unei serii de indicatori se poate reali(a o
verita)il 8radiografiere9 a relaiilor prefereniale dintre mem)rii grupului, du)lat de
relevarea unor aspecte calitative privind raporturile interpersonale intragrupale,
precum %i a caracteristicilor proceselor psihosociale pe )a(a crora acestea se
de(volt- procesele de cunoa%tere %i deschidere interpersonal, de ela)orare a
repre(entrilor relaionale %i de implicare motivaional 'n actul interpersonal %.a,
!ehnica sociometric permite anali(a cuantificat a dou dintre dimensiunile
principale ale structurilor de grup- a1 dimensiunea socioafectiv, care reflect modul
de distri)uire a potenialului afectiv 'ntre mem)rii grupului su) form de alegeri,
respingeri %i indiferene sociometrice2 )1 dimensiunea e$presivcognitiv, care e+prim
at.t 8vi(i)ilitateaQ preferinelor interpersonale pentru tere persoane +transparen,,
c.t %i capacitatea mem)rilor de a percepe corect natura preferinelor interpersonale
reale din cadrul grupului din care fac poate +transptrundere,, + >52 >&2 1321.
Pentru o)inerea datelor sociometrice necesare anali(elor mai sus menionate
se procedea( 'n felul urmtor-
21>
0e identific e+act o)iectivele sau pro)lemele a cror re(olvare presupune o anali( a
structurilor sociometrice. 6cestea pot vi(a dificulti reale cu care se confrunt
grupul, dorina de optimi(are a unei situaii pre(ente, nevoia de optimi(are a
climatului psihosocial %i performanelor de grup, stimularea creativitii,
eliminarea sau reducerea conflictelor intra sau e+tragrupale, identificarea
cau(elor unor situaii disfuncionale con<uncturale, reali(area unor progno(e
privind evoluia ulterioar a grupului ca 'ntreg sau a unor raporturi
interpersonale semnificative din cadrul acestuia, raporturile tensionale dintre
unele su)grupuri, pregtirea grupului pentru confruntarea cu anumite situaii
deose)ite etc.
Pe aceast )a( se ela)orea( un chestionar 'n care se solicit mem)rilor
grupului mai multe categorii de informaii- a1 Preferinele interpersonale /atracii %i
respingeri1 formulate pe )a(a unui criteriu )ine preci(at /desf%urarea activitii
curente, re(olvarea unor pro)leme deose)ite, petrecerea timpului li)er %.a.12 de regul,
se solicit formularea preferinelor /alegeri, respingeri1 pentru cca. 1A3 dintre mem)ri
grupului, cealalt treime intr.nd 'n (ona indiferenei sociometrice. )1 Presupunerile
individuale asupra modului cum au fost formulate alegerile %i respingerile
sociometrice 'n cadrul respectivului grup. !ransparena raporturilor prefereniale
re(ult din proporia estimrilor corecte privind natura opiunilor e+primate la nivelul
'ntregului grup. !ransptrunderea , care este un indicator complementar transparenei,
este dat de capacitatea fiecrui mem)ru de a intui e+act, pe )a(a unei 8transpuneri
empaticeQ, a preferinelor formulate de ctre toi ceilali mem)ri. !ransparena este
re(ultatul 8vi(i)ilitiiQ %i calitilor e+presive ale relaiilor interpersonale, a%a cum
acestea se de(volt %i se manifest 'n cadrul unui anumit grup, 'n timp ce
transptrunderea e+prim capacitatea de percepie %i cunoa%tere interpersonal a
mem)rilor respectivului grup. Cele dou sunt aspecte complementare ale procesului
mai larg de percepie interpersonal. Pregtirea psihologic pentru aplicarea
chestionarului sociometric. De%i chestionarul are o structur foarte simpl %i este u%or
de ela)orat, aplicarea sa ridic numeroase pro)leme %tiinifice, metodologice %i
deontologice care pot fi dep%ite numai printr:o )un pregtire a mem)rilor grupului
pentru acceptarea %i implicarea 'n desf%urarea pro)ei. 5nducerea 'ncrederii fa de
e+perimentator, cointeresarea mem)rilor, asigurarea confidenialitii re(ultatelor,
eliminarea oricror suspiciuni privind scopul urmrit prin aplicarea chestionarului %.a.
sunt numai c.teva dintre aspectele care tre)uie avute 'n vedere de psiholog. #
pregtire psihologic incorect nu numai c poate vicia sensi)il re(ultatele o)inute,
dar poate activa relaii negative %i tensionale aflate p.n atunci 'n stare latent /4= 1.
Prelucrarea re(ultatelor, ela)orarea sociogramei %i matricilor sociometrice,
calcularea indicatorilor structurii socioafective a grupului. *n funcie de o)iectivele
urmrite se pot determina urmtorii parametri- statutul socioafectiv individual, aria
socioafectiv po(itiv %i negativ, coe(iunea %i gradul de structurare a grupului,
transparena, transptrunderea %.a. 6ce%ti indicatori relev sincronicitatea structurilor
socioafective ale grupului.
Pentru determinarea parametrilor privind dinamica %i evoluia grupului,
chestionarele sociometrice se aplic la anumite intervale de timp /intervale de
schim)are1, ceea ce permite folosirea tehnicii panelului sociometric, cu o relevan
mult mai mare 'n ceea ce prive%te viaa afectiv a grupurilor /3&1.
#tructura comunicaiei
220
Dup cum s:a artat, at.t constituirea grupului ca sistem dinamic cu
autoreglare c.t %i desf%urarea activitilor care 'i sunt specifice presupun un
ansam)lu de interaciuni sistematice 'ntre mem)ri, interaciuni care au loc pe , fondul
unui proces continuu de comunicare interpersonal. *n diferite forme %i la diferite
niveluri calitative de desf%urare, comunicarea repre(int condiia esenial a
funcionrii oricrui sistem social %i a desf%urrii activitilor prin care se reali(ea(
sarcina constitutiv.
6spectele teoretice %i practice ale comunicrii 'n grup constituie una dintre
pro)lemele centrale ale psihosociologiei microgrupurilor sociale, constituind o)iectul
a numeroase cercetri, 'ncep.nd cu cele efectuate de ; Le:i#4 A& Ba,eles4 H&
Lea,itt4 C& Fla2e#t %.a. /?=2 ==2 1301. Principalele aspecte a)ordate se refer la
structura %i dinamica activitii de comunicare 'n cadrul grupurilor, sursele de )loca<
sau distorsionare a comunicrii, caracteristicile reelelor de comunicaie %i influena
acestora asupra activitii grupale, funciile comunicrii 'n viaa de grup %i efectele
sale asupra relaiilor interpersonale etc.
Clasificarea formelor de comunicare intragrupal se poate face dup mai multe
criterii- /a1 *n funcie de direcia pe care se reali(ea(, comunicarea se poate
desf%oar pe ori(ontal, 'ntre mem)ri aflai la acela%i nivel al structurilor formale,
sau pe vertical, 'ntre mem)ri aflai pe paliere diferite ale structurilor formale de
autoritate ale grupului. /)1 Dup modul de implicare a participanilor 'n actul
comunicrii, aceasta poate fi unilateral, c.nd aceasta se desf%oar unilateral 'ntre
surs %i receptor, sau )ilateral, c.nd rolurile de emitor %i receptor sunt 'ndeplinite
succesiv de mem)ri participani la actul comunicrii.
/c1 *n funcie de obiectivele propuse i modul de utili(are a informaiei
vehiculate, comunicaia poate fi instrumental, c.nd informaia transmis este
destinat desf%urrii %i coordonrii activitilor de grup, sau de consum, 'n ca(ul unei
comunicri interpersonale spontane, prin care se reali(ea( contactul psihologic dintre
mem)ri, fr o finalitate e+plicit. /d1 Dup numrul persoanelor implicate,
comunicarea poate E biunivoc, c.nd se desf%oar 'ntre doi mem)ri, sau multivoc,
atunci c.nd se desf%oar 'n grup, cu participarea cvasi:simultan a mai multor
mem)ri. /e1 Dup modalitile folosite pentru codificarea %i transmiterea informaiei,
comunicarea poate fi verbal, oral sau 'n scris, sau nonverbal, prin folosirea
semnelor, gesturilor, mimicii, posturii %a.
De remarcat c 'n cadrul unor grupuri superior structurate %i 'n urma unei
tradiii consolidate 'n timp, comunicarea capt deseori forme %i modaliti specifice
de desf%urare, prin simplificare, a)reviere, folosirea unor semne particulare etc.
Frecvent vom 'nt.lni lim)a<e /<argoane1 specifice anumitor tipuri de grupuri- %colare,
de munc, militare sau de divertisment. *n ca(ul )andelor de adolesceni sau
8gangurilorQ din lumea interlop, lim)a<ele folosite capt forma unor Q<argoaneQ 'n
care componenta nonver)al ocup o pondere cu totul deose)it, %i cu funcii e+tinse
'n (ona unor repre(entri sim)olice a unor sentimente, intenii, relaii sau aciuni.
6nali(a psihologic %i semantic a acestor lim)a<e ofer o cale e+trem de eficient de
ptrundere 'n intimitatea vieii de grup %i a universului sim)olic care fundamentea(
modul particular de e+isten %i manifestare a acestor colectiviti restr.nse.
)unciile comunicrii +n cadrul grupurilor sociale. Comunicarea
interpersonal 'n cadrul grupurilor 'ndepline%te o multitudine de funcii, 'n mare poate
legate de funciile generale ale grupului ca sistem. Dintre acestea, cele mai importante
sunt urmtoarele-
/a1 6sigur organi(area grupului, coordonarea activitilor de reali(are a
sarcinilor %i re(olvarea pro)lemelor curente.
221
/)1 "i<loce%te reali(area contactului psihologic dintre mem)ri grupului,
condiie a satisfacerii tre)uinelor psihologice ale acestora /de afiliere, comunicare,
afeciune, manifestare a personalitii etc.1.
/c1 Condiionea( constituirea %i manifestarea coe(iunii, prin uniformi(area
valorilor, normelor, opiniilor, credinelor %i atitudinilor care fundamentea( viaa de
grup.
/d1 Fundamentea( formarea palierului sim)olic al vieii de grup, prin care
grupul se o)iectivea(, se <ustific %i se manifest 'n plan intergrupal, organi(aional
%i sociocultural.
/e1 Facilitea( reali(area integrrii sociale %i influenei formative a grupului
asupra mem)rilor si, precum %i a influenei acestora asupra grupului, condiie a
constituirii ansam)lelor interacionale care dau unitate structural %i funcional
sistemului grupal.
*n conclu(ie, comunicarea fundamentea( dinamica general a oricrui sistem
social, at.t prin asigurarea funcionalitii lor interne, c.t %i prin asigurarea racordrii
informaionale, funcionale %i acionale la viaa %i activitatea altor grupuri, organi(aii
%i instituii.
/eelele de comunicare. !otalitatea legturilor sta)ile prin intermediul crora
se transmit informaiile 'ntre mem)ri definesc reeaua de comunicaie a unui grup.
$eeaua poate avea caracter formal sau informal, permanent sau temporar, activ sau
latent. Lumeroase cercetri au evideniat o puternic relaie 'ntre tipul reelelor de
comunicare, pe de o poate, %i performana grupului, satisfacia mem)rilor, creativitate,
eficiena leadership:ului %i climatul psihosocial, pe de alt parte /Lea,itt, 1>4>2
Ba,elas, 1>502 S2ith, 1>502 Luce, 1>532 Fla2e#t, 1>&32 A#.ieu , 1>&=, 1>?&1
De%i 'n funcie de numrul de mem)ri pot fi imaginate o mare varietate de
reele, acestea pot fi reduse la c.teva tipuri generale- lan, cerc, stea, ramificat, mi$t
i complet. Fiecare reea este caracteri(at printr:o serie de indicatori, prin
intermediul crora se evaluea( unele aspecte cantitative %i calitative ale sistemului de
comunicaie aferent. Dintre ace%tia amintim-
.istana CdD repre(int numrul de verigi pe care informaia tre)uie s le
parcurg pentru a a<unge de la un mem)ru /surs1 la un alt mem)ru /destinatar1.
Pentru calcularea distanei totale +., se 'nsumea( valoarea distanelor pentru fiecare
mem)ru al grupului. Deci- D O H d. Distana este un indicator important care arata
po(iia unui anumit mem)ru 'n structura reelei, vite(a cu care poate circula
informaia, care depinde %i de numrul de verigi care tre)uie parcurse, precum %i
numrul posi)ilelor surse de distorsionare a informaiei, fiecare verig put.nd
constitui o astfel de surs.
)entralitatea CCD repre(int raportul dintre distana total +., %i distana
individual +d,, valoare normali(at prin raportare la numrul de mem)ri ai grupului
/L1. Deci- C O DAL.d
Gradul de cone$itate /Bc1 este defmit ca numrul minim de verigi a cror
eliminare duce la 'ntreruperea /fragmentarea1 reelei de comunicaie.
Gradul de completitudine /sau de saturaie : Bs1 este dat de raportul dintre
numrul real de cone+iuni 'ntre mem)ru unui grup /n1 %i numrul ma+im posi)il- Bs
O 2.nAL/L:11. Bradul de completitudine arat msura 'n care o reea real se apropie
de reeaua ideal, 'n care e+ist verigi de comunicaie 'ntre toi mem)ru grupului, care
au deci acela%i indice de centralitate.
Parametru reelelor de comunicaie influenea( sensi)il procesele
psihosociale care se desf%oar 'n cadrul microgrupurilor, 'n special cele care sunt
222
implicare 'n re(olvarea sarcinii. 6stfel, cu c.t distanele sunt mai reduse, cu at.t
desf%urarea activitii este mai facil, reduc.ndu:se posi)ilitatea apariiei unor
)loca<e sau distorsionri ale mesa<elor. $eelele centrali(ate se dovedesc mai eficiente
'n re(olvarea unor sarcini care presupun o coordonare riguroas a activitii
mem)rilor, 'ns sunt mai puin adecvate pentru activiti de creaie sau re(olvare de
pro)leme. !otodat, se constat o str.ns corelaie 'ntre po(iia unui mem)ru 'n
structura reelei de comunicaie %i satisfacia o)inut 'n urma participrii la viaa de
grup- cu c.t po(iia este mai central, cu at.t influena asupra celorlali mem)ri este
mai ridicat, iar satisfacia personal mai mare, paralel cu tendina de implicare mai
profund 'n activitatea grupului2 deci, indicele personal de centralitate este un
indicator implicit de progno(, care permite s anticipm c.t de profund este tendina
unui mem)ru de implicare 'n re(olvarea sarcinii, asumarea responsa)ilitilor %i
participarea la unele aspecte colaterale ale vieii de grup. $eelele cu un grad redus de
cone+itate sunt foarte vulnera)ile la apariia )loca<elor, disfuncionalitile aprute la
nivelul unei singure verigi put.nd parali(a sau fragmenta activitatea grupului2 cu c.t
indicele de saturaie 'n legturi directe de comunicaie este mai mare, cu at.t reeaua
este mai puin sensi)il la aceste fenomene. *ns, 'n acest ultim ca( se constat o
coordonare mai dificil a activitilor care solicit o deci(ie prompt, cu o 'nalt
asumare a responsa)ilitii /ca 'n grupurile militare, de e+emplu1.
5at forma general a tipurilor de relele pre(entate mai sus, 'mpreun cu
principalii lor parametri structurali %i funcionali-
1. 2elea lan. '-I-)-.-0-&-G N O ? 2 # O & 2 c O 1
Distanele- 6:I O 12 6:C O 22 6:D O 32 6:H O 42 6:F O 52 6:B O &2 d/61 O 21
d/I1 O 1&2 d/C1 O 132 d/D1 O 122 d/H1 O 132 d/F1 O 1&2 d/B1 O 21
! O \d O 112 2 Distana reelei normali(at !norm O !AN O 1&
Centralitile- C/61 O DAn]d O 112A21.? O 0,?&2 C/D1 O 112A12.? O 1,33
Completitudinea- s O 2.#RNCN : 11 O 2.&A?/? :11 O 0,2>
. 2eea cerc. 6:I:C:D:H L O ?2 n O ? 2 Bc O 2
F:B
Distanele- d/6,I,C,D,H,F,B1 O 122 ! O =4 2
!norm O 12
Centralitlile- C/6,I,C,D,H,F,B1O=4A?.12 O1 /egale pentru toi mem)rii1.
Completitudinea- s O 2.#RNCN : 11 O 2.?A?/? :11 O 0,33
3. 2eea cerc. ' 0 N O ? 2 # O & , c O 1 I D F
I . &
) G
Distanele- d/6,I,C.H,F,B1 O 11 2 d/D1 O & 2 ! O ?2 2
!norm O 10,2>
Centralitlile- C/6,I,C,H,F,B1 O 0,>42 C/D1 O 1,?1
Completitudinea- s O s O 2.#RNCN : 11 O 2.&A?.& O 0,2>
4. 2eea ramificat. 6:I:D:H:F:B NO ? 2 # O & 2 c O 1
C
Distanele - d/D1 O 10 2 d/B1 O 1> 2 ! O >> 2 !norm O 14,14
Centralitile- C/D1 O 1,41 C/B1 O 0,?4
Completitudinea - 2.&A42 O 0,2>
223
5. 2eeaua mi$t. 6:I:C:D:H:F L O 10 n O 11 2 Bc O 1
B U 5 T
Distanele- d/61 O 302 d/I1 O 242 d/C1 O 1=2 d/D1 O 152 d/H1 O 1=2 d/F1 O 25
d/B1 O 24 2 d/U1 O 1> 2 d/51 O 23 2 d/T1 O 32 2 ! O Hd O 22=
! norm O 22=A10 O 22,=
Centralitile- C/61 O 0,?& 2 C/I1 O 0,>5 2 C/C1 O 1,2? 2 C/D1 O 1,52 2 C/H1 O
1,2? 2 C/F1 O 0,>1 2 C/B1 O 0,>5 2 C/U1 O 1,20 C/51 O 0,>>2 C/T1 O 0,?1
Completitudinea- s O 2.11A10.> O 0,24
*n funcie de o)iectivele urmrite, se pot alege acele relele de comunicaie care
s conduc fie la o mare eficien 'n activitatea de re(olvare a sarcinii, fie la crearea
unui climat po(itiv sau gsirea unor soluii creatoare referitoare la pro)lemele cu care
se confrunt grupul. 0trategia optim const 'n ela)orarea unor relele de comunicaie
fle+i)ile, care s fie folosite 'n mod difereniat 'n funcie de natura sarcinii pe care o
are de re(olvat grupul. De asemenea, este foarte util constituirea unor relele du)le,
una structurat preponderent pe caracteristicile sarcinii /comunicaie funcional1, iar
cealalt pe nevoile psihosociale ale mem)rilor grupului /comunicaie de consum1.
#tructura autoritii
"em)rii unui grup se diferenia( %i dup capacitatea de care dispun de a
influena activitatea colectiv %i comportamentul celorlali mem)ri. 0tructura
autoritii e+prim ierarhi(area formal sau informal a mem)rilor unui grup 'n
funcie de aceast capacitate, care este condiionat de o serie comple+ de factori
psihoindividuali, psihosociali %i situaionali.
0tructura autoritii formale /sau a puterii instituionale1 corespunde
organigramei instituiei creia 'i aparine grupul, atri)uiile diferitelor po(iii fiind
e+ercitate cu grade diferite de competen, e+perien %i autoritate de ctre cei care le
ocup. "enionm distincia care tre)uie fcut %i 'n acest ca( 'ntre putere i
autoritate: puterea e+prim accesul unei persoane asupra mi<loacelor de control %i
determinare a comportamentului celor din su)ordine, 'n timp ce autoritatea reflect
recunoa%terea ascendenei unei persoane 'n cadrul unei colectiviti, recunoa%tere
datorit mai ales calitilor persoane care valori(ea( o po(iie social 'n consens cu
aspiraiile celor asupra crora se e+ercit.
Cel mai important aspect care ine de e+ercitarea puterii %i autoritii 'n cadrul
grupurilor se refer la raportul dintre structurile formale %i cele informale ale acestora.
6ceste raporturi pot fi de convergen, divergen, complementaritate, competiie sau
conflict, cu grade diferite de intensitate %i nuane 'n forma de manifestare.
Cei mai i21o"ta#)i 3acto"i 1sihosociali care dete"2i#/ g"adul de
auto"itate al u#ui 2e2+"u sunt considerai urmtorii-
/11 0tatutul sociometric- raportul dintre alegerile %i respingerile socioafective
pe care le reali(ea( 'n cadrul grupului2 acest parametru este esenial 'n cadrul
grupurilor informale.
/21 Competena profesional- capacitatea de re(olvare a pro)lemelor tehnice care
deriv din conte+tul activitii de reali(are a sarcinii2 acest parametru are o
pondere cu at.t mai mare cu c.t sarcina este mai important %i mai dificil
pentru grup %i pentru mem)rii si.
224
/31 Po(iia formal 'n ierarhia grupului- statutul ocupat 'n organigrama
organi(aiei sau instituiei creia 'i aparine grupul %i puterea cu care este 'nvestit de
nivelul ierarhic superior.
/41 0tatutul socioeconomic e+tragrupal- po(iia ocupat 'n mediul social creia
'i aparine /prin familie, instrucie, sistem de relaii e+tragrupale, situaie material,
domiciliu etc.1.
/51 Livelul de cultur general- este vor)a mai ales de acele (one ale culturii
generale care interferea( cu activitatea grupului, precum %i cu tre)uinele %i
sensi)ilitile culturale ale mem)rilor si.
/&1 6ccesul la informaie, iniiativa %i capacitatea de asumare a riscului.
Cercetrile noastre pe cele mai variate categorii de microgrupuri au evideniat
tendina general de de(voltare a unei structuri de 5nfluen informal, paralel sau 'n
opo(iie cu structurile puterii formale. Principalii factori care determin aceast
tendin spre dedu)lare sunt de natur motivaional %i afectiv. 6tunci c.nd
structurile formale au capacitatea de a satisface ace%ti vectori, tendina apariiei unor
structuri informale se reduce considera)il, pe fondul de(voltrii unui climat deose)it
de favora)il %i a cre%terii coe(iunii grupului. !otodat 'ns, grupul devine re(istent la
influene e+terne, iar performana devine 8controlat9 de normele sta)ilite de grup.
*n ca(ul anumitor tipuri de sarcini, c.nd competiia poate avea un rol po(itiv,
%i c.nd controlul e+terior tre)uie meninut ca o condiie a )unei funcionri a
organi(aiei, stimularea apariiei unor structuri informale se poate dovedi foarte util.
0ituaia ideal este a de(voltrii unor structuri complementare, 'n care structura
informal este orientat spre satisfacerea tre)uinelor psihoindividuale ale mem)rilor,
iar structura formal este centrat pe reali(area sarcinii /4=, 14&1.
#tructura sarcinii
0arcina repre(int principalul factor care orientea( %i structurea( activitatea
grupului %i 'n raport cu care se aprecia( performana. 0arcina este definit ca un
ansam)lu o)iectiv de cerine, condiii %i modele acionale ela)orate %i validate social,
impuse din e+terior sau adoptate prin consimm.nt. Prin structura sarcinii vom
'nelege totalitatea relaiilor funcionale dintre mem)rii grupului, relaii impuse de
desf%urarea optim a activitii de reali(are a o)iectivului propus. Configuraia tipic
a relaiilor funcionale va desemna tipul sarcinii- aditiv, complementar,
convergent, con(unctiv, dis(unctiv %i compensatorie /v. cap. ?1. Pe l.ng
dimensiunea tipologic, 0arcina mai poate fi caracteri(at prin- gradul de structurare,
care e+prim e+istena modelelor, informaiilor %i strategiilor e+plicite de reali(are
practic2 modul de cone$are cu sarcinile altor grupuri2 comple$itatea durata de
realizare integral etc.
Ti1ul sa"ci#ii4 g"adul de st"uctu"a"e 0i 2odul de co#e8a"e la sa"ci#ile
alto" g"u1u"i su#t 1"i#ci1alii 3acto"i ca"e ,o" "egla i#te"ac)iu#ile de +a./ ale
2e2+"ilo" g"u1ului. De aceea, anali(a celorlalte structuri /comunicaionale,
socioafective %i de influen1 va necesita o raportare continu la structura sarcinii2
compati)ili(area %i armoni(area acestor structuri constituie calea cea mai sigur
pentru cre%terea performanelor de grup, pe fondul po(itivrii climatului %i relaiilor
interpersonale.
225
Dup cum a re(ultat din cele e+puse anterior, structurile psihosociale ale
grupului pot fi repre(entate prin grafuri crora le pot fi asociate matricele
corespondente. 6stfel se deschide calea anali(ei logico:formale a structurilor de grup,
av.nd ca o)iectiv optimi(area anumitor parametri structurali %i funcionali-
performana, climatul psihosocial, coe(iunea, leadership:ul, gradul de conflictualitate,
relaiile interpersonale, raporturile intergrupale %.a. /v. 4=1.
*n acest scop am introdus conceptul de congruen a structurilor de grup,
indicator care e+prim gradul de compati)ilitate funcional dintre dou sau mai
multe structuri psihosociale de grup- structura sarcinii, comunicaiei, influenei %i
socioafectiv . Conceptul a fost ela)orat pe noiunea matematic de 8distan9 %i s:a
dovedit e+trem de relevant din punct de vedere teoretic, %i util din punct de vedere
practic 'n proiectarea, controlarea %i corectarea dinamicii microgrupurilor sociale, 'n
special a celor industriale, militare %i 8de proiect9/v. 4=, &=1.Cu c.t un grup are un
indice mai mare de congruen a structurilor sale funcionale cu at.t performana sa
este mai )un, climatul psihosocial mai favora)il, tendina general a unui astfel de
grup fiind de evoluie po(itiv. Dimpotriv, o congruen sc(ut indic
disfuncionaliti active sau latente la nivelul compati)ilitilor dintre structurile
grupului. Performana grupului va fi sc(ut, tendina general va fi de 'nrutire a
climatului psihosocial %i de alterare %i mai accentuat a relaiilor interpersonale.
Principalele tipuri de sarcini, difereniate dup configuraia relaiilor funcionale pe
care le presupun, vor fi pre(entate 'ntr:un capitol urmtor /v. cap. ?.2.1.
6nali(a structurii sarcinii repre(int una dintre cele mai importante etape 'n
activitatea psihosociologului de QproiectareQ a grupurilor, precum %i 'n cea de
diagno(, progno( %i optimi(are a dinamicii microgrupurilor sociale. !oate celelalte
structuri, ale comunicaiei %i influenei tre)uie s fie structurate astfel 'nc.t s re(ult
un indice ma+im de congruen, care este o premis esenial pentru o)inerea unei
performane superioare.
$e(olvarea sarcinii presupune un ansam)lu de relaii 'ntre mem)rii grupului,
dintre care cele strict funcionale repre(int numai o parte. 6stfel, 'n urma unor
cercetri sistematice asupra grupurilor de discuie, R& F& Bales evidenia( un numr
de 12 categorii de interaciuni, fiecare av.nd un coninut specific, dup cum re(ult
din ta)elul de mai <os /1221.
6ria
socioafectiv
po(itiv-
1 0e arat solidar
2 0e arat destins
3 *%i arat acordul
6ria
sarcinilor socio:
operatorii-
4 Propune direcii
5 H+prim opinii
F O3e"/
i#3o"2a"e
? Cere informare a ) c d e f
= 0olicit preri
> Cere o direcie
6ria
socioafectiv
Legativ-
10 De(apro)
11 "anifest
tensiune
12 "anifest
ostilitate
22&
Dup cum se o)serv, e+ist perechi de categorii interacionale care corespund
principalelor tipuri de pro)leme ivite 'n timpul re(olvrii sarcinilor- /a1 O pro)leme
referitoare la informa/ii2 /)1 O pro)leme de evaluare2 /c1 ^ pro)leme de control2 /d1 O
pro)leme legate de deci(ie2 /e1 O pro)leme legate de strile de tensiune2 /f1 O
pro)lemele referitoare la integrare.
Conform te(ei lui Bales, orice grup aflat 'ntr:o activitate de re(olvare a unei
sarcini /respectiv a unei pro)leme de interes comun1 parcurge succesiv aceste fa(e,
dup reguli care conduc la un schem:tip de re(olvare. 0uccesiunea este urmtoarea-
informare asupra pro)lemei: sarcin2 evaluarea situaiei2 cutarea de soluii %i
influenarea reciproc pentru o anumit variant re(olutiv2 control interpersonal prin
reacii afective fa de mersul discuiilor2 luarea deci(iei. H+perimentele au fost
desf%urate pe grupuri diferite /grupuri informale, familii, clase, clu)uri1 %i 'n situaii
dintre cele mai variate, re(ultatele o)inute confirm.nd te(a de mai sus.
$lte categorii de structuri psihosociale ale grupului
Pe l.ng structurile de )a( mai sus pre(entate, 'nc alte dou tipuri de
configurri structurale dein un rol important 'n dinamica microgrupurilor.
"tructura motivaional-atitudinal. Cercetrile noastre evidenia( faptul c
'nc din fa(a iniial de constituire a grupului 'ncepe s se manifesta o structur
motivaional:atitudinal, care va cunoa%te o evoluie foarte rapid /4=, 311.
Hste evident c fiecare mem)ru al grupului posed o anumit configuraie
proprie a factorilor motivaionali %i atitudinali care, 'n conte+tul interaciunilor
sistematice din cadrul grupului 'n formare, se vor a<usta %i influena reciproc. 6re loc
un proces de polari(are, vectori(are %i organi(are a respectivilor factori pe criterii de
convergen, complementaritate sau divergen, re(ult.nd , 'n final , o structur
motivalional de grup. De altfel, nici nu este posi)il 'nelegerea modului de
funcionare a grupului ca sistem fr a lua 'n considerare articularea %i armoni(area
factorilor motivaionali %i atitudinali individuali 'n cadrul unei structuri glo)ale relativ
sta)il, 'n raport cu care grupul '%i 'ndepline%te una dintre funciile sale de )a(-
satisfacerea tre)uinelor mem)rilor si.
Corelativ vectorilor motivaionali care 'i anim, se vor manifesta %i atitudinile
interpersonale, precum %i atitudinile mem)rilor grupului fa de elementele
semnificative ale am)ianei fi(ice %i sociale, fa de sarcina de 'ndeplinit, precum %i
fa de grup ca 'ntreg. 6stfel, 'n fa(a de maturi(are a grupurilor se poate vor)i de o
structur motivaional:atitudinal sta)il %i coerent, care va reflecta unele dintre cele
mai su)tile relaii dintre mem)ri- acelea prin intermediul crora '%i gsesc 'mplinirea
aspiraiile %i tre)uinele care 'i determin s participe la viaa %i activitatea
respectivului grup. Particularitile acestei structuri reflect cu mare fidelitate
raporturile profunde dintre mem)ri, pe de o parte, %i dintre ace%tia %i grup, pe de alt
poate. Hste structura care evidenia( cel mai )ine fondul %i potenialul energetico:
dinamogen al grupului.
"tructura normativ-a$iologic. *n cadrul grupului apar %i se de(volt %i o serie
de procese cognitiv:a+iologice, prin intermediul crora mem)rii grupului evaluea(,
ierarhi(ea( %i valori(ea( elementele %i aspectele eseniale ale vieii de grup. Ca %i 'n
ca(ul celorlalte tipuri de structuri, cunoa%terea interpersonal constituie un element
condiional de fond, care va conduce progresiv la configurarea tuturor tipurilor de
22?
relaii dintre mem)rii unui grup- relaii afective, de comunicare, de influen
interpersonal, motivaionale sau co:acionale. "ai ales 'n prima etap dup
constituire, c.nd mem)rii grupului iau contact reciproc, procesele de percepie,
cunoa%tere %i evaluare interpersonal ocup o pondere aparte, preval.nd asupra
celorlalte categorii de procese psihosociale. Procesele evaluative prin intermediul
unor modele %i criterii de natur psihosocial %i sociocultural vi(ea( urmtoarele
aspecte principale- sarcina %i condiiile reali(rii sale2 coordonatele organi(aional:
formale ale grupului2 relaiile e+istente 'ntre mem)ri %i 'ntre ace%tia %i lider2
influenele e+terne care se e+ercit asupra grupului2 condiiile de mediu 'n care se
desf%oar activitatea.
Procesele cognitiv:evaluative care conduc la formarea structurii valorilor %i
normelor de grup nu se limitea( 'n timp la fa(a constituirii o)iectivului, implicarea
lor 'n dinamica grupului reali(.ndu:se pe tot parcursul funcionrii acestuia,
constituind )a(a coordonrilor reciproce dintre mem)ri.
5.&enomene psihosociale de grup
Dinamica interaciunilor %i proceselor psihosociale amintite se manifest su)
forma unor fenomene care sunt specifice realitii microgrupurilor sociale. Dintre
acestea, cele mai importante sunt urmtoarele- coeziunea, presiunea spre conformism
%i deviaionismul4 leadership-ul4 climatul psihosocial4 strile conflictuale intra %i
intergrupale2 performana grupului. 7a nivelul fenomenelor psihosociale menionate
se o)iectivea( particularitile proceselor interacionale, aici put.nd fi o)servate,
identificate %i corectate acele elemente structurale %i funcionale care afectea( 'ntr:un
sens negativ viaa de grup, cu efecte emergente %i asupra macromediului social.
Coeziune& con"ormism i deviaionism
"eninerea grupului ca sistem unitar este re(ultatul direct al convergenei unor
fore centripete care menin laolalt mem)rii, contracar.nd forele centrifuge care tind
spre de(integrarea sistemului. Dup cum remarca <& Maiso##eu,e, noiunea de
coe(iune este fundamental pentru studierea grupurilor, oferind totodat un suport
operaional pentru cercetrile e+perimentale /1301.
)oeziunea este definit ca totalitatea c.mpului de fore care are ca efect
meninerea laolalt a mem)rilor unui grup, opun.ndu:se for<elor de(integratoare2
coe(iunea e+prim atracia glo)al pe care grupul o e+ercit asupra mem)rilor si,
prin intermediul funciei de control, a presiunii spre uniformitate %i a integrrii
afective a mem)rilor, ceea ce are drept re(ultat formarea sentimentului de QnoiQ, care
prevalea( asupra tendinelor de autonomie individual.
)actorii coeziunii. 6v.nd un caracter integrator 'n raport cu toate procesele
interacionale de grup, coe(iunea ca fenomen psihosocial este re(ultatul aciunii unor
foarte variate categorii de factori.
O 1"i2/ clasi3ica"e a acesto"a se 3ace 5# 3u#c)ie de .o#a de 1"o,e#ie#)/&
/a1 Factorii e$trinseci sunt anteriori formrii grupului %i in de cadrele formale
de ordin organi(aional sau sociocultural care impun anumite valori, norme %i modele
care devin refereniale funcionale pentru mem)rii unui anumit tip de grup, imediat
dup formarea sa. 6stfel, ia na%tere o presiune e+tern care acionea( 'n sensul
impunerii unei uniti )a(ate pe reguli a cror 'nclcare se presupune c va fi
sancionat, at.t de opinia pu)lic %i structura organi(aional creia 'i aparine grupul
/factori e+terni1, c.t %i de ctre ceilali mem)ri, care vor aciona ca e+poneni ai
opiniei pu)lice /factor intern1.
22=
/)1 Factorii intrinseci sunt proprii grupului ca atare, re(ult.nd 'n conte+tul
interaciunii dintre mem)rii, normele consensuale care fundamentea( viaa de grup,
sentimentele %i motivaiile care se de(volt %i acionea( 'n acest conte+t %.a. Factorii
intrinseci pot fi 'mprii 'n mai multe categorii
Factori socioafectivi, care sunt re(ultatul atraciilor %i respingerilor
sociometrice dintre mem)rii grupului, dar %i al sentimentelor de identificare cu
grupul, am)ele fundamentate de valori, e+pectaii %i motivaii specifice. *n termeni
le[inieni, ansam)lul acestor fore constituie valena grupului, care este o msur a
atractivitii pe care acesta o e+ercit asupra mem)rilor si. *n aceast categorie vom
identifica- atracia fa de anumii mem)ri ai grupului /<ocul afinitilor
interpersonale1, atracia unui scop comun, atracia fa de o activitate comun care
corespunde %i unor motivaii individuale, atracia apartenenei la grup /prin care
individul se valori(ea( social, scp.nd totodat de insecuritatea specific persoanelor
i(olate %i neintegrate1, satisfacerea prin grup a unor tre)uine individuale /nevoia de
afeciune, comunicare, ascenden, afirmarea de sine etc., nevoia de recunoa%tere
social1 %.a.
Factori socio-operatori, care se refer la forele coe(ive re(ultate 'n urma
organi(rii interne a grupului ca sistem, precum %i a desf%urrii coordonate a
activitii de reali(are a sarcinii %i de de(voltare %i urmrire a elurilor sale. Din
aceast categorie amintim- distri)uia %i articularea rolurilor 'n cadrul structurii
organi(atorice a grupului, controlul %i coordonarea activitii de ctre lider,
interdependenele create pe fondul reali(rii unei activiti comune, structurarea
reelei de comunicaie %i a celei de influen interpersonal %.a.
De remarcat faptul c orice structur, odat constituit, va repre(enta un
important factor de coe(iune datorit funciilor integratorii pe care acestea le
'ndeplinesc, paralel cu de(voltarea unor mecanisme de autoregla< /feed:)acJ negativ1
care tind s elimine pertur)aiile %i disfuncionalitile care apar pe parcursul
activitii sistemului.
Pentru determinarea indicatorilor de coe(iune grupal se pot folosi mai multe
metode, fiecare fiind susinut de o anumit concepie teoretic privind natura forelor
de legtur dintre mem)ri, %i dintre ace%tia %i grup.
Pornind de la concepia sociometric, cea mai simpl metod const 'n
calcularea diferenelor dintre relaiile po(itive /de atracie1%i cele negative /de
respingere1 care se manifest 'ntre mem)rii grupului, preferine evideniate 'n urma
aplicrii unui chestionar sociometric. Deci, indicele de coe(iune /5c1 se va calcula
astfel- Ic O _/nX1 : /n:1` A L , unde /nX1 este numrul de alegeri, /n:1 este numrul de
respingeri sociometrice, iar L este numrul de mem)ri ai grupului. Folosind o metod
mai ela)orat /!& C"istea, 1>=21, se poate o)ine un indicator de coe(iune mult mai
relevant, introduc.nd diferenieri 'ntre alegerile %i respingerile )ilaterale %i cele
unilaterale. *n acest ca(, 5c se calculea( astfel-
Ic O _/2nMX1 X /nX1 : /2nM:1 : /n:1` A L , unde nM repre(int relaiile )ilaterale
/de atracie sau respingere1, iar n relaiile unilaterale. 6m)ele formule sunt
normali(ate prin raportarea la numrul de mem)ri ai grupului /L1.
Con"ormismul de grup. Unul dintre re(ultatele directe ale coe(iunii const 'n
apariia unor presiuni psihosociale care tind s uniformi(e(e conduitele mem)rilor
grupului. 5nteraciunile sistematice dintre persoanele care formea( un grup determin
apariia unor 8uniformiti9 atitudinale %i comportamentale care capt treptat
caracterul unor norme i modele cu valoare sim)olic pentru apartenena la un anumit
grup. Lerespectarea acestor prescripii adoptate printr:un consens tacit echivalea( cu
22>
respingerea valorilor colective %i este resimit de mem)rii grupului ca o contestare,
sau chiar ca un atac la principiile care stau la )a(a activitii lor 'n comun. $eacia
este proporional cu importana normelor care sunt 'nclcate, frecvena acestor
'nclcri %i atitudinea adoptat de nonconformist la presiunile e+ercitate de grup.
$eacia este de asemenea diferit 'n funcie de natura grupului, tipul sarcinii ce
urmea( a fi reali(at 'n comun, gradul de constituire a tradiiilor de grup,
personalitatea deviantului %i 'mpre<urrile 'n care se produce 'nclcarea sau
contestarea normelor, statutul formal %i informal al deviantului 'n cadrul grupului %i 'n
afara sa, conte+tul social %i organi(aional general 'n care funcionea( grupul %.a.
*n cadrul grupurilor formale e+ist dou categorii de valori, norme %i modele
comportamentale care au o funcie prescriptiv pentru mem)ri- /a1 o prim categorie
se refer la cadrul normativ oficial pe )a(a cruia s:a constituit grupul, cadru formulat
la nivelul organi(aiei sau instituiei sociale creia 'i aparine grupul2 /)1 o a doua
categorie se construie%te progresiv pe parcursul funcionrii grupului, av.nd un
caracter spontan %i informal. $aportul dintre componenta formal %i cea informal a
normelor de grup are o importan ma<or at.t pentru desf%urarea activitii de
reali(are a sarcinii, c.t %i pentru dinamica general a proceselor psihosociale care au
loc 'n acest conte+t. De%i 'n ca(ul grupurilor informale, aparent nu e+ist un cadru
normativ instituional cu valoare prescriptiv pentru comportamentul mem)rilor, 'n
realitate acest sistem referenial e+ist, fiind preluat selectiv din ansam)lul valorilor,
normelor %i modelelor sociale specifice unui anumit spa/iu cultural.
Din perspectiv psihoindividual conformismul este resimit ca o garanie a
acceptrii de ctre grup, a funcionrii, supravieuirii %i meninerii unitii acestuia 'n
conte+tul presiunilor la care este supus2 implicit, conformismul creea( un sentiment
de securitate individual %i colectiv, reali(.ndu:se astfel una dintre funciile eseniale
ale grupului ca sistem dinamic orientat spre reali(area unor o)iective specifice.
!eviaionismul repre(int tendina 'ndeprtrii de la prescripiile care definesc
implicit comportamentul considerat 8normal9 de ctre grup, sau :mai grav: faptul
negrii valorilor, normelor %i modelelor acceptate de grup ca av.nd o funcie
constitutiv sau repre(entativ pentru e+istena %i activitatea sa. Deviaionismul poate
'm)rca diferite forme %i grade de intensitate, 'ncep.nd cu simpla atitudine fante(ist
a unor mem)ri, considerat ca un capriciu nesemnificativ pentru viaa de grup, p.n la
comportamentul criminal, care atac 'ns%i fundamentele e+istenei individuale %i
sociale. *ns, raportul dintre deviaionism %i conformism este mult mai comple+ %i
poate evolua 'n funcie de situa/ie. 6stfel, 'n msura 'n care conformismul e+cesiv
'nseamn un conservatorism care )lochea( orice tendin de inovare sau 'nnoire,
deviaionismul poate 'ndeplini o funcie po(itiv atunci c.nd e+prim tendine fire%ti
de perfecionare, evoluie sau schim)are, care se pot dovedi )enefice pentru destinul
social al grupului. Dac deviaionistul rm.ne singur, fr ca atitudinea lui s
genere(e pro(elitism, atunci el va fi supus unor presiuni din ce 'n ce mai mari, va fi
i(olat %i :'n cele din urm: e+clus. "omentul cel mai semnificativ 'n acest proces de
confruntare dialectic dintre conservatorism %i modernism este acela 'n care
contestatarul polari(ea( 'n <urul su mai muli mem)ri, devenind lider al unei mi%cri
de 'nnoire. #dat instituite noile norme %i modele, procesul natural de sta)ili(are va
conduce la apariia unor presiuni care impun atitudini conformisme 'n raport cu noile
refereniale morale %i comportamentale ale grupului, urm.nd o perioad de sta)ilitate
'n care se cristali(ea( noile coordonate ale vieii de grup.
*ntr:un sens mai general, alienarea, delincvena %i criminalitatea pot fi
considerate forme e+treme de deviaionism, care sunt reprimate de societate 'n
aproape toate 'mpre<urrile. 6cele rare situaii c.nd acest lucru nu se 'nt.mpl se
230
refer la o interpretare politic a unor aciuni violente, considerate forme de protest %i
modaliti e+treme de lupt pentru o)inerea unor drepturi %i eliminarea unor
discriminri de ordin etnic, religios sau economic. 0chim)rile violente prin revoluii
sunt e+emple elocvente 'n acest sens.
/ezistena +mpotriva deviaionismului este efectul direct al conformismului,
dar e+prim totodat o su)til relaie de condiionare reciproc dintre tendinele care
se manifest 'n cadrul grupului, motivaia mem)rilor %i situaia social general 'n
care evoluea( viaa de grup- o atitudine care 'ntr:o anumit 'mpre<urare poate fi
considerat intolera)il de ctre grup, promotorul ei put.nd suporta sanciuni foarte
severe, 'n alt 'mpre<urare poate aprea ca o soluie oportun %i de(ira)il pentru
evoluia grupului, deviaionistul fiind perceput ca un erou plin de cura<, care ofer o
nou deschidere vieii colective.
Deose)it de interesant pentru viaa de grup este ca(ul 8deviaionistului
tolerat9, 'ns transferat 'n deri(oriu ca o)iect de amu(ament2 este vor)a de reali(area
unei 8supape psihologice9 prin care se diminuea( tentaiile de manifestare
nonconformist a mem)rilor.
Beadership-ul
Planificarea, coordonarea %i controlul activitilor repre(int una dintre cele
mai importante componente ale vieii de grup, aceasta fiind str.ns legat de procesele
de influen %i distri)uire a puterii 'ntre mem)ri Pro)lematica leadership:ului, a
liderului %i stilului de conducere a suscitat un numr considera)il de cercetri teoretice
%i e+perimentale, fiind una dintre temele centrale ale psihosociologiei grupurilor
sociale +6A4 AA4 15D4 1BA .a.,. *ns, pe fondul acestor cercetri e+trem de
diversificate se o)serv %i lipsa unei concepii metodologice riguroase, suficient de
coerent 'n aspectele ei generale, care s permit integrarea re(ultatelor cercetrilor
'ntr:o concepie teoretic unitar %i eficient din punct de vedere operaional. 6fl.ndu:
ne 'n faa unui volum considera)il de date e+perimentale, o)inute 'n condiii
conceptuale %i metodologice foarte diferite, acestea au un caracter fragmentar, fiind
necesar o selecie atent a acelora care pre(int o suficient relevan practic.
Prin leadership se 'nelege ansamblul relaiilor intra- i intergrupale prin
intermediul crora o persoan sau un grup de persoane influeneaz comportamentul
de grup, diri(eaz, supravegheaz i controleaz activitile, asigur#nd meninerea
grupului ca sistem organizat.
5mplicit, leadership:ul vi(ea( procesele %i fenomenele psihosociale legate de
e+ercitarea funciilor de conducere %i control 'n cadrul microgrupurilor sociale,
acestea implic.nd t"ei as1ecte ese#)iale-
/a1 6spectul funcional, referitor la rolul pe care 'l are actul conducerii 'n
desf%urarea activitilor, reali(area sarcinii %i meninerea grupului ca sistem, precum
%i la condiiile 'n care aceast funcie se poate reali(a ca urmare a unui ansam)lu
structurat de influene psihosociale interne %i e+terne.
/)1 6spectul relaional, prin care se evidenia( raporturile interindividuale
dintre lider, persoana central i ceilali mem)ri ai grupului 'n conte+tul e+ercitrii
funciilor legate de conducere %i control.
231
/c1 6spectul aptitudinal, referitor la capacitile %i calitile psihoindividuale
ale celor implicai 'n e+ercitarea conducerii, coordonrii %i controlului, at.t 'n ceea ce
prive%te activitatea de reali(are a sarcinii, c.t %i celelalte activiti psihosociale cone+e
/meninerea echili)rului intern, re(olvarea conflictelor, asigurarea coe(iunii grupului,
de(voltarea relaiilor cu alte grupuri, re(olvarea pro)lemelor mem)rilor etc.1.
Hlementul esenial al leadership:ului 'l repre(int 8persoana central9,
'neleas 'n sensul dat de 0. Freud acestui termen, ca 8individul 'n <urul cruia un grup
se cristali(ea(, %i cu care ceilali mem)ri se identific9 /=41. De cele mai multe ori
persoana central se identific cu liderul grupului, de%i nu 'n mod necesar. *n urma
cercetrilor noastre re(ult c de cele mai multe ori avem de:a face cu situaii mult
mai comple+e, const.nd fie 'n e+istena a doi lideri complementari /8specialistul
tehnic al sarcinii9 %i 8specialistul 'n pro)leme socioafective91, fie e+istena unui
8nucleu de influen %i controlQ, 'n care mai multe persoane centrale e+ercit
conducerea %i controlul vieii %i activitii de grup /4=, 14&2 >5, 21&1. *n toate ca(urile
referitoare la grupurile formale, se manifest fenomenul dedu)lrii structurii de
influen central 'n dou componente- una preponderent formal, cealalt
preponderent informal, ceea ce conduce la apariia unei situaii de concuren,
complementaritate sau conflict dintre cele dou structuri, respectiv 'ntre cei doi lideri.
Pro)lematica liderului tre)uie a)ordat dintr:o tripl perspectiv- a1 statutul
formal %i informal pe care 'l deine 'n structura de putere a grupului %i organi(aiei
/instituiei1 din care face partea )a liderul ca persoan, av.nd o anumit personalitate
%i un set determinat de aptitudini psihosociale, intelectuale %i profesionale2 c1 stilul de
conducere, 'neles ca o structur relaional specific, prin intermediul creia se
coordonea( %i se controlea( activitatea grupului, 'n condiiile unui anumit lider, a
unui anumit grup, cu o anumit sarcin %i 'ntr:o situaie social determinat.
*n )a(a consideraiilor teoretice privind interaciunea nivelurilor structurii
sociale /v. 4=, 88,, tre)uie remarcat faptul c 1a"ticula"it/)ile "ela)iei de co#duce"e
#u de"i,/ u#i,oc di# s1eci3icul i#te"ac)iu#ilo" i#t"ag"u1ale2 multe dintre atri)utele
%i trsturile leadership:ului re(ult din natura influenelor socioculturale e+terne, 'n
special a celor in.nd de o anumit 8cultur organi(aional9, precum %i din
particularitile organi(aiei sau instituiei din care face parte grupul respectiv. !ipul
organi(aiei, structurile ierarhice ale acesteia, modul de e+ercitare a autoritii de ctre
nivelurile ierarhice superioare, natura mecanismelor de 8delegare a puterii9 %.a. vor
influena 'ntr:o msur considera)il comportamentul real al liderului aflat 'n situaia
de conducere. *n consecin, apreciem c stilul de conducere adoptat de lider va
reflecta 'ntr:un mod sintetic at.t determinrile de ordin e+terior, c.t %i particularitile
personalitii liderului %i cele ale structurii grupului ca atare /sintalitatea acestuia1.
Fr a reduce leadership:ul la stilul de conducere, numeroase cercetri
evidenia( deose)ita valoare operaional a acestui concept, care reflect sintetic o
dimensiune central a vieii de grup.
#tilul de conducere repre(int sintetic modul relativ sta)il %i specific al unui
lider de a:%i e+ercita atri)uiile de organi(are, coordonare %i control a activitilor
interne, cele de repre(entare a grupului 'n e+terior, precum %i modalitile
caracteristice de raportare la diferitele aspecte ale vieii de grup. 0tilul de conducere
se structurea( 'n (ona de interferen a mai multor categorii de factori- socioculturali,
organi(aionali, psihosociali de grup, psihoindividuali %i circumstanial:situaionali.
*n ceea ce prive%te aspectele operaionale, remarcm c e+ist foarte multe
concepii referitoare la natura dimensiunilor care definesc %i structurea( stilul de
232
conducere. 6stfel, ;& Le:i#4 R& Li11itt %i R&;& 7hite /1>3=1 disting trei tipuri ale
stilului de conducere, autoritar, democrat %i permisiv, av.nd 'n vedere practic un
singur criteriu- acela al concentrrii puterii de deci(ie %i de e+ercitare a autoritii.
6cest reducionism conceptual conduce la irelevana unor cercetri privind corelaia
dintre cele trei stiluri %i eficiena activitii2 re(ultatele contradictorii demonstrea(
e+istena %i a altor dimensiuni sau factori care condiionea( eficiena
comportamentului de conducere %i care nu au fost luate 'n considerare / 1022 11?2
14=2 1&=2 220 %.a.1.
Cercettorii amintii au urmrit, pe l.ng identificarea unor tipuri generale de
stiluri de conducere, %i influena acestora asupra unor aspecte importante ale vieii de
grup- performana, climatul psihosocial, relaiile dintre liderul care practic un anumit
stil de conducere %i mem)rii grupului. $e(ultatele cercetrilor pot fi sinteti(ate astfel-
"tilul autoritar: 0e caracteri(ea( prin concentrarea puterii de deci(ie
%i control 'n m.na liderului. 6cesta ia singur deci(ii %i msuri,
sancionea( sau recompensea( dup propriile sale opinii, fr s se
consulte cu mem)rii grupului %i fr s in cont de prerea lor. *ntr:o
asemenea situaie climatul psihosocial este apstor %i tensionat, dar
conflictele se pstrea( 'ntr:o stare latent, datorit controlului dur
e+ercitat de lider. Performanele sunt mediocre, de%i 'n anumite tipuri
de sarcini acestea pot fi chiar )une. $elaiile dintre lider %i mem)rii
grupului sunt tensionate, 'ns acestea nu se o)iectivea( 'n conflicte
deschise, datorit sentimentului de team fa de repercusiuni.
"tilul democrat: 0e )a(ea( pe raporturi de cola)orare %i 'ncredere
'ntre lider %i mem)rii grupului. 7iderul ia deci(ii %i msuri 'n urma
consultrii unor mem)rii, 'ns '%i pstrea( prerogativele de
conductor care '%i asum responsa)ilitile ce deriv din po(iia sa.
*ntr:un asemenea ca( climatul psihosocial este tonic %i destins, iar
relaiile lider:mem)ri sunt cordiale, fr a fi intime. Performana este
superioar, iar numrul conflictelor este foarte sc(ut, re(olvarea
acestora reali(.ndu:se cu u%urin, datorit stimulrii unei comunicri
interpersonale directe %i li)ere 'n cadrul grupului.
"tilul permisiv +laisser faire,: 0e caracteri(ea( prin faptul c liderul
'%i a)andonea( 'ntr:o msura mai mare sau mai mic responsa)ilitile
%i funciile sale, ls.nd ca activitatea grupului s se desf%oare de la
sine. *n acest conte+t performanele sunt foarte sc(ute, climatul este
deose)it de nefavora)il, cu numeroase conflicte 'ntre mem)ri %i 'ntre
ace%tia %i lider, care este fcut rspun(tor pentru e%ecurile 'nregistrate
%i situaiile nefavora)ile create pe fondul lipsei unei coordonri
eficiente %i a dero)rii de rspundere.
!re)uie remarcat faptul c situaiile concrete ofer foarte puine e+emple 'n
care aceste tipuri de stiluri de conducere s se afle 'n stare pur, de cele mai multe ori
'nt.lnind profiluri mi+te ale comportamentului unui lider.
Un alt autor, A+"aha2 ;o"2a#4 consider c dimensiunile de )a( ale
stilului de conducere sunt- a1 consideraia, adic 'ncrederea reciproc prin care se
caracteri(ea( relaiile dintre lider %i mem)rii grupului2 )1 structura iniiativei, care
reflect posi)ilitatea liderului de a delimita %i structura rolul propriu %i pe cel al
su)ordonailor, 'n vederea reali(rii o)iectivelor grupului. Dup cum se o)serv,
aceste dimensiuni ar corespunde mai degra) celor dou funcii principale pe care
233
tre)uie s le 'ndeplineasc liderul- asigurarea sinergiei de meninere i a sinergiei de
eficien.. !&& Bo:e"s 0i S&E& Seasho"e introduc, pe l.ng cele dou dimensiuni
menionate mai sus, 'nc dou- c1 capacitatea liderului de a reliefa sarcina, 'n sensul
intensificrii motivaiei grupului spre o mai )un activitate, corelat cu )un
delimitare a o)iectivelor particulare care conduc la reali(area glo)al a sarcinii2
d1sensi)ilitatea, 'neleas ca o receptivitate a conductorului fa de relaiile %i
presiunile sociale din cadrul sau din afara grupului. *n am)ele ca(uri se remarc
intuitivitatea %i nespecificitatea caracteristicilor aduse 'n discuie, precum %i
dificultatea operaionali(rii conceptelor respective.
Hlemente deose)it de importante pentru preci(area dimensiunilor stilului de
conducere gsim 'n concepia lui F&E& Fielle"& 6utorul deose)e%te, 'n primul r.nd,
dou stiluri de conducere dup criteriul directivitii: a1 conducere directiv, 'n care
liderul 'mparte cu preci(ie sarcinile %i responsa)ilitile, urmrind 'ndeaproape
reali(area lor %i intervenind activ 'n desf%urarea activitii2 )1 conducere
nondirectiv, 'n care liderul acord o larg autonomie su)alternilor, cu care '%i
'mparte prerogativele de planificare %i control asupra reali(rii sarcinilor. Fiecare
dintre aceste stiluri implic trei dimensiuni care e+prim nu at.t maniera personal de
conducere a liderilor, c.t tipurile de determinri intra: %i e+tragrupale care fac ca
liderul s adopte o anumit manier de conducere. Dimensiunile invocate sunt- 11
relaiile dintre conductor %i mem)rii grupului2 21 tipul sarcinii2 31 autoritatea cu care
investit statutul liderului. *n mod evident, stilurile de conducere se structurea( diferit
'n funcie de aceste varia)ile. De e+emplu, sarcinile nestructurate fac dificil actul de
conducere, deoarece nici liderul %i nici mem)rii grupului nu %tiu e+act ce au de fcut2
de asemenea, o po(iie puternic ofer alte valene de coordonare %i control dec.t una
sla), cu investiri reduse de autoritate.
6)ord.nd structura stilului de conducere 'ntr:o manier mai analitic, un grup
de cercettori rom.ni evidenia( 13 varia)ile ale acestuia, dintre care amintim- 11
stilul de luare a deci(iilor2 21 capacitatea profesional a liderului2 31 orientarea
prioritar spre interesele personale, cele ale cola)oratorilor sau cele ale organi(aiei2
41 'ncrederea su)alternilor 'n lider2 51 tipul de sanciuni sau stimulente folosite2 &1
gradul de autonomie acordat su)alternilor2 ?1 gradul perceput de adecvare a deci(iilor2
=1 tehnici psihologice folosite 'n activitatea de conducere %.a. /4?, =41. "erg.nd pe
aceea%i direcie metodologic, C& Za23i" identific : utili(.nd tehnica anali(ei
factoriale: 10 factori:structur ai stilului de conducere- 11 capacitatea profesional2 21
e+igena 'n munc2 31 capacitatea organi(atoric2 41 e+emplaritatea 'n munc2 51
a<utorarea 'n activitate2 &1 aprecierea muncii2 ?1 receptivitatea fa de opiniile altora2
=1 stimularea schim)ului de opinii2 >1 'ncura<area discuiilor2 101 centrarea pe om.
Dup cum se poate o)serva, 'n totalitatea lor ace%ti factori repre(int caliti ale
liderului a%a cum apar ele 'n situaia de conducere2 av.nd un caracter omogen, factorii
amintii se pot constitui cu u%urin 'ntr:un profil psihoindividual al conductorului,
'ns nu pot oferi o imagine sintetic asupra stilului de conducere ca atare, aflat su)
multiple determinaii.
*n conclu(ie, se poate constata c de%i e+ist numeroase studii privind
structura stilului de conducere, factorii evideniai au un mare grad de eterogenitate,
relevana lor fiind foarte diferit de la un autor la altul. De asemenea, nu sunt relevate
toate categoriile de determinaii care acionea(, de cele mai multe ori fenomenul
fiind considerat 'n sine, fr cone+iuni cau(ale cu mediul social e+tern %i natura
activitii desf%urate.
234
6)ordarea sistemic a proceselor %i fenomenelor psihosociale de grup ofer o
)a( conceptual:metodologic deose)it de eficient pentru anali(a stilului de
conducere. Pe aceast cale, pot fi identificate trei categorii de varia)ile prin
intermediul crora poate fi operaionali(at conceptul Qstil de conducereQ- a1 varia)ilele
care e+prim condiionrile e+terne %i interne ale fenomenului de conducere, respectiv
dimensiunea factorilor determinani4 )1 varia)ilele care descriu comportamentul de
conducere al liderului, respectiv dimensiunea factorilor caracteristici4 c1 varia)ilele
care descriu efectele stilului de conducere asupra grupului ca 'ntreg, respectiv
dimensiunea efectelor conducerii. 0tudiile e+perimentale 'nt.lnite 'n literatura de
specialitate ofer o )ogat gam de factori care aparin celor trei dimensiuni, 'ns
diferenierea lor funcional este esenial pentru 'nelegerea sistemic a fenomenelor
psihosociale legate de activitatea de conducere.
Pe )a(a principiului construirii progresive a spaiului operaional, fiecare
categorie de factori poate fi 'm)ogit %i nuanat, fr ca modelul general s fie
afectat. De asemenea, prin intermediul unor cercetri concrete se pot determina
coeficienii de pondere pe care fiecare factor 'l are asupra fenomenului studiat,
pondere care depinde la r.ndul su de o alt serie de factori.
Pornind de la aceste premise teoretice %i metodologice, pre(entm un model al
leadership:ului care s:a dovedit deose)it de eficient 'n activitatea practic de
diagnosticare %i optimi(are a activitii 'n diferite tipuri de microgrupuri- industriale,
militare, studene%ti %a. /4=, =21.
"odelul cuprinde 'n structura sa trei dimensiuni, respectiv trei categorii de
factori cu semnificaii distincte- a1 factori determinani ai stilului de conducere %i ai
relaiilor din c.mpul e+ercitrii autoritii2 )1 factorii stilului de conducere practicat
de lider2 c1 factorii care reflect percepia subiectiv a stilului de conducere de ctre
mem)rii grupului. Fiecare factor poate fi apreciat pe o scal cu cinci valori, 'n funcie
de ponderea sa 'n configurarea fenomenului- 1 O factor cu o pondere redus, foarte
puin semnificativ2 5 O factor cu o pondere foarte mare, e+trem de semnificativ.
/a1 &actorii determinani ai stilului de conducere sunt- 11 e$tragrupai
/modelele socioculturale care structurea( formal sau informal activitatea grupului,
msura investirii liderului cu autoritate %i autonomia care i se acord %.a.12 21
referitori la sarcin /importana acesteia din punct de vedere social, gradul de
structurare, ponderea sa 'n cadrul o)iectivelor generale ale organi(aiei etc.12 31
intragrupali /referitori la natura grupului, personalitatea liderului, competena
profesional a liderului %i a mem)rilor %.a.1. 6stfel-
S puterea poziiei: e+prim gradul de 'nvestire cu autoritate a liderului de
ctre nivelul ierarhic superior %i autonomia pe care o are 'n e+ercitarea puterii
specifice statutului su2
S importana activitii: e+prim responsa)ilitatea care deriv din natura
activitii %i a modului de reali(are a acesteia, 'n conte+tul o)iectivelor generale ale
organi(aiei2
S gradul de structurare a sarcinii: reflect msura 'n care sarcina este
precis definit sau algoritmi(at /'n ca(ul sarcinilor 'nalt structurate1 sau : dimpotriv:
presupune o ela)orare continu a modului de re(olvare, prin iniiativ %i creativitate
personal2
S compoziia grupului: se refer la omogenitatea colectivului din punct
de vedere al v.rstei, se+ului, e+perienei, culturii, statutului social etc.2
235
S tradiia grupului: se refer la gradul de structurare a normelor %i
modelelor organi(atorice, atitudinale %i comportamentale prin intermediul crora
grupul '%i reglea( viaa intern2
S competena profesional a liderului: e+prim capacitatea liderului de a
organi(a activitatea %i de a re(olva pro)lemele tehnice ivite in procesul 'ndeplinirii
sarcinii2
S trsturile temperamental-caracteriale ale liderului: se refer la acele
'nsu%iri generale ale personalitii care marchea( semnificativ %i relativ sta)il
comportamentul liderului 'n cursul e+ercitrii activitii sale /temperament, trsturi
caracteriale dominante, trsturi accentuate ale personalitii, fle+i)ilitatea relaional
etc.1.
/)1 Factorii caracteristici ai stilului de conducere- evidenia( acele
8invariante9 comportamentale %i relaionale ale liderului, specifice unei anumite
situaii de conducere /un anumit grup, anumii factori determinani, o anumit sarcin,
o situaie social dat etc.1. Factorii cei mai semnificativi din aceast categorie sunt
urmtorii-
J autoritarismul: repre(int gradul de concentrare a puterii de ctre lider
%i modalitatea de luare a deci(iilor %i msurilor privind diferite aspecte ale vieii de
grup2
J directivitatea: reflect atitudinea liderului 'n situaiile pro)lematice pe
care le ridic activitatea de reali(are a sarcinii, din punct de vedere al sugestiilor,
indicaiilor tehnice %i soluiile oferite celor implicai nemi<locit 'n activitatea2
J relaiile lider-membrii: e+prim tipul general de relaii informale pe
care liderul le promovea( 'n raporturile sale cu su)alternii2
J orientarea liderului n raport cu problemele grupului: se refer la prioritatea
%i ponderea pe care liderul o acord pro)lemelor %i intereselor organi(aiei 'n raport cu
cele ale grupului %i mem)rilor si, pe fondul necesitii principiale de a armoni(a
am)ele categorii de cerine2
J tehnici personale de conducere a activitii de grup: se refer la
mi<loacele pe care liderul le folose%te 'n coordonarea activitii %i 'ndeplinirea
responsa)ilitilor ce 'i revin.
/c1 Factorii perceperii su)iective a stilului de conducere de ctre mem)rii
grupului-
J statutul sociometric al liderului : e+prim po(iia conductorului 'n structura
sociometric a grupului prin intermediul indicelui statutului sociometric /alegerile %i
respingerile socioafective pe care le suscit liderul printre mem)rii grupului12
J gradul de ncredere n lider: msura 'n care mem)rii 'l creditea( pe
lider 'n ceea ce prive%te capacitatea acestuia de a coordona eficient %i competent
activitatea grupului 'n vederea reali(rii sarcinii sale /competen, asumarea
rspunderii, promptitudine1.
De%i anali(a structurii leadership:ului poate fi mult aprofundat, prin
introducerea %i a altor factori din fiecare categorie, cercetrile e+perimentale au artat
c, 'n forma pre(entat mai sus, modelul are un 'nalt grad de operaionalitate %i
relevan pentru ma<oritatea situaiilor 'nt.lnite 'n practic.
Corelaiile 'nt.lnite 'ntre factorii determinani, factorii caracteristici ai stilului
de conducere %i cei ai perceperii su)iective a liderului sunt de cele mai multe ori
deose)it de pregnante.
23&
6stfel, s:a constatat c puterea po(iiei determin 'n mare msur
autoritarismul, o autonomie redus 'n e+ercitarea autoritii determin.nd un
autoritarism redus, 'n timp ce un 'nalt grad de autonomie %i putere a po(iiei
accentuea( semnificativ autoritarismul.
# importan deose)it a activitii desf%urate impune un grad mai 'nalt de
directivitate, mai ales dac sarcina este %i sla) structurat, situaie 'n care liderul este
)ine perceput, chiar dac manifest un autoritarism care 'n alte condiii ar fi de(agreat
de mem)rii grupului2 simetric, o sarcin neimportant %i )ine structurat face
inaccepta)il un stil de conducere autoritar %i directiv, care apare ca a)u(iv %i ar)itrar,
fr <ustificri de ordin funcional.
Competena profesional corelea( po(itiv cu directivitatea, liderii
incompeteni fiind de regul nondirectivi, cu relaii distante fa de mem)rii grupului
%i cu o atitudine autoritar %i rigid, adoptat ca modalitate de mascare a
incapacitilor profesionale %i sociale. Cei mai contestai %i impopulari lideri sunt cei
incompeteni, autoritari %i nondirectivi, care practic 8distanarea statutar9 fa de
su)alterni ca mi<loc de pseudovalori(are.
Un grup omogen %i cu trsturi socioprofesionale de acela%i ordin cu cele ale
liderului solicit relaii apropiate %i informale 'ntre lider %i mem)rii grupului, atitudine
total contraindicat atunci c.nd grupul este neomogen, cu o mare distan social
lider:mem)ri. Brupul mi+t, format din )r)ai %i femei solicit o atitudinea mult mai
atent a liderului, 'n ceea ce prive%te voca)ularul %i modul de comportare, dec.t 'n
situaia unui grup omogen din acest punct de vedere.
Un grup cu o tradiie 'ndelungat solicit un stil de conducere atent ela)orat %i
permisiv, 'n special 'n ceea ce prive%te modelele comportamentale 8consacrate9, ceea
ce 'n ca(ul unor grupuri recent constituite nu se impune, oferind un mai mare spaiu
de mi%care iniiativelor liderului 'n orientarea general a vieii de grup.
!ipul temperamental al liderului '%i pune puternic amprenta asupra stilului
comportamental al acestuia, colericii fiind din acest punct de vedere plasa li 'n
opo(iie cu flegmaticii. Un comportament mult prea vulcanic, energic %i neuniform
este greu de acceptat, 'n raport cu un comportament de conducere constant %i
previ(i)il, desf%urat cu o dinamic moderat.
*n ceea ce prive%te factorii perceperii su)iective, statutul sociometric %i gradul
de 'ncredere 'n lider, ace%tia se afl 'ntr:un raport de complementaritate- unii lideri
'nt.lnii 'n situaii concrete au un statut socioafectiv foarte 'nalt, fiind chiar iu)ii de
su)alterni datorit relaiilor apropiate pe care le promovea(, a prote<rii intereselor
grupului %i a tehnicilor personale de conducere, fr ca 'n mod necesar ace%tia s se
)ucure de o 'ncredere profesional din partea su)alternilor2 frecvent, 'n aceste ca(uri
grupul promovea( un 8specialist tehnic al sarcinii9, care preia funciile re(olutive ale
liderului, ace%tia devenind astfel Qspecialist 'n pro)leme socioafective9. *n alte ca(uri,
liderii de(agreai, cu un statut socioafectiv redus, se pot )ucura de un mare grad de
'ncredere, datorit deose)itelor capaciti profesionale dovedite 'n situaii dificile %i
o)iectivitii reci de care dau dovad 'n 'mpre<urri comple+e2 'n acest ca(, grupul va
promova complementar un lider informal, av.nd ca funcie specific satisfacerea
tre)uinelor afective ale mem)rilor. Prin determinarea e+perimental o valorilor
specifice fiecrui factor se poate ela)ora profilul leadership:ului, av.nd o remarca)il
valoare diagnostic %i prognostic privind multe dintre fenomenele psihosociale
manifestate 'n cadrul vieii de grup- climat necorespun(tor, performane reduse, grad
de conflictualitate ridicat, coe(iune redus etc.
)unciile liderului se manifest pe dou direcii principale, indiferent de tipul
grupului pe care 'l conduce /1302 1&=2 220 %.a.1-
23?
/11 Direcia socio-operatorie, prin care se asigur coordonarea tehnic a
activitii de reali(are a sarcinilor %i de 'ndeplinire a o)iectivelor cone+e legate de
aceasta- asigurarea tehnico:material, meninerea relaiilor cu alte grupuri cone+e,
planificarea %i controlul procesului tehnologic, facilitarea re(olvrii situaiilor tehnice
pro)lematice, fi+area rolurilor mem)rilor grupului %.a.
/21 Direclia socio-afectiv, care const 'n meninerea relaiilor interpersonale
po(itive, crearea unui climat psihosocial favora)il, facilitarea contactelor afective
informale, stimularea %i motivarea mem)rilor grupului 'n scopul o)inerii unor
performane superioare, re(olvarea unor pro)leme personale etc.
Climatul psihosocial de grup
Unul dintre cele mai semnificative fenomene care reflect %i sinteti(ea(
aspectele eseniale ale vieii de grup este climatul psihosocial. 7a acest nivel 'nt.lnim
'ntr:o form sintetic ansam)lul tririlor su)iective ale mem)rilor grupului generate 'n
conte+tul o)iectiv al vieii de grup, fenomenul re(ultat din aceast integrare av.nd
comple+e funcii reglatorii.
0pre deose)ire de conceptul 8stil de conducere9, care a generat numeroase
cercetri cu caracter operaional care au vi(at pre(entarea analitic a structurii sale, 'n
ca(ul climatului psihosocial situaia este cu totul alta- de%i acest concept are o larg
circulaie 'n psihosociologie, semnificaia sa este destul de vag, nee+plicit %i cu o
puternic 'ncrctur intuitiv. *n literatura de specialitate se utili(ea( destul de
frecvent termenii de climat, atmosfer i moralul grupului cu o semnificaie cvasi:
echivalent, ceea ce mre%te %i mai mult am)iguitatea conceptual %i metodologic
/ 4=, 1031.
3rebuie subliniat faptul c este necesar o distincie clar ntre climat, atmosfer i
moral, acestea reflect#nd aspecte psihosociale diferite ale vieii de grup, aflate ns ntr-o
str#ns legtur.
$eferitor la cli2atul 1sihosocial, literatura de specialitate ofer c.teva dintre
caracteristicile eseniale ale fenomenului, acestea put.nd fi folosite 'n demersul
operaionali(rii conceptului
/a1 *n primul r.nd, se remarc caracterul sintetic al climatului, 'n sensul c
repre(int o re(ultant a unui ansam)lu de factori interni %i e+terni, o)iectivi %i
su)iectivi. *n acest sens, I& C.it"o2 define%te climatul psihosocial ca 8o atitudine
colectiv a grupului fa de totalitatea mediului profesional, atitudine determinat de
interaciunea tuturor factorilor o)iectivi %i su)iectivi /tehnicomateriali, sociali %i
psihologici1 care acionea( la locul de munc9 . Caracterul sintetic %i glo)al a fost
su)liniat %i de ali cercettori, fr a se reu%i evidenierea unui criteriu generat dup
care se poate sta)ili 'n ce msur un anumit factor particip sau nu la generarea
climatului 'ntr:un anumit grup . Cercetrile noastre nu 'ndreptesc generali(area de
mai sus- dintre toi factorii care acionea( asupra grupului 'ntr:o situaie dat, numai
aceia care au semnificaie pentru grupul 'n cau( 'ndeplinesc rolul de factori
determinani ai climatului psihosocial2 factorii neutri nu intr 'n aceast categorie, de%i
pot avea un caracter activ, influen.nd unele aspecte ale vieii de grup.
/)1 # alt caracteristic a climatului psihosocial const 'n relativa sa
stabilitate i independen n raport cu factorii care l-au generat. Un anumit tip de
climat nu se de(volt imediat dup declan%area aciunii unor factori determinani,
dup cum nici nu se modific foarte u%or 'n ca(ul variaiei sau dispariiei de scurt
durat a unora dintre ace%ti factori. 0e poate spune c fenomenul manifest o anumit
inerie, calitate care face posi)il e+plicarea funciei reglatorii %i compensatorii pe
23=
care o 'ndepline%te climatul 'n dinamica microgrupurilor sociale. Faptul c sta)ilitatea
este recunoscut ca o caracteristic a climatului re(ult %i din aceea c ma<oritatea
autorilor definesc acest fenomen ca o 8atitudine colectiv9 a grupului 'n raport cu
mediul su. Dup cum se %tie, atitudinea repre(int o tendin dob#ndit i relativ
stabil a unui su)iect de a reaciona la o situaie dat.
/c1 Climatul psihosocial are un caracter generalizat la nivelul grupului
respectiv, chiar dac atitudinea unora dintre mem)rii grupului fa/ de unele aspecte
ale vieii de grup poate fi diferit. 6cest aspect ne determin s definim Climatul mai
degra) ca o 8dispo(iie9 sau o 8stare psihic colectiv9 dec.t ca o 8atitudinea
colectiv9, modalitate de definire care implic mari dificulti teoretice 'n anali(a %i
interpretarea relaiilor dintre sistemele atitudinale propriu:(ise ale mem)rilor grupului
%i Climatul psihosocial de grup, care , frecvent , conine ca elemente generative chiar
respectivele sisteme atitudinale.
!e"iniie
0inteti(.nd cele e+puse mai sus, vom defini climatul psihosocial ca un nivel
superior de integrare a factorilor interni i e$terni, obiectivi i subiectivi care au
semnificaie pentru grup i care genereaz o dispoziie psihic relativ stabil i
generalizat la nivelul membrilor grupului.
Factorii care contri)uie la formarea climatului pot fi- a1 fizico-materiali
/condiiile fi(ice %i materiale 'n care grupul '%i desf%oar activitatea12 )1 sociali /care
/in de cadrele sociale generale, de caracteristicile sistemelor economice, politice sau
<uridice care au impact asupra grupului ca 'ntreg, cel mai frecvent prin intermediul
mediului instituional sau organi(aional cruia 'i aparine grupul12c1 psihosociali
/re(ultai din interaciunea mem)rilor grupului sau dintre ace%tia %i alte persoane sau
grupuri din e+terior12 d1 psihici /const.nd din caracteristicile psihoindividuale ale
mem)rilor manifestate 'n conte+tul vieii %i activitii de grup1. 6ciunea acestor
factori este cel mai adesea real, 'ns poate fi %i numai invocat ca iminent. *n toate
ca(urile, este necesar ca ace%ti factori s capete semnificaie pentru viaa de grup
pentru a deveni factori generativi ai climatului. !otodat, tre)uie s e+iste
circumstane relativ sta)ili(ate pe fondul crora s se de(volte un anumit climat
psihosocial.
!e"iniie
$tmos"era psihosocial repre(int aspectele tran(itorii ale climatului-
pe fondul aceluia%i climat : care se pstrea( relativ sta)il at.ta timp c.t
factorii si determinani nu se modific 'n mod esenial, sau nu capt alt
semnifica/ie pentru grup : pot aprea diferite 8nuane9 ale dispo(iiilor afective ale
mem)rilor, legate de anumite circumstane sau evenimente aleatorii ivite 'n viaa de
grup. 6stfel, ia na%tere o anumit atmosfer, legat nemi<locit de respectivele
'mpre<urri %i care dispare odat cu acestea. Chiar pe fondul unui climat deose)it
defavora)il pot aprea momente de disensiune sau conflict, situaie 'n care se creea(
o atmosfer 'ncrcat %i tensionat, care dispare odat cu eliminarea factorului
pertur)ator. Climatul po(itiv constituie 'n acest ca( un factor esenial care contri)uie
la re(olvarea sau dep%irea strilor conflictuale, ace%tia rm.n.nd 'n continuare un
element sta)il %i de fond al vieii de grup. *n acest ca( ar fi gre%it s se cread c s:a
modificat Climatul psihosocial, fiind vor)a numai de o dispo(iie afectiv pasager,
legat de atmosfera con<unctural din cadrul grupului. !re)uie remarcat c persistena
23>
unor factori disfuncionali care generea( o atmosfer nefavora)il, poate conduce 'n
ultim instan la modificarea climatului de grup- 'n acest ca(, grupul nu posed sau
nu gse%te modelele comportamentale capa)ile s conduc la dep%irea situaiei
disfuncionale, modificarea climatului e+prim.nd ruperea 8echili)rului cvasistaionar9
e+istent 'n grup 'nainte de apariia situaiei de cri(.
!e"iniie
,oralul e+prim 'ncrederea mem)rilor 'n capacitatea grupului de a re(olva la
un anumit standard sarcinile %i pro)lemele cu care se confrunt %i de a surmonta
dificultile ivite 'n cale. *ncredere care are o important component cognitiv %i de
e+perien consumat, pe l.ng o component afectiv, derivat a coe(iunii grupale, a
climatului psihosocial %i a relaiilor lider:mem)ri.
)actorii determinani ai climatului psihosocial , a%a cum au fost identificai 'n
urma unor cercetri pe diferite categorii de grupuri, pot fi structurai pe %ase
dimensiuni- dimensiunea socioafectiv, motivaional:atitudinal, cognitiva+iologic,
instrumental:e+ecutiv, proiectiv:anticipativ %i structural /4?, 1031.
!i2e#siu#ile cli2atului se afl 'ntr:un raport de intercondiionare, fiecare
conin.nd mai muli factori, dintre care cei mai importani sunt urmtorii-
/a1 .imensiunea socioafectiv conine factori care se refer la urmtoarele
aspecte ale vieii de grup- relaiile de simpatie, antipatie sau indiferen dintre
mem)rii grupului2 e+istena su)grupurilor /8clici9 sau 8)isericule91 ca urmare a
scindrii grupului 'n plan funcional %i afectiv2 gradul de acceptareAinacceptare
afectiv a liderului, e+istena unui lider informal %i relaiile dintre cei doi2 ade(iunea
afectiv a mem)rilor fa de grup ca 'ntreg /msura identificrii afective cu grupul1.
/)1 .imensiunea motivaional-atitudinal include- tipul de atitudini
interpersonale /respect, consideraie, apreciere etc.12 atitudinea fa de grup %i fa de
activitatea pe care o desf%oar2 gradul de congruen a intereselor %i tre)uinelor
mem)rilor grupului, compati)ilitatea acestora cu o)iectivele generale ale grupului2
gradul de satisfacieAinsatisfacie etc.
/c1 .imensiunea cognitiv-a$iologic cuprinde aspecte referitoare la-
comunicarea interpersonal /indicele de centralitate a reelei, forma de reali(are,
indicele de 8)ilateralitate9 etc12 gradul de cunoa%tere interpersonal2 gradul de
convergen %i compati)ilitate a opiniilor, convingerilor %i concepiilor tematice ale
mem)rilor grupului2 gradul de ela)orare %i modul de funcionare a normelor de grup2
nivelul de constituire a tradiiilor %i modelelor comportamental:atitudinale.
/d1 .imensiunea instrumental-e$ecutiv include factori care reflect condiiile
%i mi<loacele de reali(are a sarcinii- natura relaiilor funcionale dintre mem)rii
grupului2 modul de ierarhi(are a funciilor 'n grup2 gradul de coparticipare la
reali(area sarcinii2 spaiul de iniiativ %i afirmare personal 'n plan profesional2 stilul
de conducere %i competena liderului formal2 condiiile o)iective 'n care se desf%oar
activitatea2 coordonarea e+tern a grupului pe linia reali(rii sarcinii2 gradul de
8'ncrcare9 a mem)rilor /solicitarea fi(ic %i intelectual12 conflictele intra: %i
intergrupale generate 'n conte+tul activitii grupului.
/e1 .imensiunea structural reflect- v.rsta medie a mem)rilor2 gradul de
omogenitate /statut social, nivel de cultur general, mediul de provenien, v.rst
%.a.12 raportul numeric dintre )r)ai %i femei.
/f1 .imensiunea proiectiv-anticipativ se refer la- perspectivele sociale %i
profesionale ale grupului %i :implicit: ale mem)rilor si2 e+istena unor stri de
240
incertitudine privind situaia viitoare a organi(aiei sau grupului2 anticiparea
re(ultatelor ce pot fi o)inute 'ntr:un conte+t pro)lematica unitatea de voin a
mem)rilor 'n raport cu o)iectivele urmrite /coe(iunea funcional a grupului1.
Dimensiunea proiectiv:anticipativ reflect 'ntr:un mod semnificativ moralul
grupului, care are o influen aprecia)il asupra capacitii de mo)ili(are a resurselor
psihofi(ice ale mem)rilor 'n vederea reali(rii sarcinilor %i pro)lemelor cu care se
confrunt.
!eterminarea pro"ilului climatului psihosocial de grup. Cercetrile
e+perimentale e+tensive au evideniat diferene sensi)ile 'n ceea ce prive%te ponderea
anumitor categorii de factori 'n producerea climatului de grup. 6ceste diferene de
ponderi sunt determinate de o serie de factori care reflect- a1 tipul grupului /%colar,
de munc, studenesc, militar etc.12 )1 gradul de maturizare atins de acesta /timpul
scurs de la constituire %i nivelul de integrare reciproc a mem)rilor12 c1 natura
sarcinii ce tre)uie reali(at %.a. /4=, 1101.
*n consecin, prin determinarea ponderii factorilor determinani 'n cadrul unui anumit
grup se poate ela)ora profilul climatului psihosocial, instrument de mare
eficien diagnostic %i prognostic privind dinamica proceselor %i fenomenelor
de grup.
Pentru determinarea profilului de climat s:a folosit urmtoarea 2etod/& *n
prima fa(, mem)rilor unor grupuri de diferite tipuri /%colare, industriale %i
studene%ti1 le:a fost pre(entat 'ntr:un mod intuitiv noiunea de climat psihosocial de
grup, valoarea general a acestuia /po(itiv sau negativ1 %i faptul c fenomenul este
generat de o serie de factori interni %i e+terni. *n a doua fa( s:a cerut ca fiecare
mem)ru s aprecie(e pe o scal cu %apte valori climatul e+istent 'n grupul din care fac
parte /:3, :2, :1, 0, X1, X2, X31, dup care s enumere cau(ele care generat respectivul
climat2 dup enumerarea tuturor cau(elor, li s:a cerut s acorde o pondere /de la 1 la
51 fiecrei cau(e, dup importana pe care respectiva cau( a avut:o la generarea
climatului a%a cum a fost apreciat anterior. *n a treia fa( s:a procedat la o anali( de
coninut a rspunsurilor, gruparea lor 'n cele %ase categorii pre(entate anterior, %i
calcularea ponderii statistice pe care fiecare categorie de factori o are 'n determinarea
climatului 'n acel grup, precum %i 'n r.ndul grupurilor de un anumit tip. 6stfel, sa
putut determina at.t profilul climatului, specific pentru grupurile %colare, industriale,
studene%ti, militare %.a., c.t %i profilul climatului unui anumit grup2 prin compararea
profilului particular al unui grup cu profilul general, specific tipului de grup cruia 'i
aparine, s:a putut face o anali( diagnostic de mare finee privind gradul de
structurare a grupului, e+istena unor disfuncionaliti etc. /442 4=1.
*n urma acestor cercetri, s:a constatat c fiecare tip de grup are un profil
specific al climatului, dat de ponderea diferitelor categorii de factori determinativi.
6stfel, 'n cadrul grupurilor %colare ponderea factorilor socioafectivi este relativ mare
'n determinarea climatului, 'n cadrul grupurilor studene%ti dominanta se deplasea( 'n
(ona factorilor atitudinali %i cognitiva+iologici, 'n timp ce 'n ca(ul grupurilor
industriale ponderea dominant o dein factorii instrumental:e+ecutivi /v.
graficu1?.11.
Dac acceptm c aceste tipuri de grupuri repre(int 'n plan ontogenetic etape
progresive %i consecutive 'n ceea ce prive%te integrarea %i participarea social a
individului, se constat c 8maturi(area social9 a grupurilor se e+prim : la acest
nivel de anali( : printr:o deplasare a accentului de la factorii afectivi spre cei
atitudinali, cognitivi, a+iologici, instrumentali %i e+ecutivi.
241
Fa de aceste profiluri tipice, profilul real al unui anumit grup reflect gradul
de maturi(are psihosocial a mem)rilor, dar %i msura 'n care grupul s:a constituit ca
un sistem centrat pe reali(area sarcinii, pe satisfacerea tre)uinelor personale ale
mem)rilor sau pe pro)leme in.nd de evoluia grupului ca 'ntreg.
*n ceea ce prive%te g"adul de co#stitui"e a g"u1u"ilo", se constat c 'n ca(ul
colectivelor recent formate, factorii socioafectivi au o pondere mai mare 'n
determinarea climatului, indiferent de tipul grupului, evoluiile ulterioare conduc.nd
la accentuarea ponderii acelor categorii de factori care <oac rolul cel mai important 'n
desf%urarea activitilor de grup- a celor cognitiv:a+iologici, 'n ca(ul grupurilor
studene%ti, sau a celor instrumental:e+ecutivi, 'n ca(ul celor industriale.
$einei - Hste deose)it de important faptul c prin constituirea
climatului psihosocial, cu influenele sale ma<ore asupra tuturor sistemelor relaionale,
se reali(ea( un mecanism de autocorecie de tip feed:)acJ. *ntr:adevr, prin faptul c
prin climat se e+prim sintetic calitile structurale, funcionale %i umane ale grupului,
o tonalitate negativ a acestuia va semnali(a totdeauna e+istena unor
disfuncionaliti interne sau e+terne2 'n consecin, se semnali(ea( implicit e+istena
unei pro)leme, a unei situaii conflictuale sau a unei inadecvri de orice natur, ceea
ce va genera o tensiune 'n sensul re(olvrii acestor situaii negative. Deci, climatul
psihosocial apare ca un indicator sintetic asupra 8strii de sntateQ a unui microgrup
care acionea( 'n anumite condiii sociale.
De asemenea, se constat e+istena unor relaii de cau(alitate circular 'ntre
procesele psihosociale de grup, climat %i performan. $elaiile psihosociale
necorespun(toare creea( un climat nefavora)il, am)ele conduc.nd la performane
sc(ute2 fapt ce afectea( %i mai mult climatul, respectiv calitatea relaiilor umane
%.a.m.d.2 ruperea cercului vicios este condiia ie%irii din cri(.
Con"lictele de grup
Desf%urarea activitilor de reali(are a sarcinii, precum %i a relaiilor intra: %i
intergrupale conduc frecvent la apariia unor fenomene conflictuale.
!e3i#i)ie 0i 1"eci./"i co#ce1tuale
Prin conflict se 'nelege o form de opo(iie dintre persoane sau grupuri,
derivat din incompati)ilitatea real sau perceput dintre scopurile, valorile, normele
sau motivaiile prilor. *n acest cadru conceptual, situaia conflictual este definit ca
acel conte+t interpersonal, grupal, organi(aional sau sociocultural 'n care se produce
opo(iia dintre dou sau mai multe pri. 0ituaia conflictual se poate pre(enta ca
simpl potenialitate, 'n care prile resimt starea tensional generat de
incompati)ilitile percepute : fr ca acest fapt s se o)iective(e 'ntr:o form
specific de comportament2 sau se poate pre(enta ca un conflict deschis : 'n care
confruntarea se o)iectivea( 'n plan atitudinal, comportamental %i acional, prile
disput.ndu:%i activ interesele /v. 1102 20&, 2201.
*n funcie de cau(ele generatoare %i cursul pe care 'l poate lua re(olvarea lor,
conflictele pot fi- a1 constructive : c.nd conduc 'n final la clarificri, la eliminarea
unor disfuncionaliti de cunoa%tere, comunicare sau interpretare2 'n urma dep%irii
242
acestor tipuri de confruntri grupul c.%tig 'n coeren %i echili)ru, do).ndind astfel o
mai mare funcionalitate %i capacitate re(olutiv sau adaptativ2 )1 distructive : atunci
c.nd e+ist incompati)iliti ireducti)ile 'ntre pri, sau nu e+ist condiii o)iective
sau su)iective pentru gsirea unor soluii de compromis, ceea ce conduce la
escaladarea conflictului, precum %i la deteriorarea climatului psihosocial %i la crearea
de noi disfuncionaliti %i : 'n final : la o posi)il de(integrare a grupului.
Conflictele se pot desf%ura 'ntre persoane /mem)ri ai aceluia%i grup sau a
unor grupuri diferite1, 'ntre persoane %i grup ca 'ntreg, 'ntre grupuri sau 'ntre
organi(aii %i grupuri sociale. Cau(ele cele mai frecvente ale conflictelor din interiorul
microgrupurilor pot fi grupate 'n urmtoarele categorii-
S Conflicte de interese, atunci c.nd atingerea scopului uneia dintre pri
afectea( reali(area scopului celeilalte pri.
S Competiii pentru ocuparea diferitelor po(iii /statute1 'n cadrul
grupului, sau pentru o)inerea de noi atri)uii sau privilegii statutare.
S Disfuncionaliti organi(atorice sau tehnice aprute 'n cursul
activitii de re(olvare a sarcinilor specifice sau a altor activiti cone+e.
S Diferene semnificative 'n planul cunoa%terii unor aspecte legate de
viaa de grup sau de activitatea tehnic de re(olvare a sarcinilor.
S Dificulti sau )loca<e de comunicare 'ntre pri, ceea ce conduce la
desincroni(ri, ne'nelegeri sau percepii gre%ite ale situaiilor, penurie informaional
pentru una dintre pri %.a.
S 5ncompati)iliti persoane de ordin temperamental, caracterial sau aptitudinal
care generea( asperiti interpersonale.
S 6ciuni, deci(ii sau influene inadecvate ale liderului, sau ale altor mem)ri
semnificativi 'n ceea ce prive%te activitatea de re(olvare a. sarcinilor sau alte aspecte
ale vieii de grup.
S 5ncompati)iliti 'n planul valorilor %i convingerilor ideologice,
politice, religioase sau morale, 'ntre planul normelor de grup %i comportamentele unor
mem)ri sau grupuri.
Per"ormana grupului
$eali(area sarcinii repre(int principala funcie constitutiv a microgrupurilor,
de 'ndeplinirea acesteia depin(.nd %i reali(area celorlalte funcii specifice-
satisfacerea difereniat a tre)uinelor mem)rilor %i meninerea grupului ca sistem.
Din acest punct de vedere, performana referitoare la 'ndeplinirea sarcinii constituie
nu numai un indicator de eficien social a grupului, ci %i un parametru cu un 'nalt
grad de o)iectivitate care ne furni(ea( informaii indirecte privind desf%urarea
proceselor psihosociale din cadrul grupului, gradul de integrare a mem)rilor 'n cadrul
microsistemului social, precum %i racordarea acesteia la e+igenele mediului social
e+tern.
Performana este funcie de o serie de factori individuali, psihosociali %i socio:
organi(atorici, dintre care amintim- particularitile psihofi(ice ale mem)rilor, nivelul
lor de pregtire profesional, e+periena de care dispun %i motivaiile de care sunt
animai2 compo(iia %i gradul de structurare a grupului, e+periena acumulat 'n
activiti comune, calitatea leadership:ului, climatul psihosocial e+istent 'n grup,
funcionalitatea relaiilor interpersonale dintre mem)ri %i gradul de congruen a
structurilor psihosociale de grup2 natura sarcinii, gradul de structurare a acesteia,
e+periena social do).ndit 'n respectivul domeniu de activitate %i mi<loacele
materiale %i tehnice de care dispune grupul2 influena organi(aiei sau instituiei
243
sociale asupra grupului, relaiile dintre grupurile aceleia%i organi(aii, modul general
de control asupra activitii %i recompensele sociale acordate pentru activitatea
depus, climatul social general %.a.
Performana se refer %i la capacitatea grupului de a:%i re(olva pro)lemele
tehnice %i cele socio:umane, dar %i la nivelul de creativitate pe care 'l generea(
grupul ca 'ntreg. De altfel, putem aprecia c prin nivelul de creativitate care 'i este
specific, grupul '%i relev 'n modul cel mai semnificativ calitatea sa de sistem
psihosocial, cu importante funcii formative asupra mem)rilor si.
Pentru evaluarea acestei dimensiunii a activitii grupului se pot utili(a o serie
de indicatori, dintre care cei mai semnificativi sunt urmtorii-
0ficacitatea: repre(int gradul 'n care grupul '%i 'ndepline%te sarcina,
indiferent de QcostulQ reali(rii %i indiferent de termenii de comparaie
pe care 'i pot oferi alte grupuri cu sarcini similare. 5ndicatorul este
important pentru evaluarea capacitii grupului de a:%i reali(a
necondiionat sarcina.
0ficiena : constituie un indicator mai fin, 'n sensul c evaluea(
raportul dintre eficacitate %i costuri. Desf%urarea unor activiti
eficiente presupune alegerea unei ci optimale 'n procesul reali(rii
sarcinii grupului, 'n acest ca( termenii de comparaie social av.nd o
importan prioritar.
1roductivitatea: e+prim eficacitatea grupului raportat la unitatea de
timp2 altfel spus, productivitatea repre(int timpul cheltuit pentru
reali(area sarcinii activitii.
1erformana repre(int re(ultatele activitii raportate la un etalon, de
regul cel oferit de media re(ultatelor o)inute de grupurile care
desf%oar sau au desf%urat activiti similare2 uneori se pot lua ca
termeni de referin chiar re(ultatele aceluia%i grup o)inute 'n
momente diferite ale evoluiei sale. Performana constituie un concept
mai cuprin(tor, 'n sensul c se poate referi la oricare dintre aspectele
activitii de grup, put.nd reflecta at.t dimensiunile cantitative, c.t %i
cele calitative ale o)iectivelor activitii %i ale vieii de grup.
6..inamica grupului ca instrument de aciune psihosocial
Pe direcia deschis de %coala psihologiei dinamice iniiat de ;& Le:i#4
grupul poate fi 'neles %i interpretat ca un verita)il instrument de intervenie, formare
%i optimi(are a comunitilor, a relaiilor umane din cadrul acestora, dar %i a
persoanelor implicate 'n reeaua interaciunilor de grup.
Dup cu se %tie, prin dinamic Le:2 desemna totalitatea schim)rilor
adaptative care se produc 'n structura de ansam)lu a unui grup, ca urmare a unor
schim)ri survenite 'ntr:o poate oarecare a respectivului grup /1&4, 31>1. Cu alte
cuvinte, %i a%a cum s:a demonstrat 'n cadrul acestui capitol, conduita grupului este
str.ns condiionat de sistemul proceselor %i for<elor care acionea( 'n s.nul su.
Brupul constituie un c.mp dinamic, a crei organi(are, unitate %i funcionalitate se
)a(ea( pe interdependena mem)rilor, care suport la r.ndul lor toate efectele
acestora. 6cest fapt deschide calea utili(rii grupului ca sistem de formare %i
schim)are psihosocial.
Pe aceast direcie teoretic %i practic %i:au adus contri)uia o serie de
psihologi, psihiatrii %i sociologi. 6stfel, Mo"e#o de(volt tehnica psihodramei 'n care,
244
de%i accentul este pus pe raporturile interpersonale, grupul ad:hoc constituit repre(int
totu%i cadrul necesar re(olvrii pro)lemelor psihice ale pacienilor.
Bio# 0i Ta,istoc9 de(volt la r.ndul lor o tehnic complementar de utili(are
a grupului ca instrument terapeutic, contri)uind astfel decisiv la fundamentarea teoriei
%i practicii training-group-ului. Hra o tehnic a grupului fr lider, utili(at cu succes
'n tratarea unor nevro(e de r()oi, iar ulterior pentru dep%irea unor conflicte psihice
cu efecte desta)ili(atoare pentru conduita pacienilor, dar %i a unor grupuri 8naturaleQ.
Li11itt4 Le:2 0i 7hite introduc ulterior un nou element 'n ecuaia dinamicii
grupurilor, %i anume leadership-ul, respectiv stilul de conducere. 6cest factor sa
dovedit a avea o influen cov.r%itoare asupra proceselor %i fenomenelor psihosociale
de grup, put.nd G folosit cu deose)it succes pentru a le da o anumit orientare, 'n
concordan cu scopurile 8terapeutului9.
7a r.ndul ei, psihanali(a a influenat puternic cercetrile 'n acest domeniu,
prin contri)uiile remarca)ile ale lui Roge"s4 A#.ieu4 Eliott4 ;aes4 Foul9es4 M&
;lei# %.a. Pe aceast direcie, se pune 'n eviden du)la dimensiune a vieii de grup
/fantasmatic %i sim)olic1, precum %i fenomenele de 8re(onane incon%tiente9 dintre
mem)rii unui grup.
Utili(.nd poate tehnicile derivate din seria de cercetri menionate, continuate
ulterior cu o deose)it intensitate, interveniile optimi(atoare 'n cadrul
microgrupurilor pot vi(a at.t fenomenele %i procesele principale care contri)uie la
reali(area unor performane profesionale %i sociale superioare, c.t %i armoni(area
relaiilor interpersonale %i re(olvarea pro)lemelor sau cri(elor psihosociale
individuale. 6stfel, se pot ela)ora strategii de optimi(are a climatului psihosocial, a
stilului de conducere sau a sistemului relaional %i funcional din cadrul grupului /v.
4=, 1&> %i cap. @551.
A#t"e+/"i 0i e8e"ci)ii
1. Care sunt principalele tipuri de formaiuni sociale %i prin ce se
deose)esc 'ntre eleK
2. Definii microgrupurile.
3. Care sunt modelele teoretice ale dinamicii grupurilorK
4. Prin ce se particulari(ea( grupurile.
5. H+plicai dinamica %i funciile psihosociale ale microgrupurilor.
&. *n ce const structura socioprofesional a grupuluiK
?. Care sunt funciile comunicrii 'n cadrul grupurilor socialeK
=. Ce reete de comunicare cunoa%teiK
>. Care sunt principalele fenomene psihosociale de grupK
10. Ce se 'nelege prin leadershipK
11. Care sunt stilurile de conducereK
245
P"elege"ea H
O"ga#i.a)iile
Introducere
6ceast a doua prelegere asigur o )a( pentru 'nelegerea
pro)lematicii organi(aiilor, ca sisteme psihosociale, a caracteri(rii,
clasificrii organi(aiilor, a teoriilor privind natura organi(aiilor, funciile
psihosociale ale organi(aiilor.
Obiective
7a sf.r%itul acestei prelegeri, studentul va putea -
- s ai) o 'nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro)lematicii
organi(aiilor %i a specificului a)ordrii psihosociologice a acestora2
- s do).ndeasc a)ilitatea de a folosi din punct de vedere teoretic
concepte %i raionamente ce in de psihologia social pentru tematica specificat 2
- s corele(e dimensiunile teoretice cu cele practice ale psihologiei
sociale2
24&
Coninut i tematizare
1.!rganizaiile ca sisteme psihosociale.
Conservarea %i evoluia sistemelor sociale la toate nivelurile %i 'n toate
compartimentele vieii comunitare implic e+istena unor structuri funcionale care, pe
de o poate, s o)iective(e imperativele a+iologice, normative %i teleologice ale
instituiilor sociale /politice, economice, <uridice, religioase, educaionale, culturale1
%i, pe de alt poate, s asigure integrarea %i antrenarea persoanelor %i grupurilor 'n
activitile care s conduc la reali(area o)iectivelor respectivelor instituii. 6ceste
funcii comple+e revin organi(aiilor, care sunt forme concrete de interaciune
sistematic a mem)rilor %i grupurilor unei comuniti, 'n vederea reali(rii
o)iectivelor generale ale instituiilor sociale crora le aparin, sau ale o)iectivelor care
deriv din interesele convergente ale mem)rilor care le compun.
!e3i#i"e4 ca"acte"i.a"e ge#e"al/4 clasi3ica"e
#rgani(aiile repre(int u#a di#t"e co21o#e#tele st"uctu"ale 0i
3u#c)io#ale ese#)iale ale siste2elo" sociale4 prin care se asigur
racordarea intereselor sociale generale cu cele ale diferitelor tipuri de
grupuri %i persoane.
7a nivelul organi(aiilor se fi+ea( o+iecti,ele co#c"ete prin care se
asigur funcionarea sistemului social glo)al, dar care corespund %i
intereselor mem)rilor care le compun2 aceste interese pot fi materiale sau
spirituale, directe sau indirecte, e$plicite sau implicite, imediate sau de
perspectiv, de natur economic, politic, educaional, moral,
religioas, cultural, de aprare etc.
!otodat, la nivelul respectivelor organi(aii se ela)orea( st"ategiile care
s asigure reali(area o)iectivelor, sistemele de planificare, coordonare %i
control ale activitilor desf%urate, normele care reglea( interaciunile
dintre mem)ri %i statutul acestora, criteriile de eficien %i modelele care
'ntruchipea( valorile promovate de organi(aie.
Conceptul de organizaie poate fi a)ordat %i definit din mai multe perspective
cu sensuri complementare, acestea fiind totodat %i direciile principale de a)ordare a
oricrui sistem social-
a1 dimensiunea logic-principial, care relev regulile de raionalitate
care fundamentea( activitile sistematice ale colectivitilor
umane2
24?
)1 dimensiunea funcional-procesual, care reflect dinamica
desf%urrii 'n timp a sistemului de interaciuni prin intermediul
crora organi(aiile se formea(, se de(volt %i se manifest activ
'n viaa social2
c1 dimensiunea structural-obiectual, care e+prim sistemul concret
%i sta)il de interaciuni dintre elemente ansam)lului /persoane,
grupuri1.
/a1 # prim dimensiune a fenomenului organi(aional const dintr:un set de
teorii, principii, norme, modele %i reguli care fundamentea( din punct de vedere logic
%i formal constituirea %i funcionarea organi(aiilor. Pe )a(a acestor principii de
raionalitate /sau principii organi(aionale : 'ntr:o alt terminologie1 oamenii
interacionea( 'ntr:un mod sistematic %i coerent, reali(.nd fi$area, planificarea,
coordonarea i finalizarea activitilor care s le asigure e+istena material %i
spiritual, individual %i colectiv, 'n termeni de necesiti actuale sau de perspectiv.
Cadrele formal:principiale ale unei organi(aii sunt formulate totdeauna 'n mod
e+plicit su) form de statute, regulamente, norme de funcionare %.a., acceptate e+pres
de mem)rii acesteia2 acceptarea principiilor %i normelor organi(aionale este o
condiie de fond a integrrii %i participrii la viaa %i activitile aferente unei
organi(aii, 'nclcarea acestor reglementri atrg.nd sanciuni directe sau indirecte.
Principiile generale care fundamentea( desf%urarea activitilor de organi(are %i a
celor de reali(ri eficiente a o)iectivelor constitutive tind s se structure(e ca un
domeniu autonom de cunoa%tere, acela al pra$iologiei organizaionale.
/)1 Pe o dimensiune complementar, organi(aiile pot fi 'nelese ca procese
psihosociale desf%urate dup anumite principii de raionalitate prin care se iniia(2
se structurea( %i se reglea( relaiile funcionale dintre mem)rii unor grupuri, 'n
scopul reali(rii eficiente a unor o)iective comune, devenite o)iective ale
organi(aiei. Desf%urarea procesual a interaciunilor pe )a(a unor reglementri
e+plicite constituie coninutul activitilor de organi(are, prin care se vor configura
at.t 8o)iectele sociale9 numite organi(aii, c.t %i activitile de fond prin care acestea
'%i vor 'ndeplini o)iectivele constitutive, adic acelea care sunt raiunea lor de a fi.
#rgani(area ca proces repre(int at.t factorul generativ al oricrei structuri
organi(aionale, c.t %i condiia necesar pentru funcionarea acesteia.
/c1 Din perspectiv structural:material, organi(aiile sunt 8o)iecte sociale9,
adic su)sisteme sociale concrete, compuse dintre:un numr de mem)ri %i grupuri
care interacionea( sistematic dup anumite reguli, 'n vederea reali(rii 'n comun a
unor o)iective specifice, care sunt raiunea lor de a fi. Din aceast perspectiv,
sistemul social glo)al este compus dintr:un numr de organi(aii prin intermediul
crora se desf%oar activitile de 'ndeplinire a o)iectivelor sociale generale, precum
%i a celor specifice unor grupuri sau categorii sociale. *n acest conte+t, viaa social
apare ca re(ultat al interaciunii dinamice dintre persoane, grupuri, organi(aiile %i
instituii, interaciuni care capt o form concret de orientare programatic spre
reali(area unor o)iective la nivelul diferitelor tipuri de organi(aii- economice,
politice, <uridice, educaionale, culturale, religioase, sportive, militare, profesionale,
de agrement %.a.
De cele mai multe ori, organi(aiile o)iectivea( imperativele instituiilor
sociale la nivelul activitilor concrete, fr a se confunda 'ns cu acestea. 6stfel,
esena instituiilor sociale este dat de un sistem de valori, norme, reguli %i modele
socio:culturale care reglementea( principial diferitele aspecte generale ale vieii
sociale2 cea a organi(aiilor re(id 'ntr:un sistem relaional formal, determinat 'ntr:un
24=
anumit spaiu socio:istoric, prin care se vi(ea( reali(area unor o)iective concrete2 'n
ca(ul microgrupurilor accentul este pus pe dimensiunea psihologic a unui sistem de
relaii interpersonale prin care persoanele se racordea( la pro)lematica macrosocial.
Din acest punct de vedere, o"ga#i.a)iile "e1"e.i#t/ u# #i,el su1e"io" de
i#teg"a"e social/, prin care se asigur reali(area unor o)iective fundamentale ale
e+istenei umane- producerea )unurilor materiale %i spirituale necesare e+istenei,
asigurarea educaiei noilor generaii, protecia individului %i a comunitii,
promovarea unor ideologii laice sau religioase etc.
6)ordate ca o+iecte co#c"ete ale e8iste#)ei sociale, organi(aiile ne apar ca
un ansam)lu de persoane care interacionea( sistematic, pe )a(a unor reguli concrete
care s asigure eficiena activitii comune de atingere o)iectivelor propuse. *n esen,
orice organi(aie constituie un sistem structurat %i planificat de interaciuni
interpersonale %i intergrupale care s asigure desf%urarea eficient a unor activiti,
respectiv atingerea unor o)iective e+plicit formulate /25, 3>?2 2202 22=1
Desf%urarea curent a vieii sociale presupune integrarea %i participarea
fiecrei persoane, cvasi:simultan sau succesiv, la o serie de organi(aii, ale cror
o)iective pot fi- complementare, con<unctive sau dis<unctive2 compati)ile 'n diferite
grade sau incompati)ile2 de natur material /economice , de pild1 sau spiritual
/ideologice, artistice, religioase %.a.1. *n ceea ce prive%te modul de organi(are intern,
structurarea poate fi preponderent pe ori(ontal /ca 'n ca(ul organi(aiilor civice,
ecologice sau profesionale1, sau pe vertical /ca 'n situaia organi(aiilor militare,
statale, informaionale %.a.1. Pe de alt poae, reglementrile interne pot fi foarte stricte,
cu sanciuni drastice 'n eventualitatea 'nclcrii lor /ca(ul organi(aiilor militare, de
e+emplu1, sau la+e, fr repercusiuni grave pentru devianli /ca 'n ca(ul unor
organi(aii civice, umanitare sau de spri<in reciproc1.
6stfel, orice 'ntreprindere industrial este o organi(aie care are ca o)iectiv
producerea unor )unuri materiale, pe )a(a unui anumit proces tehnologic. 6cest fapt
presupune o anumit schem de structurare a po(iiilor, atri)uiilor %i funciilor
anga<ailor /organigrama 'ntreprinderii1, precum %i reglementri interne 'n care se
prevd norme de comportament, 'ndatoriri, drepturi, sanciuni, recompense etc.
6ceste reglementri au un caracter detaliat, 'ns privesc numai un segment determinat
din viaa mem)rilor /timpul petrecut 'n 'ntreprindere1. *n afara respectivului cadru
acionea( de regul reglementri aparin.nd altor organi(aii /a celor politice sau
religioase, de pild1 sau, la nivelul cel mai general, ale statului. *n acest conte+t, statul
poate fi interpretat ca o organi(aie desf%urat la nivelul unei naliuni, adic al unei
comuniti definit pe )a(a anumitor criterii de unitate teritorial, cultural %i de
lim)2 'n acest ca( reglementrile formale /sistemul de legi1 au un caracter foarte
general, 'ns vi(ea( relativ poate aspectele vieii social:economice, cultural:
educaionale %i de aprare:de(voltare ale comunitii /naiunii1 respective.
*n pre(ent asistm la apariia %i de(voltarea unor o"ga#i.a)ii cu ca"acte"
su1"a#a)io#al 0i su1"astatal4 'n care formularea o)iectivelor %i strategiilor de aciune
se )a(ea( pe alte principii organi(aionale dec.t cele care au stat la )a(a statului
tradiional2 aceste principii sunt formulate 'n termeni de suveranitate limitat,
glo)ali(are, interdependen economic %i cultural %.a. *n acest plan, e+emplele cele
mai elocvente sunt cele oferite de organi(aiile UH , #0CH, L6!# %.a., dar %i
organi(aii mai vechi, unele cu un caracter semiocult, ca 'n ca(ul lo<ilor masonice
internaionale sau a marilor corporalii economice suprastatale, controlate de un numr
redus de persoane.
24>
Participarea la viaa unor organi(aii cu o)iective, structuri %i normativiti at.t
de diferite poate genera anumite pro)leme de ordin psihosocial, mai ales c.nd e+ist
incompati)iliti la nivelul valorilor promovate 'n plan organi(aional. De e+emplu,
integrarea unui t.nr 'ntr:o organi(aie militar, chiar pe o perioad limitat, 'n
conte+tul antrenrii sale 'n organi(aii laice sau religioase care promovea(
nonviolena poate determina apariia unor conflicte de con%tiin sau drame
e+isteniale, greu de dep%it 'n condiii o)i%nuite.
Caracterizarea organizaiilor. Din cele e+puse anterior, re(ult c
organi(aiile sunt sisteme psihosociale care au anumite caracteristici %i trsturi
comune, indiferent de natura lor. 6stfel-
/a1 0unt ansam)luri umane construite, 'n care se desf%oar interaciuni
sistematice %i ordonate, pe )a(a unui model interacional e+plicit /schema de
organi(are sau organigrama1.
/)1 6u obiective e+plicit formulate, la care ader toi mem)rii organi(aiei,
acestea av.nd un rol constitutiv %i de legitimare at.t pentru procesul de structurare
intern, c.t %i pentru activitatea organi(atoric aferent reali(rii respectivelor sarcini.
/c1 De(volt o structur intern care reflect po(iiile, ierarhiile %i relaiile
funcionale dintre acestea /organigrama, care poate fi anterioar constituirii
organi(aiei, sau poate re(ulta ca urmare a desf%urrii 'n timp a interaciunilor
funcionale %i a activitilor specifice1.
/d1 Pre(int o difereniere intern a po(iiilor funciilor, atri)uiilor, rolurilor
%i activitilor prin care se reali(ea( diferitele componente a1e o)iectivului comun2
diferenierea se manifest at.t pe ori(ontal, 'n raporturile de coordonare a prilor,
c.t %i pe vertical, 'n raporturile de su)ordonare.
e1 "anifest o dinamic structural %i funcional, 'n str.ns legtur cu
gradul de reali(are a o)iectivelor constitutive, a evoluiei raporturilor interpersonale
interne %i a raporturilor cu mediul social e+tern.
/f1 Posed anumite grade de libertate 'n raport cu strile pe care le poate
adopta, at.t 'n plan intern c.t : %i e+tern /autonomie organi(aional1.
/g1 Pstrea( raporturi dinamice cu mediul e$tern /instituii, alte organi(aii,
grupuri sau persoane1, pe fondul unei autonomii organi(atorice %i funcionale relative.
/h1 De(volt multiple mecanisme de autoreglare, intern %i e+tern, ceea ce
le confer calitatea de sisteme ci)ernetice adaptative.
Caracteristicile mai sus enumerate constituie totodat direcii teoretice %i
e+perimentale de a)ordare %i anali( a organi(aiilor2 operaionali(area progresiv a
conceptelor pre(entate poate conduce implicit la ela)orarea unei strategie generale de
optimi(are a structurilor %i activitilor organi(aionale, cu efecte po(itive asupra
'ntregii viei sociale.
Clasi"icarea organizaiilor. H+trema varietate a tipurilor de organi(aii face
relativ dificil clasificarea acestora 'n categorii distincte. De cele mai multe ori,
ca(urile reale vor avea un caracter mi+t sau intermediar2 categoriile de mai <os vor
constitui mai degra) ni%te repere generale care vor facilita anali(ele de ca(, singurele
care vor putea evidenia profilul psihosocial real al oricrei structuriorgani(atorice.
Criteriile de clasificare folosite 'n continuare au fost astfel alese 'nc.t s asigure o
)a( operaional pentru asemenea a)ordri ca(uistice.
/11 Dup natura obiectivului urmrit, organi(aiile pot fi- economice
/'ntreprinderi industriale %i comerciale12 financiare /)nci, fonduri mutuale sau de
250
investiii12 politice /partide, grupuri ideologice militante12 religioase /Iiserica
raional, sectele religioase12 culturale /uniuni artistice, teatre, asociaii de promovare
a valorilor culturale12 educaionale /sistemul de %coli, universiti12 militare /armata,
poliia, gr(i raionale, grupuri paramilitare12 (uridice /<udectorii, tri)unale12
umanitare4 sportive4 civice4 administrative etc.
/21 *n funcie de gradul de structurare intern %i de modul cum se reali(ea(
aceasta, organi(aiile pot fi formale sau informale. Cele formale au un 'nalt grad de
structurare, pe )a(a unor reglementri stricte provenite de la o instan superioar, sau
ela)orate de chiar organi(atorii sistemului. #)iectivele, po(iiile, funciile, 'ndatoririle
%i drepturile mem)rilor sunt clar sta)ilite, e+ist.nd puine grade de li)ertate 'n
desf%urarea activitilor %i relaiilor intra %i interorgani(aionale. #rgani(aiile
militare, cele politice sau <uridice sunt ilustrative pentru aceast categorie.
#rgani(aiile informale au un grad redus de structurare, raporturile %i activitile
spontane preval.nd asupra celor reglementate. Fle+i)ilitatea relaiilor interne %i
e+terne este mult mai mare, e+ist.nd mai multe grade de li)ertate 'n evoluia
sistemului, fr ca aceasta s 'nsemne lipsa unei normativiti care s regle(e
diferitele aspecte ale activitii %i vieii de organi(aie. Hste ca(ul organi(aiilor
umanitariste, de spri<in reciproc sau de loisir. *ntre dimensiunea formal %i cea
informal e+ist relaii dialectice de complementaritate- orice sistem formal de(volt
o component informal la nivelul relaiilor interpersonale, 'n timp ce sistemele
preponderent informale tind s:%i accentue(e cu timpul dimensiunile formale.
/31 Dup direcia d structurare a raporturile funcionale dintre mem)ri,
organi(aiile pot fi cu o structur orizontal sau vertical. Primele de(volt
preponderent raporturi de coordonare reciproc /organi(aiile civice : de pild1, 'n
timp ce cele de al doilea au structuri ierarhice piramidale, 'n care fiecare nivel este
su)ordonat funcional celui superior /ca 'n ca(ul structurilor administrative economice
sau militare1.
/41 *n funcie de relaiile cu mediul social e+tern, organi(aiile pot fi nchise
sau deschise 5n primul ca( o)iectivele, reglementrile %i normele de funcionare sunt
ela)orate e+clusiv 'n perimetrul organi(aiei respective, selectarea %i ade(iunea
mem)rilor fiind controlat din interior /serviciile de informaii, de pild1. *n al doilea
ca( ade(iunea mem)rilor este li)er, depin(.nd 'n cea mai mare msur de propria lor
iniiativ, pe fondul unor o)iective %i reglementri care deriv dintr:un spaiu social
mai larg dec.t cel strict organi(aional /organi(aiile civice, de e+emplu1. *n mod
practic, nu e+ist organi(aii a)solut 'nchise sau deschise, put.ndu:se vor)i numai de
un anumit grad de deschidere.
+8, Dup durata de funcionare, organi(aiile pot fi- temporare , a cror
e+isten este legat de un anumit proiect, care odat reali(at implic automat
desfiinarea respectivei structuri /ca(ul Fondului Proprietii de 0tat12 permanente,
care nu au inclus 'n proiectul de 'nfiinare un anumit termen de funcionare /statul,
partidele politice, sectele religioase %.a.1.
/&1 Dun gradul de transparent 'n ceea ce prive%te o)iectivele %i normele de
funcionare, organi(aiile pot fi transparente /organi(aiile administrative sau cele
civice, de e+emplu1, semitransparente /serviciile de informaii, unele secte religioase1
sau oculte, /"asoneria, de pild1.
/?1 *n funcie de temeiurile pentru care oamenii accept legitimitatea
autoritii 'n cadrul diferitelor sisteme sociale, M& 7e+e" identific trei tipuri
fundamentale de organi(aii- a1 organi(aia orientat pe lider, 'n care e+ercitarea
autoritii se )a(ea( pe calitile personale ale liderului /trsturi deose)ite ale
personalitii sale, carism, inteligen social, intuiie, capacitatea de deci(ie
251
spontan, e+perien %.a.12 )1 organi(aia patriarhal, 'n care autoritatea este acceptat
'n virtutea tradiiei %i datinilor unanim acceptate de mem)ri unei colectiviti /rangul,
po(iia social, relaiile de rudenie %i cutuma sunt criteriile pe )a(a crora se instituie
sistemul de autoritate organi(aional12 c1 organi(aia birocratic, )a(at pe un sistem
de autoritate raional:legal 'n care regulile, normele %i criteriile de funcionare sunt
riguros %i e+plicit formulate, vi(.nd prioritar eficiena activitii 'ntr:un cadru social
determinat %i legiferat prin norme specifice de funcionare.
/=1 "ai pot fi folosite %i alte criterii cum sunt- relaia de dependen fa de
alte structuri organi(atorice /organi(aii autonome sau dependene ,4 raportul cu
sistemul legislativ al rii unde funcionea( /organi(aii legale sau ilegale,4 gradul de
mrime +mici, p.n la 100 de mem)ri2 mi<locii, 'ntre 100 %i 1000 mem)ri2 mari, peste
1000 de mem)ri12 po(iia 'n cadrul unui ansam)lu organi(aional +primare, sau 8de
)a(92 secundare, sau supraordonate1 etc.
5dentificarea tipului de organi(aie pre(int o importan deose)it 'n
desf%urarea unor studii de ca(, 'n msura 'n care fenomenologia psihosocial
su)iacent funcionrii acestor sisteme este puternic influenat de caracteristicile care
deriv dintr:o anumit tipologie.
Co#ce1)ii teo"etice 1"i,i#d #atu"a o"ga#i.a)iilo"
Pro)lematica organi(aiilor, mai ales 'n ceea ce prive%te natura, structura,
funciile %i fenomenologia psihosocial su)iacent, poate fi a)ordat numai dintr:o
perspectiv interdisciplinar, constituind un interes ma<or pentru multe %tiine
umaniste actuale- psihologia social, politologia, sociologia, economia politic,
%tiinele administrative %.a. 6stfel, psihosociologia organi(aional se constituie ca o
%tiin cu caracter interdisciplinar, care studia( cu instrumente teoretice %i
e+perimentale complementare 'ntreaga pro)lematic a organi(aiilor sociale,
indiferent de natura acestora. !oate de(voltrile teoretice 'n acest perimetru sunt
condiionate de c.teva teme centrale, de a cror re(olvare va depinde 'n mod
semnificativ 'ntreaga practic organi(aional %i anume- natura comportamentului
uman, rolul raionalitii %i a motivaiei 'n structurarea comportamentului
organi(aional %i influena pe care mediul organi(aional o e+ercit 'n plan
psihoindividual %i psihosocial.
(eoriile raionalitii omnisciente. *ntr:o concepie clasic asupra
organi(aiilor, de(voltat 'n special de %coala anglo:sa+on /Ta=lo"4 ulic94 Fa=ol
%.a. 1, comportamentul uman 'ntr:un cadru organi(aional este considerat strict
raional, urmrind consecvent, pe criterii riguros logice, optimi(area c.%tigurilor
materiale. #mul este v(ut 'n primul r.nd ca homo economcus. Premisele
fundamentale ale acestei concepii sunt urmtoarele- a1 mem)rii organi(aiilor dein
toate informaiile necesare %i posed o capacitate nelimitat de prelucrare a lor2 )1
caut soluiile optime, printr:o %elecie logic opiunior posi)lle2 c1 au o idee
clar asupra preferinelor lor /motivaiilor1 lor considerate ca fiind clare, sta)ile
coerente %i ierarhi(ate /25, 4031. # asemenea vi(iune asupra comportamentului
organi(aional a stat la )a(a concepiei taEloriste asupra 'ntreprinderilor industriale, 'n
care ma+imi(area performanelor : %i deci a c.%tigurilor : era o)inut printr:o
accentuat divi(iune a muncii, corelat cu o structurare funcional a relaiilor pe
criterii de strict raionalitate. *n fa(a de(voltrii intensive a industrialismului, aceast
concepie a contri)uit semnificativ la impunerea unei vi(iuni coerente asupra
organi(aiilor economico:productive.
252
Ulterior, pornind de la aceast vi(iune teoretic asupra organi(aiilor, au fost
formulate o serie de principii organi(atorice care s conduc la o eficien ma+im 'n
reali(area o)iectivelor propuse. 6stfel, 'n concepia lui F"&7& Ta=lo", aceste principii
tre)uie s fundamente(e 'ntreaga activitate a organi(aiilor economico:industriale,
put.nd fi formulate astfel- 11 divi(iunea riguroas a muncii, at.t la nivelul conducerii
c.t %i la acela al personalului de e+ecuie2 21 anali(a tehnometric a activitilor,
implic.nd studiul mi%crilor, 'nregistrarea timpilor necesari efecturii acestora %i
proiectarea modalitilor optime de reali(are2 31 selecia %tiinific a personalului,
paralel cu un proces continuu .de instruire %i formare profesional pe locuri de munc
strict determinate2 41 stimularea psihologic a personalului 'n vederea 8apropieriiQ
acestuia de principiile %tiinifice de organi(are a activitii /consideraie %i ama)ilitate
fa de personal, e+primarea li)er a opiniilor, recompense 'n funcie de performane
etc.1. Continu.nd %i de(volt.nd concepia taElorist asupra organi(aiilor, H& Fa=ol
formulea( principiile organi(rii conducerii 'n raport cu anumite criterii- divi(iunea
muncii, disciplin, reali(area unitii de comand %i a celei de direcie, su)ordonarea
interesului individual celui general, raportul dintre centrali(are %i descentrali(are,
motivarea personalului prin remunerare, asigurarea sta)ilitii personalului,
respectarea regulilor de echitate, stimularea iniiativei individuale, de(voltarea
coe(iunii interne %.a.
Lumeroase o)servaii empirice vin s amende(e aceast concepie asupra
raionalitii omnisciente care ar fundamenta univoc comportamentul organi(aional.
6stfel, dup cum remarcau Ma"ch %i Si2o#, orice alegere este limitat de dou mari
constr.ngeri- a1 informaia unui decident este cel mai adesea incomplet %i prelucrat
fragmentar, din lips de timp, carene de g.ndire sau de imaginaie, presiunea
'mpre<urrilor etc.2 )1 optimi(area soluiilor nu este posi)il datorit comple+itii
situaiilor concrete %i multitudinii anali(elor pe care le presupune acest fapt, corelativ
cu limitele operaionale ale intelectului uman. *n acest conte+t, decidentul optea(
pentru o soluie accepta)il pentru un anumit conte+t, soluie fundamentat pe o
raionalitate limitat. *ns, dup cum se o)serv, aceast corecie conceptual nu
afectea( 'n mod sensi)il te(a motivaiei unidimensionale a comportamentului
organi(aional- optimi(area eficienei economice, respectiv ma+imi(area c.%tigului
material, prin intermediul unor deci(ii 'n a cror fundamentare raiunea, mai mult sau
mai puin limitat, deine rolul principal.
Cercetrile %i aciunile e+perimentale impun 'ns o nou a)ordare a noiunii de
motivaie 'n conte+t organi(aional. Una dintre cele mai cele)re cercetri de acest gen,
prin care s:a evideniat comple+itatea comportamentului uman %i a suporturilor
motivaionale ale acestuia, a fost desf%urat de ctre &E& Ma=o %i F&
Roethlis+e"ge" 'n cadrul u(inelor de aparatur electric 8Yestern Hlectric9 de la
Ha:tho"#e /25, 4012 220, 411.
O+iecti,ul i#i)ial al cercetrii a constat 'n determinarea influenei unor factori
materiali /condiiile de iluminare1 asupra productivitii muncitorilor, ipote(ele
de )a( deriv.nd din concepia clasic asupra raionalitii comportamentului
organi(aional. *ns, re(ultatele o)inute au contra(is 'n mod flagrant aceste
ipote(e, impun.nd o redirecionare a cercetrilor.
*n consecin, 5# 3a.a a doua a ce"cet/"ilo", 'n cadrul unui atelier de
asam)lare s:au introdus 'n studiu o serie de noi varia)ile legate de participarea
muncitorilor la actul de deci(ie privind organi(area activitii, timpul de odihn,
condiiile de remunerare %.a2 restul atelierelor a constituit grupul martor. 0:a
253
'nregistrat influena acestor factori asupra productivitii, climatului psihosocial,
relaiilor interpersonale, gradului de motivare %i de satisfacie personal, gradul de
conflictualitate %.a., re(ultatele fiind comparate cu cele o)inute 'n cadrul atelierelor
care lucrau dup modelul tradiional /grupurile martor1.
# prim co#clu.ie a acestor constatri evidenia( e+istena unei motivaii
comple+e, preponderent de ordin psihosocial, care influena direct productivitatea
muncii. Factorii socioafectivi, cei de relaionare %i recunoa%tere social s:au dovedit
mai importani chiar dec.t cei legali de c.%tigul material 'n determinarea
comportamentului organi(aional. *n consecin, modelul tradiional care fundamenta
funcionarea organi(aiilor a tre)uit s fie puternic amendat, prin luarea 'n considerare
a unui sistem motivaional multidimensional, dinamic %i comple+, care intervine
nemi<locit 'n structurarea comportamentului %i desf%urarea activitii performaniale-
Cre%terea productivitii nu este legat univoc de remuneraie, sentimentele %i
atitudinile mem)rilor av.nd o importan considera)il 'n constituirea sistemului
motivaional individual %i de grup.
O a doua co#clu.ie se refer la necesitatea lurii 'n considerare a grupurilor,
%i nu a mem)rilor i(olai. *n condiiile activitii 'n comun intervine o comple+
fenomenologie psihosocial care determin apariia unei entiti funcionale noi-
microgrupul social. 6par sentimente, atitudini %i motivaii de grup, cu o structur mult
mai comple+, care nu repre(int e+presia 'nsumrii respectivilor factori individuali2
este vor)a de o sinte( %i o restructurare a acestora, pe coordonate psihoindividuale %i
psihosociale noi.
(eoriile motivaionale. $e(ultatele nea%teptate /pentru acea vreme1 ale
e+perimentului de la Ha:tho"#e au determinat apariia unei noi direcii teoretice 'n
a)ordarea pro)lematicii organi(aiilor, 'n care accentul a fost deplasat asupra
relaiilor umane dintre mem)ri %i asupra motivaiei comple$e a acestora. ,
5ntegr.nd te(ele teoriei motivaionale a lui Maslo:, noua orientare consider
c organi(aiile constituie cadrul %i necesar 'n care pot %i sunt satisfcute o serie de
tre)uine psihologice fundamentale, dintre care cele mai multe au un accentuat
caracter psiho:relaional2 nevoia de afiliere %i integrare social, nevoia de
recunoa%tere, de prestigiu %i de participare la deci(ii, nevoia de comunicare po(itiv
%.a. *n cadrul acestui comple+ sistem motivaional, tre)uinele materiale nu repre(int
dec.t unul dintre elemente, important , fr 'ndoial, dar a crui semnificaie
psihologic este determinat 'n mare msur de gradul mod satisfacere a celorlalte
tre)uine menionate mai sus. 6stfel, conceptul clasic al lui homo economicus,
motivat unidimensional de interese materiale este 'nlocuit cu acela de om comple$,
motivat multidimensional, 'n care conte+tul relaional oferit de organi(
aie
e %i climatul
psihosocial interior resemnific toate aspectele vieii %i activitii din cadrul acesteia.
Loua orientare teoretic, fundamentat de o serie de cercettori care au preluat
sugestiile studiilor lui Ma=o /A"g="is4 Mc"ego"4 Li9e"t4 C"o.ie" %.a.1, a cunoscut
apogeul 'n perioada anilor N&0, cu re(ultate deose)ite 'n optimi(area raporturilor
umane din cadrul organi(aiilor, a eficienti(rii actului de conducere sau a atenurii
strilor conflictuale. *ns, dup cum remarca E& F"ied+e"g, dac 'n planul activitilor
practice de optimi(are a performanelor organi(aiilor s:au o)inut re(ultate deose)ite,
'n plan conceptual re(ultatele au fost de(amgitoare, datorit psihologi(rii e+cesive a
unei realiti care s:a dovedit mult mai comple+. 6stfel, din perspectiva acestei
concepii, nu se putea e+plica faptul c, 'n anumite situaii, de%i se asigurau condiii
254
optime de confort psihic %i satisfacii materiale, eficiena nu urma aceea%i linie, put.nd
chiar s scad semnificativ, ceea ce sugerea( pre(ena %i a altor factori, ignorai p.n
atunci.
6)ordrile psihologice ale organi(aiilor %i:au dovedit limitele 'n e+plicarea
unor fenomene comple+e din cadrul acestora- atenuarea forei motivaionale a unor
factori pentru a cror satisfacere s:au 'ntrunit toate condiiile, apariia, evoluia %i
re(olvarea conflictelor intra: %i inter:organi(aionale, reformularea o)iectivelor
organi(aiilor fr o legtur vi(i)il cu structurile motivaionale individuale %i de
grup, constituirea %i evoluia sistemelor de putere, control %i deci(ie din cadrul
organi(aiilor etc. 6ceste carene e+plicative au impus noi a)ordri teoretice %i
e+perimentale, pe care le vom pre(enta 'n continuare.
(eoriile psihosociologice. Primele concepii teoretice asupra organi(aiilor
considerau aceste structuri sociale ca av.nd un caracter coerent, raional %i puternic
integrator 'n raport cu mem)rii si. 6gregarea %i coordonarea comportamentelor
mem)rilor se fcea 'ntr:o strict concordan cu scopurile organi(aiei,
predeterminate %i stabile pe termen lung. *ntr:o asemenea vi(iune instrumental,
integrarea la nivelul organi(aiei era asigurat prin scopurile sale raionale %i precis
delimitate, opiunile mem)rilor manifest.ndu:se cel mult 'n ceea ce prive%te
strategiile particulare folosite 'n desf%urarea unor activiti %i 'n modul cum reu%eau
s:%i satisfac tre)uinele particulare %i de grup pe fondul unei activiti coerente,
orientat univoc pe criterii raionale %i nonconflictuale. *ntr:o a doua etap,
evidenierea influenei factorilor motivaionali %i relaionali asupra desf%urrii
activitii, precum %i a posi)ilelor disfuncionaliti pe care ace%tia le pot induce 'n
coerena %i raionalitatea ansam)lului organi(aional a constituit o prim mutaie
ma<or 'n modul de 'nelegere a dinamicii acestor sisteme. *ntr:o a treia etap a
evoluiei teoretice, o serie de cercettori au evideniat caracterul contradictoriu al
coerenei interioare a organi(aiilor, conflictualitatea potenial dintre o)iectivele
generale %i cele particulare sau de grup, precum %i dinamica pe care o suport chiar
scopurile constitutive ale organi(aiilor, pe tot parcursul constituirii %i funcionri
acestora /25, 4021.
Fr s ai) un caracter unitar, teoriile din aceast ultim categorie pre(int
c.teva t"/s/tu"i co2u#e-
a1 relativi(ea( coerena interioar a organi(aiilor %i importana
o)iectivelor formale asupra integrrii mem)rilor si2
)1 evidenia( multitudinea factorilor motivaionali individuali, de
grup %i socioculturali care acionea( cel mai adesea contradictoriu
asupra desia%urrii activitilor %i vieii organi(aiilor, influen.nd
astfel reali(area o)iectivelor constitutive2
c1 relev e+istena unei game largi de factori psihosociali care
acionea( la nivelul organi(aiilor /disonana cognitiv,
schim)urile sociale, conflictualitatea ca stare potenial, influena
informalului asupra formalului, climatul social %i economic
e+traorgani(aional etc.12
d1 accentuea( importana raporturilor interumane po(itive %i a
coe(ivitii grupurilor care compun organi(aiile /iposta(ia(
importana relaiilor suportive 'n condiionarea performanei12 e1
consider organi(aiile ca sisteme dinamice comple+e, implic.nd
255
numeroase mecanisme de autoreglare intern %i e+tern, considerate
a fi preponderent de natur psihologic %i psihosocial.
Din aceast perspectiv teoretic, organi(aiile tre)uie interpretate ca sisteme
neunivoce, 'n care fenomenologia psihosocial su)iacent funcionrii acestora este
uneori mai 5mportan dec.t valoarea structurant a o)iectivelor formale, cu valoare
iniial constitutiv. 5mperativele funcionale de supravieuire %i adaptare la un mediu
social dinamic %i fluid, crearea unui adevrat univers de schim)uri sociale %i interese
conflictuale, apariia diferitelor tipuri de raionaliti neconvergente, de(voltarea unor
aciuni %i strategii de preluare %i e+ercitare a puterii de ctre persoane %i grupuri,
apariia unor tendine de autonomi(are a unor compartimente funcionale,
manifestarea unor raporturi concureniale sau virtual:conflictuale cu alte organi(ai
%.m.a., fac din organi(aii universuri psihosociale mult mai comple+e dec.t sugerau
teoriile raioanalitii sau ale motivaiei lineare. Pornind de la aceste constatri,
Cohe# aprecia( c organi(aiile pre(int numeroase trsturi de 8anarhii organi(ate9,
ceea ce sugerea( netransparena 'n raport cu o)iectivele urmrite 'n mod e+plicit sau
latent, conflictualitatea virtual dintre elementele componente, de(voltarea unor relaii
de schim) social, de putere %i de influen, imprevi(i)ile din perspectiva o)iectivelor
formale sau declarate ale unei organi(aii.
# asemenea vi(iune teoretic asupra organi(aiilor integrea( elemente
importane din teoria schim)ului C;ell=4 Thi+aut4 E2e"so# 0&a&D4 a disonanlei
cognitive CFesti#ge"D4 a conflictualitlii virtuale din cadrul sistemelor sociale CBu"#s4
eo"giou4 Za#D sau :mai recent : din teoria sistemelor cu legturi slabe i teoria
(ocurilor, 'n care evoluiile au un caracter neliniar, emergent, conflictual %i
imprevi(i)il. #rgani(aiile nu mai pot fi 'nelese ca sisteme transparente %i univoce 'n
raport cu o)iectivele declarate ale funcionrii lor- organi(aiile, dar %i o)iectivele
iniiale pot cpta atri)ute noi, se pot restructura sau reorienta, ca re(ultat nemi<locit
al chiar funcionrii lor %i al relaionrii dinamice cu mediul natural %i social.
0inteti(.nd aceste noi caracteristici, organi(aiile au fost definite de C"o.ie" 0i
F"ied+e"g ca o reea structurat pe raporturi de putere i de dependen, prin care
persoanele sau grupurile negociaz schimbul de comportamente de care are nevoie
fiecare pentru aprarea intereselor i pentru a-i duce la ndeplinire sarcinile i
obiectivele, indiferent de c.t de vagi sau intuitive ar fi acestea.
(eoriile sistemice i sociologice. Complementar orientrilor centrate pe
relaiile interpersonale %i de grup, sau pe dimensiunea motivaional a
comportamentelor organi(aionale, au 'nceput s fie de(voltate %i a)ordri 'n care
accentul era pus asupra aspectelor sociologice %i macrosistetriice ale organi(aiilor
6stfel, s:a constatat c eficiena activitilor din cadrul organi(aiilor este condiionat
'n mod semnificativ %i de o serie de ali factori cu caracter sistemic- relaiile
interorgani(aionale relaiile organi(aie:mediul natural %i sociocultural2 raporturile
dintre natura activitilor interne %i a o)iectivelor urmrite, pe de o parte, %i
tehnologiile folosite, pe de alt partea structura intern a organi(aiilor2 distri)uia
flu+urilor informaionale2 condiionrile economice, politice, <uridice %i culturale
asupra structurii %i dinamicii organi(aionale %.a.
25&
6ceste noi condiionri, relevate prin numeroase cercetri e+perimentale %i
o)servaii practice impun o nou vi(iune asupra naturii organi(aiilor %i asupra
mecanismelor psihosociale care le asigur funcionarea %i de(voltarea. Printre cei mai
importani promotori ai acestei orientri amintim- <& 7ood:a"d4 Ph& Sel.#ic94 T&
Bu"#s4 <&!& Tho2so#4 &M& Stal9e"4 <&B& Ritchie4 P& La:"e#ce4 <& Lo"sch %.a.
/220, &31.
0inteti(.nd cele e+puse mai sus, orientrile sociologice evidenia( o nou
dimensiune a fenomenelor organi(aionale, 'n care nivelul dezvoltrii tehnologice,
relaiile cu mediul e$tern i coerena structurilor interne se afl
'ntr:o str.ns interdependen, evideniindu:se astfel caracterul sistemic,
comple+ %i deschis al organi(aiilor. 5nteraciunea dintre aceste categorii de factori
determin profilul real al unei organi(aii %i dinamica acesteia.
Pe )a(a acestor orientri teoretice complementare, organi(aiile ne apar ca
unele dintre cele mai comple+e sisteme sociale, a cror a)ordare tre)uie s ai) 'n
mod necesar un caracter interdisciplinar %i multidimensional .
Dimensiunile psihologice, psihosociologice %i sociologice, cele structurale %i
funcionale, tehnologice %i informaionale, sau cele care in de relaiile cu mediul %i cu
alte sisteme sociale interacionea( 'n mod necesar, din configurarea acestor influene
re(ult.nd profilul care particulari(ea( o anumit organi(aie. 0trategiile de
optimi(are a activitii organi(aiilor tre)uie s porneasc de la evidenierea acestor
influene specific configurate, nee+ist.nd soluii vala)ile pentru toate situaiile %i
pentru toate tipurile de organi(aii.
Prin evidenierea acestor multiple cone+iuni, a)ordarea inter: %i
multidisciplinar a pro)lematicii organi(aionale se impune cu necesitate. *n pre(ent,
iar s e+iste o teorie unitar asupra organi(aiilor, aceast vi(iune sistemic:
interacionist se impune tot mai puternic, constituind )a(a celor mai recente cercetri
'n acest domeniu al %tiinelor sociale, cu aplicaii practice imediate 'n diferite domenii
de activitate.
Fu#c)iile 1sihosociale ale o"ga#i.a)iilo"
Funcionarea sistemului social glo)al presupune interaciunea dinamic dintre
componentele sale /instituii, organi(aii, grupuri %i persoane1, pe fondul unei
diferenieri structurale %i funcionale a acestora. 6stfel, 'n timp ce la nivelul
instituiilor se obiectiveaz e$periena social-istoric a comunitii, su) form de
valori, principii, norme %i modele generale de aciune, organi(aiile operaionalizeaz
aceste elemente cu caracter general, su) forma unor obiective particulare, strategii de
aciune concret i modele de relaionare interpersonal, intragrupal i
intergrupal, astfel 'nc.t pro)lematica general a unei comuniti, cu inevita)ilul su
caracter a)stract %i impersonal, s se racorde(e la pro)lematica psihologic %i
psihosocial a grupurilor %i persoanelor care evoluea( 'ntr:un spaiu natural %i social
concret.
Particularitile %i evoluiile unor situaii psihosociale concrete nu pot fi
surprinse %i operaionali(ate la nivel instituional aceast funcie revenind diferitelor
tipuri de organi(aii. Pe de alt parte, imperativele vieii concrete, cele care re(ult din
<ocul circumstanelor %i evoluiilor istorice, nu pot fi translate %i integrate direct 'n
pro)lematica general a instituiilor sociale, fiind necesar aciunea mediatoare a
organi(aiilor. 6cestea, prin caracterul lor inerial, reglator %i ponderator selectea(
25?
acele aspecte importante, sta)ile %i semnificative pentru viaa comunitar, pentru ca 'n
final s le racorde(e %i integre(e planului a+iologic:normativ al instituiilor sociale
aferente.
*n calitatea lor de principal component a sistemului social glo)al, dar %i de
verig de legtur dintre macrosocial %i microsocial, organi(aiile 'ndeplinesc multiple
funcii sociale %i psihosociale, structurate pe mai multe niveluri.
/11 *n plan 2ac"osocial4 organi(aiile operaionalizeaz i asigur
ndeplinirea obiectivelor generale ale unei societi care evoluea( 'n condiii
naturale %i istorice determinate2 aceste o)iective in de asigurarea condiiilor materiale
%i spirituale necesare supravieuirii %i evoluiei societii, conservarea %i promovarea
valorilor socioculturale, impunerea normelor %i modelelor prin care se reglea(
raporturile generale din cadrul comunitii respective etc.
/21 *n plan 2ic"osocial4 organi(aiile asigur condiiile formrii i integrrii
sociale a mem)rilor societii, oferind at.t un sistem coerent de valori, norme %i
modele %i repere e+isteniale, c.t %i condiiile necesare integrrii, participrii %i
afirmrii individuale la viaa social, pe fondul satisfacerii difereniate a tre)uinelor
psihoindividuale /materiale %i spirituale, de securitate %i recunoa%tere social, de
manifestare creatoare a propriei personaliti %.a.1. *n acest plan, organi(aiile <oac un
rol considera)il 'n formarea eului ideal %i sistemului aspiraional al mem)rilor
societii.
/31 *n plan i#te"#4 organi(aiile racordea( bilateral i dinamic imperativele
generale ale societii, particulari(ate %i o)iectivate 'n sarcini concrete de activitate, cu
cerinele %i tre)uinele psihoindividuale %i de grup ale mem)rilor organi(aiilor
respective. *ns, paralel cu 'ndeplinirea acestor funcii derivate din imperativele
sociale %i tre)uinele psihoindividuale %i de grup, organi(aiile de(volt pe parcursul
funcionrii lor %i anumite funcii specifice de autoconservare, meninerea limitelor i
dezvoltare. 6ceste funcii pot avea un caracter e+plicit sau implicit, principal sau
secundar, activ sau pasiv2 se pot reali(a simultan sau succesiv, sau pot cpta un
caracter activ numai 'n anumite situa ii sau fa(e din evoluia organi(aiilor respective.
*ntre planul instituional %i cel organi(aional al sistemelor sociale e+ist
interdependene %i intricri foarte profunde, ceea ce : deseori : face dificil
identificarea %i anali(a separat a acestora. 6stfel, referindu:ne la instituiile de drept
ale unei ri, aici vom gsi formulate la modul general acele principii %i norme de
convieuire care au re(ultat din e+periena social istoric a comunitii respective.
*ns, aceste principii generale privind ceea ce este drept sau nedrept, permis sau
inter(is, corect sau incorect 'ntr:un anumit spaiu al vieii sociale concrete, devin
operaionale numai 'n urma apariiei unor organi(aii specifice- sistemul <udectoresc,
parchetele civile %i militare, ministerul afacerilor interne, ministerul pu)lic etc.
6cestea '%i au raiunea de a fi 'n principiile %i normele formulate la nivel instituional,
'n ca(ul de fa, sistemul legislativ.
*ns organi(area %i funcionarea lor se face in.nd cont de dou categorii de
e+igene-
a1 posi)ilitile reale de ordin material, profesional %i administrativ de
a operaionali(a formulrile legislative cu caracter general 'n acte
concrete de <ustiie, adaptate la o varietate infinit de situaii
sociale2
)1 particularitile psihoindividuale, psihosociale %i socioculturale ale
mem)rilor organi(aiilor, particulariti care vor determina o
25=
anumit 8fenomenologie organi(aionalQ de natur s influene(e
nemi<locit 'ndeplinirea o)iectivelor constitutive. #dat constituite
organi(aiile amintite, ele vor funciona at.t 'n sensul reali(rii
o)iectivelor instituionale specifice /aplicarea normelor de drept %i
sancionarea 'nclcrii acestora1, c.t %i 'ntr:un sens complementar
/dar mai puin vi(i)il1, de a influena cadrul instituional 'n a%a fel
'nc.t s corespund 'ntr:o mai mare msur realitilor social:
istorice concrete %i actuale.
Principalele 3u#c)ii ale o"ga#i.a)iilo", 'nelese ca su)sisteme sociale
dinamice av.nd o structur specific, sunt urmtoarele-
S ordonea( %i structurea( viaa social pe diferitele ei coordonate-
civice, politice, <uridice, educaionale, militare, sportive, culturale, religioase etc.2
S asigur formularea %i 'ndeplinirea unor categorii de o)iective sociale,
'n termeni de realism %i eficien2
S racordea( pro)lematica macrosocial la cea microsocial, reali(.nd
puntea de legtur dintre imperativele generale ale societii %i tre)uinele, aspiraiile
%i particularitile psihosociale ale grupurilor %i mem)rilor societii2
S influenea( sistemul instituional, 'n sensul optimi(rii acestuia pe criteriile
oferite de realitatea vieii sociale %i 'n funcie de tre)uinele psihosociale ale
mem)rilor %i grupurilor2
S asigur cadrul integrrii sociale %i modelrii psihosociale a mem)rilor
societii, oferind %i impun.nd un ansam)lu de valori, norme %i modele
comportamentale %i acionale, paralel cu asigurarea mecanismelor psihosociale prin
intermediul crora aceste elemente sunt 'nvate interiori(ate %i e+ercitate, 'n plan
individual %i de grup2
S de(volt mecanisme psihosociale specifice prin care autoconservarea,
meninerea limitelor sistemului %i de(voltarea adaptativ a organi(aiilor.
*ndeplinirea funciilor organi(aiilor se face , pe de o poate , prin intermediul
unor structuri interne specifice, %i , pe de alt poate , prin de(voltarea unui ansam)lu
de procese %i fenomene psihosociale care, pe o anumit )a( structural, asigur
'ndeplinirea o)iectivelor e+plicite sau implicite.
2."tructura si dinamica organizaiilor
6)ordarea teoretic %i e+perimental a organi(aiilor, 'nelese ca sisteme
sociale care 'ndeplinesc funcii determinate, se poate face pe dou direcii principale-
a1 o direcie structuralist, 'n care accentul este pus pe identificarea %i anali(a
elementelor componente %i a relaiilor dintre acestea2 )1 o direcie funcionalist, 'n
care prevalea( relevarea %i anali(a funciilor specifice fiecrui su)sistem, precum %i a
modalitilor de reali(are a acestora 'n condiii interne %i e+terne determinate. *ntre
cele dou principale modaliti de a)ordare e+ist evidente raporturi de
complementaritate, o funcie neput.ndu:se reali(a dec.t prin intermediul unei structuri
specifice, dup cum orice structur '%i are raiunea de a fi 'n 'ndeplinirea unor funcii
care s o promove(e ca entitate social distinct %i cu un rol )ine definit 'n cadrul
sistemului supraordonat.
25>
6nali(a structural:funcional a organi(aiilor
Dup cum a re(ultat din numeroase o)servaii %i cercetri e+perimentale,
procesele %i fenomenele psihosociale specifice oricrui sistem organi(aional sunt
str.ns determinate de configuraia structural:funcional a acestuia. *n consecin,
determinarea acestei configuraii tre)uie s precead at.t anali(ele diagnostic:
prognostice ale unei organi(aii date, 'n ceea ce prive%te performana %i dinamica, c.t
%i cercetarea fenomenologiei psihosociale su)iacente. 6cest demers presupune
urmtoarele etape-
Hvidenierea %i caracteri(area elementelor %i su)sistemelor componente-
persoane, grupuri, ateliere, secii %i sectoare, pe de o poate2 spaii, dotri %i tehnologii,
pe de alt poate.
$elevarea relaiilor dintre elementele %i su)sistemele componente, relaii care
pot fi- de natur material, energetic sau informaional2 structurale sau funcionale2
sincronice sau diacronice2 temporare sau permanente2
a1Hvidenierea %i caracteri(area elementelor %i su)sistemelor componente-
personale, grupuri, ateliere, secii %i sectoare, pe de o parte2 spaii, dotri %i tehnologii,
pe de alt parte.
)1$elevarea relaiilor dintre elementele %i su)sistemele componente, relaii
care pot fi- de natur material, energetic sau informaional2 structurale sau
funcionale2 sincronice sau diacronice2 temporare sau permanente2 po(itive
/funcionale1 sau negative /disfuncionale12 cau(ale sau condiionale2 principale sau
secundare etc.
c1 5dentificarea funciilor /rolurilor1 'ndeplinite de fiecare dintre
componentele sistemului organi(aional. 6cestea, la r.ndul lor, pot fi- principale sau
secundare2 de reali(are a o)iectivelor constitutive ale organi(aiei, de meninere a
limitelor acesteia sau de satisfacere a tre)uinelor psihosociale ale mem)rilor2
temporare sau permanente %.a.
d1 Hvidenierea %i anali(a mecanismelor de planificare, coordonare %i control a
activitilor specifice organi(aiei respective.
e1 5dentificarea %i caracteri(area mecanismelor de instituire %i e+ercitare a
puterii 'n cadrul organi(aiei %i 'n afara acesteia, corelativ cu anali(a stilului general
de conducere.
f16nali(a mecanismelor de automeninere %i autocorecie, at.t la nivelul
sistemului organi(aional glo)al, c.t %i la nivelul su)sistemelor componente.
*n condiiile 'n care orice organi(aie constituie un sistem deschis %i dinamic,
'n care relaiile cu alte sisteme e+terne se desf%oar at.t la nivel general
/raporturi inter:organi(aionale %i inter:instituionale1, c.t %i 'ntre diferite
su)sisteme aparin.nd unor organi(aii diferite, se poate u%or o)serva c o
asemenea anali(, deose)it de comple+, tre)uie s porneasc de la un model
general, care s evidenie(e 'ntregul sistem de interaciuni intra: %i
interorgani(aionale /ve(i schema ?.2.1.
P"i2a co#clu.ie care se desprinde din anali(a acestui model se refer la
interaciunea profund dintre diferitele planuri structurale %i funcionale ale unei
organi(aii. Caracteristicile %i o)iectivele fundamentale ale sistemului macrosocial,
a%a cum se regsesc acestea la nivelul su)sistemelor politic, economic, <uridic,
cultural sau educaional, ofer cadrele generale de e+isten ale organi(aiei, fi+.nd
principiile generale de relaionare interuman, modele de comportament
organi(aional %i de pra+is social. *ns, aceste elemente de ordin suprastructural, cu un
2&0
pronunat caracter formal, se o)iectivea( 'n elemente psihosociale operaionale
numai la nivelul microgrupurilor care formea( sistemul organi(aional.
5nstituiile %i organi(aiile sociale, acion.nd 'ntr:un domeniu limitat al
spaiului social, preiau anumite funcii specifice su)sistemelor amintite, formul.nd
o)iectivele concrete corespun(toare respectivelor funcii, paralel cu ela)orarea
modalitilor practice de reali(are a acestora. *n acest conte+t, funciile
microgrupurilor 'n cadrul organi(aiilor se manifest pe dou direcii principale- a1
preiau %i reali(ea( nemi<locit o)iectivele generale ale organi(aiilor, pe coordonatele
formale %i metodologice fi+ate de acestea2 )1 asigur cadrul necesar modelrii
personalitii %i integrrii psihosociale a mem)rilor organi(aiei, pe fondul satisfacerii
tre)uinelor acestora- de securitate, relaionare interpersonal, recunoa%tere %i
valori(are social etc. *n consecin, pro)lematica psihosocial a microgrupurilor este
implicat profund 'n ansam)lul proceselor %i fenomenelor psihosociale care au loc 'n
cadrul organi(aiilor, 'ns pe coordonatele determinate de aciunea convergent a noi
determinaii.
Hste vor)a de o serie comple+ de factori %i anume- factorii re(ultai din
relaiile suprastructurale dintre organi(aie %i mediul e+tern2 factorii in.nd de relaiile
dintre diferitele uniti structurale %i funcionale care compun organi(aia dat2 factori
derivai din ansam)lul relaiilor interpersonale de(voltate 'n conte+t grupal %i
organi(aional, pe de o poate, %i dintre fiecare mem)ru %i unitile structurale %i
funcionale care compun organi(aia, pe de alt poate2 factorii psihosociali re(ultai
din raporturile mem)rilor %i grupurilor unei organi(aii, cu mem)rii %i grupurile altor
organi(aii.
#tructura intern a organizaiilor. 6nali(a aciunilor specifice %i a
interdependenelor dintre multitudinea factorilor menionai mai sus are ca punct de
pornire evidenierea configuraiei structurale i funclionale a organi(aiei,
configuraie v(ut ca sistem psihosocial. 5ndiferent de natura %i mrimea sa, orice
organi(aie presupune e+istena a dou categorii de uniti componente- a1 uniti
structurale de natur psihosocial, const.nd din persoane, grupuri primare %i
secundare, pe de o poate, %i configuraii interpersonale diadice sau poliadice, pe de
alt poate2 )1 uniti funcionale4 const.nd din ateliere, secii, sectoare %i servicii.
Dup cum arat numeroase o)servaii practice, cele mai multe dintre fenomenele
psihosociale specifice organi(aiilor re(ult pe fondul unor raporturi specifice dintre
unitile structurale %i funcionale, raporturi care au de cele mai multe ori o dinamic
proprie, care va influena decisiv dinamica general a sistemului organi(aional.
Pentru a putea racorda pro)lematica microgrupurilor sociale la cea a
organi(aiilor este necesar s se introduc un concept nou, cu o deose)it valoare
operaional, %i anume acela de cone$itate /4=, 2?1. *n cadrul organi(aiilor,
delimitrile microgrupurilor care activea( 'n cadrul unor secii, sectoare sau servicii
sunt foarte dificile, datorit numeroaselor relaii formale sau informale e+istene 'ntre
acestea. *ns, e+perimental, se constat c cele mai importante particulariti
psihosociale ale proceselor organi(aionale deriv din chiar modul cum se
configurea( relaiile dintre unitile structurale /grupuri, persoane1 %i cele funcionale
/secii, sectoare, servicii1.
*n ma<oritatea activitilor organi(aionale grupurile formale interacionea(
permanent sau temporar pe parcursul reali(rii sarcinii. 5nteraciunea are loc 'n
principal prin intermediul unora dintre mem)ri, ace%tia cpt.nd astfel un statut
socioprofesional special.
2&1
B 1 : B0 sunt microgrupuri /grupuri primare1 aflate 'n interaciune 'n cadrul
activitii desf%urate 'n cadrul unei organi(aii economice, 'n acest ca(. Prin /M1 se
marchea( mem)rii grupurilor prin care se reali(ea( cone+area funcional a
grupurilor primare, ceea ce conduce la formarea unui grup secundar Bs O
/B1XB
2
XB
3
XB
4
XB
5
1. 0geile marchea( relaiile funcionale pe care mem)riipuncte
de articulaie le au 'n cadrul grupurilor cone+ate prin intermediul lor. 6stfel, grupul
secundar format din B
5
XB
V
este definit funcional prin numrul punctelor de
articulaie a /1, 'n e+emplul de mai sus1, i indicele de cone$itate, dat de numrul
legturilor funcionale la nivelul punctelor de articulaie /&, 'n ca(ul grupului secundar
B1XB
2
12 'n ca(ul grupului secundar format din B
V
XB
3
, numrul :punctelor de
articulaie este 2, 'ns indicele de cone+itate este de numai 4. Calculul se poate reali(a
la nivelul 'ntregului grup secundar Bs, re(ult.nd o serie de indicatori operaionali cu o
mare valoare diagnostic %i prognostic asupra apariiei %i evoluiei unor fenomene
psihosociale din cadrul organi(aiei respective.
5at c.teva fenomene psihosociale interesante care apar 'n legtur cu
indicatorii de cone+itate. *n ca(ul grupurilor, secundare cu un numr redus de puncte
de articulaie %i indici sc(ui de cone+itate, procesele de autoreglare %i corecie sunt
dificile, depin(.nd fundamental de calitatea socioprofesional a mem)rilor care au
calitatea de puncte de articulaie, ace%tia cpt.nd astfel o mai mare ascenden 'n
cadrul grupurilor de apartenen. Dac un singur mem)ru reali(ea( cone+area
funcional a dou grupuri, ace%tia are tendina de a:%i e+tinde sfera atri)uiilor,
intr.nd frecvent 'n conflict cu liderii formali ai grupurilor. *n situaia 'n care e+ist
numeroase puncte de articulaie, cu indici superiori de cone+itate, e+ist tendina
apariiei unor conflicte 'ntre liderii formali ai grupurilor, sferele lor de competen
fiind relativ difu(e.
*n ceea ce prive%te st"uctu"a 3u#c)io#al/ a o"ga#i.a)iilo"4 aceasta poate fi
foarte diferit, 'n str.ns dependen de natura o)iectivelor constitutive %i de tipologia
general a sistemului organi(aional. Latura activitilor desf%urate impune o
puternic difereniere a statutelor %i atri)uiilor profesionale, o anumit cone+iune
'ntre posturile de lucru %i un anumit sistem de luare a deci(iilor sau de efectuare a
controlului. Cu toat aceast varia)ilitate, se poate ela)ora totu%i un modul al unei
structuri funcionale care s ai) un mare grad de generalitate. Pentru fiecare ca( 'n
poate, acest modul capt forma concret a organigramei, care preci(ea(
compartimentele organi(aiei, po(iiile statutare din cadrul acestora, relaiile
funcionale cu celelalte compartimente %i atri)uiile care devin fiecrei po(iii din
cadrul respectivei structuri. *n forma sa cea mai general, structura funcional a unei
organi(aii implic urmtoarele componente principale- sistemul de conducere2
compartimentele de servicii tehnice, financiare %i administrative2 compartimentele
activitilor de )a(.
Pornind de la aceast schem general, modul de structurare %i funcionare al
diferitelor compartimente va fi diferit 'n ca(ul unei organi(aii structurate pe vertical,
cu su)ordonri ierarhice precise /ca 'n ca(ul instituiilor militare, de pild1 , 'n raport
cu organi(aiile structurate preponderent pe ori(ontal, 'n care prevalea( raporturile
de coordonare %i cola)orare, %i 'n care funciile de conducere sunt distri)uite sau
emerg direct de la nivelul diferitelor sectoare /ca 'n ca(ul organi(aiilor civice sau
ecologiste, de e+emplu1.
2&2
Ca"acte"isticile st"uctu"ale ale o"ga#i.a)iilo"
6t.t organi(aia 'n ansam)lul su, c.t %i diferitele sale componente structurale
pot fi evaluate %i caracteri(ate printr:o serie de varia)ile principale, care , privite
corelativ , pot oferi o imagine destul de e+act asupra profilului psihosocial al
sistemului anali(at. 6stfel, dup opinia lui Y. #uchi, larg 'mprt%it %i de ali
cercettori, aceste varia)ile se refer la- mrime, comple$itate, formalizare,
intensitatea administrativ i centralizare /1?212 la acestea mai putem aduga
e$tinderea, activismul %i deschiderea.
,rimea este una dintre varia)ilele principale, care va influena 'n mare
msur %i alte caracteristici ale organi(aiei, precum cele care se refer la
comple+itate, formali(are %i e+tindere. !endina natural a oricrei organi(aii este
aceea de a se de(volta prin e+tindere, ceea ce implic cre%terea numrului de mem)ri2
iar aceast tendin este cu at.t mai accentuat cu c.t numrul mem)rilor la un
moment dat este mai mare. 0e creea( un cerc vicios, fenomen cunoscut su) numele
de 9dilema organizaional;, cu efecte considera)ile asupra evoluiei, dinamicii %i
performanelor unei organi(aii /220, ?31. 6stfel, cu c.t numrul mem)rilor unei
organi(aii este mai mare, cu at.t comple+itatea acesteia va cre%te, e+ist.nd tendina
unei accentuate structurri pe vertical /cu tot mai multe niveluri ierarhice1, paralel cu
o difereniere %i speciali(are funcional tot mai mare la nivelul unor compartimente %i
su)compartimente. 0peciali(area va determina o mai mare autonomie 'n luarea
deci(iilor pe sectoare %i domenii de competen, ceea ce va 'ngreuna comunicarea pe
ori(ontal /'ntre compartimente cu domenii de speciali(are diferite1 %i pe vertical
/'ntre nivele ierarhice diferite1. Comunicarea, coerena organi(aional %i fle+i)ilitatea
deci(ional vor fi puternic afectate, cu consecine imediate asupra performanei
sistemului. Pentru a contracara aceste efecte negative ale diferenierii %i speciali(rii,
care au ca suport material imediat un numr mare de mem)ri, este necesar
de(voltarea paralel a compartimentelor de coordonare %i control, ceea ce va solicita
personal suplimentar, paralel cu cre%terea gradului de formali(are %i reducerea
fle+i)ilitii structurale.
Consecinele psihosociale ale mrimii sunt 'ns mult mai numeroase, una
dintre acestea fiind legat de puterea real sau virtual a unei organi(aii 'n cadrul
sistemului social general. #rgani(aiile cu un mare numr de mem)ri %i cu o e+tindere
teritorial mare dispun prin chiar acest fapt de o putere social care tinde s
dep%easc (ona o)iectivelor care formal le aparin. Prestigiul, influena, sistemul de
relaii sociale pe care le de(volt pe ori(ontal %i pe vertical, uneori puterea
economic %.a., fac ca marile organi(aii s capete o a%a numit 8putere virtual9, care
este cu mult dincolo de graniele autoritii formale cu care a fost 'nvestit pentru a:%i
reali(a o)iectivele. *n aceste ca(uri, persoanele aflate la nivelul conducerii superioare
pot cpta un mare grad de autonomie deci(ional, iar cele aflate la niveluri ierarhice
inferioare manifest o disipare a sentimentului responsa)ilitii. Cre%terea puterii reale
sau virtuale, pe fondul diminurii controlului social, fac ca aceste organi(aii s capete
caracteristicile unor sisteme autogene, 'n care preocuprile principale vor fi cele
legate de de(voltare, e+tindere %i organi(are intern, iar o legtur direct cu
o)iectivele care :iniial : au avut valoare constitutiv pentru organi(aie.
Pentru evaluarea mrimii unei organi(aii se folosesc at.t indicatori cu valoare
a)solut c.t %i cu valoare relativ, ace%tia din urm av.nd uneori au o relevan mult
mai mare. 6stfel, mrime a)solut a unei organi(aii este dat de indicatorul L, care
indic numrul total de mem)ri ai organi(aiei respective, sau L+, care e+prim
numrul mem)rilor dintr:un compartiment 8+Q. "rimea relativ a unei organi(aii
2&3
este dat de raportul dintre indicatorul de mrime a)solut /L1 %i numrul total de
locuitori din cadrul unitii teritoriale 'n care '%i desf%oar activitatea organi(aia dat
/ora%, <ude, ar, uniuni statale1. $e(ult astfel c.i mem)ri ai organi(aiei revin la
mia de locuitori dintr:un anumit spaiu teritorial:administrativ, indicator deose)it de
relevant %i pentru gradul de e+tindere %i acoperire a unui sistem organi(aional.
5ndicatorii de mrime relativ permit comparaii o)iective 'ntre dou sau mai multe
organi(aii.
Compleitatea unei organi(aii este dat de gradul de difereniere structural
i specializare funcional, 'n raport cu natura o)iectivelor constitutive. Diferenierea
structural vi(ea( numrul de niveluri ierarhice, corelativ cu numrul de sectoare,
secii %i compartimente pentru fiecare nivel. Diferenierea %i speciali(area funcional
se refer la divi(iunile pe care le impun activitile de reali(are optim a sarcinilor
specifice fiecrei uniti structurale. 6ceste aspecte implic at.t gradul de divi(iune a
muncii, c.t %i densitatea relaiilor funcionale dintre mem)rii compartimentelor %i
dintre compartimente. # sarcin simpl impune 'n mod firesc un grad sc(ut de
difereniere structural %i funcional, 'n timp ce o sarcin comple+ accentuea(
considera)il aceste caracteristici, paralel cu noi imperative relative la conducere,
coordonare %i control. !otodat, s:a putut constata c prestigiul intern %i e+tern al unei
organi(aii se afl 'ntr:o str.ns legtur cu gradul de comple+itate %i dificultate a
sarcinilor pe care le are de re(olvat. 5mplicit, controlul social asupra unor asemenea
organi(aii este mult mai greu de reali(at, ceea ce :'n anumite condiii : poate conduce
la cre%terea gradului de autonomie %i putere virtual a respectivului sistem
organi(aional. 0litismul organizalional este un fenomen psihosocial cu profunde
implicaii 'n viaa politic, cultural %i economic a unor comuniti, a%a dup cum ne
arat practica social %i istoria universal.
Pentru evaluarea gradului de comple+itate a unei organi(aii se pot folosi mai
muli indicatori care s releve at.t numrul de uniti structurale ale sistemului, c.t %i
densitatea de legturi funcionale dintre acestea. Un astfel de indicator, folosit cu
succes 'n anali(a e+perimental a unor organi(aii, are urmtoarea form general /D.
Cristea, 1>>21-
C
o
Onc. sf. 100AL
unde- C
o
O gradul de comple$itate organizaional, cu valori cuprinse 'ntre 0 :
12
nc NO numrul de compartimente structurale ale organi(aiei date2
se N gradul de saturare n legturi funcionale dintre compartimente- s
f
O
2.nr A /nc
(
: nc12 n
r
N numrul real de legturi funcionale dintre compartimente2
L N numrul total de membri ai organi(aiei. 6lte modaliti de evaluare a
comple+itii introduc 'n calcul, pe l.ng indicatorii de mrime, caracteristicile %i
dificultatea relativ a sarcinii, distri)uia geografic a activitilor, precum %i
densitatea relaiilor interorgani(aionale impuse de reali(area o)iectivelor sale.
)ormalizarea e+prim msura n care activitatea organizaional este reglat
e$plicit de un sistem formal de reglementri i reguli comportamentale, corelativ cu
modalitile de impunere a acestora. Pentru fiecare tip de sarcin se poate sta)ili un
nivel optim de formali(are a cadrului 'n care se desf%oar activitile interne %i
e+terne ale unei organi(aii, nivel care este dependent at.t de mrimea sistemului, c.t
%i de natura instituiilor su) egida crora funcionea( respectiva organi(aie. 6tunci
c.nd organi(aia este puternic formali(at, sarcinile sale fiind definite ca funcii
sociale cu caracter general /de ordin administrativ, financiar, <uridic sau unele
categorii de servicii ctre populaie1, poate cpta caracteristicile negative ale unui
sistem birocratic.
2&4
Livelul de formali(are organi(aional are efecte psihologice importante, at.t
asupra mem)rilor, c.t %i asupra celor care vin 'n contact cu organi(aia respectiv.
Pentru mem)ri, un nivel superior de formali(are creea( un spaiu de siguran
psihologic %i profesional, ceea ce limitea( 'ns drastic (ona de iniiativ %i
creativitate personal. Pe fondul accenturii sentimentului de dependen ierarhic, se
constat o srcire a universului afectiv interpersonal, concurena %i competiia put.nd
deveni prevalente 'n raport cu relaiile de cola)orare %i colegialitate. Pentru cei din
e+terior, asupra crora se e+ercit unele dintre funciile organi(aiei, un sistem
puternic )irocrati(at poate genera un sentiment de dependen, nelini%te %i neputin,
pe fondul unor puternice atitudini de respingere %i contestare. 6ceste efecte negative
re(ult de cele mai multe ori din cau(a asimilrii cadrului formal de funcionare a unei
organi(aii cu (ona unui comportament ar)itrar, 'n care oamenii sunt ignorai sau
%icanai inutil. Pentru a se atenua aceste efecte, sunt necesare msuri speciale prin care
formalismul, de multe ori foarte necesar, s fie perceput ca generator de certitudini %i
raionalitate, centrat fiind pe interesele oamenilor.
*n concepia sociologului "a+ Ye)er, termenul de )irocraie desemnea( un
tip de organi(aie /alturi de cele patriarhale sau de cele centrate pe lider1 'n care )a(a
autoritii este dat de un ansam)lu de reglementri raional-legale. $eglementrile
au un caracter raional 'n msura 'n care <ustific 'ndeplinirea riguroas a funciilor %i
o)iectivelor specifice organi(aiei, %i au un caracter legal 'n msura 'n care autoritatea
este e+ercitat la r.ndul su prin intermediul unor reguli formale care delimitea(
po(iiile, competenele %i condiiile de ocupare a respectivelor po(iii. 6stfel definit,
un sistem )irocratic este centrat pe eficien, preci(ie 'n reali(area sarcinilor, coeren
%i continuitate 'n activitate, su)ordonare strict, nonam)iguitate %i reducerea costurilor
materiale %i umane / 2241. Din perspectiva concepiei [e)eriene, de(voltat ulterior
de muli ali teoreticieni, o organi(aie poate fi proiectat %i condus pe criterii strict
raionale, o)in.ndu:se astfel o eficien ma+im. Cu ignorarea evident a
pro)lematicii psihologice a mem)rilor care o compunR
*ns, a%a cum s:a putut constatata empiric %i e+perimental, 'n cadrul unor
asemenea sisteme organi(aionale e+ist tendina ca aspectele formale ale activitilor
s capete prevalen asupra celor de coninut, a<ung.nd la limit s capete autonomie
funcional- preocuparea principal a unei asemenea organi(aii este de a promova,
de(volta %i impune un sistem de reglementri, omi.ndu:se faptul c rolul acestora
tre)uie s fie strict instrumental, acela de a facilita atingerea unor o)iective concrete
de ordin general:uman. *n acest conte+t, )irocraia capt sensul comun de sistem
ineficient, greoi %i formal, 'n care o)iectivul principal pare a fi acela de a se
autopromova, pe fondul ignorrii relative a scopului pentru care a fost creat.
Intensitatea administrativ este o varia)il care depinde at.t de mrime %i
nivelul de formali(are organi(aional, c.t %i de natura funciilor profesionale %i
sociale ale sistemului. 5ndicatorul care e+prim <ntensitatea administrativ este dat de
raportul dintre mrimea personalului de conducere, cel administrativ i cel de
e$ecuie. @aloarea optim a intensitii administrative depinde 'n mare msur de
natura o)iectivelor %i funciilor organi(aiei, de nivelul pregtirii profesionale a
mem)rilor, e+periena acumulat %i caracteristicile politice ale sistemului social
glo)al.
Pe )a(a unor o)servaii sistematice asupra organi(aiilor cu profiluri foarte
diferite, putem aprecia valoarea optim a intensitii organi(aionale 'n (ona
raportului 1A2A?. 6dic- 10G personal de conducere %i control2 20 G personal
administrativ2 ?0 G personal de e+ecuie /!& C"istea, 1>>41.
2&5
6tunci c.nd proporia personalului de conducere %i a celui administrativ
dep%e%te sensi)il proporia solicitat de caracteristicile o)iective ale sarcinii, apar
urmtoarele efecte negative- a1 scderea eficienei activitilor administrative %i de
conducere datorit suprapunerii atri)uiilor, transferului de responsa)ilitate, reducerea
gradului de implicare personal %.a.2 )1 cre%terea cheltuielilor materiale %i a gradului
de 'ncrcare fi(ic a personalului de e+ecuie2 c1 apariia unei tendine de impunere a
unor 8activiti para(ite9, inutile pentru desf%urarea fireasc a activitilor de )a(,
dar care au menirea de a <ustifica formal personalul suplimentar dintr:un sector sau
altul.
Centralizarea e+prim nivelul i gradul de concentrare a puterii, deciziei i
controlului, 'n funcie de configuraia structural a organi(aiei. *n cadrul
organi(aiilor descentrali(ate deci(iile se iau la nivelul unitilor structurale
componente /secii, sectoare, compartimente sau filiale regionale1, 'n timp ce 'n cadrul
organi(aiilor puternic centrali(ate deci(iile se iau la nivelul ierarhic cel mai 'nalt, iar
aici de ctre o singur persoan, sau un numr foarte redus de persoane. Ca o
consecin a acestui fapt, %i responsa)ilitile se vor distri)ui 'n mod diferit, dispersate
'n primul ca(, sau concentrare 'n al doilea. Centrali(area e+cesiv produce o mai mare
dependen a mem)rilor de la periferia sistemului fa de cei plasai 'n centru, fapt ce
afectea( gradul de implicare al celor dint.i, pe fondul unei satisfacii reduse o)inute
'n urma activitilor desf%urate.
Din punct de vedere al eficienei nu se poate vor)i de o superioritate a)solut a
unuia sau altuia dintre sisteme2 'n funcie de natura organi(aiei, compo(iia %i
structura sa, caracteristicile o)iectivelor pe care le are de reali(at, importana
activitii %i consecinele sociale ale eventualelor e%ecuri %.a., se recomand un anumit
grad de centrali(are sau descentrali(ate, care se dovede%te cel mai adecvat unei situaii
anume.
Bradul de centrali(are determin numeroase efecte psihosociale, at.t la nivelul
grupului care concentrea( puterea de deci(ie, c.t %i la nivelul persoanelor %i unitilor
structurale su)ordonate. *n ca(ul sistemelor descentrali(ate coerena, continuitatea %i
eficiena general a activitii sunt de regul mai reduse, 'ns aceast caren poate fi
compensat 'n anumite condiii printr:o mai mare implicare personal a mem)rilor, o
mai puternic motivare a acestora %i un nivel mai 'nalt de creativitate %i fle+i)ilitate
organi(aional. *n ca(ul sistemelor puternic centrali(ate se asigur o 'nalt coeren
acional, o mai )un coordonare a eforturilor %i o mai prompt concentrare pe
sarcinile imediate, 'ns poate acestea pe fondul unei implicri mai reduse a mem)rilor
organi(aiei, care se simt dero)ai de rspunderea deci(iei. "otivaia acestora este de
regul mai redus iar creativitatea organi(aional cvasi ine+istent, 'n timp ce la
nivelul grupului de deci(ie motivaia este foarte puternic. .
Etinderea constituie o varia)il care e+prim gradul de acoperire spaial a
unui teritoriu n care o organizaie este ndrituit s-i desfoare activitatea. 0e pot
avea 'n vedere sectoarele ur)ane, localitile rurale %i ur)ane, <udeele sau procentul
de acoperire din suprafaa 'ntregii ri. 5ndicatorul acesta poate fi deose)it de relevant
pentru anumite tipuri de organi(aii, cum sunt cele politice, civice sau administrative,
'n msura 'n care fundamentea( strategiile organi(aionale. Cel mai adesea, acest
indicator se utili(ea( corelativ cu cel referitor la mrime- 'n acest ca( se are 'n vedere
at.t procentul de teritoriu acoperit de reeaua organi(aional, c.t %i raportul dintre
numrul de locuitori %i numrul mem)rilor organi(aiei activi 'n respectiva (on.
$ctivismul e+prim proporia %i intensitatea activitilor specifice desfurate
de personalul unei organizaii 'n cadrul acesteia, corelativ cu gradul de implicare a
2&&
organi(aiei 'n viaa social. Prin proceduri destul de la)orioase se pot sta)ili
proporiile de timpi activi, timpii de pregtire, cei de rela+are %i cei para(ii, care
compun perioada total de timp consumat pentru 'ndeplinirea o)iectivelor unei
organi(aii. Cunoa%terea acestui indicator este important pentru deci(iile privind
organi(area %i desf%urarea diferitelor categorii de activiti din cadrul unei
organi(aii. Discrepane mari 'ntre nivelul de activism din cadrul diferitelor
compartimente pot genera efecte psihosociale negative- conflicte interpersonale %i
intergrupale, repro%uri la adresa conducerii, tendina de implicare 'n activiti
colaterale sau para(ite a celor cu solicitare redus, epui(are fi(ic %i psihic a celor
suprasolicitai %.a.
*n funcie de natura activitilor specifice, se pot sta)ili pe cale e+perimental
proporiile optime ale diferitelor categorii de timpi- pregtirea %i planificarea
activitii de )a(, reali(area nemi<locit a sarcinilor , rela+are, contacte psihologice
interpersonale, informare general etc. De%i proporiile optime dintre ace%ti timpi pot
varia aprecia)il 'n funcie de tipul organi(aiei %i natura o)iectivelor, se poate aprecia
c timpul nemi<locit consumat pentru re(olvarea sarcinilor specifice tre)uie s fie
'ntre &0 %i >0G. 0u) aceast limit e+ist tendina de(implicrii progresive, iar peste
aceast limit apar efectele negative legate de suprasolicitare fi(ic %i psihic. *n
am)ele ca(uri performanele organi(aiei vor fi din ce 'n ce mai reduse, pe msur ce
efectele psihosociale amintite '%i fac efectul.
!eschiderea repre(int un indicator calitativ al tipului de relaii e+istente 'ntre
organi(aie %i mediul social e+tern. 0e are 'n vedere msura e+plicitrii 'n e+terior a
o)iectivelor organi(aiei, transparena strategiilor de reali(are a sarcinilor, a politicilor
de personal %i a normelor interne de funcionare, accesi)ilitatea informaiei referitoare
la viaa intern a organi(aiei, capacitatea de influenare e+tern a deci(iilor %i
politicilor interne, modul de numire a liderilor, concordana dintre normele interne %i
cadrul legislativ general, specific statului pe teritoriul cruia '%i desf%oar activitatea
organi(aia respectiv s.a.
Bradul de deschidere al unor organi(aii poate varia 'ntre limite largi, 'n
funcie de natura lor %i de legile care le reglementea( funcionarea. De regul, se
accept un grad redus de deschidere pentru instituiile militare, cele de informaii sau
care desf%oar cercetri cu caracter strategie, fr ca acestea s capete totu%i un
caracter ocult, 'n timp ce din partea instituiilor administrative %i a cele Ncivice se
a%teapt o deschidere foarte mare. Permea)ilitatea unei organi(aii produce importante
efecte psihosociale 'n plan intern %i e+tern, afect.nd , printre altele , capacitile
creatoare ale mem)rilor, iniiativa %i spiritul lor de independen.
!i#a2ica o"ga#i.a)io#al/
Ca oricare alte sisteme, organi(aiile au o dinamic specific, manifestat at.t
la nivelul formrii %i evoluiei 'n timp a ansam)lului organi(aional, c.t %i la nivelul
proceselor %i fenomenelor psihosociale pe care le implic funcionarea, 'n planul
diferitelor su)sisteme componente %i pe diferitele trepte ale structurrii %i evoluiei
acestora.
5ndiferent de natura lor, organi(aiile parcurg urmtoarea serie de etape, a
cror durat poate varia 'n limite foarte largi- proiectare, cristalizare, evoluie,
funcionare matur %i : 'n final : transformare, destructurare sau dizolvare. Dac
organi(aia are caracter formal, proiectarea sa se reali(ea( 'n cadrul unei instituii
supraordonate %i const 'n fi+area o)iectivelor, delimitarea cadrului legal de
2&?
funcionare, sta)ilirea organigramei : cu funcii distri)uite pe fiecare po(iie statutar,
precum %i a mecanismelor de deci(ie %i control intern %i e+tern. Caracteristicile
instituiei care are iniiativa organi(aional vor marca 'n mod esenial trsturile %i
dimensiunile psihosociale ale noii organi(aii, mai ales pe direcia mrimii acesteia, a
gradului de centrali(are, intensitii administrative , deschiderii, stilului de conducere
%i formelor de control social.
Pornind de la numeroase o)servaii empirice, se poate formula principiul
reproducerii organizaionale, conform cruia instituiile i organizaiile
supraordonate tind s-i transfere caracteristicile la nivelul tuturor formelor de
organizare pe care le iniiaz sau pe care le controleaz. Pentru a rupe acest cerc
vicios al reproducerii organi(aionale este necesar implicarea mai multor instituii 'n
actul de iniiere %i proiectare a unor noi organi(aii.
*n etapa cristalizrii se asigur condiiile materiale ale desf%urrii
activitilor, se selectea( %i se formea( personalul 'n raport cu organigrama
e+istent, se ela)orea( regulamentele interne de funcionare %i 'ncep s se preci(e(e
principalele direcii funcionale ale organi(aiei, 'n condiiile particulare oferite de o
anumit situaie politic, economic %i social.N 6ceste configurri iniiale ale
organi(aiei au loc prin intermediul unui nucleu de personal, selectat %i numit de la un
nivel ierarhic superior. Caracteristicile psihoindividuale ale acestui nucleu vor marca
puternic multe dintre trsturile funcionale %i psihosociale ale viitoarei organi(aii.
De aceea, este necesar ca 'n aceast etap selecia %i activitatea grupului cu care se
'ncepe activitatea organi(aional s fie cu atenie urmrite %i supervi(ate de serviciile
speciali(ate de la nivelul instituiilor care au iniiat na%terea noii organi(aii. !ot acum
se vor forma %i primele structuri informale de influen, socioafective sau de
comunicaie, structuri ale cror caracteristici %i evoluii vor marca profund istoria
respectivei organi(aii.
Urmea( o etap de evoluie, care se va 'ncheia cu definitivarea activitii de
completare %i formare a personalului pentru toate compartimentele, paralel cu
desf%urarea progresiv a activitilor specifice, conforme o)iectivelor respectivei
organi(aii. !otodat, se vor forma, pe coordonatele lor principale, %i structurile
informale la nivelul 'ntregului sistem, e+ist.nd tendina ca acestea s reproduc
caracteristicile structurilor informale nucleare, aprute 'n etapa anterioar, a
cristali(rii organi(aiei. De remarcat faptul c disfuncionalitile aprute 'n aceste
perioade vor fi foarte greu de 'nlturat, datorit ascendenei morale, structurale %i
funcionale pe care o vor capt microgrupurile formate de la 'nceput 'n cadrul
respectivei organi(aii.
*n perioada funcionrii mature, activitile organi(aiei vor fi orientate
aproape e+clusiv pe direcia reali(rii o)iectivelor constitutive, pe fondul e+istenei
unui echili)ru relativ sta)il 'ntre structurile formale %i cele informale, dup ce 'n
preala)il s:a reu%it satisfacerea difereniat a tre)uinelor psihoindividuale %i
psihosociale ale mem)rilor. Dintre fenomenele psihosociale cele mai importante care
acionea( 'n aceast perioad amintim- manifestarea activ a coe(iunii
organi(aionale, pe fondul atingerii unui nivel 'nalt de integrare %i participare a
mem)rilor la viaa de organi(aie2 identificarea personalului de )a( cu valorile
repre(entate de respectivul sistem organi(aional2 o adaptare superioar 'n plan
profesional, relaional %i social, 'n urma e+ercitrii unor roluri %i modele
comportamentale dovedite eficiente2 de(voltarea unor mecanisme de autocorecie
spontan a disfuncionalitilor aprute 'n diferite planuri2 constituirea unei tradiii
organi(aionale, care va fundamenta %i orienta 'n mare msur formele %i direciile de
manifestare ale mem)rilor, grupurilor %i sistemului 'n ansam)lu. *ns, pe acest fond
2&=
general po(itiv, vor aprea %i tendine din ce 'n ce mai puternice de manifestare
inerial %i conservatoare, care pot afecta puternic deschiderea spre creaie,
fle+i)ilitate organi(aional %i capacitatea de adaptare la situaiile noi generate de
evoluiile sociale, politice, economice, %tiinifice %i tehnologice. .
Ca urmare a evoluiilor sau mutaiilor aprute 'n planul general al vieii
sociale, a efectelor ineriei %i conservatorismului organi(aional asupra eficienei %i
capacitii de adaptare, precum %i 'n urma acuti(rii unor disfuncionaliti interne,
organi(aiile a<ung frecvent 'ntr:o situaie care impune cu necesitate reorganizarea
sau dizolvarea. De regul, acest moment este precedat de o etap involutiv, 'n care
apar %i se amplific strile de conflictualitate intern %i e+tern, are loc o scdere a
performanelor profesionale, apar frecvent situaii de cri( instituional, cu
rever)eraii 'n plan economic, politic %i social etc. Fenomenele legate de
transformarea, involuia sau de(integrarea organi(aiilor produc efecte puternice 'n
plan psihoindividual %i psihosocial, 'ns foarte difereniate pe categorii de personal /'n
funcie de statut, tipul %i nivelul de pregtire profesional, vechimea 'n organi(aie,
calitatea statutelor cone+e, v.rst, se+, po(iia ocupat 'n structurile informale ale
organi(aiei %.a.1.
Pentru anumite categorii de personal care s:au afirmat social %i profesional 'n
vechiul conte+t organi(aional, sau pentru cele care sunt mai conservatoare, sau mai
au puin timp p.n la pensionare, schim)rile care se prefigurea( 'n aceste
'mpre<urri pot avea un caracter dramatic, cel mai adesea fiind asimilate cu o negare a
'ntregii lor activiti de p.n atunci. 6cest fapt va determina o re(isten considera)il
fa de procesele care au loc, fiind nevoie de o su)til intervenie psihologic pentru a
reduce sau contracara acest fenomen. Dimpotriv, alte categorii de personal cu o
v.rst mai redus, mai fle+i)ile ca mentalitate sau a cror profesiuni facilitea(
afirmarea 'n noile condiii, vor face eforturi pentru a impune schim)area structurilor %i
mentalitilor din cadrul organi(aiei care nu le asigur satisfacerea acestor aspiraii.
"ulte aspecte ale dinamicii organi(aionale in de raporturile dintre aceste dou
fenomene.
De regul, toate schim)rile de mare amplitudine care au loc 'n cadrul unor
organi(aii, mai ales c.nd acestea %i:au consolidat o anumit tradiie, au un caracter
compulsional %i conflictual, declan%.nd numeroase disfuncionaliti %i momente de
cri( 'n cadrul relaiilor interpersonale %i intergrupale, pe de o parte, %i 'ntre structurile
fonmale %i cele informale, pe de alt parte.
P"ocesele 1sihosociale i21licate 5# di#a2ica o"ga#i.a)io#al/& *n cadrul
organi(aiilor acionea( : 'ns pe coordonate noi : acelea%i categorii de procese
psihosociale fundamentale ca %i 'n cadrul microgrupurilor sociale- procesele de
realizare a sarcinii, de comunicare, de influen, socioafective, motivaional-
atitudinale i participativ-a$iologice +v. Cap.&.2.1. Corelativ, vor aprea %ase categorii
de structuri psihosociale, din a cror interferen %i intercondiionare va re(ulta o alt
serie de procese %i fenomene psihosociale secundare- cele legate de integrare i
participare, de coeziune i conflictuale, de stil de conducere i climat psihosocial.
Loile particulariti pe care le capt procesele psihosociale 'n cadrul organi(aiilor
sunt legate nemi<locit de aciunea a dou categorii principale de factori- a1 modul de
structurare a grupurilor cone+e /sau grupurilor secundare, 'ntr:o alt terminologie12 )1
influena direct a instituiilor su) incidena crora s:au format organi(aiile
respective, precum %i modul de e+ercitare a controlului social asupra lor.
Procesul de realizare a sarcinii. Dup cum s:a artat, din perspectiva
psihosociologiei microgrupurilor, organi(aia presupune e+istena unui grup secundar,
format din mai multe grupuri primare /microgrupuri1 aflate 'n raporturi de cone+itate,
2&>
determinate de relaiile funcionale impuse de reali(area o)iectivelor generale ale
organi(aiei. 0tructura relaiilor de cone+itate dintre compartimente /respectiv dintre
microgrupurile aferente1 va depinde 'n mod esenial de natura sarcinii organi(aiei.
6nali(a comple+ a unor categorii de sarcini foarte diferite /productive,
%tiinifice, de proiectare, educaionale, militare %.a.1, a evideniat faptul c acestea pot
fi delimitate pe trei dimensiuni complementare- a1 dimensiunea fizicosubstanial,
care reflect natura elementelor materiale %i a transformrilor fi(ico:mecanice pe care
le implic reali(area sarcinii2 )1 dimensiunea structural, care evidenia( modul
optim de divi(are a sarcinii generale 'n su)sarcini care pot fi reali(are independent 'n
cadrul diferitelor compartimente ale organi(aiei2 c, dimensiunea funcional, care
relev configuraia necesar a relaiilor funcionale dintre mem)rii grupurilor %i dintre
compartimente, care s asigure reali(area optim a sarcinilor particulare %i generale.
Considerm structura funcional a sarcinii ca av.nd o importan ma<or at.t
'n ceea ce prive%te anali(a psihologic a activitilor, c.t %i 'n ceea ce prive%te
funcionarea organi(aiilor. *ntr:adevr, reali(area sarcinii generale a unei organi(aii
presupune divi(iunea acesteia pe su)sarcini, distri)uite spre re(olvare diferitelor
compartimente- sectoare, secii, ateliere %i servicii. *n funcie de natura sarcinii
generale %i a tehnologiilor folosite, 'ntre sarcinile particulare distri)uite spre reali(area
diferitelor compartimente vor e+ista anumite relaii funcionale- de tip aditiv,
complementar, convergent, con(unctiv, dis(unctiv sau compensator + v. ta)elul ?.1.1.
Pentru sta)ilirea structurii funcionale optime a unei sarcini sunt necesare anali(e
operaionale cu caracter interdisciplinar, care s evidenie(e aspectele tehnice,
tehnologice, psihosociale %i organi(atorice pe care le implic activitile din cadrul
fiecrui compartiment. Pentru fiecare tip de sarcin, performana potenial a
organi(aiei va depinde de anumite raporturi optime 'ntre diferitele componente ale
sistemului de relaii funcionale solicitate de reali(area o)iectivelor generale.
Cunoa%terea respectivilor parametri funcionali constituie punctul de plecare 'n
ela)orarea strategiilor de optimi(are a activitii 'n cadrul diferitelor organi(aii, dup
cum se va vedea 'ntr:un su)capitol urmtor.
!a)el
!ipul
sarcinii-
$elaiile
funcionale specifice
/r.f.12 repre(entarea
grafic a unui
e+emplu tipic.
5nfluena
asupra productivitii
poteniale /p.p.1
H+emple
tipice-
6ditiv r f.
independente, de
acela%i p.p.
este funcie
de suma
performanelor
individuale p
1
-
'samblarea
paralel a unor
dispo(itive- activiti
similare desf%urate
paralel 'n mai multe
sectoare
/compartimente1
Compleme
ntar
r.f.
independente, de tip
diferit
p.p. se
calculea( pentru
fiecare compartiment.
0ectoare
mi+te, care permit
divi(iunea muncii,
fiecare sector
acion.nd speciali(at.
Convergen r.f. prin p.p. depinde 0ectoare
2?0
intercondiionare,
converg spre acela%i
o)iectiv
de calitatea
interaciunilor %i de
capacitile
individuale
/sectoriale1.
proiectare sau de
creaie, orientare pe
su)anasm)luri-
uniti militare cu
diferite specialiti.
Con<unctiv
-
r.f. dispuse 'n
8lan;
p.p. depinde
de compartimentul
/mem)rul1 cu cea
mai mic capacitate
/performan1
7ucrul la
)anda rulant.
0ectoare care
prelucrea( produse
semifinite oferite de
alte sect.
Dis<unctiv
-
r.f. au mai
multe puncte
succesive de
convergen-
pp. este
dependent de
capacitatea
/competena1
punctelor de
convergen /C
i
1.
#rgani(aii
cu structuri
funcionale dispuse
ierarhic- servicii de
informaii
Compensat
orie-
r.f. comple+e,
)ilaterale, cu )ucle
circulare %i feed:
)acJ:uri, permi.nd
corecii-
pp. depinde
de media
capacitilor
/performanelor1
sectoarelor indicate.
6ctiviti de
proiectare sau creaie
'n grup. H+ecuie de
prototipuri.
Hla)orare de
strategii.
Pornind de la anali(a structurii sarcinii, parametrii cone+itilor /numrul
punctelor de articulaie %i gradul de cone+itate pentru fiecare punct1, a caracteristicilor
tehnologiilor folosite pentru reali(area sarcinii %i a capacitilor profesionale ale
mem)rilor grupurilor se poate determina o structur funcional optim pentru un
anumit sistem organi(aional. *n funcie de caracteristicile acestei structuri se
determin flu+urile informaionale, gradul optim de 'ncrcare pentru fiecare
compartiment, punctele critice din cadrul fiecrui sector %.a. 6ceste anali(e solicit
frecvent metode %i instrumente matematice foarte speciali(ate, precum teoria
grafurilor, calculul matriceal, teoria <ocurilor %.a., care tre)uie corelate cu o a)ordare
psihosociologic complementar.
Procesele de comunicare. Desf%urarea tuturor activitilor din cadrul unei
organi(aii este condiionat 'n mod esenial de calitatea proceselor comunicaionale
care au loc la nivel interdepartamental, intergrupal %i interpersonal. Cele mai multe
disfuncionaliti aprute 'ntr:un cadru organi(aional se datorea( 'n mare msur
unor reele %i procese comunicaionale nesatisfctoare 'n ceea ce prive%te coninutul,
modul de desf%urare %i modalitile de utili(are a informaiei vehiculate. Factorii
psihoindividuali %i psihosociali care intervin 'n cadrul acestor procese dein o pondere
considera)il, strategiile de optimi(are a comunicrii fiind centrate prioritar pe
aceast dimensiune.
5nformaia vehiculat 'n cadrul unei organi(aii poate fi de mai multe tipuri-
tehnologic, organi(atoric, de evaluare %i control, de coordonare social %i de
consum psihologic. Pentru fiecare tip de informaie, sunt statuate 'n mod formal, sau
se formea( spontan 'n mod informal, anumite reele de circulaie a informaiei
respective, reele caracteri(ate printr:o serie de parametru- forma de structurare ,
gradul de centralitate, capacitate informaional, viteza de transmitere, fidelitate i
capacitatea de corecie a erorilor de mesa(.
2?1
Dup cum s:a artat, configuraia reelelor de comunicaie poate fi su) form
de lan, cerc, stea, E /ramiffcat1 sau mi+t /v. cap.&.2.1. Dac la nivelul
microgrupurilor pot fi 'nt.lnite frecvent toate aceste configuraii, 'n cadrul
organi(aiilor singurele care pre(int importan sunt cele stelate, ramificate sau
mi+te2 de fapt, poate acestea pot fi reduse la specii ale reelelor ramificate.
Pentru o anali( a formelor reelelor de comunicare este necesar introducerea
unor indicatori structurali suplimentari, cu relevan %i 'n plan psihosocial- nivel
informaional /L21, gradul de completitudine informaional /C21, indicele de control
informaional pentru fiecare nivel ierarhic /5521 %.a
Completitudinea informaional a reelei- C2 O 2n A /L
V
: L1 O 0,22 2 unde L
repre(int numrul de elemente ale reelei />, 'n e+emplul de mai sus1, iar n este
numrul real al verigilor de comunicare 'ntre elementele reelei /=1. C2 poate lua valori
'ntre 0 %i 1.
Gradul de centralitate al reelei evidenia( configuraia sursei de informaii 'n
cadrul unei anumite organi(aii. 6ceasta poate fi o singur persoan, 'n ca(ul unor
structuri ierarhice rigide, sau poate fi constituit din mai multe persoane sau grupuri,
'n ca(ul organi(aiilor descentrali(ate. *n primul ca( se constat apariia unor
fenomene psihosociale care de cele mai multe ori au efecte negative asupra
funcionrii sistemului organi(aional- un puternic sentiment de dependen
profesional %i psihosocial a celor care ocup po(iii ierarhice inferioare2 o motivaie
%i o implicare personal invers proporionale cu po(iia ierarhic ocupat 'n reeaua de
comunicaie2 apariia unor comportamente %i atitudini ar)itrare ale celor care ocup
po(iii foarte 'nalte 'n structura informaional, prin asimilarea accesului la informaie
cu o calitate personal, concentrarea responsa)ilitii la nivelurile cele mai 'nalte,
paralel cu dero)area de responsa)ilitate la cele inferioare %.a.
)apacitatea informaional a reelei e+prim raportul dintre cantitatea de
informaie transmis %i recepionat 'n unitatea de timp, 'n timp ce vite(a de
transmitere, care este un indicator complementar, e+prim timpul necesar pentru ca o
informaie s a<ung la destinatar, fr distorsiuni care s dep%easc redundana
mesa<ului.
&idelitatea informaional relev gradul de similitudine dintre informaia
transmis %i cea recepionat. 6pariia fenomenului de distorsionare a mesa<ului poate
avea numeroase cau(e, de natur tehnic, organi(atoric, psihosocial sau
psihoindividual. 0tandardi(area lim)a<elor, eliminarea verigilor informaionale
inutile, o pregtire profesional superioar, verificarea prin feed:)acJ a mesa<elor
recepionate, eliminarea incongruenelor structurilor de grup sau asigurarea unei
motivaii superioare sunt c.teva dintre modalitile prin care se poate asigura o
fidelitate superioar a mesa<elor : condiie esenial pentru o )un funcionare a
oricrui sistem organi(aional.
)apacitatea de corecie a erorilor este unul dintre cei mai importani
indicatori ai reelelor de comunicaie, acesta fiind condiionat de raportul dintre
numrul de cone+iuni directe %i cele inverse, lu.ndu:se 'n calcul %i nivelurile ierarhice
'ntre care se reali(ea( feed:)acJ:urile.
Pentru a se determina indicatorul privind Capacitatea de corecie a erorilor
/Cb1 se iau 'n calcul, cu ponderi diferite, numrul de cone+iuni inverse 'ntre nivelurile
ierarhice tangente, c.t %i cele dintre cele dis<uncte, care se afl 'n relaii ierarhice
indirecte. 6ceste ultime tipuri de relaii de feed:)acJ au o pondere mult mai mare 'n
reali(area coreciilor at.t 'n ceea ce prive%te procesul de comunicare, c.t %i celelalte
2?2
procese %i activiti din cadrul unei organi(aii /coordonare, control, activiti de )a(
etc.1. 5n cele dou ca(uri pre(entate mai <os, s:a putut constata c al doilea tip de
structurare a comunicrii producea cu cca. 35 G mai puine erori dec.t primul,
datorit saturrii superioare cu feed:)acJ:uri negative.
Procesele de in"luen. #rice form de organi(are presupune totdeauna %i 'n
mod necesar un sistem de autoritate, fr de care interaciunea sistematic %i orient t
teleologic dintre mem)ri, grupuri %i compartimente nu ar fi posi)il. 0istemul de
autoritate const din ansam)lul factorilor psihosociali prin care se orientea(,
controlea( %i influenea( comportamentele, atitudinile, motivaiile %i sentimentele
mem)rilor unei organi(aii. 6cest sistem poate fi formal sau informal, concentrat sau
difuz, personalizat sau impersonal, de ordin material sau spiritual /ideologic1, real
sau invocat, cu aciune permanent sau temporar, cu autoritate e+ercitat direct sau
prin mandat.
*ns, i#di3e"e#t de #atu"a sa4 siste2ul de auto"itate i21lic/ t"ei
co21o#e#te 1"i#ci1ale$
a1 o component funcional, re(ultat din necesitatea o)iectiv de coordonare
a aciunilor persoanelor implicate 'n reali(area unei sarcini comune, 'n condiii
determinate de ordin material, tehnologic sau social2 )1 o component psihosocial,
determinat de mecanismul interacional /de ordin interpersonal %i grupal1 declan%at
de imperativele aciunii 'n comun pentru reali(area unei anumite sarcini2 c1 o
component psihologic, const.nd din ansam)lul vectorilor motivaionali care pot fi
satisfcui prin participarea la viaa unei organi(aii. Determinarea profilului
sistemului de autoritate constituie unul dintre cele mai puternice instrumente prin care
se poate e+plica fenomenologia psihosocial su)iacent funcionrii unei anumite
organi(aii2 totodat, acest instrument permite at.t anali(e diagnostice %i prognostice
de mare finee, c.t %i ela)orarea unor strategii de optimi(are a activitilor din cadrul
organi(aiilor.
/)1 5mplicarea 'n reali(area unor o)iective prin intermediul unei organi(aii
presupune implicit acceptarea unui sistem de coordonare %i control, a crei rigoare
este 'n str.ns dependen de natura o)iectivelor, semnificaia %i importana acestora
at.t 'n plan social c.t %i individual. 6ceast component a sistemului de autoritate are
'n cea mai mare msur un caracter impersonal, deriv.nd din necesitatea o)iectiv de
coordonare a eforturilor mem)rilor oricrei colectiviti atunci c.nd se acionea( 'n
comun pentru reali(area unei sarcini determinate. Cu c.t sarcina este mai 5mportan
%i mai dificil, cu c.t aceasta are o semnificaie social mai 'nalt, %i cu c.t este mai
concordant cu motivaiile individuale %i de grup, cu at.t persoanele din sistemul de
conducere sunt 'nvestite implicit cu o mai mare autoritate de ordin funcional,
perceput de mem)rii organi(aiei ca o condiie a reali(rii o)iectivelor urmrite.
Calitile personale ale celor investii cu autoritate funcional o pot augmenta,
redireciona sau diminua, 'n funcie %i de conte+tul material %i social 'n care se
desf%oar activitile de )a( ale organi(aiei.
/c1 Cadrul organi(aional creea( premisele structurrii microgrupurilor
sociale, a cror componente socioafective %i de influen informal vor interaciona
dinamic cu elementele funcionale ale autoritii menionate anterior. *n acest nou
conte+t, autoritatea se personali(ea(, liderii formali intr.nd 'ntr:un sistem de relaii
socioafective %i de comunicare interpersonal care va constitui fundalul e+ercitrii
atri)uiilor legate de coordonarea %i controlul activitilor de )a(. Ca tendin
general, microgrupurile astfel formate vor prelua, uneori selectiv, normele %i valorile
formale specifice organi(aiei respective, convertindu:le 'ntr:un cadru normativ
2?3
informal, cu o puternic 'ncrctur psihosocial2 paralel, se vor constitui
mecanismele de presiune spre conformism, care vor aduga o nou dimensiune
sistemului de autoritate funcional, mrindu:i astfel capacitatea de influenare a
comportamentelor individuale %i de grup.
/c1 #rice organi(aie, prin o)iectivele pe care le propune, prin valorile pe care
le promovea( %i prin cadrul psihosocial pe care 'l creea(, face posi)il satisfacerea
unei serii de tre)uine psihoindividuale- de integrare, control %i relaionare social2
tre)uine socioafective2 de protecie, recunoa%tere social %i valori(are personal etc.
Capacitatea de satisfacere a acestor tre)uine confer sistemului de autoritate din
cadrul organi(aiei o dimensiune psihoindividual foarte semnificativ- proporional
cu gradul de satisfacere difereniat a vectorilor motivaionali individuali %i de grup,
organi(aia capt o semnificaie anume 'n sistemul personal de valori, put.ndu:se
a<unge p.n la o total identificare a persoanei cu organi(aia ca entitate social, cu
o)iectivele, normele %i valorile sale. Deseori, se constat apariia unor factori
motivaionali secundari, cu o for energi(ant superioar factorilor primari amintii
mai sus- apartenena la o organi(aie cu un 'nalt prestigiu social poate e+ercita o
asemenea for de atracie, 'nc.t avatarurile acestei opiuni sunt minimali(ate, chiar cu
preul ca unii vectori motivaionali primari s fie satisfcui 'ntr:o msur mult mai
mic dec.t 'n cadrul unei organi(aii cu un statut o)i%nuit. 6numite organi(aii au
capacitatea de a:%i crea o 8aur9 care le confer un prestigiu cu totul deose)it2 aceast
aur se transfer %i asupra mem)rilor organi(aiei, acest fenomen fiind cu at.t mai
vi(i)il cu c.t po(iia ocupat 'n ierarhia organi(aiei este mai 'nalt. Persoanele care
)eneficia( de acest Qtransfer de aurQ sunt frecvent percepute 'n afar prin prima
calitilor atri)uite organi(aiei, printr:o interesant interpretare %i resemnificare a
comportamentelor, aciunilor %i trsturilor de personalitate ale celor 'n cau(.
0inteti(.nd, auto"itatea u#ei o"ga#i.a)ii %i , implicit , ca1acitatea acesteia
de a e8e"cita o i#3lue#)/ cBt 2ai 2a"e asu1"a co21o"ta2e#telo" i#t"a> 0i
e8t"ao"ga#i.a)io#ale de1i#d de u"2/toa"ea se"ie de 3acto"i$
S 5mportana social a o)iectivelor e+plicite %i implicite ale organi(aiei.
S 0emnificaia care se acord, 'n plan social, psihosocial %i individual acestor
o)iective, independent de importana lor real.
S Convergena dintre o)iectivele organi(aiei %i cele care corespund vectorilor
motivaionali individuali %i de grup- interese materiale %i spirituale2 tre)uine legate de
protecie %i integrare social %.a..
S Capacitatea organi(aiei de a crea un cadru favora)il structurrii unor
microgrupuri care s susin 'n plan informal valorile, normele %i activitile specifice.
S Concordana dintre importana statutelor din compartimentele de conducere,
coordonare %i control, pe de o parte, %i competena profesional %i social a
persoanelor care ocup respectivele po(iii.
S Bradul de identificare a mem)rilor cu organi(aia din care fac parte %i :mai
ales : cu valorile pe care aceasta le promovea(.
S Performanele reale o)inute de organi(aie 'n 'ndeplinirea o)iectivelor sale.
S $aporturile organi(aiei cu alte diferite instituii ale sistemului social.
1rocesele socioafective. Dup cum s:a artat, personalul unei organi(aii se
structurea( funcional ca un grup secundar, format din mai multe grupuri primare,
aflate 'n anumite raporturi de cone+itate. *n consecin, raporturile socioafective
dintre mem)ri se de(volt 'n forme mult mai comple+e dec.t cele care au fost
anali(ate la nivelul microgrupurilor sociale.
2?4
*n primul r.nd, vom decela o structur socioafectiv la nivelul
microgrupurilor constituite formal 'n cadrul diferitelor compartimente
funcionale de )a( ale organi(aiei2 acestea sunt cele mai mici uniti
funcionale /ateliere, )irouri, la)oratoare1, 'n care mem)rii
interacionea( direct %i constant la reali(area unei sarcini comune %i ,
de regul , 'n acela%i spaiu fi(ic. Prin intermediul metodelor clasice,
se poate sta)ili statutul sociometric al fiecrui mem)ru, iar acesta se
raportea( la statutul formal din structura autoritii, sau la cel strict
funcional, derivat din structura activitilor de reali(are a sarcinii /v.
ta)elul ?.11. Performanele, climatul psihosocial %i nivelul de
conflictualitate vor fi determinate 'n cea mai mare msur de
congruena dintre aceste structuri, corelativ cu stilurile de conducere
practicate de liderii formali, la diferite niveluri ierarhice /4=, 1?31.
*n al doilea r.nd, este necesar determinarea configuraiei sociometrice
la nivelul grupului secundar structurat la nivelul unor compartimente
de rang superior- secii, sectoare, servicii. Brupul secundar re(ult 'n
urma cone+rii funcionale a mai multe grupuri primare, prin
intermediul unor 8puncte de articulaie9 care, la r.ndul lor, sunt
caracteri(ate prin Qindicele de cone+itate9. Calitile profesionale %i
psihosociale ale (onelor de cone+are dintre mai multe grupuri primare
sunt cele ce vor condiiona 'n mod esenial performanele 'n cadrul
respectivului compartiment. De su)liniat faptul c nu este indicat
determinarea direct a structurii prefereniale la nivelul grupului
secundar, fr ca 'n preala)il aceasta s fie relevat la nivelul
grupurilor primare constitutive. Proced.nd astfel, apar unele distorsiuni
care limitea( sensi)il utilitatea demersului de optimi(are a structurilor
%i proceselor psihosociale de grup.
)ongruena structurii socioafective a grupului 'n raport cu structura sarcinii
constituie un concept operaional de )a(, pe care 1:am ela)orat pornind de la
noiunea matematic de QdistanQ. 6ceasta permite evaluarea riguroas a gradului de
asemnare dintre dou sau mai multe o)iecte, definite printr:o diagram, graf sau
matrice, 'ns implic o relaie simetric 'ntre o)iectele comparate, ceea ce o face
inutili(a)il pentru psihosociologie, unde e+ist totdeauna o prevalenl asimetric a
unei structuri sau proces asupra altora.
Loiunea de congruen este fundamentat pornind de la acest principiu de
asimetrie funcional a structurilor de grup, fiind definit astfel-
Fie o mulime numra)il H O H
l
, H
V
... Hb %i dou grafuri 6 %i I definite 'n
H. Congruena dintre 6 /structura relaiilor funcionale1 %i I /structura socioafectiv a
grupului1 este-
/11

=
=
n
i?
O i(
b a )'I
1
1 /
Unde, a
i<
%i )
i<
sunt elementele matricelor asociate grafurilor 6 %i I, iar c
i<
se
define%te 'n funcie de elementele )
i<
astfel-
a
i<
O 0, c.nd nu e+ist relaii funcionale 'ntre a
1
%i a
<
1, c.nd e+ist asemenea relaii funcionale
)
i<
O 0, relaii afective neutre 'ntre a
5
%i a
i<
2?5
1, relaii po(itive, de atracie de la a
i
la ab
<
2
:l, relaii de respingere de la a
i
la a
<
,
c
i<
O 0, pentru )
i<
O 1
1, pentru )
i<
O 0
2, pentru )
i<
O :1
Dup cum se poate o)serva, Congruen /C1 poate lua valori 'ntre limitele 0 %i
2m, unde 8m9 este numrul total al relaiilor funcionale din cadrul grupului cercetat,
'n raport cu o anumit sarcin. Pentru a putea compara congruena structurilor din
grupuri de mrimi diferite, sau implic.nd un alt numr de relaii funcionale, este
necesar s normali(m relaia /112 astfel, vom o)ine indicele de Congruen /h1, care
va permite o anali( comparativ dintre dou sau mai multe grupuri, av.nd chiar
sarcini diferite. Deci-
/21 5
c
O 1 : C
6I
A 2m , cu valori 'ntre 0 %i 1.
Procesele motivaionale. *n cadrul organi(aiilor interferea( %i se
condiionea( reciproc trei categorii de factori motivaionali. a1 factori specifici
structurii motivaionale individuale, cu valoare infrastructural, 'ntre care vom gsii
tre)uinele, motivele, interesele %i aspiraiile care:i sunt specifice unei persoane,
formate 'n ontogene(, 'n afara respectivului cadru organi(aional2 )1 factori
motivaionali de grup, generai %i modelai prin intermediul proceselor psihosociale de
grup, %i care se manifest e+clusiv 'n acest cadru2 c1 factori motivaionali generai
e+clusiv ca urmare a apartenenei la o anumit organi(aie, cu o valoare
suprastructural 'n raport cu celelalte dou categorii, pe care le influenea( selectiv,
'n funcie de po(iia ocupat la un moment dat 'n cadrul sistemului.
Hste evident faptul c fiecare persoan vine 'n cadrul unei organi(aii cu o
structur motivaional proprie, dar care se adaptea( %i se a<ustea( 'n conte+tul
interaciunilor grupale. 6re loc o polari(are %i o vectori(are a factorilor motivaionali
individuali pe criterii de convergen, complementaritate sau chiar divergen, 'ns pe
fondul unei interdependene %i sta)iliti relative care ne 'ndrituiesc s vor)im de o
structur motivaional grupal. Pe msur ce organi(aia se maturi(ea(, aceast
structur integrea( noi elemente care in de caracteristicile generale ale sistemului %i
de po(iia pe care o ocup 'n raport cu alte organi(aii %i instituii sociale. Dealtfel, nu
este posi)il 'nelegerea modului de funcionare a grupurilor primare %i secundare
su)iacente organi(aiilor fr a lua 'n considerare articularea %i atmoni(area factorilor
motivaionali individuali 'n cadrul unei structuri glo)ale, conte+t 'n care sistemul '%i
'ndepline%te una dintre principalele sale funcii- satisfacerea difereniat a tre)uinelor
mem)rilor si. "ai mult, o)servaiile noastre arat c momentul constituirii structurii
motivaionale precede 'ntr:o oarecare msur 'nchegarea structurilor de autoritate %i a
celor afective, 'n raport cu care <oac rolul unei infrastructuri, alturi de structura
sarcinii. !otu%i, su)liniem faptul c nu putem vor)i dec.t 'n termeni destul de relativi
despre o anumit prioritate 'n constituirea structurilor psihosociale din cadrul
organi(aiilor, intercondilionrile %i interdependenele dintre acestea fiind foarte
str.nse.
Corelativ vectorilor motivaionali se manifest %i atitudinile interpersonale,
cele fa de activitate %i organi(aie ca 'ntreg, astfel c :odat cu maturi(area
sistemului : se poate vor)i de o structur motivaional:atitudinal care e+prim cu
mare fidelitate raporturile intra %i intergrupale, capacitatea sarcinii de a polari(a
2?&
eforturile mem)rilor, funcionalitatea sistemului de conducere, coe(iunea
organi(aional, potenialitatea de conflict intern %.a. *n consecin, structura
motivaional:atitudinal va deine o pondere considera)il 'n dinamica grupurilor
componente %i a organi(aiei ca 'ntreg.
!ete"2i#a"ea st"uctu"ii 2oti,a)io#al>atitudi#ale din cadrul unei
organi(aii implic o 2etodologie "elati, co21le8/. Pornind de la o anali( detaliat
a determinaiilor 'n c.mpul crora funcionea( organi(aia, se sta)ile%te o list de
factori motivaionali poteniali, care se refer la urmtoarele aspecte- caracteristicile
sarcinii, condiiile fi(ice %i materiale ale activitii, stilul de conducere, calitatea
raporturilor umane, recunoa%terea meritelor, posi)iliti de promovare, remuneraie,
sigurana locului de munc, receptivitatea la creaie, fle+i)ilitatea administrativ,
sanciuni %i recompense %.a. 0ta)ilirea repertoriului de factori motivaionali este
corelativ cu estimarea ponderii teoretice pe care ace%tia o au 'n conte+tul unei optime
funcionri a organi(aiei. Pe aceast )a(, se ela)orea( un chestionar, 'n care se
solicit ordonarea listei dup importana pe care mem)rii o acord fiecrui factor2
prelucrarea re(ultatelor, dup frecven, se face la nivelul grupurilor, seciilor %i
sectoarelor. *n a doua etap, se solicit o apreciere a msurii 'n care fiecare factor
motivaional este satisfcut la un moment dat, %i care este e+pectaia privind situaia 'n
viitor. Prin cumularea %i interpretarea acestor re(ultate se o)ine o imagine de mare
finee a structurilor motivaionale care acionea( la nivelul fiecrui compartiment,
imagine indispensa)il pentru orice demers diagnostic, prognostic sau corectiv 'n ceea
ce prive%te performanele sau funcionalitatea general a organi(aiilor / 4=,1&> 1.
1rocesele participativ-a$iologice. Dup cum s:a artat, constituirea
organi(aiei ca sistem dinamic presupune o succesiune de etape, o de(voltare
progresiv a structurilor psihosociale su)iacente, 'n conte+tul interaciunii continue cu
mediul social e+tern %i su) imperativele o)iectivelor constitutive /a sarcinilor care dau
raiunea de a fi respectivei organi(aii1. 6ceast comple+ procesualitate se desf%oar
'n dou planuri distincte, 'ns interdependerite- un prim plan, care evidenia(
evoluia sistemului organi(aional 'n ansam)lu, %i un al doilea plan, care evidenia(
procesul integrrii individuale a mem)rilor 'n cadrul sistemului organi(aional aflat pe
o anumit treapt a evoluiei sale.
Cercetrile e+perimentale arat c at.t microgrupurile considerate i(olat, c.t %i
organi(aiile care includ grupuri primare %i secundare parcurg 'n evoluia proceselor
integrative mai multe etape. 6stfel, dup opinia lui Th&M& Mills, dinamica integrrii
%i participrii la viaa de grup implic cinci niveluri calitativ distincte, 'ns
interdependerite funcional /l501-
/11 Livelul comportamental: presupune constituirea spontan %i progresiv a
unui sistem de interaciuni, 'n care fiecare mem)ru participant desf%oar un rol strict
comportamental:acional, derivat din natura sarcinii asumate sau care este impus
grupului spre re(olvare.
/21 Livelul emoional: implic apariia %i manifestarea unor emoii %i
sentimente de grup, pe fondul interaciunilor comportamentale. 0trile afective se
structurea( at.t 'n raport cu ceilali mem)rii, c.t %i 'n ceea ce prive%te o)iectivele
activitii, condiiile desf%urrii acesteia, re(ultatele o)inute sau evenimentele care
pot aprea 'n acest conte+t-
/31 Livelul normativ: cuprinde un ansam)lu organi(at de repre(entri, idei %i
reguli, larg 'mprt%ite de ctre mem)ri, despre tot ceea ce constituie aspecte ale vieii
de grup %i organi(aie /ce tre)uie fcut, cum tre)uie reacionat 'n anumite 'mpre<urri,
2??
ce norme tre)uie s regle(e raporturile interpersonale %i activitile comune, criteriile
de acordare a recompenselor %i sanciunilor, sentimentele care sunt considerate fire%ti
fa de situaii, evenimente, persoane, alte grupuri sau organi(aii etc.1.
/41 Livelul teleologic- presupune apariia %i adoptarea unui set de repre(entri
%i idei despre ceea ce constituie o)iectivele %i scopurile fundamentale ale grupurilor %i
organi(aiei de apartenen, precum %i despre modul cum aceste o)iective tre)uie
'ndeplinite pentru a <ustifica e+istena, afirmarea %i recunoa%terea pu)lic a
respectivelor structuri sociale.
/51 Livelul a$iologic- const dintr:un set de interpretri despre ceea ce este
grupul sau organi(aia, despre ceea ce ar fi de dorit s devin, %i despre ceea ce ar
tre)ui fcut pentru a se atinge acest ideal valoric2 este vor)a de o 8interpretare
a+iologic9 a ceea ce repre(int organi(aia 'ntr:un anumit c.mp semnificativ de
repere, modele %i valori sociale.
Din perspectiva acestui modul, o integrare participativ /%i nu una pur
formal1, presupune de(voltarea progresiv a unui sistem de relaii interpersonale,
intra: %i inter:grupale care s cuprind 'ntr:o manier ascenden comportamente,
sentimente, norme, formulri de scopuri %i valori la care acestea s se raporte(e. De
fapt, este vor)a de o identificare progresiv cu organi(aia, cu scopurile %i valorile
sale, prin considerarea de(voltrii %i afirmrii personale ca fiind necondiionat legate
de recunoa%terea %i ascendena organi(aiei 'n plan social %i cultural. Fiecare dintre
procesele psihosociale specifice fiecrui nivel determin apariia unor structuri
specifice, de compartamente, sentimente, norme, scopuri %i valori, a cror configuraie
se constituie ca un indicator asupra treptei de evoluie %i maturi(are pe care se afl
respectiva organi(aie. *ntr:adevr, s:a putut constata prin e+perimente %i o)servaii
directe c 'n cadrul unor grupuri sau organi(aii imature sau 'n fa(a incipient de
constituire, cu o)iective incerte, fr tradiie %i prestigiu social, predomin structurile
participative de ordin comportamental %i afectiv2 'n timp ce organi(aiile cu o)iective
clare, circumscrise valoric, %i cu un 'nalt prestigiu social, de(volt foarte rapid
structuri participative de nivel 'nalt /normative, teleologice %i a+iologice1.
Determinarea e+perimental a nivelului de de(voltare a structurilor
participativ:a+iologice, at.t la nivelul unor compartimente, c.t %i la acela al 'ntregii
organi(aii, poate constitui un instrument eficient prin care s se identifice
disfuncionalitile sistemului2 totodat, printr:o asemenea anali(, se pot o)ine
sugestii privind strategiile prin care se poate asigura de(voltarea sistemului
organi(aional %i cre%terea performanelor sale materiale %i sociale.
Pentru a fundamenta strategiile unor asemenea intervenii optimi(atoare este
necesar ela)orarea unui modul general, care s evidenie(e interaciunile dintre
procesele %i structurile psihosociale menionate anterior.
3. )onducerea organizaiilor
*nelese cel mai adesea ca sisteme sociale cu caracter a+iologic %i teleologic,
deci care presupun finali(ri acreditate valoric, prin chiar aceasta organi(aiile implic
totdeauna o component funcional %i structural esenial, %i anume conducerea. *n
sensul cel mai general, conducerea const dintr:un ansam)lu de relaii sociale
specifice, implic.nd procesele psihosociale de autoritate, putere, comunicare %i
influen, prin care se asigur coordonarea %i finali(area aciunilor umane. *ntr:un
2?=
sens mai restr.ns, conceptul de conducere are dou accepii principale- prima se refer
la su)sistemul tehnic care asigur funcionarea unei instituii, organi(aii sau grup 'n
situaii sociale determinate2 cealalt semnific activitile care se desf%oar 'n cadrul
respectivul su)sistem pentru reali(area acestui o)iectiv fundamental.
!e"inire i caracterizare general6 "unciile conducerii
!e3i#i)ie
Din perspectiv psihosocial, prin conducere se 'nelege un ansamblu de
activiti, procese i funcii, const#nd din informare, organizare, planificare,
coordonare i control, fundamentate pe acte de decizie, prin care se asigur
funcionarea precis, coeren, operativ i eficien a diferitelor structuri sociale:
instituii, organizaii i grupuri umane.
Fiind vor)a de un su)sistem care se de(volt spontan sau intenional 'n cadrul
oricrui sistem social, conducerea se pre(int su) dou aspecte complementare- a1 un
aspect structural, care evidenia( elementele ansam)lului /mem)rii %i
compartimentele1 implicate 'n actul de conducere, po(iia lor in cadrul sistemului %i
relaiile dintre ele2 )1 un aspect funcional, care relev rolul fiecrui element al
su)sistemului 'n actul de conducere ca atare /luarea deci(iilor, coordonarea, controlul
activitilor %.a.1. *n cadrul organi(aiilor formale, structura compartimentului de
conducere este fi+at prin organigram, 'mpreun cu funciile care revin fiecrui
po(iii2 'ns, %i 'n acest ca(, apar elemente de ordin informal, care augmentea(,
complementea( sau para(itea( activitatea de conducere, pe fondul apariiei unor
procese %i fenomene psihosociale deose)it de interesante, legate de raporturile care se
creea( 'ntre sistemele de autoritate %i putere, pe de o parte, %i dintre formal %i
informal, pe de alt parte. *n ca(ul organi(aiilor informale, su)sistemul de conducere
apare %i se de(volt relativ spontan, 'n <urul unui nucleu de mem)ri deose)it de activi
/liderul carismatic, persoanele cu cel mai 'nalt prestigiu profesional %i social, grupul
de iniiativ etc.12 aici se va manifesta tendina oficiali(rii %i formali(rii progresive a
structurii astfel create, pe fondul unor procese psihosociale care dep%esc de regul
cadrul strict al organi(aiei respective.
Din punct de vedere st"uctu"al, cele mai importante caracteristici ale
sistemului de conducere sunt urmtoarele-
/a1 numrul de persoane implicate 'n activitii de conducere, a%a cum au fost
definite mai sus /deci(ie, coordonare, control %.a.12
/)1 dispunerea pe niveluri ierarhice %i pe compartimente a respectivelor
persoane, cu specificarea relaiilor dintre ele2
/c1 diferenierea pe compartimente distincte a activitilor specifice conducerii-
luarea deci(iilor, planificarea activitilor, efectuarea controlului %.a.
2?>
*n funcie de #atu"a organi(aiei, specificul o)iectivelor pe care le are de
'ndeplinit %i condiiile 'n care se desf%oar activitatea e+ist o proporie optim a
dimensiunii aparatului de conducere, care 'n nici un ca( nu tre)uie s dep%easc 5:10
G din totalul personalului. Un aparat de conducere prea numeros devine disfuncional
datorit suprapunerii inevita)ile a atri)uiunilor, diminuarea rspunderii personale,
dificultilor de coordonare intern2 'n aceast situaie, la nivelul restului organi(aiei
se creea( un sentiment de presiune )irocratic ne<ustificat, de control e+cesiv %i
inechitate 'n distri)uirea eforturilor, ceea ce poate afecta serios climatul psihosocial,
relaiile interpersonale %i performanele profesionale. *n ca(ul unui aparat de
conducere su)dimensionat, e+ist riscul supra'ncrcrii acestuia, pe fondul apariiei
unor (one de activitate care scap controlului %i a manifestrii unor compartimente
ar)itrare la anumite niveluri ierarhice2 'n r.ndul mem)rilor organi(aiei e+ist tendina
apariiei unui sentiment de insecuritate, de(implicare %i insatisfacie.
)unciile conducerii. 6paratul de conducere 'ndepline%te at.t o serie de
funcii specifice, legate nemi<locit de activitile prin care se 'ndeplinesc o)iectivele
generale ale organi(aiei /organi(are, planificare, coordonare, control1, c.t %i o serie
de funcii nespecifice, colaterale activitilor de )a(, dar pe care le susin 'n mod
indirect, 'n special prin intermediul unor procese psihosociale pe care le generea(
/repre(entare, de(voltare, motivare1. !oate acestea au 'ns un element comun,
fundamental pentru orice activitate de conducere- luarea deciziilor.
Organizarea constituie una dintre funciile principale ale conducerii, care
fundamentea( at.t constituirea sistemului organi(aional ca atare, c.t %i cadrul
necesar e+ercitrii celorlalte funcii %i activiti. #rgani(area presupune o activitate
comple+, implic.nd urmtoarele aspecte-
/11 sta)ilirea coordonatelor formale ale sistemului, a cadrului general 'n care
va funciona %i a suportului normativ necesar desf%urrii activitii2
/21 delimitarea compartimentelor funcionale /sectoare, secii, ateliere,1 %i
preci(area sarcinilor acestora, re(ultate din defalcarea o)iectivului general2 se
sta)ile%te sistemul de legturi funcionale dintre compartimente, 'n concordan cu
tehnologiile folosite %i resursele disponi)ile2
/31 distri)uirea responsa)ilitilor, resurselor financiare, informaionale,
umane %i materiale , sta)ilindu:se totodat normele generale de folosire %i criteriile de
performan 'n utili(area resurselor pentru fiecare compartiment2
/41 configurarea reelelor de transmitere a informaiilor, a sistemului de
eviden, codificare %i utili(are a datelor, pe ori(ontal %i pe vertical2
/51 asigurarea coerenei logice %i funcionale a 'ntregului ansam)lu, prin
raportarea sa at.t la condiiile concrete 'n care se desf%oar activitile, c.t %i la
sistemul de relaii e+traorgani(aionale 'n care este implicat.
Demersul organi(atoric presupune a)ordarea interdisciplinar a unei game
largi de pro)leme de ordin tehnologic, psihosocial, informaional, financiar %i
material. *n consecin, un )un organi(ator tre)uie s posede caliti psihice %i
profesionale cu totul deose)ite, 'n principal de ordin intelectual- g.ndire sintetic %i
analitic2 imaginaie creatoare %i spirit practic:aplicativ2 logic riguroas %i intuiie
profund2 consecven strategic %i fle+i)ilitate tactic.
Dup cum se o)serv, aceste caliti au un accentuat caracter polar sau
complementar, foarte greu de 'ntrunit la o singur persoan. 6cest fapt e+plic de ce
organi(atorii cu adevrat )uni sunt personaliti de e+cepie, un fel de 8rara avis9 'n
c.mpul vieii sociale.
# )un activitate organi(atoric se )a(ea( pe c.teva principii fundamentale,
dar a cror pondere poate s varie(e 'ntre anumite limite, 'n funcie de natura
2=0
organi(aiei, importana %i semnificaia social a o)iectivelor sale, condiiile concrete
'n care activea( : condiii de ordin politic, social, cultural, economic sau fi(ic, nivelul
de instruire %i calificare a mem)rilor %.a.-
/11 1rincipiul orientrii prioritare pe sarcin: pentru a:%i putea menine
sta)ilitatea funcional %i permanena 'n timp, organi(aia tre)uie construit pornind
de la o)iective precis formulate %i de la activitile pe care le implic reali(area
acestora. *ns, respectarea necondiionat a principiului 8funcionali(rii9 /Sca#la#,
1>?31, conform cruia o)iectivele au prioritate a)solut 'n raport cu persoanele %i
grupurile, necesit 'n mod necesar o corecie- aceste o)iective %i activiti sunt
reali(ate cu oameni, iar 'n multiplele cone+iuni ale vieii sociale respectivele
8produseQ ale activitii organi(aionale au nemi<locit o semnificaie psihosocial %i
sociocultural. *n consecin, funcionarea n sine a unei organi(aii, pe criterii
e+clusive de performan tehnic, nu poate s prevale(e necondiionat asupra
implicaiilor psihosociale ale acestei funcionri.
/21 1rincipiul coerenei i completitudinii cadrului normativ: pentru
asigurarea unei funcionaliti optime a sistemului organi(aional este necesar
ela)orarea unui cadru normativ coerent din punct de vedere logic %i cu un grad de
e+tensiune care s acopere toate compartimentele structurale %i funcionale.
Contradiciile prevederilor normative, precum %i incompletitudinea lor creea(
premisele unor serioase disfuncionaliti, conflicte %i insatisfacii 'n r.ndul
personalului, poate acestea duc.nd 'n mod necesar la scderea performanelor.
/31 1rincipiul complementaritii funcionale: sarcinile %i atri)uiile
diferitelor compartimente tre)uie s ai) un caracter complementar, evit.ndu:se at.t
suprapunerile c.t %i hiatusurile. 0ingura e+cepie se refer la compartimentele de
control, unde sistemul de verificare 'ncruci%at se poate dovedii foarte eficient 'n
anumite 'mpre<urri.
/41 1rincipiul feed-bac:-ului: 'ntre toate nivelurile ierarhice , precum %i 'ntre
compartimentele adiacente tre)uie s e+iste un sistem de cone+iuni inverse, care s
permit o informare prompt asupra efectelor deci(iilor, msurilor %i aciunilor
'ntreprinse. *n lipsa legturilor de feed:)acJ nu se poate reali(a o corecie operativ a
erorilor, sau nu se pot adapta aciunile la particularitile unor situaii concrete, cu cele
mai drastice consecine asupra performanelor %i evoluiei generale a sistemului.
Plani"icarea este o funcie adiacent aceleia de organi(are, prin care se
asigur e%alonarea 'n timp a aciunilor, eforturilor %i resurselor, astfel 'nc.t o)iectivele
urmrite s fie reali(ate 'ntr:un moment de ma+im oportunitate, cu costuri materiale
%i umane minime, 'n concordan %i cu o serie de e+igene e+traorgani(aionale.
Planificarea condiionea( 'n cea mai mare msur eficiena activitilor interne, 'ns
%i calitatea raporturilor cu alte organi(aii sau instituii cone+e, costurile profesionale,
financiare, umane %i materiale fiind direct condiionate de calitatea activitii de
coordonare. Pentru aceasta sunt necesare o serie de caliti, 'n primul r.nd de natur
tehnico:organi(atoric- cunoa%terea 'ntregului flu+ tehnologic %i a condiiilor pe care
le solicit reali(area fiecrui secvene2 o profund g.ndire concret:analitic corelat
cu un accentuat spirit pragmatic %.a..
Coordonarea este funcia prin care se asigur sincroni(area activitilor,
adecvarea reciproc a o)iectivelor %i aciunilor fiecrui compartiment, precum %i
adaptarea dinamic a eforturilor profesionale pentru reali(area cu ma+im eficien a
sarcinilor organi(aiei. De multe ori, activitatea de coordonare se cuplea( 'n mod
firesc cu cea de planificare %i control, aceasta fiind de fapt faete complementare ale
actului de conducere. # )un activitate de coordonare presupune o e+act cunoa%tere
a caracteristicilor o)iectivului ce urmea( a fi reali(at, a tehnologiilor folosite %i a
2=1
resurselor disponi)ile, pe fondul unor aptitudini psihosociale ale liderului care s
facilite(e raporturile interpersonale.
Controlul repre(int una dintre cele mai importante funcii ale conducerii,
complementar aceleia de organi(are, prin care se asigur respectarea cadrului
normativ intern %i e+tern, tehnologiile prescrise, termenele de reali(are %i
caracteristicile tehnice ale produselor activitii. Controlul tre)uie 'neles %i proiectat
ca o activitate de feed:)acJ, prin care se adecvea( activitile la o)iectivele vi(ate, se
corectea( erorile %i disfuncionalitile 'n fa(ele lor primare de manifestare %i se
asigur respectarea legalitii.
Principala dimensiune a acestei funcii este dat de intervalul de control, prin
care se 'nelege numrul de persoane, compartimente %i activiti pe care le poate
controla %i coordona 'n mod eficient un conductor. "rimea intervalului de control
afectea( direct configuraia structural a organi(aiei- un interval mic implic o
piramid 'nalt, cu mai multe niveluri ierarhice %i mai multe compartimente
funcionale, 'n timp ce un interval mare induce o form piramidal mai plat, cu mai
puine niveluri ierarhice %i compartimente. Hvident, aceste diferene se vor regsi %i la
nivelul cheltuielilor financiare %i de personal, ceea ce impune o corect evaluare a
dimensiunii optime a intervalului de control pentru fiecare situaie 'n parte. @aloarea
optim a acestui parametru este determinat de tipul organi(aiei, structura sa intern,
caracteristicile o)iectivelor de reali(at %i trsturile generale ale situaiei sociale %i
profesionale 'n care acionea( organi(aia. *n general, un interval mic de control
facilitea( o urmrire detaliat, continu %i eficient a activitii su)ordonailor, 'ns
poate genera la nivelul acestora un sentiment de insatisfacie datorit limitrii
li)ertii, iniiativei %i responsa)ilitii personale. Pe acest fond, scderea motivaiei %i
implicrii individuale poate determina reducerea performanelor, de%i costurile sunt
mai mari. Un interval de control mare poate determina fie o suprasolicitare a
conductorului, fie o activitate mai superficial din partea acestuia, fie tendina de a
delega su)ordonaii cu o mai mare autoritate %i responsa)ilitate. *ns, dac Controlul
va fi e+ercitat preponderent asupra unor puncte nodale sau critice ale activitilor,
iniiativa, implicarea %i motivaia superioar a su)ordonailor pot compensa
eventualele efecte negative aprute 'n acest conte+t /220, 2231.
/eprezentarea este o funcie care se manifest 'n plan e+tern, 'n conte+tul
relaiilor cu alte grupuri, organi(aii %i instituii, dar %i 'n raport cu opinia pu)lic %i
persoane semnificative, considerate separat. Prin conductor organi(aia se
personali(ea(- repre(entativitatea, 8vi(i)ilitatea social9, carisma, inteligena sau
competena socioprofesional a acestuia devenind cel mai adesea 8marcQ sau sim)ol
pentru 'ntregul sistem pe care 'l repre(int. Fenomenul se manifest %i 'n sens invers-
o organi(aie cu un 'nalt prestigiu, c.%tigat 'n timp prin performan, tradiie, natura
special a activitilor pe care le desf%oar %.a., transfer asupra conductorilor si o
8aur socialQ care :de multe ori: nu are o legtur direct cu acele caliti personale
care sunt presupuse pentru o asemenea funcie.
,eninerea i dezvoltarea organi(aiei revine ca o atri)uie implicit pentru
conductor, ca o condiie de )a( pentru 'ndeplinirea o)iectivelor asumate. 7a
tendina 8naturalQ a oricrui sistem organi(aional de a:%i preci(a din ce 'n ce mai
riguros limitele, paralel cu e+tinderea acestora, se adaug o alt tendin, vi(i)il la
nivelul activitilor e+plicite desf%urate de conducere, prin care se vi(ea( acelea%i
o)iective, ca o modalitate de legitimare superioar a po(iiilor ocupate, dar %i pentru
o)inerea de mai mult putere. 6sigurarea coerenei organi(aionale, cre%terea
repre(entativitii sociale, o)inerea unor performane superioare, lrgirea (onelor de
autoritate %i a atri)uiilor, cre%terea numeric, motivarea superioar a mem)rilor %.a.,
2=2
sunt mi<loacele cele mai folosite de conducere pentru consolidarea %i de(voltarea
organi(aiei pe care o repre(int. *n acest domeniu, inteligena social a
conductorului poate avea un rol mai mare dec.t simpla sa competen profesional
sau travaliul depus 'n activitate.
,otivarea difereniat a mem)rilor este o funcie corelativ aceleia de
meninere %i de(voltare a organi(aiei, %i care revine conducerii ca o condiie de )a(
pentru 'ndeplinirea tuturor o)iectivelor e+plicite sau implicite ale acesteia. Conform
unui cunoscut principiu al psihologiei, nu e+ist dec.t o singur modalitate cu
adevrat eficient de a determina pe cineva s fac )ine un lucru- %i anume, s:1 faci
s doreasc s fac acel lucru2 cu alte cuvinte, s:1 motive(i 'n a%a fel 'nc.t interesele
sale s fie convergente sau complementare cu cele ale organi(aiei din care face poate.
Lumeroase cercetri e+perimentale evidenia( o corelaie foarte 'nalt 'ntre nivelul
de motivaie po(itiv a mem)rilor unor grupuri sau organi(aii, pe de o poate, %i
performanele profesionale, comportamentul prosocial, climatul psihosocial, nivelul
superior de creativitate %i gradul de implicare social, pe de alt poate /4=, 14?1.
Pentru 'ndeplinirea la un nivel superior a acestei funcii sunt necesare caliti
personale cu totul deose)ite, corelate cu o pregtire psihosocial corespun(toare.
0ensi)ilitatea pentru pro)lemele umane, inteligena social, pragmatismul, spiritul de
echitate %i deschiderea sunt numai c.teva dintre acestea.
!ecizia repre(int componenta esenial %i indispensa)il a oricrei activiti
de conducere, prin care se fundamentea( e+ercitarea tuturor celorlalte funcii
menionate mai sus. Definit 'n cadrul %tiinelor aciunii, 'n (ona de interferen dintre
politologie, economie, psihosociologie, teoria <ocurilor %i pra+iologie, teoria deci(iei
are implicaii ma<ore 'n toate domeniile vieii sociale, ceea ce impune o tratare
distinct a acestei pro)lematici.
!ecizia +n activitatea de conducere
Prin deci(ie se 'nelege o activitate intelectual prin care un actor social
/persoan, grup, organi(aie sau instituie1 alege dintre mai multe soluii ale unei
pro)leme cu care se confrunt, pe aceea care pare cea mai avanta<oas 'n 'mpre<urrile
date. Din punct de vedere psihologic, actul deci(iei implic at.t o component logic:
raional, c.t %i una practic:intuitiv, componente care interacionea( su)til, pe
fondul creat de unele trsturi de personalitate- independen, luciditate, capacitatea
de asumare a riscului, impulsivitate %.a.
Pentru e+plicarea mecanismului de ela)orare a deci(iei s:au de(voltat mai
multe teorii. Una, de inspiraie economic, presupune o deplin raionalitate 'n
adoptarea unei deci(ii, pe )a(a urmtoarelor elemente- a1 e+istena unui actor social
/decident1 strict raional, care are formulat un set de preferine riguros ierarhi(ate2 )1
posedarea unor informaii complete asupra situaiei pro)lematice care solicit
adoptarea unei deci(ii2 c1 con%tienti(area tuturor soluiilor posi)ile %i a consecinelor
pro)a)ile pentru fiecare soluie adoptat2 d1 delimitarea clar dintre mi<loace %i
scopuri, e1 alegerea unei soluii optime, pe )a(a criteriului de eficien /raportul dintre
costuri, avanta<e %i de(avanta<e1. *n acest conte+t, decizia este rezultatul necesar al
unui riguros raionament logic, 'n care incertitudinea nu:%i are locul, dec.t eventual
su) forma unui coeficient de pro)a)ilitate privind apariia unor factori aleatori.
Criticile acestei teorii pornesc de la constatarea c rareori 'nt.lnim o situaie concret
care s 'ntruneasc aceste condiii. Comportamentul decidentului implic %i
componente afective %i intuitive, iar preferinele sale nu sunt clar configurate 'ntr:o
structur ierarhic2 informaia pe care o deine este cel mai adesea incomplet sau
2=3
am)igu2 mai ales 'n situaii de cri(, decidentul nu poate con%tienti(a cu claritate
poate soluiile posi)ile %i consecinele acestora2 avanta<ele %i de(avanta<ele unei
opiuni sunt adesea relative, depin(.nd de o mulime de factori con<uncturali.
6 doua teorie pe care o aducem 'n discuie este de inspiraie psihosocial, %i
corespunde 'ntr:o mai mare msur situaiilor 'nt.lnite 'n practica social. *n aceast
vi(iune, deci(ia este considerat un proces social desf%urat 'n timp, la care particip
mai muli actori, relativ autonomi unui fa de cellalt, 'ns legai strategic 'ntre ei
6ctorii care particip direct sau indirect la actul de deci(ie urmresc cel mai adesea
o)iective diferite, chiar contradictorii %i cu un anumit grad de am)iguitate2
cunoa%terea %i informaia de care dispun sunt imperfecte, iar aciunea lor se desf%oar
'n condiii de incertitudine persistent. *n acest condiii, dup cum argumentea( o
serie de cercettori, printre care %i H&A& Si2o# /13&2 13?1, se recurge la o strategie
deci(ional simplificat, prin care se adopt prima solulie care este apreciat ca
satisfctoare. Criteriul unei stricte raionaliti las loc unuia de 9oportunitate
rezonabilL, la care decidentul ader %i prin anumite elemente intuitiv:emoionale, sau
chiar iraionale.
Ci)ernetica sistemelor sociale a evideniat %i e+istena unui mecanisme
nondecizionale de alegere a unei soluii la o situaie pro)lematic. *n acest ca(, are loc
o e+perimentare spontan, mai mult sau mai puin 'nt.mpltoare, a unei serii de
soluii, care vor satisface 'n grade diferite necesitile actorului social, necesiti
adesea destul de vag conturate2 soluiile cele mai satisfctoare sunt 'ntrite 'n timp %i
conservate, iar cele nesatisfctoare sunt eliminate.
P"ocesul de lua"e a deci.iilo" i21lic/ o succesiu#e de 2o2e#te disti#cte4
cu ponderi %i semnificaii care varia( 'n funcie de o serie de factori psihoindividuali,
psihosociali, organi(aionali %i con<uncturali.
/11 &ormularea problemei. Dup cum s:a artat, orice deci(ie se ia
numai 'ntr:o situaie pro)lematic 'n care e+ist mai multe soluii
potenial convena)ile care tre)uie evaluate %i comparate2
formularea precis a pro)lemei echivalea( cu circumscrierea
c.mpului virtual 'n care tre)uie cutat soluia. 0e poate aprecia c
'ntr:o proporie de 50:&0 G, deci(iile gre%ite '%i au originea 'ntr:o
necorespun(toare formulare a situaiei pro)lematice care se
impune re(olvat.
/21 0$plorarea posibilului acional i relevarea soluiilor alternative.
*n funcie de caracteristicile situaiei pro)lematice, de po(iia %i
capacitile actorului social %i de circumstanele 'n care acesta
acionea( se delimitea( spaiul potenial de aciune. *n mod
evident, c.mpul situaiei pro)lematice va fi structurat pe mai multe
(one- o (on a soluiilor imposi)ile din punct de vedere tehnic,
material sau social2 o (on a soluiilor posi)ile, dar inaccepta)ile
din punct de vedere su)iectiv 'n respectivul conte+t2 cea de a treia
(on va fi a soluiilor posi)ile %i accepta)ile, 'ns cu grade diferite
de adecvare la necesitile %i e+igenele decidentului. 7imitele
dintre cele trei (one sunt destul de relative, ele put.ndu:se modifica
pe msur ce situaia evoluea( 'n urma unor aciuni 'n desf%urare
*ns, pentru o anali( diagnostic %i prognostic a capacitii
deci(ionale a unui actor, este foarte important s se cunoasc
modul cum acesta delimitea( /cel mai adesea implicit1 c.mpul
2=4
situaiei pro)lematice. #dat cu delimitarea (onei posibilului
acional, se formulea( %i soluiile alternative, apte de a fi luate 'n
discuie pentru re(olvarea situaiei pro)lematice.
/31 'naliza, evaluarea i ierarhizarea soluiilor alternative. 0oluiile
posi)ile, accepta)ile din perspectiva decidentului, sunt supuse unei
anali(e comparative, 'n urma creia sunt ierarhi(ate pe criterii de
costuri, avanta<e, de(avanta<e, adecvare la situaia actual %i la cea
de perspectiv, compati)ilitatea cu alte aciuni 'n curs de
desf%urare sau planificate pentru viitor, efectele secundare pe care
le pot genera etc. Hste un moment de mare dificultate, care solicit
ma<or 'ntreaga personalitate a decidentului2 datorit acestui fapt, se
recomand insistent ca 'n aceast fa( s fie antrenai e+peri din
mai multe domenii, care s ofere criterii clare de ierarhi(are a
soluiilor posi)ile.
/41 Huarea deciziei. Hste momentul c.nd decidentul optea( pentru una
dintre soluiile alternative, orient.ndu:se univoc pe direcia
variantei re(olutive alese. Hste esenial ca 'n urma lurii deci(iei,
conductorul s adopte o po(iie ferm, plin de 'ncredere,
elimin.nd metodologic toate incertitudinile specifice fa(elor
anterioare, fr a:%i anula 'ns spiritul critic 'n ceea ce prive%te
urmrirea efectelor soluiei adoptate2 luarea deci(iei echivalea( cu
asumarea neechivoc a responsa)ilitii pentru soluia adoptat.
/51 # dat cu luarea deci(iei se trece la implementarea acesteia prin
msuri organi(atorice, de planificare, coordonare %i control,
adecvare situaiei pro)lematice, 'mpre<urrilor concrete %i soluiei
re(olutive adoptate.
/&1 0valuarea postdecizional. Const dintr:o anali( critic a
re(ultatelor %i efectelor o)inute 'n urma implementrii deci(iei,
printr:o raportare continu la o)iectivele urmrite, costurile
solicitate %i perspectivele deschise.
*n cadrul organi(aiilor se iau deci(ii de o mare varietate, 'n funcie de nivelul
ierarhic la care se adopt, natura pro)lemei care se impune a fi re(olvat, raporturile
cu alte sisteme sociale e+terne %.a. *n primul r.nd tre)uie fcut distincia 'ntre
deciziile strategice, care se refer la pro)lemele eseniale pe care le ridic
funcionarea unei organi(aii %i modalitile generale de 'ndeplinire a o)iectivelor
sale, %i deciziile tactice, cu referin la pro)lemele secundare sau con<uncturale, pe
care le ridic activitile diferitelor compartimente ale organi(aiei. Deci(iile
strategice formulea( direcii rezolutive formulate 'n c.mpul unor situaii foarte
generale, 'n timp ce cele deci(iile tactice ofer soluii concrete la pro)leme concrete.
*n primul ca(, mai important este modul cum se formulea( 'ntre)rile prin care
circumscriem o situaie pro)lematic, 'n timp ce 'n al doilea ca( contea( adecvarea
unei soluii concrete la o situaie pro)lematic con<unctural.
Datorit impactului su asupra unor categorii largi din personalul
organi(aiilor, activitatea deci(ional implic c.teva aspecte psihosociale deose)ite-
legitimitatea, consensualitatea i participarea.
2=5
Hegitimitatea reflect gradul de recunoa%tere formal a po(iiei %i
atri)uiilor celui care
i
a deci(ia de ctre restul mem)rilor grupului.
Po(iia ocupat 'n structura ierarhic, relaiile cu nivelele ierarhice
superioare, gradul de instruire, performanele profesionale, statutul
social e+traorgani(aional, succesele personale %.a. sunt factori care
condiionea( legitimitatea autoritii care adopt o deci(ie. Deseori, se
pot ivi situaii 'n care se manifest discordan 'ntre legitimitatea
recunoscut a persoanei care ocup o anumit po(iie %i sentimentul de
legitimitate 'n raport cu o anumit deci(ie adoptat de respectiva
persoan. # legitimitate redus afectea( consensualitatea colectivului
%i capacitatea de polari(are a eforturilor 'n vederea implementrii
deci(iei.
)onsensualitatea e+prim gradul de convergen a opiniilor
colectivului asupra corectitudinii %i adecvrii deci(iei la situaia
pro)lematic. 6ceasta depinde de msura 'n care mem)rii sunt
informai asupra urmtoarelor aspecte- caracteristicile situaiei
pro)lematice2 resursele disponi)ile2 condiiile 'n care se acionea(2
scopurile urmrite pentru fiecare etap de implementare a deci(iei,
motivaia alegerii unei anumite variante re(olutive %.a. *ntre
legitimitate %i consensualitate nu e+ist o corelaie direct, put.nd
'nt.lni situaii 'n care deci(ia este considerat legitim, dar nu
'ntrune%te ade(iunea mem)rilor.
1articiparea relev gradul de implicare a mem)rilor fr funcii de
conducere 'n activitatea de luare a deci(iilor. Un nivel superior de
participare determin o serie de efecte po(itive- a1 'ncura<ea(
identificarea mem)rilor cu organi(aia %i o)iectivele sale2 )1
'm)untesc sensi)il relaiile interpersonale, 'n special 'ntre persoane
aflate 'n planuri ierarhice diferite2 c1 satisface tre)uinele de afirmare %i
recunoa%tere social, dar %i pe cele de securitate2 d1 determin cre%terea
satisfaciei pentru activitatea desf%urat2 e1 induce o cre%tere a
gradului de responsa)ilitate a mem)rilor pentru destinul organi(aiei
creia 'i aparin. De(voltarea sistemelor participative de luare a
deci(iilor presupune o informare superioar a mem)rilor, aciuni
persuasive susinute asupra acestora, precum %i racordarea vectorilor
motivaionali individuali %i de grup la particularitile activitilor de
implementare a deci(iilor /20&, 2441.
Stilul o"ga#i.a)io#al de co#duce"e
Din perspectiva unei concepii funcionaliste, organi(aiile sunt sisteme sociale
orientate spre performan- performan tehnic, 'n ceea ce prive%te reali(area
eficient a unor o)iective specifice prin care se legitimea( formal2 performanl
social, const.nd din capacitatea lor de a de(volta raporturi sociale po(itive %i de a se
constitui ca nuclee de integrare social, aceasta constituind un o)iectiv implicit al
fiecrei organi(aii. Dup cum s:a demonstrat, factorul esenial care condiionea(
performana 'l constituie sistemul de conducere, a crei e+presie e+terioar este dat
de stilul de conducere practicat de lider.
2=&
Pro)lematica stilului organizaional de conducere este complementar aceleia
pre(ent la nivelul microgrupurilor /v. cap. &.3.1, 'ns cu c.teva particulariti care
tre)uie menionate- a1 *n plan organi(aional, stilul de conducere se structurea( %i se
manifest preponderent la nivelul unor grupuri secundare, definite 'n principal prin
modalitile de cone+are a grupurilor primare care le compun. *n acest conte+t,
ponderea unor fenomene psihosociale adiacente %i a unor factori determinani ai
stilului de conducere este diferit fa de situaiile 'nt.lnite la nivelul microgrupurilor
considerate ca sisteme cvasiindependente. )1 Factorii in.nd de po(iia 'n cadrul
structurii generale a societii, de sistemul de relaii interorgani(aionale %i
instituionale 'n care este implicat organi(aia, precum %i de cadrul formal:normativ
'n care acionea( au o pondere mult mai mare 'n structurarea stilului de conducere la
nivel organi(aional, comparativ cu situaiile 'nt.lnite la nivel microgrupal, unde
factorii psihoindividuali %i interpersonai sunt cu mult mai semnificativi.
6ceste particulariti ale conte+tului organi(aional impun un model e+tins
asupra structurii stilului de conducere, )a(at %i pe cantitatea considera)il de
informaie e+istent 'n legtur cu aceast tem /4=, =22 220, 30>1. Conform acestui
model, profilul comportamentului de conducere al liderului unei organi(aii poate fi
definit pe trei dimensiuni principale-
/11. 2esursele pe care se spri(in. Hvidenia( natura suportului pe care un
conductor '%i clde%te %i '%i legitimea( autoritatea. 6ceste resurse pot fi de trei
categorii- a1 resurse ce in de puterea formal cu care este 'nvestit, conform
po(iiei ierarhice pe care o deine2 )1 resurse derivate din competena profesional
/tehnico:administrativ1 pe care o evidenia( 'n re(olvarea sarcinilor specifice2 c1
resurse ce in de competena interpersonal, respectiv de capacitatea de a facilita %i
stimula relaiile umane po(itive din cadrul grupurilor pe care le are 'n su)ordine. 7a
nivelul acestei dimensiuni, profilul stilului de conducere este dat de ponderea pe care
fiecare tip de resurs o are 'n structurarea comportamentului de conducere. 6stfel,
vom 'nt.lni lideri care recurg preponderent la argumentul autoritii formale cu care
sunt 'nvestii2 alii care '%i demonstrea( faptic capacitatea de a re(olva eficient
sarcinile %i pro)lemele tehnice ivite 'n activitatea grupurilor2 sau, cea de a treia
categorie care :prin capacitatea de a instrumentali(a raporturile umane: creea( un
climat po(itiv, stimul.nd iniiativa %i responsa)ilitatea su)alternilor.
/21. /odul de structurare a actului de conducere. $elev ponderea pe care
diferitele funcii ale conducerii sunt asumate %i e+ercitate sistematic de ctre un
anumit lider. 6stfel, vom 'nt.lni lideri orientai preponderent pe una sau alta dintre
urmtoarele direcii- repre(entare, organi(are %i planificare2 coordonare %i control2
motivare %i negociere. Primul tip de orientare este structurat prioritar spre e+terior,
liderul 'ncerc.nd s personali(e(e organi(aia 'n cadrul relaiilor pe care aceasta le
de(volt cu alte grupuri sociale, organi(aii sau instituii2 celelalte dou tipuri e+prim
orientarea prioritar pe aspectele tehnice ale sarcinii %i activitilor desf%urate 'n
cadrul organi(aiei2 ce:a de a patra orientare evidenia( interesul deose)it pe care
liderul 'l acord pro)lemelor umane de natur psihosocial %i relaiilor interpersonale.
/31. "tilul atribuional. Desemnea( modul %i gradul de concentraredistri)uire
a puterii, autoritii %i responsa)ilitii 'ntre conductor %i su)alternii aflai pe diferite
niveluri ierarhice. @ariantele 'nt.lnite sunt urmtoarele- a1 concentrarea 'ntregii
autoriti %i responsa)iliti la nivelul conductorului2 )1 dedu)larea, prin dis<ungerea
dintre autoritate %i responsa)ilitate /manifestarea autoritii fr asumarea
responsa)ilitilor aferente, care sunt transferate asupra unor persoane su)alterne2 c1
delegarea e+plicit a autoritii %i responsa)ilitilor 'n mod difereniat, la diferite
2=?
niveluri ierarhice2 d1 de(implicarea, care e+prim a)andonarea atri)uiilor de
conducere, fr distri)uirea e+plicit a acestora ctre ali mem)ri.
Un modul general al stilului organi(aional de conducere are o structur
comple+, dispus pe mai multe niveluri. Cele mai multe dintre modelele stilurilor de
conducere menionate 'n literatura de specialitate pot fi identificate ca ni%te ca(uri
particulare ale modelului de mai sus.
Un prim e+emplu se refer la cele patru sisteme de conducere identificate de
R& Li9e"t /1241-
11 0istemul autoritar-e$ploatator, caracteri(at prin concentrarea
puterii de deci(ie %i control la v.rful ierarhiei, cu un sistem de
comunicare sla) structurat %i suscepti)il la )loca<e, fr preocupri
pentru pro)lemele oamenilor %i cu comportamente ar)itrare ale
liderilor2 performanele sunt sc(ute, iar insatisfacia mem)rilor este
foarte ridicat.
21 0istemul autoritar-binevoitor, similar cu primul, dar cu o atenie
sporit, de%i formal, pentru pro)lemele umane.
31 0istemul consultativ, sensi)il la pro)lemele %i opiniile mem)rilor,
dar cu pstrarea prerogativelor autoritii, de%i unele atri)uii pot fi
transferate la niveluri inferioare.
41 0istemul participativ, accentuat democratic, 'n care mem)rii sunt
antrenai 'n luarea deci(iilor %i asumarea responsa)ilitilor. 7iderul
acord o atenie prioritar grupului, considerat ca elementul dinamic
al organi(aiei, 'n acest fel o)in.ndu:se cele mai )une performane
profesionale, pe fondul unei satisfacii superioare.
Un al doilea e+emplu se refer la a%a numita 8gril managerial9, ela)orat de
R& Bla9e %i <& Mouto# /1>&412 stilul de conducere este definit prin dou varia)ile
considerate independente- centrarea prioritar pe sarcin sau pe oameni. *n primul
ca(, interesul liderului este orientat preponderent spre reali(area eficient a sarcinii,
iar 'n al doilea ca( este orientat spre stimularea relaiilor umane po(itive %i
satisfacerea tre)uinelor psihologice ale mem)rilor. Din com)inarea acestor dou
varia)ile re(ult profilul stilului de conducere practicat de un anumit lider.
6l />.1 1: conductorul de tip 8populist9, centrat e+clusiv pe oameni, 'n dauna
activitii de coninut2
I2 />.>1 : conductor care integrea( pro)lemele umane cu cele tehnice2
C3 /1.11 : conductor epui(at, de(implicat fa de toate pro)lemele grupului2
D4 /1.>1 : conductor centrat pe sarcin, cu interes redus pentru oameni2
H0 /5.51 : conductor 8amorf9, cu interese moderate at.t pentru sarcin c.t %i
pentru pro)lemele oamenilor.
0tilul de conducere repre(int unul dintre factorii care condiionea( 'n mod esenial
activitile, procesele %i fenomenele psihosociale din cadrul organi(aiei-
performana, climatul psihosocial, coe(iunea, calitatea raporturilor umane,
gradul de conflictualitate, satisfacia mem)rilor, b creativitatea individual %i de
grup, capacitatea de de(voltare a organi(aiei %.m.a. *n consecin, 'n urma
anali(ei stilului de conducere practicat 'n cadrul unei organi(aii, corelativ cu
factorii determinani ai acestuia %i ai celor care se refer la perceperea su)iectiv
a comportamentului liderului se poate reali(a o progno( referitoare la toate
aspectele menionate mai sus /4=, 155 %.u.1.
2==
4. "trategii de optimizare a proceselor psiho-organizaionale
*n ultimul timp, 'n psihosociologie se utili(ea( tot mai frecvent conceptul de
8strategie de optimi(areQ, care reflect at.t o anumit orientare pragmatic a cercetrii
%tiinifice din acest domeniu : su)ordonat nemi<locit practicii sociale, c.t %i o
marcant maturi(are metodologic : fr de care o astfel de orientare nu ar fi posi)il.
*n general, prin strategie de optimizare se nelege algoritmul unei aciuni organizate
de intervenie ntr-un sistem, n raport cu anumite obiective e$plicit formulate.
Hla)orarea strategiilor implic nu numai un cadru teoreticoconceptual )ine conturat,
ci %i un set de cercetri cu caracter operaional, prin care s se sta)ileasc
dependenele funcionale dintre varia)ilele implicate 'n procesele psihosociale care
vor G supuse unor intervenii optimi(atoare.
Principiile elaborrii strategiilor de optimizare
Hla)orarea unei strategie de intervenie 'n cadrul sistemelor sociale implic
trei categorii de e+igene- a1 relevarea unui ansam)lu de dimensiuni care definesc
sistemul pe coordonatele lui eseniale, precum %i a indicatorilor prin care acestea se
definesc2 )1 cunoa%terea relaiilor de principiu care e+prim intercondiionrile dintre
aceste dimensiuni, factori %i indicatori, precum %i a proceselor prin intermediul crora
aceste cone+iuni se produc, av.ndu:se 'n vedere at.t sensul, c.t %i intensitatea
respectivilor parametri de relaie2 c1 preci(area metodelor %i tehnicilor prin
intermediul crora se evaluea( parametru sistemului 'n diferite momente ale
e+istenei sale %i care vor permite diri<area aciunii 'n raport cu o)iectivele de
optimi(are propuse.
Hlementele menionate se sinteti(ea( 'ntr:un algoritm de aciune practic,
'ns suficient de fle+i)il pentru a face fa varia)ilitii inerente unui sistem social. Pe
msur ce se acumulea( noi re(ultate %tiinifice sau practice, strategia de optimi(are
tre)uie s le includ progresiv, 'n concepia pe care se )a(ea( ela)orarea sa tre)uind
s fle inclus un principiu de adaptare dinamic continu.
5nterveniile optimi(atoare 'n cadrul organi(aiilor pornesc de la un parametru
funcional care tre)uie ma+imi(at2 de regul acesta este 8performana9, at.t cea
profesional /care se refer la sarcina specific1, c.t %i cea social /care vi(ea(
efectele psihosociale ale funcionrii organi(aiei12 aceste intervenii pot vi(a toate
fenomenele %i procesele principale care contri)uie la reali(area unor performane
profesionale %i sociale superioare. 6stfel, se pot ela)ora strategie de optimi(are a
climatului psihosocial, a stilului de conducere sau a sistemului relaional %i funcional
din cadrul grupurilor primare %i secundare /v. 4=, 1&>1. *n principiu, se 'ncepe cu
ela)orarea unui modul grafic al interaciunilor dintre principalele procese %i fenomene
psihosociale, evideniindu:se modul cum acestea condiionea( parametrul de
referin /performana12 dup care, se evaluea( factorii care au cea mai mare pondere
'n influenarea o)iectivului urmrit- cre%terea performanei, 'm)untirea relaiilor
interpersonale %i a climatului, reducerea gradului de conflictualitate %.a.. *n acest ca(,
ponderea este asimilat coeficienilor de corelaie statistic dintre varia)ilele prin care
au fost descrise 'n plan operaional respectivele procese psihosociale. Hste indicat ca
modificarea factorilor vi(ai s se reali(e(e 'n mai multe etape, cu urmrirea atent a
efectelor o)inute %i corectarea din mers a unor eventuale efecte negative. Hfectuarea
2=>
simultan a tuturor factorilor avui 'n vedere este o operaie destui de riscant, mai
ales atunci c.nd nu e+ist o e+perien 'n acest sens, iar organi(aia nu are re(erve
funcionale importante. Hste foarte important ca mem)rii grupurilor s fie informai
asupra sensului modificrilor care urmea( a fi fcute, 'ncerc.ndu:se motivarea lor 'n
acest sens.
O1ti2i.a"ea stilului de co#duce"e
Dup cum relev numeroase cercetri e+perimentale, stilul de conducere are o
influen considera)il asupra performanelor grupurilor %i organi(aiilor, fapt
evideniat %i de modelul pre(entat mai sus. De aceea, multe dintre strategiile de
optimi(are a performanelor vi(ea( o intervenie asupra aspectelor disfuncionale ale
stilurilor de conducere, complementar interveniilor asupra calitii relaiilor
interpersonale, asupra climatului psihosocial %i congruenei structurilor de grup. *n a
doua etap a ela)orrii strategiilor de intervenie se a)ordea( analitic corelaiile
dintre factorii implicai la nivelul unui anumit proces sau fenomen psihosocial, cu
influena cea mai semnificativ asupra performanei. *n ca(ul de fa, asupra stilului
de conducere.
Deoarece ponderea unor factori psihosociali 'n determinarea parametrilor
funcionali ai organi(aiilor difer 'n funcie de natura acestora, 'n continuare ne vom
referi numai la organi(aiile cu caracter industrial:economic. *n primul r.nd, se
evidenia( relaiile implicative dintre factorii determinani ai stilului de conducere,
factorii prin care se configurea( profilul acestuia, %i factorii care e+prim modul de
percepere a stilului de conducere de ctre mem)rii organi(aiei.
Hfectele stilului de conducere asupra organi(aiei ca sistem-
: performana profesional
: climatul psihosocial
: conflicte intra: e+tra: grupale
: coe(iunea grupurilor
: calitatea rel.iilor interpersonale
Ca"acte"isticile stilului co#duce"e$
> autoritarismul : directivitatea : relaiile lider:mem)ri : orientarea
liderului 'n raport cu pro)leme grupului %i ale org. : tehnici personale de conducere %i
motivare a su)alternilor.
Hfectele coreciei
Modul de 1e"ce1e"e su+iecti,/ a stilului de co#duce"e de c/t"e 2e2+"ii
o"ga#i.a)iei$
>'ncrederea 'n lider
> statutul sociometric al liderului
Facto"ii dete"2i#ati,i ai stilului de co#duce"e$
> puterea po(iiei
: structurarea sarcinii importana activitii
: compo(iia grupurilor
: tradiia organi(aiei competena profesional interpersonal a liderului
structura temperamentalcaracterial a liderului
Ac)iu#e co"ectoa"e
2>0
Pornind de la acest sistem de condiionri, se calculea( indicii de corelaie
dintre factorii implicai, pentru a se putea estima amplitudinea efectelor re(ultate 'n
urma unor aciuni corective. *n acest ca(, cercetrile e+perimentale indic urmtoarele
corelaii 'ntre principalii factori ai leadership:ului /4=, 1=11. !a)elul de mai <os red
indicii de corelaie dintre factorii determinativi %i factorii care definesc stilului de
conducere ca atare /ta)elu1?.2.1
!a)el
Factor
i-
6utorit
arismul
Direc
tivitatea
$
elaiile
lider:
mem)ri
#ri
entarea
liderului
!e
hnici de
conducere
Putere
a po(iiei
0,&4 0,2? :
0,21
:
0,32
:
0,53
0truct
urarea
sarcinii
0,1= 0,53 0,
10
0,0
=
0,3
3
5mpor
tana
activitii
0,51 0,40 0,
2?
:
0,52
0,1
5
Comp
o(iia
grupului
:0,22 0,1= 0,
52
0,3
&
0,4
4
!radi
ia grupului
:0,35 0,14 0,
41
0,4
0
0,1
=
Comp
etena
liderului
:0,51 0,&2 0,
41
0,2
=
0,4
5
Perso
nalitatea
liderului
0,?0 0,42 0,
&3
0,2
5
0,3
5
Corelaiile dintre principalii factori care circumscriu stilul de conducere sunt
redate 'n ta)elu1?.3.
!a)elul ?.3.
Dimen
siuni-
6utorita
rism
Directiv
itate
$elaiil
e 1:m
#rient
are lider
6utorit
arism
: : : :
Directi
vitate
0,&5 : :
$elaiil
e lider:mem)ri
:0,53 :0,25 : :
#rienta
rea liderului
:0,40 0,1& 0,&= :
!ehnici :0,4= :0,2? 0,55 0,32
2>1
de conducere
Corelaiile dintre dimensiunile stilului de conducere %i modul cum este
perceput comportamentul liderului de ctre mem)rii organi(aiei sunt pre(entate 'n
ta)elul ?.4.
Dimensiunile stilului de
conducere-
Factorii
perceperii su)iective
0tatutul
sociometric
Bradul de
'ncredere
6utoritarismul : 0,3? 0,51
Directivitatea : 0,21 0,&3
$elaiile lider:mem)ri 0,?0 0,3?
#rientarea ^liderului 0,42 0,45
(ehnici de conducere 0,52 0,1=
De su)liniat faptul c 'n funcie de natura organi(aiei, corelaiile de mai sus
pot varia 'n limite destul de largi. 6stfel, 'n cadrul organi(aiilor militare , de
e+emplu , autoritarismul are o cu totul alt semnificaie dec.t 'n ca(ul unor
organi(aii educaionale, culturale sau civice.
Pe )a(a acestor indici de pondere, se poate sta)ili strategia optim de
intervenie pentru a o)ine efectele corective dorite. /v. schema ?.>1.
H+emplul de mai <os va ilustra modul cum diferii factori ai stilului de
conducere pot afecta performana, climatul psihosocial %i raporturile interpersonale
lider:mem)ri, 'n funcie de caracteristicile sarcinii.
*n cadrul unei organi(aii, o)servat cu atenie timp de mai muli ani,
funcionau mai multe sectoare, av.nd sarcini cu structuri dintre cele mai variate,
'ncep.nd cu cele de tip aditiv %i termin.nd cu sarcini comple+e de tip dis<unctiv sau
compensatoriu /v. ta)elul ?.1.1.
Unul dintre aceste sectoare avea o sarcin de tip compensatoriu, a crei
re(olvare impunea o interaciune funcional foarte str.ns 'ntre mem)ri %i deci(ii,
care s ia 'n considerare toate punctele de vedere formulate de ace%tia. !oi mem)rii
acestui sector aveau pregtire superioar %i o e+perien 'ndelungat 'n respectivul
domeniu de activitate. 7iderul formal al grupului era o persoan foarte competent 'n
plan profesional, 'ns cu o personalitate de tip autoritar, consolidat prin educaie %i
printr:o activitate 'ndelungat 'n serviciu militar. 0tilul de conducere practicat era cu
totul inadecvat naturii sarcinii %i compo(iiei grupului din su)ordine, fapt ce se
reflecta din plin 'n climatul negativ %i starea tensional a relaiilor dintre lider %i
su)alternii si. 6utoritarismul e+cesiv, directivitatea accentuat %i relaiile distante
dintre lider %i mem)rii colectivelor caracteri(au succint acest stil de conducere. Ca o
consecin direct a acestui fapt, %i 'n pofida nivelului superior de calificare a
'ntregului sector, performanele erau destul de modeste, iar efectele psihosociale
colaterale total negative. *n aceast situaie, una dintre soluiile corective ar putea
consta 'n reducerea puterii po(iiei ocupat de lider, deci o limitare a prerogativelor
sale %i o reglementare mai strict a competenleor2 aceast soluie a dat re(ultate foarte
)une 'n alte situaii, 'ns aici : datorit caracteristicilor sarcinii: o asemenea msur ar
fi putut afecta %i mai serios performanele profesionale ale sectorului.
*n cadrul unui alt sector, complementar celui pre(entat mai sus, sarcina :de tip
aditiv: pre(enta un grad sc(ut de structurare, iar colectivul avea un nivel mediu de
2>2
pregtire profesional. *n acest ca(, datorit structurii sarcinii, relaiile funcionale
dintre mem)rii colectivului sunt foarte reduse, iar calitatea relaiilor interpersonale
informale afectea( 'n mic msur performana, av.nd 'ns o influen asupra
climatului psihosocial. !eoretic, pentru a se o)ine performane superioare 'n acest
conte+t, este necesar un stil de conducere autoritar:directiv, 'n care factorul 8relaia
lider:mem)riQ are o pondere relativ redus. 7iderul formal al acestui sector, cu o
pregtire profesional medie, practica un stil de conducere deschis cooperrii,
nondirectiv, cu un autoritarism redus %i cu o orientare preponderent pe pro)lemele
umane ale grupurilor din su)ordine. Climatul psihosocial era satisfctor, 'ns
performanele profesionale se menineau la un nivel mediocru.
*n urma unei anali(e comparative foarte aprofundate a celor dou situaii, s:a
decis la un nivel ierarhic superior efectuarea unei recade 'ntre liderii celor dou
sectoare, cu msuri speciale de pregtire psihologic a 8terenuluiQ. $e(ultatele
o)inute 'n urma acestei intervenii pot fi apreciate ca spectaculoase- dup o perioad
relativ scurt de acomodare, performanele am)elor sectoare au crescut simitor, ca
urmare a unei mai )une adaptri a stilurilor de conducere practicate de cei doi lideri la
particularitile sarcinilor de 'ndeplinit %i la caracteristicile psihosociale a1e grupurilor
din su)ordine.
O1ti2i.a"ea cli2atului 1sihosocial
Climatul repre(int unul dintre fenomenele psihosociale cele mai
semnificative din cadrul organi(aiilor, reflect.nd at.t funcionalitatea acestora la un
moment dat, c.t %i potenialul de care dispune sistemul 'n perspectiv. 6lturi de stilul
de conducere %i congruena structurilor de grup, cu care se afl 'ntr:o str.ns
interdependen, Climatul psihosocial condiionea( 'n mod esenial performana
profesional %i , mai ales , performana social a organi(aiei.
Dup cum s:a artat 'n capitolul anterior, Climatul psihosocial se constituie ca
un fenomen integrativ, fiind o re(ultant 'n planul tririlor su)iective a tuturor
factorilor care acionea( %i au semnificaie pentru mem)rii organi(aiei %i pentru
viaa de grup. Caracteri(area %i evaluarea fenomenului se poate face prin intermediul
8profilului de climatQ, acest instrument relev.nd ponderea diferitelor categorii de
factori 'n generarea climatului psihosocial specific unei organi(aii, compartimente
sau colective ale acesteia. De su)liniat faptul c profilul climatului, respectiv
ponderea diferitelor categorii de factori determinani, varia( 'ntr:un mod specific 'n
funcie de natura organi(aiei, tipul sarcinii ce urmea( a fi reali(at %i influenele
socioculturale e+terne.
Datorit multiplelor condiionri 'n care este implicat, Climatul mi<loce%te
printr:un comple+ de cone+iuni inverse desf%urarea activitilor %i relaiilor
interpersonale, constituind astfel o verig esenial a mecanismului de autoreglare
intern a organi(aiei ca sistem. *n acest conte+t, o aciunea asupra oricrei
componente structurale sau funcionale a organi(aiei va avea, pe l.ng un efect
specific, %i un efect nespecific, manifestat la nivelul climatului psihosocial2 cele dou
categorii de efecte se vor potena reciproc, ceea ce va influena at.t nivelul
performanial al organi(aiei, c.t %i capacitatea acesteia de a asigura o integrare
socioprofesional optim a mem)rilor si.
*n ceea ce prive%te profilul climatului psihosocial organi(aional, corelativ cu
cel relevat la nivelul unor microgrupuri considerate i(olat, se constat o pondere
aprecia)il crescut /cu apro+imativ 10:30 G1 a factorilor in.nd de dimensiunile
2>3
proiectiv, instrumental:e+ecutiv %i cognitiv:a+iologic /v. schema ?.101, aspect care
tre)uie luat 'n considerate c.nd se intervine corectiv la acest nivel.
5nformaiile o)inute prin intermediul anali(ei climatului psihosocial sunt
deose)it de variate %i comple+e, put.nd fi 'mprite 'n mai multe categorii-
/a1 informaii referitoare la gradul de maturizare social a grupurilor primare
%i secundare din cadrul organi(aiei respective, aspecte evideniate prin intermediul
8profilului de climat92
/)1 informaii vi(.nd e+istena i modul de aciune a unor factori
disfuncionali 'n cadrul diferitelor compartimente, %i asupra unor aspecte determinate
ale activitilor 'n curs de desf%urare2
/c1 informaii pe )a(a crora se pot face predicii asupra performanelor,
comportamentului organi(aional %i gradului de conflictualitate latent.
+d, informaii privind potenialul social al organi(aiei, respectiv asupra
capacitii de a e+ercita influene po(itive 'n e+terior, prin intermediul mem)rilor si.
Pentru ela)orarea strategiei de optimi(are a climatului psihosocial se porne%te
de la anali(a profilului de climat, conform urmtorului model.
Co#t"olul st/"ilo" co#3lictuale di# cad"ul o"ga#i.a)iilo"
*n planul general al vieii sociale, conflictul are semnificaia unei antinomii
fundamentale care e+prim raportul dintre integrare %i ruptur, sta)ilitate %i
schim)are, consens %i disens, constituind : dup opinia lui ;& Ma"8, P& Bi"#+au2
%.a., 'ns%i )a(a oricrui sistem social /25, 25?1.
A# 1la# 1sihosocial4 conflictul constituie e+presia acuti(at a unor
relaii sociale antagonice %i di(armonice, generate pe fondul unor
incompati)iliti afectiv:relaionale, cognitiv:a+iologice, acional:
teleologice sau motivaionalatitudinale 'ntre persoane, grupuri sau
organi(aii. *ns, incompati)ilitile menionate constituie numai
premisele apariiei unei stri de 8conflictualitate potenial92 conflictul
deschis va fi declan%at numai 'n momentul c.nd va aparea un
antagonism real sau virtual de interese 'n o)inerea %iAsau gestionarea
unor resurse, de orice natur- economice, politice, culturale sau
educaionale2 informaionale, materiale sau spirituale2 de statut sau de
rol social2 actuale sau viitoare2 reale sau numai imaginate ca fiind
posi)ile etc.
A# 1la# co21o"ta2e#tal4 conflictul este e+presia unei opo(iii
centrat %i manifestat deschis fa de un adversar, derivat din
incompati)ilitatea valorilor, scopurilor, inteniilor, normelor de
convieuire sau a celor de ordin statutar. Fi 'n acest plan de anali(
tre)uie s ciistingem 'ntre dou noiuni complementare- a1 9situaia
conflictual;, generat de un anumit conte+t social, organi(aional sau
interpersonal 'n care se manifest incompati)iliti reale sau aparente
'ntre dou sau mai multe persoane, )1 9episodul conflictual;, care
e+prim comportamentul prilor implicate 'ntr:o situaie conflictual
'n curs de desf%urare. $e(olvarea conflictului const 'n
compati)ili(area vectorilor care au generat situaia conflictual,
acion.nd fie asupra unor elemente o)iective ale situaiei, fie asupra
factorilor su)iectivi implicai 'n generarea episodului conflictual
2>4
/modificarea percepiei asupra elementelor situaiei conflictuale,
compati)ili(area motivaiilor %i scopurilor etc.1.
A# 1la# o"ga#i.a)io#al, conflictele pot avea drept cau(e at.t factori
o)iectivi, care sunt 'n afara controlului mem)rilor %i structurii
organi(aionale respective, c.t %i su)iectivi, derivai din modul cum
acionea( %i se raportea( mem)rii organi(aiei la diferitele aspecte
ale vieii de organi(aie. Dintre factorii o)iectivi amintim- insuficiena
resurselor gestionate de organi(aie2 condiii inadecvate de desf%urare
a activitilor, conte+t social e+tern nefavora)il /situaie de cri(,
conflict armat ete.1, aciuni negative sau ostile din partea unor structuri
e+terne /grupuri, organi(aii sau instituii sociale1 %.a. Factorii
su)iectivi sunt de regul mult mai numero%i %i au totdeauna o pondere
foarte mare at.t 'n generarea unui potenial de conflictualitate, c.t %i 'n
configurarea situaiei conflictuale %i desf%urarea episodului
conflictual. Dintre ace%tia amintim- stil de conducere inadecvat
situaiei organi(aionale2 o cunoa%tere sau o interpretare gre%it sau
incomplet a unor aspecte ale realitii de interes2 lipsa unei
comunicri prompte, oneste %i deschise, pe vertical %i pe ori(ontal2
instalarea unui climat psihosocial tensionat2 delimitarea vag %i
incomplet a scopurilor, atri)uiilor %i responsa)ilitilor2 atitudini
parti(ane la nivelul sistemului de conducere %i control2 stimularea unor
competiii neloiale %.a.
*n aplicarea oricror strategie de intervenie asupra unor procese %i fenomene
psihosociale de grup tre)uie s se ai) 'n vedere c.teva o)servaii cu caracter general,
a cror ignorare poate conduce la apariia unor 8efecte perverse;.
S Datorit profundelor intercondiionri a proceselor %i fenomenelor
psihosociale, orice aciune 'ntr:o anumit (on sau la nivelul unui anumit factor poate
determina efecte multiple, chiar asupra unor factori care aparent nu au o legtur
direct cu cel asupra cruia s:a acionat.
S Hfectele au caracter cumulativ %i sinergic, aciuni minore put.nd
determina modificri de mare amplitudine2 sau, dimpotriv, o aciune foarte energic
dar orientat asupra punct inadecvat poate s produc efecte cu totul nesemnificative
sau de alt natur dec.t cele scontate.
S Datorit mecanismelor de autoreglare spontan, sistemele sociale au un
accentuat caracter inerial- efectele scontate 'n urma unei intervenii devin vi(i)ile 'n
timp, iar forarea manifestrii imediate produce de regul consecine negative asupra
sistemului.
S Ca urmare a e+istenei unor particulariti structurale %i funcionale la nivelul
diferitelor compartimente ale unei organi(aii %i a diferenelor la nivelul mecanismelor
autoreglatorii, 'n urma unei aciuni nedifereniate asupra 'ntregului sistem se o)in de
regul efecte difereniate la nivelul fiecrui compartiment.
*ns, mai presus dec.t toate comandamentele de ordin politic sau pragmatic
care se pot impune la un moment dat, nu tre)uie uitat niciodat un principiu
deontologic fundamental al psihosociologului- orice strategie de optimi(are a unui
sistem social tre)uie s respecte totdeauna %i 'n orice 'mpre<urri demnitatea %i
li)ertatea individual. !ptimizarea nu trebuie s nsemne niciodat manipulare.
2>5
A#t"e+/"i 0i e8e"ci)ii
1. Cum caracteri(ai organi(aiileK
2. Cum clasificai organi(aiileK
3. Care sunt principalele teorii privind natura organi(aiilorK
4. Cum definesc Cro(ier %i Fried)erg organi(aiileK
5. Care sunt funciile psihosociale ale organi(aiilorK
&. Descriei caracteristicile structurale ale organi(aiilor.
?. Care sunt procesele psihosociale implicate 'n dinamica organi(ailonalK
=. Caracteri(ai funciile conducerii organi(aiilor.
>. Care sunt principiile ela)orrii strategiilor de optimi(areK
10. H+plicai 9efectle perverse; care pot s apar 'n aplicarea unor strategii de
intervenii asupra unor procese %i fenomene psihosociale de grup.
P"elege"ea M
Mul)i2ile 0i 3e#o2e#ele de 2ul)i2e
Introducere
6ceast a treia prelegere iniia( asupra pro)lematicii mulumilor %i a
fenomenelor de mulime, dificultile 'n a)ordarea mulimilor, clasificarea %i
caracteri(area lor, aspecte ale dinamicii mulimilor.
Obiective
7a sf.r%itul acestei prelegeri, studentul va putea -
- s ai) o 'nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro)lematicii
mulimilor %i a fenomenelor de mulime, %i a specificului a)ordrii
psihosociologice a acestora2
- s do).ndeasc a)ilitatea de a folosi din punct de vedere teoretic
concepte %i raionamente ce in de psihologia social pentru tematica specificat 2
- s corele(e dimensiunile teoretice cu cele practice ale psihologiei
sociale2
2>&
Coninut i tematizare
1. Generaliti privind mulimile sociale
"ulimile constituie unele dintre cele mai comple+e %i mai fascinante iposta(e
ale realitii sociale, intrig.ndu:i 'n egal msur pe filosofi, istorici, scriitori,
psihologi, sociologi sau politologi. 6ici se manifest numeroase fenomene
psihosociale care presupun puternice interferene 'ntre con%tient %i incon%tient, 'ntre
pulsiunile cele mai primitive %i pornirile cele mai no)ile, su) incidena crora
individul uman '%i descoper noi faete ale sufletului su.
!eli2it/"i co#ce1tuale
"ulimile %i fenomenele de mulime repre(int una dintre dimensiunile
eseniale ale realitii %i vieii sociale, fr de care 'nelegerea %i interpretarea unora
dintre cele mai importante %i interesante aspecte ale acestora nu ar fi posi)ile. Dup
cum nu ar fi posi)il nici ela)orarea unei teorii coerente asupra aciunii sociale, sau
asupra transformrilor sistemelor sociale. Pun.nd )a(ele unei teorii psihologice
asupra mulimilor, Le Bo# caracteri(a perioada modern din istoria umanitii drept o
8er a mulimilor9, su)liniind prin aceasta rolul considera)il pe care aceste entiti
sociale 1:au avut %i 'l au 'n marile transformri sociale care au marcat ultimele dou
secole. *ntr:adevr, se poate aprecia c odat cu constituirea marilor aglomerri
ur)ane, mulimile gregare %i cele psihologice devin o component esenial a vieii
sociale2 dup cum, odat cu de(voltarea considera)il a mi<loacelor de comunicare 'n
mas, mulimile virtuale capt o importan tot mai mare 'n fenomenologia
psihosocial specific epocii contemporane. Ca o refle+ie direct a acestor multiple
implicaii, 'n cadrul sociologiei %i psihosociologiei moderne se fac eforturi deose)ite
pentru a fundamenta o teorie coerent %i unitar asupra grupurilor umane, printre care
mulimile ar repre(enta o specie.
!i"iculti 2
o prim dificultate care tre)uie dep%it este legat de e8iste#)a
u#ei te"2i#ologii a2+igui4 incomplete %i cu multiple
interferene cu lim)a<ul comun- termenii specifici acestui
domeniu sunt u(itai frecvent, cel mai adesea cu semnificaii
foarte vagi.
I21lica)iile ideologice ale acestei dimensiuni ale vieii sociale
nu sunt nici ele de negli<at, politica fiind 'n mare msur legat
de fenomenele de mulime. 6cest fapt impune o 'ncercare de
delimitare conceptual foarte clar a raporturilor dintre ace%ti
termeni care cel mai adesea acoper aspecte diferite ale
realitii sociale. 6cumulrile teoretice %i metodologice cele
mai recente, 'n special cele in.nd de cercetarea operaional,
coro)orate cu 'ncercrile de a modela mulimile sociale prin
intermediul teoriei matematice a grupurilor %i a mulimilor
2>?
vagi, au creat premisele unui asemenea tip de a)ordare, care
fundamentea( 'n mare msur %i concepia noastr 'n acest
domeniu. De%i literatura %tiinific dedicat mulimilor este
mult mai restr.ns dec.t cea care vi(ea( microgrupurile
sociale, terminologia 'nt.lnit este e+trem de variat, 'ns
insuficient delimitat2 noiuni precum cele de grup social,
gloat, grmad, colectivitate, mulime, aglomeraie, clas
social, cast %.a. sunt folosite fr o specificare clar a
semnificaiei lor /11=2 1&42 1?1 %.a.1. @or 'nt.lni %i tendine de
a delimita net noiunea de mulime de cea de grup social, pe
criterii mai degra) ideologice sau empirice, fr o
fundamentare teoretic serioas .
Dup opinia noastr, susinut de numeroase o)servaii %i cercetri asupra
fenomenelor de mulime, conceptul fundamental de la care tre)uie s se plece 'n
a)ordarea realitii sociale tre)uie s fie cel de g"u1 social, definit ca gen pro+im
pentru noiunile de microgrup /grupuri primare1, sisteme grupale cone+e /grupuri
secundare1 %i mulimi /grupuri teriare1. 6)ordarea unitar a tuturor entitilor sociale
multiindividuale ofer su)staniale avanta<e teoretice, metodologice %i practice, printre
care %i posi)ilitatea racordrii la teoria matematic a grupurilor %i :implicit:
circumscrierea unui nou domeniu al realitii sociale 'n care se pot aplica principiile
de )a( ale cercetrii operaionale, ale teoriei mulimilor vagi %i teoriei <ocurilor, cu
re(ultate e+trem de spectaculoase din perspectiva modelrii informaionale
/computeri(ate1 a fenomenelor psihosociale aferente.
!e"iniie
Din aceast perspectiv, vom defini mulimile sociale ca ansambluri reale sau
virtuale de indivizi, ntre care e$ist similitudini sau raporturi care le orienteaz
relativ convergent sentimentele, credinele, atitudinile sau comportamentele.
*n acest conte+t teoretic, disti#c)ia dintre grupurile primare, secundare %i
teriare se 3ace 1"i# i#t"oduce"ea u#o" at"i+ute care s le diferenie(e dup o serie
de parametri- mrime, modul de constituire, tipul %i caracteristicile legturilor dintre
mem)ri, raportarea con%tient %i e+plicit la un scop comun, durata de e+isten,
gradul de organi(are intern, cadrul a+iologic, normativ %i fi(ic 'n care acionea(,
relaiile cu alte structuri sociale constituite /grupuri, organi(aii, instituii1, precum %i
caracteristicile proceselor psihosociale care le fundamentea( e+istena /impulsuri
instinctuale, consonane afective sau cognitive, coe(iune %i solidaritate, susinere
motivaional etc,1.
5mpun.nd aceste distincii conceptuale, tre)uie remarcat %i dialectica
raporturilor dintre cele trei tipuri de grupuri sociale- 'n cadrul grupurilor teriare se
de(volt spontan at.t structuri relaionale interpersonale, c.t %i structuri de grupuri
primare %i secundare, cu toate caracteristicile psihologice anali(ate 'n capitolele
anterioare. De asemenea, este foarte interesant de o)serva %i relevat condiiile 'n care
grupurile primare, dar mai ales cele secundare, 'ncep s se manifeste ca grupuri
teriare, de(volt.nd sentimente, atitudini, comportamente %i aciuni specifice
mulimilor. 7a nivelul celor trei tipuri de grupuri se pot identifica o serie de procese,
fenomene %i mecanisme psihosociale care le sunt comune, cu anumite diferene
funcionale %i 'n modul de manifestare. *ns, la nivelul fiecrui tip de grup acionea(
2>=
%i o alt serie de factori psihosociali care 'i sunt specifici %i care interacionea(
dinamic cu prima categorie menionat.
Clasi3ica"ea 0i ca"acte"i.a"ea ge#e"al/ a 2ul)i2ilo"
Pentru o mai )un circumscriere conceptual este necesar s identificm
principalele tipuri de mulimi 'nt.lnite 'n viaa social. 6stfel, pe )a(a teoriei %i
practicii sociale propunem urmtoarea clasificare-
/11. *n funcie de participarea con%tienti(at 'n timp %i spaiu la desf%urarea
unor evenimente, vom face distincia 'ntre- a1 /ulimile reale, fi(ic constituite pe o
anumit perioad %i 'ntr:un anumit loc, datorit unor circumstane determinate2 este
ca(ul 'ntrunirilor pu)lice, mitingurilor, participanilor la un spectacol sportiv sau
aglomeraiile umane determinate spontan de o anumit cau(2 )1 /ulimile virtuale,
dispersate fi(ic 'n spaiu %i timp, dar ai cror mem)ri sunt legai prin anumite
caracteristici comune, care 'i fac s de(volte sentimente, atitudini sau comportamente
similare, 'n raport cu anumii factori sociali2 mem)rii unor asemenea mulimi nu '%i
con%tienti(ea( reciproc pre(ena dec.t 'n mod indirect, dar 'n anumite 'mpre<urri se
pot constituii foarte rapid ca mulimi reale /prin convocare, producerea unui
eveniment de interes general care le reclam pre(ena 'ntr:un anumit loc etc.1.
$aporturile dintre cele dou tipuri de mulimi este foarte str.ns, av.nd multe
caracteristici psihosociale comune %i put.nd trece cu u%urin dintr:o form 'n alta,
dup cum ne arat numeroase situaii sociale reale. "em)rii unei mulimi virtuale nu
au totdeauna con%tiina apartenenei la o comunitate distinct, dar anumii factori de
natur sociocultural, profesional, etnic, religioas sau educaional le determin o
orientare convergent 'n raport cu o anumit pro)lematic social.
/21. *n funcie de caracteristicile structural:funcionale care le orientea(
sentimentele, comportamentele %i aciunile, corelativ cu modul de constituire,
mulimile pot fi de patru tipuri- gregare, psihologice, organizate i comunitare. Dup
cum se poate constata, aceast clasificare diferenia( mulimile %i 'n funcie de gradul
de structurare intern %i de natura factorului care determin aceast structurare.
a1 /ulimile gregare sunt aglomerri umane spontane, a cror constituire este
determinat de factori a)solut circumstaniali2 mem)rii acestora nu pre(int
similitudini psihoindividuale %i psihosociale care s fundamente(e o solidaritate
persistent. Fiind practic nestructurat, aceast form de mulime se de(integrea(
foarte u%or, imediat ce au disprut factorii care au determinat concentrarea 'ntr:un
anumit loc a respectivelor persoane. *ns, %i 'n acest ca(, pre(ena simultan a unui
mare numr de oameni generea( o stare psihologic special care poate declan%a
fenomene %i aciuni specifice mulimilor psihologice, a%a cum au fost acestea descrise
de Le Bo# /11=1. Dintre cele mai importante caracteristici ale acestei stri amintim- o
sensibilitate crescut fal de stimuli puternici sau neateptai4 capacitatea de
polarizare emoional n raport cu factorii aleatori cu o conotaie negativ4 o
diminuare a sentimentului de individualitate .
!re)uie s distingem 'ntre mulimile gregare %i simplele aglomeraii umane-
numrul mare de persoane care prsesc o staie de metrou este o simpl aglomeraie,
'n care trsturile psihologice amintite mai sus sunt pre(ente 'ntr:o foarte mic
msur. *ns, 'ntr:o situaie special cum ar fi )locarea ie%irii din staie pentru c.teva
minute, transform aglomeraia 'ntr:o mulime gregar, la care vom identifica imediat
toate trsturile psihologice menionate mai sus. Fi 'n ca(ul unui spectacol sportiv /un
meci de fot)al : de e+emplu1, vom putea identifica o succesiune de fa(e, trec.nd de la
2>>
starea de aglomeraie /c.nd se cumpr )iletele %i se intr pe stadion1 la cea de
mulime gregar %i :odat cu 'nceperea unui meci dramatic: trecerea la starea de
mulime psihologic.
)1 /ulimile psihologice se caracteri(ea( prin e+istena unei o)iectiv comun
e+plicit sau implicit, care determin o puternic polari(are a sentimentelor,
atitudinilor %i comportamentelor. *n acest ca( intervine un factor structurant de natur
psihologic, care asigur 'ns numai o coe(iune circumstanial 'n timp %i spaiu.
Participarea emoional este foarte intens, ceea ce creea( condiiile pentru
diminuarea aprecia)il sau dispariia a%a:numitelor 8)ariere interpersonale9,
desf%urarea spontan %i facil a unor numeroase contacte interpersonale cu
persoanele din imediata vecintate, manifestarea unei receptiviti nelimitate pentru
orice informaie legat de situaia creat, comunicarea li)er cu persoane total
necunoscute, cre%terea considera)il a gradului de sugesti)ilitate %.a.
De fapt, a%a dup cum remarca Le Bo#, 'n aceste 'mpre<urri ia na%tere o
8fiin provi(orie9, cu manifestri cu totul specifice, cu un potenial pulsional:
emolional considera)il, de(voltat 'n dauna celui critic:raional. 6pare astfel acel
8monstru cu %apte capete9, 'n care individul este pur %i simplu a)sor)it, pier(.ndu:%i
'n mare msur identitate %i spiritul de discernm.nt, pe fondul unor triri emoionale
e+trem de intense.
Baleriile formate din suporterii fanatici ai unor clu)uri sportive, mitingurile la
care particip susintorii frecveni ai unui lider politic carismatic, sau masele care
particip la un eveniment revoluionar sunt e+emple tipice de mulimi psihologice.
c, /ulimile organizate sunt formate din persoane care particip deli)erat la
un eveniment, 'n virtutea unor caracteristici ale statutului lor socio:economic,
profesional, politic, cultural, religios sau etnic. Factorul structurant deriv din actul
deli)erat al organi(rii, prin care se induc legturi determinate 'ntre mem)ri. *n acest
ca( situaia social care fundamentea( starea de mulime are un caracter planificat %i
se desf%oar pe anumite direcii principale, cunoscute %i acceptate 'n principiu de
participani. !rsturile pulsional:emoionale imprevi(i)ile %i paro+istice, specifice
comportamentului mulimilor psihologice sunt mult atenuate, 'n favoarea unor
conduite preponderent raionale, cu o susinere motivaional coerent %i implic.nd
atitudini critic:evaluative mult mai nuanate. *ns, %i 'n acest ca(, se vor manifesta
unele dintre fenomenele psihosociale specifice mulimilor psihologice, cum ar fi
sugestibilitatea, sensibilitatea sporit fal de anumite categorii de stimuli,
diminuarea responsabilitii individuale %.a.
$euniunile profesionale, congresele politice, mulimile virtuale formate la
nivelul unei minoriti organi(ate %i coordonat de un organism de conducere %.a.,
sunt e+emple tipice de mulimi organi(ate. H+istena unui mecanism de coordonare
intern accentuea( comportamentul raional %i previ(i)il al acestor tipuri de mulimi,
atenu.nd , dar fr s elimine: multe dintre caracteristicile comportamentului
psihosocial al mulimilor psihologice. "ulimile organi(ate sunt mult mai coe(ive, cu
un puternic sentiment de solidaritate, capa)ile s rspund 'n mare msur nevoilor
de apartenen, afiliere %i protecie ale mem)rilor si. 6ici se creea( %i un cadru
propice pentru apariia %i de(voltarea unor relaii interpersonale foarte puternice %i
sta)ile, cu efecte psihosociale dintre cele mai favora)ile.
300
d1 /ulimile comunitare sunt ansam)luri umane relativ omogene 'n raport cu
un anumit criteriu /cultural, etnic sau religios, de e+emplu1, consolidate 'n timp %i
constituite pe )a( de similitudini naturale sau do).ndite. *n acest ca( tradiia este
principalul factor coe(iv, alturi de con%tiina apartenenei la comunitate 'n virtutea
unor valori recunoscute %i acceptate. Cele mai importante comuniti naturale sunt
clanurile, tri)urile, popoarele %i naiunile2 dintre cele constituie artificial, prin
convenie, amintim )reslele profesionale %i sectele religioase.
!radiiile repre(int, a%a cum s:a spus, 8amintirile eseniale ale unei
comunitiQ2 cu alte cuvinte, sunt acele repre(entri, idei, convingeri, norme %i
modele, consacrate 'n timp %i asimilate de fiecare individ ca repere e+isteniale care le
certific identitatea social %i istoric. 0unt 'n egal msur re(ultatul natural al
e+istenei unei comuniti2 c.t %i factorul coe(iv esenial care 'i asigur perenitatea.
Datorit tradiiilor, comunitile capt un anumit profil psihologic %i comportamental
distinctiv, astfel 'nc.t putem vor)i at.t de psihologia specific unui anumit popor, c.t
%i a unei )resle profesionale, de e+emplu.
/31 Un al treilea criteriu de clasificare a mulimilor se refer la omogenitatea
acestora. 6stfel vom avea- a1 mulimi eterogene, formate din persoane av.nd
caracteristici psihoindividuale %i psihosociale foarte diferite, iar semnificaie 'n
producerea fenomenului de mulime2 acestea pot fi anonime /mulimea dintr:o pia,
de e+emplu1, sau nominale /adunrile parlamentare, <uriile sau participanii la o
manifestaie cu un o)iectiv precis12 )1 mulimi omogene, formate din persoane cu
unele caracteristici comune, cu valoare determinant pentru apartenena sau
includerea 'n respectivul grup social2 dintre acestea amintim sectele religioase,
partidele politice, castele %i clasele sociale /11=2 =?1.
Dup opinia lui Le Bo#, sectele /religioase sau politice1 repre(int primul
stadiu de organi(are a mulimilor omogene, singurul criteriu de coagulare fiind
credinele %i ideile comune tuturor aderenilor, de%i profesiile, nivelul de instrucie sau
mediile sociale de provenien pot fi foarte diferite. )astele repre(int un nivel
superior de organi(are, 'n care mem)rii sunt asemntori din punctul de vedere al
nivelului de instrucie, profesiei %i mediului de provenien, coagularea fiind re(ultatul
unor valori comune, a%a cum 'nt.lnim 'n ca(ul castelor no)iliare, militare sau
clericale. )lasele sunt mulimi omogene, constituite pe criterii de statut socio:
economic %i cultural, corelativ cu e+istena unor interese %i valori sociale comune2 este
ca(ul claselor sociale 8tradiionale9, formate din muncitori, rani, funcionari sau
capitali%ti.
/41 Din perspectiva duratei lor de e+isten, mulimile pot fi clasificate 'n
temporare i permanente. Cele temporare au o e+isten limitat, care poate fi- a1
scurt, de la c.teva minute la c.teva ore2 )1 medie, de la c.teva (ile la c.teva
sptm.ni2 c1 lung, cu o e+isten de mai multe luni. "ulimile permanente sunt cele
a cror e+isten au o dimensiune istoric %i care prin natura lor nu pot fi di(olvate
/popoarele, de pild1.
Din cele e+puse mai sus se poate constata c, de%i distincte din perspectiva
criteriilor de clasificare adoptate, tipurile de mulimi pre(int un continuum 'n ceea ce
prive%te valoarea unor parametri funcionali de natur psihosocial- intensitatea
tririlor emoionale, gradul de sugesti)ilitate indus, factorii de coe(iune %i sta)ilitate
etc. *n practica social, identificarea tipologiei unei mulimi este un demers destul de
301
dificil, datorit interferenei dintre caracteristicile menionate. *ns, odat sta)ilit
tipologia, vom putea descrie mult mai e+act profilul psihosocial al mulimii, dinamica
%i evoluia pro)a)il.
$eferindu:ne la tipologia propus, este necesar s preci(m %i sensul altor trei
termeni 'nt.lnii 'n literatura de specialitate- comunitatea, masele %i societatea.
*ncep.nd cu sociologul german F& To##ies, se face distincia 'ntre comunitate i
societate: prima este caracteri(at prin autenticitate %i integrare organic a mem)rilor
si, fundamentul relaiilor fiind dat de datini, tradiii %i valori comune /tri)ul, familia
e+tins, satul12 a doua :ulterior constituit 'n plan istoric: este apreciat ca un
conglomerat artificial, fundamentat prin convenii, constr.ngeri legislative %i
solidaritate mecanic /ora%ul, statul1. Comunitile au ca principal nucleu funcional
grupurile primare %i secundare, 'n timp ce societatea se fundamentea( pe mase %i
instituii.
Pe linia acestei distincii teoretice, dar cu unele corecii impuse de dinamica
real a sistemelor sociale contemporane, prin comunitate vom 'nelege o mulime
real sau virtual, constituit pe criterii de apartenen la o (on geografic )ine
delimitat sauA%i pe criterii de apartenen la o anumit credin, profesiune, etnie sau
cultur. *ntre mem)rii unei comuniti sunt constituire relaii sociale relativ sta)ile,
consolidate prin tradiie %i consens. @om avea astfel comuniti rurale sau ur)ane,
comunitatea naional a cadrelor didactice, comunitatea romilor din ora%ul C, sau
comunitatea penticostalilor din ora%ul W. *n ca(ul unei comuniti, criteriul de
apartenen este e+plicit, recunoscut %i acceptat de ctre toi mem)rii, iar
comportamentele sociale ale acestora sunt permanent influenate de valorile, regulile
%i modelele respectivei comuniti. *n fapt, avem de:a face cu o mulime virtual cu
un 'nalt grad de con%tienti(are a apartenenei la o categorie social, pe )a(a unor
criterii acceptate %i funcionale. *n cadrul antropologiei culturale s:a impus noiunea
de 8comunitate micQ, 'neleas ca un grup uman restr.ns, integrat organic 'ntr:un
anumit spaiu geografico:cultural, %i de(volt.nd relaii psihologice interpersonale
nemi<locite.
0pre deose)ire de comuniti, masele au un caracter amorf, 'n care
individualitatea mem)rilor este topit 'n mediocritatea %i uniformitatea unui statut
comun %i fr strlucire. *n timp ce comunitile pot avea o personalitate a lor,
distinct %i )ine conturat, prin care fiecare mem)ru este recunoscut %i valori(at
printr:un statut acceptat de toi ceilali, masele sunt lipsite de personalitate, indistincte
%i telurice, 'n care statutul individual este adus la cea mai rudimentar form, aceea de
simplu atom social. Cei mai muli psihologi sociali de la 'nceputul secolului dau o
conotaie negativ fenomenelor de mas, identific.ndu:le adesea cu noiunea de
gloat.
6partenena la o comunitate, de regul, te valori(ea( social2 apartenena la o
mas : niciodat. De altfel, 'n terminologia politologiei elitiste, termenul de 8mas9 se
opune aceluia de 8elit9, pe criterii de calitate uman intrinsec %i de destin social- 'n
timp ce elitele conduc, masele suport actul guvernrii, fiind suscepti)ile de a suporta
violene %i manipulri din partea conductorilor.
Mul)i2ile 5# societatea co#te21o"a#/
Dup cum arat o serie de sociologi, filosofi %i psihosociologi, istoria
umanitii poate fi privit %i din perspectiva rolului pe care masele 1:au avut 'n viaa
social pe diferite trepte ale de(voltrii sociale /1&0, ?31.
302
6stfel, se poate aprecia :cu riscurile fire%ti pentru un asemenea demers
generali(ator: c o dat cu marea revoluie industrial 'nceput 'n secolul C@555 se
produce trecerea spectaculoas de la 9era comunitilorL la 8era maselorQ. 0ocietatea
preindustrial se caracteri(a prin coe+istena unor comuniti )ine delimitate pe
criterii geografice, economice, profesionale, etnice sau religioase. 0atul tradiional,
clanurile familiale, )reslele profesionale, grupurile etnice concentrate 'ntr:o anumit
(on a localitilor %.a. , sunt e+emple de comuniti, cu un accentuat caracter
autarhic, care ddeau profilul psihosocial al societii preindustriale. !radiia
cultural, sta)ilitatea re(idenial, relaiile umane directe, autonomia economic,
conductori ale%i sau desemnai prin cutum , acestea erau principalele caracteristici
ale vieii sociale 'n aceast perioad.
*nceputul revoluiei industriale determin schim)ri ma<ore ale acestor
coordonate psihosociale- comunitile primare se sparg2 are loc o migraie masiv
ctre ora% : unde se produc marile aglomerri umane, eterogene din punct de vedere
geografic, cultural, etnic %i religios2 se pierde independena economic : e+istena
material a noilor categorii sociale depin(.nd e+clusiv de munca desf%urat 'n
ateliere %i 'ntreprinderi industriale2 se pierd tradiiile comunitare, pe fondul aglutinrii
sau dispariiei valorilor culturale tradiionale2 are loc o standardi(are din ce 'n ce mai
accentuat a modului de via, 'ntr:un mediu ur)an amorf %i lipsit de un adevrat
ori(ont spiritual pentru noua categorie /clas1 social 'n curs de formare.
De(rdcinarea, 'nstrinarea, anomia %i dependena sunt trsturile psihosociale de
fond.
Pe acest fond, cel 2ai i21o"ta#t 3e#o2e# 1sihosocial co#st/ 5# 1ola"i.a"ea
societ/)ii : din punct de vedere economic, politic %i cultural : 'n dou clase
fundamental antagoniste- muncitorii %i patronii2 paralel cu aceast ma<or scindare
social se formea( sau se reconfigurea( noi categorii sociale cu un statut
intermediar, constituite de regul pe criterii profesional:economice- funcionari,
tehnocrai, )ancheri %.a. *n termenii lui To##ies4 are loc trecerea de la comunitatea
natural, spontan %i organic coe(iv, la o comunitate rece, artificial %i constr.ns,
)a(at pe contractul de interes, 'n care masele domin numeric, iar elitele economic %i
politic. De%i aceast succint caracteri(are ar putea fi apreciat ca strict ideologic,
'ntreaga istoriografie, precum %i principalele lucrri de ordin filosofic, economic sau
politic care refer la acestei pro)lematici sunt unanime asupra profilului mai sus
conturat2 diferenele se manifest cel mai adesea 'n planul interpretrii acestor
elemente %i asupra semnificaiilor politice care li se acord.
7a nivelul interpretrii '%i au originea %i dou concepii teoretice fundamental
opuse asupra evenimentelor sociale ma<ore %i dramatice care au marcat revoluia
industrial- concepia societii de clas, susinut 'n principal de ;& Ma"8 0i M&
7e+e"4 %i concepia societii de mas, fundamentat de 5. Tai#e4 & Le Bo#4 &
Ta"de4 M& Mauss %.a. 7a o anali( mai atent, vom constata c acestea sunt de fapt
dou a)ordri complementare ale aceleia%i realiti.
Prima orientare teoretic, fundamentat 'n mare msur pe
considerente de ordin economic, consider c industriali(area
echivalea( cu apariia unei noi clase, necunoscut p.n atunci,
format 'n urma migrrii masive ctre ora%e %i integrrii 'n colectivele
muncitore%ti din industrie- proletariatul. De(rdcinat, pauperi(at %i
'nstrinat, aceast clas se mo)ili(ea( 'mpotriva e+ploatrii,
)irocrati(rii %i opresiunii, devenind astfel principalul actor social al
303
istoriei. Dialectica raporturilor dintre clasele sociale este sincron cu
dialectica devenirii istorice a societii, concepie dup care progresul
echivalea( cu preluarea puterii politice %i economice de ctre clasa
social cea mai progresist din punct de vedere ideologic. 6ceast
vi(iune asupra istoriei %i vieii sociale, de(voltat p.n la ultimele ei
consecine de ctre Ma"8 %i Le#i#, a fundamentat marile mi%cri
revoluionare care au culminat cu instaurarea regimului comunist 'n
$usia %i :ulterior: pe aproape <umtate din mapamond.
6 doua orientare gse%te motorul de(voltrii sociale 'ntr:un proces cu
totul opus- nu diferenierea social, care a condus la apariia claselor
constituie procesul fundamental, ci dimpotriv: aglutinarea social,
masificarea su) toate formele ei. "ulimile re(ultate 'n urma
de(rdcinrii %i migrrii spre ora%e, eli)erate de ta)uurile, credinele
%i tradiiile comunitilor din care provin, rup toate (ga(urile sociale,
devenind periculoase at.t pentru indivi(i c.t %i pentru clasele sociale,
a%a dup cum arat %irul nesf.r%it de mi%cri revoluionare care au
marcat secolul C5C, %i culmin.nd cu $evoluia france( /1?=>1 %i
$evoluia comunist din $usia /1>1?1. *n aceast vi(iune, schim)area
nu re(ult dintr:o proletari(are a omului %i nici dintr:o sociali(are a
economiei, masificarea %i aglutinarea social constituind cau(a tuturor
acestor mutaii /1&0, ?31.
Dup opinia noastr, 'ntre cele dou tipuri de procese sociale, diferenierea %i
masificarea, nu e+ist raporturi de opo(iie ireducti)il, ci de complementaritate
dinamic- societatea contemporan se stratific continuu, prin apariia unor noi
categorii de grupuri profesionale, religioase, culturale, economice %i chiar naionale,
paralel cu impunerea tot mai evident a unei tendine de masificare, desf%urat 'ns
mai degra) 'n plan cultural %i ideologic. H+traordinara rafinare a tehnologiilor
tradiionale, coro)orat cu de(voltarea e+plo(iv a tehnologiilor informaionale %i a
mi<loacelor de comunicare 'n mas contri)uie 'n egal msur at.t la diferenierea c.t
%i la masificarea social. *n cadrul acestei evoluii constatm 'ns o cre%tere
aprecia)il a ponderii %i importanei mulimilor virtuale, 'n dauna celor gregare %i
psihologice.
*n acest conte+t a fcut o strlucit carier noiunea de 8omul:masQ, adic
individul care, de%i foarte speciali(at 'n plan profesional, este redus la un numitor
comun 'n plan spiritual, complet dependent de informaia prefa)ricat %i
standardi(at, incapa)il s se mai e+prime creator dec.t 'ntr:un plan strict tehnic, dar
nu %i uman. Personalitatea 8omului:masQ este marcat de conformism, mediocritate,
dependen implicit de un sistem informaional aparent o)iectiv %i impersonal : dar
'n spatele cruia se pot afla fore oculte, . apetena pentru cultura:surogat :
simplificat %i u%or digera)il, dependena de )unurile materiale a cror necesitate %i
utilitate i:a fost impus. Hste omul unidimensional care : 'n terminologia lui !.
"pengler : aparine civili(a/iei, dar nu %i culturii.
2. 1rincipiile de baz ale psihologiei mulimilor
0ecolul C5C a oferit ta)loul unui nesf.r%it %ir de mi%cri revoluionare de mare
amploare care au determinat cele mai spectaculoase %i dramatice schim)ri 'n istoria
Huropei. Hlementul central al acestor mi%cri 1:au constituit mulimile, aflate 'ntr:o
nou iposta( de 8furitoare de istorie9, ceea ce i:a prile<uit filosofului %i sociologului
304
france( Bustave 7e Ion una dintre cele mai profunde anali(e psihologice a acestui
fenomen, 'ntr:o lucrare rmas de referin pentru psihologia social /8Psihologia
mulimilorQ,1=>51. Ia(at pe o anali( foarte riguroas a datelor istorice, coro)orat
cu o)servaii directe, pertinente %i de mare finee, lucrarea pune )a(ele unui domeniu
important al psihologiei, sociale, formul.nd principii care au fost strlucit confirmate
de multe alte evenimentele sociale de mai t.r(iu, al cror erou principal au fost tot
mulimile /$evoluia )ol%evic, 1>1?2 $evoluia maghiar, 1>5&, $evoluia rom.n,
1>=> %.a.1. Principalele coordonate teoretice ale psihologiei mulimilor '%i au originea
'n aceast lucrarea, care %i:a pstrat intact prospeimea ideilor.
Ca"acte"isticile 1sihologice ale 2ul)i2ilo"
*n r.ndul diferitelor tipuri de mulimi : la care ne:am referit, mulimile
psihologice, sau structurate : cum le mai nume%te Le Bo#, ocup un loc cu totul
aparte, datorit caracteristicilor care le:au fcut s fie apreciate drept 8cei mai
impresionai factori generatori de istorie9 .
!recerea de la o mulime gregar la una psihologic echivalea( cu o restructurare
calitativ ma<or, prin care se trece de la o simpl aglomerare de persoane
eterogene, cu legturi superficiale, con<uncturale %i nesemnificative, la o
structur omogen, coe(iv %i sincron 'n sentimente, g.nduri %i aciuni. 0u)
imperiul unor emoii foarte puternice, a orientrii pe o aceea%i direcie a
g.ndurilor %i sentimentelor, aglomerarea uman se transform 'ntr:o adevrat
8fiin provi(orie9, av.nd un suflet colectiv %i caracteristici psihologice cu totul
distinctive. Hterogenul se 'neac 'n omogen, personalitatea con%tient a
mem)rilor diminuea( sau dispare 'n favoarea personalitii incon%tiente, are
loc o regresie emoional %i cognitiv spre forme rudimentare de manifestare,
c.mpul reflectrii con%tiente a realitii se 'ngustea( foarte mult, dispar
instanele critice prin care ne reglm 'n mod o)i%nuit comportamentul, totul pe
fondul unei cre%teri considera)ile a tonusului emoional.
Pentru a e+plica aceast profund metamorfo(, He Ion invoc dou
fenomene psihologice principale- 11 dinamica raportului dintre contient i
incontient4 21 fenomenul sugestiei colective. 7a acestea putem aduga %i un al treilea
factor, 'nt.lnit adesea 'n literatura de specialitate- 31 instinctul gregar, manifestat
:credem noi : su) forma unui atavism discret, pre(ent 'n forme latente %i la omul
modern, dar care poate fi activat 'n anumite circumstane. 0u) influena convergent a
acestor factori, mulimea devine cu totul altceva dec.t suma mem)rilor si care, la
r.ndul lor, nu mai pot fi recunoscui atunci c.nd particip la aceast situaie colectiv.
*n termenii ci)erneticii sociale, am putea spune c o mulime psihologic este un
sistem dinamic cu autoreglare, 'n care interaciunile specifice dintre mem)ri
determin apariia unei noi entiti sociale, ireducti)il la simpla 'nsumare sau
multiplicare a calitilor prilor componente. 6ceast nou circumscriere conceptual
a fenomenelor de mulime se poate dovedi foarte fecund, utili(area principiilor
ci)erneticii sociale permi.nd o aciune eficient de control asupra comportamentului
diferitelor tipuri de grupuri umane.
)actorii determinani ai "enomenului de mulime. 5ndiferent de tipul %i forma
'n care se manifest, mulimile sunt re(ultatul aciunii convergente : 'ns difereniate
de la ca( la ca(, a unor factori intrinseci, de natur psihosocial, %i a unor factori
e+trinseci, de natur con<unctural. Din prima categorie amintim-
/a1 <ncontientul. !e(a de )a( care fundamentea( acest concept este aceea a
diferenierii achi(iiilor umane pe dou niveluri principale- 11 achi(iiile filogenetice
305
primare, precum cele reali(ate de:a lungul succesiunii mai multor generaii,
sedimentate %i structurate 'n (ona incon%tientului colectiv, care se particulari(ea(
apoi 'n ontogene( su) forma incon%tientului individual2 21 achi(iiile din ontogene(,
reali(ate 'n principal prin refle+ivitate %i implicarea sistemelor semiotice, structurate
'n (ona con%tient a activitii psihice. *ntre aceste dou (one e+ist profunde relaii
de condiionare reciproc, a%a cum demonstrea( teoria %i practica psihanalitic /?&1.
Cu alte cuvinte, %i structura personalitii are un caracter )ipolar- a1 o (on a
personalitii con%tiente, raional, care permite manifestarea individualitii prin triri
afective nuanate, discernm.nt, spirit critic, creaie %i spirit de independen2 )1 o a
doua (on, aceea a personalitii incon%tiente, dominat de instincte, atavisme sociale,
refulri, emoii primare, dependen de mulime, lips de discernm.nt, reactivitate
e+cesiv %i necritic. Dac prima dimensiune a personalitii se structurea( 'n
ontogene( prin educaie %i integrare social con%tient, a doua e+prim fondul comun
%i primitiv al comunitilor umane primare. #rice form de regresie psihic determin
o prevalen a personalitii incon%tiente asupra celei con%tiente, cu toate manifestrile
comportamentale care re(ult de aici. 0ituaia de mulime generea( condiiile unei
asemenea regresii, 'n care personalitatea incon%tient prevalea( asupra celei
con%tiente : patrimoniul incon%tient al rasei apr.nd pe primul plan, eterogenul se
'neac 'n omogen, iar instinctivitatea ia locul raionalitii.
5mportana elementelor %i proceselor incon%tiente 'n generarea fenomenului de
mulime este su)liniat %i de S& F"eud, care aprecia( c prin participarea individului
la o mulime se creea( condiiile pentru rela+area cen(urii prin care sunt reprimate
tre)uinele incon%tiente /=4,131. De asemenea, prin lucrrile sale de psihologie
analitic, C&& <u#g aduce argumente foarte serioase 'n favoarea te(ei privind
e+istena unor factori in.nd de incon%tientul colectiv, care intervin 'n generarea
fenomenelor de mulime. 6rhetipurile sunt elemente ale vieii psihice impersonale, cu
valene afective, acionale %i reacionale, care predispun la anumite tipuri de reacii 'n
anumite situaii specifice, cum ar G aceea de mulime2 aceste modele acionale
primitive sunt sedimentate 'n incon%tientul colectiv de:a lungul procesului filogenetic,
prin intermediul lor put.ndu:se e+plica multe dintre reaciile %i comportamentale
specifice mulimilor. Dintre cele implicate, cele mai semnificative arhetipuri sunt
urmtoarele- 8lupta cu )alaurul92 8cltoria 'n infern92 8faptele eroului92 8lupttorul
)rutal %i de ne'nvins9 %.a.
/)1 "ugestia. !oate studiile asupra mulimilor a<ung la o conclu(ie
fundamental- fc.nd poae dintr:o mulime, individul sufer influene considera)ile
din partea acesteia, av.nd ca re(ultat modificarea sentimentelor, modului de g.ndire %i
comportamentului. Dup cum su)linia 7e Ion, 8prin simplul fapt c aparine unei
mulimi, omul co)oar cu mai multe trepte pe scara civili(aiei2 i(olat poate fi un
individ cultivat, 'n mulime 'ns este un instinctual, prin urmare un )ar)arQ /11>,1? 1.
0u) influena mulimii fiecare individ face lucruri pe care luat i(olat nu le:ar fi fcut
niciodat2 se comport ca 'ntr:o trans hipnotic, 'n care controlul con%tient asupra
faptelor sale este considera)il diminuat sau chiar anulat.
6ceast metamorfo( este e+plicat de cei mai muli autori prin apariia unui
fenomen de sugestie colectiv care, la r.ndul su, e+plic contagiunea mental
specific mulimilor. De%i pot fi invocai %i ali factori care s e+plice acest fenomen
+imitaia, conform teoriei lui Ta"de4 sau inducia afectiv primar, dup opinia lui
Mc!ougallD4 totu%i considerm c F"eud are dreptate c.nd gse%te sugestia ca fiind
un factor primar %i ireducti)il, care e+plic toate aceste fenomene, inducia %i imitaia
fiind efecte %i nu cau(e /=4, 411.
30&
"ugestia desemneaz un proces psihic interpersonal prin care un subiect
accept pasiv, necritic i cvasi-incontient idei, sentimente, atitudini, reacii i
modele comportamentale induse de o alt persoan sau grup.
Hste o relaie asimetric, de la inductor la indus, 'n care sunt implicate procese
psihofi(iologice e+trem de comple+e, 'nc insuficient cunoscute %i e+plicate. Dup
opinia lui F"eud4 sugestia : care e+prim 'n fond o legtur privilegiat 'ntre oameni :
ar prea s ai) la )a( 0rosul, 'neles ca un principiu fundamental care asigur
unitatea %i coe(iunea a tot ce e+ist. Consistena %i unitatea afectiv a mulimilor s:ar
datora acestui principiu de coe(iune uman, care '%i gse%te o form particular de
manifestare prin sugestie. Principalele condiiile care favori(ea( producerea sugestiei
sunt urmtoarele- 'ngustarea c.mpului con%tiinei, concentrarea ateniei asupra unei
direcii sau o)iect, un fond afectiv po(itiv %i intens /mai ales fa de inductor1,
pre(ena altor persoane %i :evident: un indice de sugesti)ilitate c.t mai 'nalt. Dup
cum se poate o)serva, situaia de mulime, spontan polari(at asupra unui o)iectiv
comun, creea( condiii ideale pentru producerea fenomenului de sugestie 'n mas-
puternica focali(are emoional asupra unui o)iect2 pre(ena unui numr mare de alte
persoane care reacionea( unitar, amplific.nd astfel impactul asupra individului2
influena puternic a unui lider acceptat necondiionat de ctre cei din <ur2 reducerea
sensi)il a c.mpului con%tiinei, 'n urma concentrrii ateniei pe o)iectivul unic al
mulimii2 diminuarea drastic a spiritului critic, ca urmare a ascendenei ideilor
peremptorii impuse prin fora numrului %.a.
Ca urmare a sugesti)ilitii crescute 'n situaia de mulime, se produce ca efect
secundar o puternic contagiune mental, favori(at %i de spiritul de imitaie care este
foarte accentuat 'n aceste 'mpre<urri c.nd individul se simte mai prote<at dac se
identific cu cei din <ur, prelu.nd idei, sentimente %i modele comportamentale.
#ricare ar fi e+plicaiile teoretice ale fenomenului, toate o)servaiile empirice %i
%tiinifice atest e+istena 'n cadrul mulimilor a unui considera)il potenial de
sugesti)ilitate, care favori(ea( contagiunea mental.
/c1 0piritul gregar. 6lturi de instinctul de conservare %i cel de reproducere,
instinctul gregar este comun multor specii, fiind indisolu)il legat de primele dou. *n
ca(ul omului, fr a putea fi invocat ca principalul factor determinant 'n constituirea
societii, a%a cum s:a 'ncercat uneori 'n istoria ideilor antropologice %i sociologice,
instinctul gregar se manifest su) forma unui atavism, metamorfo(at 'n forme mult
mai su)tile su) incidena factorilor culturali %i de civili(aie.
A# acest 1la#4 ,o2 co#stata u# co#ti#uu2 1e u"2/toa"ea li#ie$ g"ega"is2
> ata0a2e#t > sociali.a"e. Procesul de(voltrii culturale a omenirii a mi(at pe
difereniere %i individuali(are, 'ns esena social a omului se manifest
complementar celor dou tendine, prin nevoia de contact interuman, de comunicare,
ata%ament %i afeciune. H+istena %i a unui palier inferior al acestor tre)uine, su)
forma spiritului gregar, se poate constata 'n numeroase 'mpre<urri- 'n condiiile unui
pericol iminent sau al unor emoii foarte puternice2 c.nd individul 'ncearc un
sentiment de insecuritate2 'n urma unei i(olri prelungite %.a. Fr a i se da nici o
conotaie peiorativ, 0piritul gregar, mai ales 'n formele sale su)limate, constituie un
factor indispensa)il pentru e+plicarea multor aspecte ale comportamentului
interpersonal %i de grup2 cu intensiti %i modaliti difereniate de manifestare de la
individ la individ, acest factor este puternic implicat 'n producerea fenomenului de
mulime.
30?
Dintre 3acto"ii e8t"i#seci care condiionea( apariia fenomenului de mulime
structurat amintim- o situaie con<unctural care face ca un mare numr de oameni s
se gseasc la un moment dat 'ntr:un anumit loc2 producerea unui eveniment care,
prin semnificaie %i amploare, este capa)il s polari(e(e atenia, sentimentele %i
g.ndurile ma<oritii participanilor2 apariia unei emoii foarte puternice, legat de un
fapt sau o)iect social cu semnificaie general2 pre(ena %i aciunea hotr.t a unei
persoane /lider1 sau grup /nucleu de cristali(are1 care s determine orientarea %i
focali(area emoional %i comportamental a participanilor /transformarea acestora
'ntr:o mulime structurat12 o situaie social favori(ant /cri(e economice,
nemulumiri generali(ate, fluiditate politic, puternice incertitudini privind viitorul,
mi%cri sau tul)urri sociale2 o accentuat stare anomic etc.12 aciuni diri<ate ale unor
fore su)terane %.a.
*n urma relevrii %i anali(rii factorilor e+trinseci %i intrinseci care au acionat
'n diferite situaii istorice, se poate e+plica cu mare acuratee desf%urarea acelor
evenimente sau, atunci c.nd timpul o permite, se poate anticipa %i progno(a
desf%urarea acestora. Hvident, se poate ela)ora %i o strategie de influenare a cursului
respectivelor evenimente.
#peci"icul proceselor psihice implicate +n "enomenul de mulime. Cea mai
evident trstur a mulimilor, evideniat de toi cercettorii care au studiat acest
domeniu se refer la capacitatea lor de a restructura fundamental caracteristicile
psihice ale participanilor. 5ndiferent de tipul de personalitate, nivel de instrucie sau
po(iie social, odat integrai 'ntr:o mulime, mem)rii acesteia sunt, g.ndesc, '%i
imaginea( %i reacionea( 'ntr:un mod cu totul nou, 'n virtutea cunoscutei legi
psihologice a unitii mentale a mulimilor. Calitile intelectuale individuale se pierd,
re(ult.nd regresii 'n plan afectiv, cognitiv %i atitudinal. Dup cum remarca S&
Mosco,ici, 'n situaii de mulime nu se reali(ea( o medie a calitilor individuale ale
participanilor, nivelul unei colectiviti umane tin(.nd s se apropie de cel al
mem)rilor si din stratul cel mai de <os /1&0, &21. 0inteti(.nd, caracteristicile
principalelor procese psihice implicate 'n producerea fenomenului de mulime se
pre(int astfel
<maginaia mulimilor este totdeauna hiper)olic 'n form %i deose)it
de fecund 'n coninut. 5mposi)ilul, neverosimilul sau nere(ona)ilul nu
e+ist pentru imaginaia de(lnuit, dup cum nici raionamentul de
)un sim nu o poate stvili. Puternic susinut emoional, fr a solicita
travaliul inconforta)il al raionamentului, imaginaia este motorul
principal care pune 'n mi%care mulimile, fiind cea mai direct cale
ctre sufletul acestora.
<ntuiia mulimilor este cu totul remarca)il, av.nd 'n vedere
simplitatea e+cesiv a ideilor %i raionamentelor sale. De%i acest fapt a
fost puin studiat %i pre(entat 'n literatura de specialitate, o)servaiile
noastre recente arat c 'n situaii deose)it de comple+e, c.nd cele mai
sofisticate raionamente au dat gre%, intuiia spontan a mulimilor
implicate 'n desf%urarea unor evenimente a fost aproape totdeauna
infaili)il. Printr:un mecanism psihologic greu de e+plicat, intuiiile
permit un acces la cunoa%tere care scap raionalitii discursive. #dat
dispersat sau supus unei manipulri a)ile, aceast capacitate se
pierde, mulimea devenind u%or manipula)il datorit imaginaiei sale
de)ordante, lipsei spiritului critic %i simplitii ideilor %i
raionamentelor sale.
30=
<deile mulimilor sunt simple, e+cesiv schemati(ate, neargumentate
raional, 'ns puternic susinute intuitiv prin imagini, 8cuvinte:for9 %i
sim)oluri. *n mintea mulimii pot coe+ista perfect dou sau mai multe
idei total contradictorii, datorit faptului c fiecare este format %i
activat 'ntr:un spaiu de semnificaie distinct, cu propriul fundament
imagistic %i de sim)oluri arhetipale. Pentru a deveni activ, o idee
tre)uie mai 'nt.i simplificat %i fcut accesi)il, dup care tre)uie
racordat la fondul
.
emoional al mulimii, fiind susinut prin imagini
sugestive, sim)oluri relevante %i 8cuvinte:for9.
2aionamentele mulimii sunt )a(ate pe o logic primar, 'n care
tran(itivitatea %i principiile de conservare nu funcionea(2 se fac
asocieri 'ntre lucruri disparate 'ntre care e+ist numai ilu(ia unor
legturi cau(ale, se generali(ea( pripit, inadecvat %i fr a se simi
nevoia unei verificri, iar spiritul critic lipse%te cu desv.r%ire.
'fectivitatea este principalul factor care generea( fenomenele de
mulime, pe fondul acesteia gref.ndu:se toate celelalte procese
psihosociale, pe care le condiionea( %i le orientea( 'n mod decisiv.
B.ndirea, imaginaia, intuiia, tonalitatea raporturilor interpersonale
%.a. sunt determinate 'n mare msur de componenta emoional. *ns,
sentimentele %i emoiile mulimii, de%i foarte intense, sunt deose)it de
insta)ile 'n orientare, fluctuante 'n intensitate %i incongruente 'n forma
de manifestare.
Caracteristicile comportamentului mulimilor. Fiecare tip de mulime
pre(int anumite particulariti psihosociale %i comportamentale, dar care sunt
relevante numai ca tendin general. @om su)linia faptul c o mulime nu este
niciodat at.t de omogen 'nc.t s nu pre(inte diferene atitudinale %i
comportamentale de la o (on la alta, de la un grup la altul, sau de la un moment la
altul. !otodat, tre)uie reinut c o mulime repre(int o structur social dinamic,
care ia na%tere, se structurea( progresiv, '%i epui(ea( potenialul, dup care intr 'n
disoluie sau se transform 'ntr:o alt structur social.
/ulimile gregare sunt neomogene, constituite strict con<unctural, cu o
coe(ivitate foarte sc(ut, fr con%tiina unui o)iectiv comun, indiferente, cu un
potenial de agresivitate relativ sc(ut, suscepti)ile 'ns la fenomenul de panic, foarte
u%or de dispersat /datorit coe(ivitii reduse1, 'ns potenial periculoase datorit
imprevi(i)ilitii reaciilor unor indivi(i, reacii care ulterior se pot generali(a prin
contagiune %i imitaie. *n anumite condiii favori(ante, ca 'n ca(ul frecventrii unor
locuri de distracie pu)lic, mulimea pestri 'n care te pier(i determin o puternic
rela+are emoional %i chiar o u%oar diminuare a sentimentului de identitate
personal. De regul, mulimile gregare se dispersea( de la sine, atunci c.nd dispare
factorul care a cau(at aglomerarea de persoane pe o anumit perioad de timp %i 'ntr:
un anumit loc.
0ocietatea contemporan, cu un grad 'nalt de industriali(are %i ur)ani(are,
ofer numeroase prile<uri de

formare a mulimilor gregare. *n piele %i pe str(i, 'n
staii de metrou sau 'n alte mi<loacele de transport pu)lic, 'n slile de a%teptare sau 'n
parcuri vom 'nt.lni grupuri mari de oameni, reunii con<unctural %i temporar, cu
legturi interne foarte superficiale, 'ns generatoare totu%i de un vag sentiment de 8a fi
'mpreunQ, care nu rm.ne fr consecine 'n plan psihologic, chiar dac efectele sunt
de scurt durat. *ns, de multe ori, motivul circumstanial care a determinat
30>
concentrarea mai multor persoane 'ntr:un anumit loc poate deveni un factor de
coe(iune %i coagulare social.
#ricum, faptul de a fi la un loc cu alte persoane, chiar datorit unui motiv
)anal, generea( o stare psihologic specific, o)serva)il 'n toate situaiile
menionate, %i care poate constitui un suport pentru o structurare ulterioar a mulimii
'n urma apariiei unor factori cu valene emoionale %i de polari(are a ateniei celor
pre(eni. Din acest moment se trece la o form nou de coagulare a grupului iniial
eterogen, care 'ncepe s se structure(e 'n <urul unei stri emoionale comune, a unor
atitudini %i triri care prin propagare %i generali(are 'i confer coe(iune %i
omogenitate. 6stfel, se trece la o stare calitativ distinct, aceea de mulime
psihologic.
/ulimile psihologice, constituite ca urmare a focali(rii emoionale %i
orientrii puternice pe un o)iectiv comun, au con%tiina unitii lor ideatice,
emoionale %i acionale, de(volt.nd o remarca)il coe(iune fa de intervenii
considerate ca e+terioare. 0e pre(int : dup e+presia lui Le Bo# : ca adevrate 8fiine
provi(orii9 av.nd un 8suflet colectiv9, aici acion.nd legea psihologic a unitii
mentale. Pericolul real sau imaginar le mre%te coe(iunea, fiind mult mai puin
suscepti)ile la fenomenul de panic. 0unt foarte sugesti)ile, datorit gradului ridicat
de emoionalitate, contagiunii mentale %i diminurii considera)ile a raionalitii %i
spiritului critic. *n consecin, sunt foarte credule, impulsive, irita)ile, necontrolate,
imprevi(i)ile 'n reacii %i foarte uor de manipulat. Datorit raionalitii sc(ute, a
diminurii considera)ile a spiritului critic %i a credulitii care re(ult de aici, accept
orice e+agerare, orice simplificare %i orice sugestie sau ordin care pare s emane din
interior. 6v.nd o mo)ilitate emoional foarte mare, fr o susinere raional a
atitudinilor adoptate, mulimile de acest tip trec cu u%urin de la stare la o alta
diametral opus, pe un fond de total inconsecven. Potenialul agresiv este foarte
mare, put.nd fi u%or antrenate 'n aciuni violente sau chiar criminale, 'n parte %i
datorit diminurii considera)ile a sentimentului de responsa)ilitate personal,
complementar cu apariia unui sentiment de putere invinci)il, creia nimic nu:i poate
sta 'n cale.
De remarcat rolul puternic de(inhi)ant pe care 'l <oac starea de mulime
pentru cei mai muli dintre participani. *n astfel de situaii, se poate o)serva cum ies
la iveal cele mai profunde trsturi %i impulsuri primare ale individului. Pentru cei
care se las antrenai 'n fenomenul de mulime, aceasta are funcia unui adevrat drog,
care le anulea( cu at.t mai mult cen(urile interioare cu c.t sunt mai puin instruii %i
integrai social. Participarea afectiv la fenomenul de mulime determin o puternic
depersonali(are a individului, o relativi(are a criteriilor lor a+iologice, normative %i
comportamentale.
*n ceea ce prive%te moralitatea mulimilor, aceasta este 'n ceea mai mare
msur determinat de conte+tul social general 'n care se produce fenomenul, de
natura o)iectivului care polari(ea( interesele %i sentimentele participanilor, de
evenimentele cone+e care au loc /reacia autoritilor, producerea unor evenimente
colaterale dar cu un puternic ecou emoional 'n r.ndul mulimii %.a.1. *n acela%i timp,
de o importan ma<or pentru dimensiunea moral a comportamentului mulimii este
calitatea social a liderilor %i celor mai active grupuri, precum %i interesele implicite
ale acestora.
6t.t 'n viaa social curent c.t %i 'n 'mpre<urri e+cepionale, 'nt.lnim
numeroase e+emple de mulimi psihologice- suporterii unei echipe sportive reunii pe
310
stadion, participanii la un festival de mu(ic pop, grupurile mari de protestatari care
manifestea( 'n faa unor instituii, oamenii ie%ii 'n strad 'n urma unor evenimente
ma<ore : cu o mare 'ncrctur emoional, mulimea revoltat aflat 'ntr:o stare
prerevoluionar %.a. De%i pot pre(ena grade diferite de structurare %i polari(are
emoional, 'n toate aceste situaii vom 'nt.lni o stare psihologic cu totul special,
caracteri(at prin 8a)sor)ia9 indivi(ilor de ctre mulime, reacia emoional
e+agerat, sincronic %i empatic a participanilor, pe fondul unei evidente regresii 'n
plan ideatic %i critic:evaluativ, de(inhi)are comportamental %.a.
*ns, pe acest fond general, 'n funcie de natura factorilor care au determinat
formarea mulimii structurate %i de caracteristicile psihosociale ale participanilor,
profilul psihologic %i comportamental al mulimii poate varia 'ntre limite foarte largi.
Cei mai relevani indicatori prin care putem descrie i profilul psihologic al mulimii
sunt urmtorii- a1 tonusul emoional /intensitatea tririlor, evaluat pe o scal
progresiv, de la sla) la e+plo(iv12 )1 tonul emoional /starea afectiv dominant-
)ucurie2 e+u)eran, entu(iasm, team, furie, ur, contestare, revolt etc.12 c1 evantaiul
emoional /registrul de stri emoionale pe care le traversea( mulimea 'n diferitele
fa(e ale evoluiei sale12 d1 persistena strii emoionale dominante /durata meninerii
tonului emoional de fond, la un nivel care s:1 fac vi(i)il12 e1 suportul motivaional
al participrii /interesele %i motivele e+plicite sau implicite, comune celei mai mari
pri dintre participani, care au determinat formarea mulimii12 f1 suportul ideatic sau
ideologic /cau(a raional invocat de participani pentru a <ustifica aciunile lor12
formele predilecte de manifestare a mulimii, pe parcursul evoluiei sale /manifestri
ver)ale, semne, acte violente etc.12 g1 pre(ena unor centre de 8cristali(areQ %i
comand /e+istena unor persoane sau grupuri cu funcii de iniiali(are %i direcionare
a comportamentului mulimii12 h1 numrul mediu de participani2 i1 spaiul fi(ic de
manifestare a mulimii2 <1 raporturile mulimii cu sistemul de drept %.a.
Determinarea profilului psihologic al mulimii este esenial pentru a e+plica
sau anticipa modul de manifestare a acesteia, evoluia 'n timp %i tipul de
comportament care va prevala 'n anumite 'mpre<urri. Cum orice mulime structurat
este constituit din anumite grupuri sociale, av.nd anumite caracteristici specifice,
profilul psihologic al acestora va avea o influen considera)il %i asupra profilului
psihologic %i comportamental al mulimii. *n situaii c.nd anumite fore 'ncearc s
manipule(e opinia pu)lic prin intermediul provocrii unor fenomene de mulime, se
pleac chiar de aici- se antrenea( 'n aciune acele grupuri sociale care, datorit
atitudinilor latente %i structurii motivaionale, sunt suscepti)ile la un anumit tip de
influen.
Datorit caracterului dinamic al mulimilor, 'ntr:o fa( final a evoluiei lor
pot aprea condiii care s determine sau s favori(e(e formarea unor centre de
organi(are %i coordonare a aciunilor mulimii 'n 'ntregul ei, sau :de cele mai multe
ori: a unei pri a acesteia. 0e a<unge astfel la un nou tip de mulime, cu caracteristici
comportamentale noi fa de cea din care provine.
/ulimile organizate se formea( %i se manifest pe )a(a unor iniiative sau
proiecte de organi(are prin care se propun o)iective, strategii de reali(are a acestora,
criterii %i reguli de participare, precum %i anumite modele comportamentale. Dac la
nivelul mulimii psihologice omogenitatea este dat preponderent de un proces
empatic de sincroni(are emoional %i atitudinal, care implic imitaia, contagiunea,
identificarea reciproc %i chiar regresia, 'n ca(ul mulimii organi(ate omogenitatea
este asigurat de criteriile de selecie sau autoselecie care stau la )a(a constituirii ei2
ulterior, intr 'n funciune %i o serie de valori %i norme formale %iAsau informale,
311
acceptate tacit de participani sau impuse prin fora opiniei ma<oritare. "atricea
organi(atoric a unei mulimi poate lua na%tere %i spontan, 'n cadrul unei mulimi
gregare sau psihologice, 'n condiiile 'n care este imperioas meninerea coe(ivitii,
unitii de aciune %i atingerea anumitor o)iective. *n acest ca(, organi(area este
re(ultatul aciunii unor mecanisme de autoreglare intern, a%a cum se constat %i 'n
situaia multor altor sisteme comple+e cu caracter dinamic /de natur )iologic, de
e+emplu1.
Coe(iunea mulimilor organi(ate este de regul superioar altor tipuri de
mulimi, funcion.nd pe criterii ideologice, culturale, economice, profesionale sau
<uridice )ine preci(ate, susinute motivaional %i raional, 'n mod e+plicit sau implicit.
0pre deose)ire de mulimile psihologice care nu pot fi dec.t reale /adic fi(ic
constituite la un moment dat %i 'ntr:un anumit loc1, mulimile organi(ate pot fi %i
virtuale, dispersate 'n spaiu, 'ns cu o con%tiin clar a e+istenei lor %i cu mi<loace
specifice de comunicare 'ntre mem)ri.
Din punct de vedere comportamental, mulimile organi(ate sunt coerente 'n
comportament, logice 'n g.ndire2 'n consecin : sunt relativ previ(i)ile, fiind 'ntr:o
msur mult mai mic dominate de factori emoionali %i con<uncturali. Compensativ,
sentimentul de apartenen %i cel de valori(are prin participare sunt mult mai
puternice, at.t 'n ca(ul mulimilor reale, c.t %i a celor virtuale. Fr ca unele dintre
caracteristicile mulimilor psihologice s se piard 'n totalitate, acestea sunt mult
diminuate, manifest.ndu:se selectiv 'n anumite momente deose)ite. pu)lice
organi(ate de anumite instituii sunt e+emple tipice de mulimi organi(ate, cu caracter
temporar. *n condiiile sta)ili(rii formelor de organi(are, %i de formare
a unor tradiii puternice, structurate 'n <urul unor valori %i interese ma<ore, iau
na%tere comunitile, care sunt mulimi organi(ate cu caracter permanent.
)omunitile sunt mulimi omogene, organi(ate %i relativ persistente, a cror
constituire %i coe(iune sunt datorate :'n principal: unor factori a+iologici %i normativi.
Datorit acestui fapt, mai ales 'n ca(ul comunitilor permanente /cum sunt popoarele
%i naiunile, de e+emplu1, ia na%tere un profil spiritual specific, 'n care intervin %i
determinaii de ordin istoric %i geografic, 'ns totdeauna resemnificate cultural.
0paialitatea <oac un rol e+trem de important 'n constituirea profilului spiritual %i
psihologic al unei comuniti, at.t prin 'ntindere, dar mai ales prin configuraia sa. De
regul, cu c.t spaiul ocupat de o comunitate este mai restr.ns, cu at.t nivelul de
organi(are este mai 'nalt, coe(iunea mai puternic, iar omogenitatea spiritual %i
comportamental mai mare2 este ca(ul micilor comuniti religioase, 'n care cadrul
normativ este foarte riguros impus %i respectat, re(ult.nd un comportament coerent %i
previ(i)il, 'n deplin concordan cu sistemul de valori %i tradiii care fundamentea(
viaa comunitar. Cu c.t comunitatea este dispersat pe spaii geografice mai largi, cu
at.t omogenitatea spiritual %i comportamental este mai redus, e+ist.nd tendina
apariiei unor fragmentri, diferenieri %i chiar segregri. Configuraia spaiului
geografic ocupat <oac un rol mult mai su)til, determin.nd , dup cum afirm O&
S1e#gle" %i L& Blaga , constituirea unor 8invariani stilistici9 de natur incon%tient,
care repre(int elementul structural central %i esenial al unei culturi2 'n consecin, %i
al profilului psihologic al comunitii prin care respectiva cultur se edific %i
fiinea( /211. *ntr:o vi(iune mai puin metafi(ic, !& !"/ghicescu relev o serie de
factori din interferena crora re(ult profilul psihologic al popoarelor- rasa /etnia12
clima, configuraia geografic, istoria %i particularitile sistemului social /mrimea
comunitii, tradiia, statornicia formelor de organi(are, consistena %i coerena
instituiilor care reglementea( viaa comunitar / &=2 2>1.
312
*n orice tip de comunitate, individul este con%tient c este un element al unei
reele comple+e de interaciuni, recunosc.nd prin aceasta at.t apartenena la
comunitate, c.t %i ascendena acesteia asupra sa. *n consecin, mem)rii unei
comuniti vor fi unii prin multiple legturi de ordin afectiv, cognitiv, motivaional %i
spiritual, de(voltate pe fondul creat de tradiii %i o)iceiuri.
5storia g.ndirii filosofice %i %tiinifice evidenia( mai multe concepii privind
rolul factorilor geografii %i istorici 'n structurarea profilului psihologic al unui popor.
6stfel, 'n timp ce "ontescuieu , 'n lucrarea sa 8Despre spiritul legilor9 iniia( o
concepie numit 8geograficist9, 'n care se accentuea( rolul factorilor climaterici %i
de configuraie geografic asupra profilului spiritual al unui popor, o alt direcie,
promovat de 'n special de Hel,etius %i dPHol+ach, neag aceste influene, relev.nd
importana factorilor istorici %i sociali. *ns, este de remarcat c multe dintre
argumentele pro %i contra au %i o puternic 'ncrctur ideologic, primele st.nd ,
dup cum se %tie , la )a(a unor concepii rasiste %i +enofo)e. Utili(.nd o )a(
teoretic mai nuanat, care are ca punct de pornire cercetrile de etnopsihologie
iniiate de Th& Ri+ot4 7& <a2es %i Y. 7u#dt4 !& !"/ghicescu ela)orea( o lucrare
de referin privind profilul psihologic %i comportamental al poporului rom.n /&=1. 0e
iau 'n, discuie factori precum originea etnic, clima, configuraia geografic,
interferena dintre diferite popoare 'n unele regiuni ale $om.niei, influena marilor
evenimente istorice precum nvlirile )ar)arilor, dominaia turceasc %i domniile
fanariote, schim)rile prea dese de domnitori, intrigile popoarelor vecine, aciunile
)oierilor %.a. 0e e+plic astfel cu luciditate multe dintre defectele %i calitile
poporului rom.n, lucrarea oferind indirect %i posi)ilele repere ale unei strategii
politice de amploare, prin care s:ar putea cori<a 'n timp unele trsturi negative ale
poporului rom.n- pasivitatea, re(istena defensiv, resemnarea, prudena e+cesiv,
lipsa energiei 8de finali(are9 %i a)ulia politic. 6ceste trsturi sunt compensate prin
inteligen, inventivitate, 'nelepciune pa%nic, toleran, adapta)ilitate %i o ospitalitate
care impresionea( plcut pe orice strin.
"ai t.r(iu, 'n cadrul unui impresionat sistem filosofic de sorginte spiritualist,
L& Blaga consider c profilul psihologic al unui popor, respectiv al unei culturi, este
dat de 8matricea stilistic9, generat de factori incon%tieni, 'ns cu o puternic funcie
formativ asupra creaiei %i comportamentului unei comuniti. Urm.nd acest
raionament, incon%tientul individual, dar mai ales cel colectiv, se formea( 'ntr:un
peisa< care 'i imprim puternic %i pentru totdeauna 8ritmulQ su. Creaia spiritual %i
e+presia comportamental adiacent vor fi 'n mod fundamental influenate de
configuraiile %i ritmurile specifice unui anumit spaiu geografic- limpe(imea apelor,
'ntinderea c.mpiei, unduirea dealurilor sau duritatea mrea a munilor /211.
6plic.nd teoria sa culturologic la spiritualitatea rom.neasc, L& Blaga
consider c aceasta este determinat %i dominat de 8spaiul mioriticQ, care este
e+presia configuraiei naturale a spaiului 'n care s:a format poporul rom.n- plaiul
infinit ondulat, cu alternane armonioase 'ntre dealuri %i vi, cu trecerea lin de la
planul ori(ontal la cel vertical. 6ceste elemente stilistice se 'nt.lnesc 'n toate creaiile
spirituale- doinele, c.ntecele de dor, 'nelepciunea popular ponderat %i toleran,
creaiile arhitecturale specifice satului rom.nesc.
!i#a2ica 2ul)i2ilo"
Ca orice sisteme vii, mulimile : aceste 8fiine provi(orii9, cum le:a numit 7e
Ion : au o evoluie 'n care putem distinge mai multe etape- formarea, evoluia spre o
313
stare cvasi:staionar, atingerea o)iectivelor prin aciuni specifice, de(integrarea sau
transformarea. 6ceast succesiune are numai o valoare de referin general, 'n
practic constat.ndu:se o mare varietate de momente intermediare, fluctuaii,
inconsecvene %i evoluii nea%teptate, care dau adevratul profil specific al unei
mulimi.
Cu valoare de e+emplu, constituirea unei mulimi psihologice presupune
urmtoarele fa(e- a1 concentrarea unui numr mare de persoane 'ntr:un spaiu limitat
/poate fi o simpl aglomerare con<unctural, sau o 8convocare9 sau mo)ili(are mai
mult sau mai puin formal12 )1 activarea unui anumit fond afectiv %i atitudinal
:po(itiv sau negativ: comun ma<oritii participanilor2 c1 producerea unui eveniment
cu un mare impact emoional, care polari(ea( )rusc atenia participanilor %i
declan%ea( o stare psihologic special, specific fenomenului de mulime
/caracteri(at prin sugesti)ilitate, contagiune, dispariia spiritului critic %i de
conservare etc.12 d1 structurarea mulimii 'n <urul unor 8centre de influen9 /persoane
sau grupuri12 e1 prefigurarea unor o)iective comune, concordante cu 8monta<ul
psihologicQ al mulimii, starea emoional %i conte+tul social 'n care se desf%oar
evenimentele2 f1 desf%urarea unor aciuni diri<ate de centrele de influen, 'n sensul
real sau aparent de reali(are a o)iectivelor adoptate spontan2 g1 apariia unor stri de
inconsecven %i derut /uneori foarte accentuat1 'n momentul c.nd o)iectivele au
fost aparent atinse2 h1 dispersarea progresiv a mulimii, paralel cu posi)ila organi(are
a unor pri ale acesteia, de regul cele din imediata apropiere a centrelor de influen2
i1 8starea remanent9, c.nd participanii ,dispersai fiind pstrea( un sentiment
puternic al tririi unui eveniment deose)it, ceea ce le confer calitatea de mulime
virtual, care poate fi iar%i mo)ili(at 'n anumite condiii2 <1 starea final, 'n care
dispar poate elementele psihologice %i psihosociale care au aprut %i s:au manifestat
de:a lungul tuturor acestor etape.
6ceast succesiune este foarte relativ, pe parcurs put.nd interveni factori sau
evenimente care pot modifica dramatic comportamentul mulimii, cu schim)ri
nea%teptate de direcie, treceri )ru%te de la o stare emoional la alta, inconsecvene 'n
aciuni, rupturi 'n corpul mulimii, dispersare prematur 'n urma producerii unei
panici puternice %i generali(ate etc.
*ns, 'n poate ca(urile, e+ist patru.factorii esenial care au un rol cov.r%itor 'n
apariia, desf%urarea %i structurarea fenomenului de mulime psihologic- /11
/onta(ul psihologic: const din modul specific de configurare a elementelor
cognitive, afective, motivaionale %i atitudinale 'n raport cu o situaie social care
constituie fondul pe care se desf%oar aciunea mulimii. /21 "istemul de informare i
influenare a participanilor- cu referin direct la tipul de informaie transmis,
suportul material folosit, promptitudinea %i acurateea informrii, folosirea unor
tehnici de de(inforrnare, into+icare sau manipulare informaional, spaiul de
distri)uie a informaiei.
/31 "istemul de influen, conducere i coordonare a aciunilor mulimii- se
refer la calitatea psihosocial a liderilor sau grupurilor care %i:au asumat rolul de
conducere a mulimilor /carisma, fora de convingere, tehnicile de influenare folosite,
prestigiul %i susinerea de care se )ucur %.a.
/41 "ituaia social pe fondul creia se desf%oar aciunile mulimii- se are 'n
vedere climatul psihosocial general, starea economic, gradul de consolidare a
instituiilor sociale, e+istena unor tul)urri sociale anterioare sau concomitente,
natura aciunilor 'ntreprinse de autoriti etc.
Comportamentul mulimilor se particulari(ea( 'n funcie de ponderea %i
modul de configurare a acestor factori principali, corelativ cu modul de aciune a
314
factorilor secundari %i con<uncturali. Cunoa%terea mecanismelor psihologice care stau
la )a(a acestui sistem de condiionri permite o anticipare corect a evoluiilor din
cadrul mulimilor, 'ns %i o posi)il manipulare a acestora.
*ntr:un alt plan de anali(, se constat %i o dinamic referitoare la procesul
trecerii de la o form de mulime la alta. Dup cum se poate o)serva din schema de
mai <os, caracteristicile eseniale ale unui tip de mulime /gregar, psihologic,
organi(ar sau comunitar1 sunt determinate de b o serie de factori psihosociali, care
pot aciona 'n am)ele direcii- fie 'n sensul unei structurri superioare, fie 'n acela al
unei destructurri progresive .
Urmrind acest model, se poate 'nelege de ce sociologii consider mulimile,
sau grupurile teriare : cum le numim noi, ca elementele fundamentale ale sistemelor
sociale, prin ale cror mecanisme psihosociale putem e+plica multe dintre procesele %i
fenomenele care au loc 'n societatea contemporan. Fenomenul tranzienei, considerat
de A& To33le" ca definitoriu pentru societile hipertehnologi(ate este corelativ cu
proliferarea diferitelor tipuri de mulimi virtuale, 'n dauna celor reale- introducerea
reelelor informaionale la nivel local, naional %i planetar implic o descentrali(are a
activitilor %i conectarea la e+terior prin mi<loacele tehnice oferite de 5nternet %i
sistemele de computere. Un e+emplu tipic 'l constituie a%a numitele 8grupuri de
discuii9 UseLet, organi(ate 'n 5nternet su) forma unei comple+e ierarhii de categorii
%i su)categorii, cu reguli de participare %i desf%urare a activitilor ela)orate prin
consens, 'n urma raporturilor interactive care se de(volt 'ntre participani. 6stfel,
persoane care nu se vor 'nt.lni niciodat formea( o comunitate virtual, av.nd
caracteristici psihosociale cu totul deose)ite.
Lide"ii 0i co#duce"ea 2ul)i2ilo"
Constat.nd rolul tot mai mare pe care mulimile 'l <oac 'n societatea
contemporan, ne putem 'ntre)a asupra consecinelor acestui fapt asupra vieii
individual %i social, pentru activitatea politic, educaional, cultural sau
economic. *ncerc.nd s rspund la aceast 'ntre)are, S& Mosco,ici gse%te c, 'n
acest conte+t, dou lucruri se impun cu necesitate- a1 s se descopere acei conductori
ridicai din r.ndul mulimilor care s fie capa)ili s le oriente(e po(itiv manifestrile
%i aciunile lor2 )1 mulimile s fie guvernate fc.nd apel la pasiunile, credinele %i
imaginaia lor, adic utili(.nd principiile %i instrumentele specifice psihologiei
sociale, care tre)uie s devin materia prim pentru noile politici sociale %i economice
/1&0, =?1.
*ntr:adevr, indiferent de natura lor, fora mulimilor nu poate fi stp.nit,
valori(at %i direcionat dec.t prin intermediul conductorilor. 6ce%tia pot eli)era
forele iraionale ale mulimilor, dar pot s le %i direcione(e apel.nd la pasiunile %i
credinele lor, utili(.nd tehnicile psihologiei sociale. 6pariia %i impunerea spontan a
unui conductor tre)uie considerat un fenomen natural pentru orice situaie de
mulime. Dup cum spunea Ta"de, 8pentru ma<oritatea oamenilor e+ist o plcere
ire(isti)il, inerent o)edienei, credulitii, 'ncrederii cuasi:amoroase fa de un
stp.n admirat, devenit o)iect al unei idolatrii entu(iaste %i al unei supuneri
pulsonale9.
"ecanismele psihologice prin care liderii capt fora de a stp.ni mulimile
sunt 'n mare parte necunoscute, continu.nd s fascine(e cercettorii din domeniul
psihologiei sociale. Pentru e+plicarea acestui fenomen s:au invocat at.t calitile
personale ale liderilor, c.t %i caracteristicile psihosociale cu totul deose)ite ale
mulimilor2 la aceste dou categorii de factori tre)uie s mai adugm 'nc dou,
315
referitoare la tipul de mulime avut 'n vedere %i factorii conte+tuali, de natur fi(ic:
am)iental %i socio:cultural.
(ipologia mulimii. Prima constatare care se impune o)servatorului este aceea
c nu putem vor)i de un 8lider universalQ, care s domine orice fel de mulime %i 'n
poate 'mpre<urrile. Fiecare dintre principalele tipuri de mulimi solicit lideri cu un
profil psihologic distinct2 'n plus, pe l.ng acest factor determinant, vom constata c
nici atunci c.nd este vor)a de acelea%i tipuri de mulimi, dar aflate 'n circumstane
fi(ice %i sociale diferite, liderii care reu%esc s se impun, stp.nindu:le energiile
pulsionale au de asemenea profiluri psihologice destul de diferite. Cu alte cuvinte,
calitile personale ale unui lider puternic se circumscriu 'n funcie de caracteristicile
mulimii creia vrea s i se impun %i de circumstanele 'n care aceasta se afl la un
moment dat.
$evoluia rom.n din decem)rie 1>=>, precum %i tumultoasele evenimente
care au urmat au oferit numeroase e+emple 'n acest sens. *ntr:o perioad relativ
scurt, str(ile ca %i principalele instituii pu)lice au fost invadate %i dominate de
mulimi care au traversat mai multe fa(e de structurare. 7a 'nceput, pe 21 decem)rie
'n Piaa Palatului, am avut o mulime relativ omogen %i organi(at, format din
participanii la mitingul convocat de N& Ceau0escu. *n urma unor aciuni precis
coordonate, care au scpat con%tiinei mulimii, aceasta s:a spart, devenind pentru
c.teva (eci de minute o mulime gregar, cu c.teva centre remanente de cristali(are.
Prin intervenia ulterioar %i a altor grupuri sociale, formate 'n special din tineri, 'n
numai alte c.teva (eci de minute s:au format mai multe mulimi psihologice
distri)uite 'n principalele (one centrale ale Capitalei, care au pre(entat toate
caracteristicile pre(entate anterior- unitate psihologic 'n plan mintal %i afectiv,
coe(iune spontan, sugesti)ilitate, contagiune emoional, cura< nemsurat, sentiment
de invinci)ilitate, spirit de sacrificiu, imaginaie hiper)olic %.a. De:a lungul mai
multor ore, 'n urma unor evenimente dintre cele mai dramatice, aceste mulimi relativ
distincte /'n funcie de (ona 'n care se aflau1 au trecut succesiv prin mai multe fa(e de
structurare %i destructurare, timp 'n care au 'nceput s apar mai multe grupuri care au
'nceput s se organi(e(e spontan. 6 doua (i 'nc de diminea au intrat 'n scen alte
mulimi, cele mai multe organi(ate, formate din muncitorii de pe platformele
industriale ale Capitalei, la care s:au adugat multe alte persoane %i grupuri, rapid
asimilate de ctre primele. Prin aciunea lor convergent asupra centrului Capitalei,
aceste mulimi au determinat fuga dictatorului %i , practic pr)u%irea unui 'ntreg
sistem politic2 acestea au fost de fapt o)iectivele e+plicite care au polari(at emoional
mulimile 'n toat aceast perioad. !ot ceea ce s:a 'nt.mplat 'n aceast perioad, dar
mai ales ceea ce a urmat, poate pre(enta o importan e+cepional pentru sociologi,
psihosociologi %i politologi. Dup atingerea o)iectivelor, dispr.nd factorul care
determinase unitatea de aciune %i polari(area emoional, s:a putut o)serva clar
fenomenul destructurrii progresive a mulimii pe aceast direcie, paralel cu apariia
tendinei de a se formula noi o)iective /unele av.nd caracter diversionist1, care ar fi
permis meninerea 'n via a 8fiinei provi(oriiQ. Ca orice organism viu, mulimea
odat constituit %i a<uns la un anumit grad de structurare, are tendina spontan de a
se autoconserva, de(volt.nd mecanisme %i procese psihosociale dintre cele mai
su)tile, care s poat permite acest lucru. $eorientarea mulimii spre noi o)iective nu
a mai fost posi)il, din cau(a evenimentelor foarte tul)uri care au urmat, 'n special
cele legate de 8terori%tiQ. 6u urmat o serie de alte situaii sociale, 'n care elementul
central 1:au constituit tot mulimile, cu diferite tipologii %i grade de structurare-
fenomenul 8Piaa UniversitiiQ, evenimentele din 13:15 iunie 1>>0, cele din
septem)rie 1>>1 %.a.
31&
De%i au fost pre(entate 'ntr:o form e$trem de schematic, aceste evenimente
au constituit un material faptic )ogat %i comple+, cu numeroase implicaii de ordin
social, politic, psihosociologic, militar %i <uridic, implicaii care nu vor fi epui(ate
muli ani de aici 'nainte. *n acest conte+t social e+trem de fluid, au aprut, %i:au dat
msura capacitii lor, au disprut dup o scurt perioad, sau au supravieuit p.n 'n
pre(ent numero%i lideri, de formaii foarte diferite, cu profiluri psihologice foarte
variate, care au acionat 'n cele mai nea%teptate 'mpre<urri. Din toate datele
o)servaionale culese, aprofundate ulterior prin studii de ca(, s:au putut desprinde
c.teva conclu(ii principale- a1 fora %i capacitatea de dominaie a unui lider asupra
unei mulimi depinde 'n primul r.nd de caracteristicile structurale ale mulimii %i de
factorii conte+tuali 'n care aceasta acionea(2 )1 calitile manifestate superlativ de
un lider 'ntr:o anumit 'mpre<urare, se dovedesc ineficiente sau chiar de(avanta<oase
'ntr:un alt conte+t, sau 'n faa unei mulimi cu alte caracteristici2 c1 cu c.t o mulime
este mai neomogen, cu at.t 8u(ura9 unui lider este mai accentuat.
/ulimile gregare %i cele 'n curs de polari(are au nevoie %i accept cu
u%urin lideri foarte energici, e+plo(ivi chiar, foarte hotr.i %i care s
sesi(e(e factorul emoional cel mai suscepti)il de a declan%a reacia
unitar a mulimii. Fiind vor)a 'n primul r.nd de un rol de amorsare
emoional %i acional a mulimii, calitile temperamentale, de voin
%i de pregnan comportamental ale liderului sunt cele mai
importane, cele intelectuale av.nd o relevan cu totul minor. *n acest
ca(, %ocul emoional contea( 'n primul r.nd.
/ulimile psihologice odat constituite prefer un lider care s:i
menin tonusul emoional, 'ns pe un minim suport de raionalitate,
care s le ofere un ali)i moral pentru aciunile spontane sau diri<ate pe
care le desf%oar. Calitile fi(ice, carisma %i prestigiul liderului vor
<uca 'n acest ca( un rol deose)it, fiind solicitate acele caliti care s
facilite(e procesul identificrii mulimii cu liderul su. Fora de
sugestie, capacitatea de a m.nui cu u%urin cuvintele, imaginile %i
sim)olurile, precum %i fermitatea sunt calitile preponderent solicitate.
/ulimile organizate accept %i susin liderii care se identific cu ele,
repre(ent.nd o che(%ie a coe(iunii interne, securitii e+terne %i
automeninerii structurii. *n acest ca( avem de:a face cu un proces de
du)l identificare- identificarea liderului cu mulime determin %i
procesul invers, de identificare a mulimii cu liderul su, re(ult.nd un
sistem care devine din ce 'n ce mai coerent. 5nteligena, calitile
organi(atorice, prestigiul social, capacitile de relaionare
interpersonal %i de stimulare motivaional difereniat sunt trsturile
cele mai importane pentru un lider aflat 'ntr:o asemenea situaie.
)olectivitile promovea( drept lideri pe acele persoane care
'ntruchipea( cel mai fidel %i mai repre(entativ 'n plan social valorile,
credinele %i tradiiile care le sunt specifice %i definitorii. 0tatutul
social, 'nelepciunea, statornicia, paternalismul %i repre(entativitatea
social sunt calitile cele mai importane %i solicitate pentru un
asemenea lider.
Compo(iia mulimii are de asemenea o mare importan 'n determinarea
tipului de lider promovat sau acceptat. Cu e+cepia mulimilor gregare, mulimile
omogene tind s accepte mai u%or lideri din aceea%i categorie social, 'n timp ce
mulimile eterogene accept preponderent lideri din categoria cea mai numeroas, dar
'n acela%i timp %i cu cel mai 'nalt statut social.
31?
Procesele psihologice subiacente "enomenului de mulime. Comple+ul
sistem de interaciuni care se desf%oar la nivelul oricrui tip de mulime implic
c.teva categorii de procese psihoindividuale, din a cror interferen re(ult
fenomenele psihosociale amintite la 'nceputul acestui capitol- unitatea mental,
contagiunea, metamorfo(a personalitilor, polari(area emoional %i orientarea
univoc pe un o)iectiv comun. Din constatrile noastre coro)orate cu datele oferite de
literatura de specialitate, cele mai importrtane procese psihoindividuale implicate aici
sunt urmtoarele- imitaia, identificarea, proiecia, valorizarea eului, gratificaia
motivional i cutarea coereei. H+ist diferene interpersonale nota)ile 'n ceea ce
prive%te ponderea acestor procese 'n determinarea modului de implicare %i participare
individual 'n cadrul unei mulimi, 'ns se constat c ele sunt totdeauna pre(ente.
Formul.nd un principiu general, liderul cel mai eficient, adic cel care va fi
urmat necondiionat de mulime, va fi acela care reu%e%te : datorit calitilor
personale, caracteristicilor mulimii pe care o conduce, sau 'mpre<urrilor 'n care
acionea( : s stimule(e %i s antrene(e 'n cel mai 'nalt grad aceste procese.
Lumeroase studii de ca( ne:au confirmat acest principiu, 'ns descifrarea
mecanismelor psihologice implicate aici necesit 'nc 'ndelungate %i aprofundate
cercetri e+perimentale.
Calitile personale ale liderului. Dup cum s:a v(ut, 'ncercrile de a
identifica profilul psihologic al unui 8lider universalL au e%uat, orice 'ncercare de
generali(are la acest nivel fiind sortit e%ecului2 din simplul motiv c fiecare mulime
are propria ei sintalitate, iar condiiile 'n care aceasta se manifest sunt e+trem de
variate %i fluide. 0ingurul lucru la care putem asupra se refer la dega<area unor
factori de personalitate cu ponderea cea mai mare, care 'n 'mpre<urri determinate pot
proiecta pe cineva 'n calitatea de lider.
Consider.nd mulimea 8o turm care nu poate nicidecum s se lipseasc de
stp.n9, Le Bo# avansea( o imagine tot at.t de puin mgulitoare %i asupra
personalitii 8stp.nuluiL. $ecrutai cel mai adesea dintre nevro(ai, surescitai. %i
semi:alienai, rtcind 'n (one vecine cu ne)unia2 fr o clarvi(iune care i:ar
predispune la 'ndoial, conductorii sun cel mai adesea ni%te impulsivi, dominai
tiranic de propriile lor credine %i mira<e, 'ns animai de o puternic voin, care
devine principalul instrument de dominaie a maselor /11>, &5 %.u.1. Hvident, nu
putem accepta necondiionat acest punct de vedere, care 'ngustea( mult prea mult
pro)lematica liderului2 dac descrierea pre(entat mai sus ar fi realist 'n ca(ul a%a
(iselor 8mulimi criminale9, 'n nici un ca( nu este potrivit unor lideri aflai 'n fruntea
altor tipuri de mulimi.
Dintre trsturile cele mai generale de personalitate ale liderilor aparin.nd
celor mai variate categorii, vom reine c.teva care ni se par eseniale, cu specificaia
c %i aceasea tre)uie 'nelese prin raportarea la circumstanele 'n care se desf%oar
fenomenul de mulime. 6stfel, vom constata c cei mai muli lideri cu vocaie sunt
oameni de aciune, f.r comple+e sau cu unele care au fost supracompensate, cu o
for de convingere care deriv din credina foarte puternic 'n ceea ce propvduiesc,
cu un set de convingere relativ simple, dar care prevalea( a)solut asupra oricror
forme de raionament care le contest2 cel mai adesea sunt personaliti autoritare, cu
o puternic for persuasiv, dar %i cu un spirit de sacrificiu care le <ustific aciunile.
*n plus fa de aceste trsturi, ali doi factori sunt invocai de cei mai muli dintre
psihosociologi- carisma, prestigiu i elocina.
)arisma este o calitate de e+cepie a personalitii integrale,
neput.ndu:se identifica dec.t apro+imativ cu o serie de caliti
distincte care s o determine. De altfel, din punct de vedere etimologic
31=
carisma desemnea( graia divin, calitatea unui persona< sacru de a:i
ilumina spiritual pe cei din <ur, de a le u%ura suferinele, dar %i de a crea
o relaie armonioas %i profund 'ntre maestru %i discipol.
Conductorul carismatic eman for interioar, convinge fr efort i
inspir o ncredere spontan4 reu%e%te s de(volte relaii armonioase
interpersonale armonioase cu cei din <ur, induc.nd un sentiment de
dependen afectiv2 'ns o dependen care te valori(ea(, plas.ndu:te
parc 'ntr:o (on superioar a e+istenei. 0:au, dup cum ar fi spus C&
Noica, ai sentimentul c omul carismatic te mplinete cu simpla lui
pre(en. Dou trsturi vor fi aproape totdeauna identificate la orice
persona< carismatic- a1 o remarca)il for i armonie interioar,
percepti)ile nemi<locit2 )1 capacitatea de a induce sentimentul unei
relaii su)iective : %i deci strict personale cu cei din <ur, sentiment
)a(at fr 'ndoial pe faimoasa iluzie de reciprocitate. Dup cum se
%tie, orice tip de for impune celor din <ur, prin ascendena pe care o
e+prim2 atunci c.nd aceast for 'i induce %i un sentiment de
armonie %i de valori(are personal, ea devine carism. #dat
recunoscut de cei din <ur, aceasta '%i amplific efectele, prin
fenomenul de aur %i contagiune, dar %i prin prestigiul implicit pe care
'l generea(2 acesta din urm put.nd avea o for persuasiv chiar mai
mare dec.t calitatea o)iectiv care 1:a generat.
1restigiul este reinut de cei mai muli speciali%ti ca una dintre
calitile fundamentale care condiionea( fora de impunere a unui
lider, idee sau doctrin 'n faa mulimilor. "anifest.ndu:se ca o form
de fascinaie at.t asupra persoanelor i(olate c.t %i asupra grupurilor %i
mulimilor, prestigiul denot o ascenden social recunoscut,
admirat, dar %i temut. 7e Ion distinge 'ntre dou forme principale de
prestigiu- dob#ndit i personal +11@4 C,. 1restigiul dob#ndit, sau
artificial : cum mai este numit, deriv din po(iia ocupat 'n societate,
statutul material, competena profesional, reali(rile de e+cepie sau
reputaia c.%tigat 'n urma unor aciuni deose)ite. 6cesta este forma
cea mai des 'nt.lnit, iar oamenii fac eforturi considera)ile pentru a:1
c.%tiga, acesta fiind un apana< al puterii, la care nimeni nu este
indiferent. 1restigiul personal deriv din calitile naturale ale
personalitii cuiva, fiind independent de orice conotaie e+terioar
/avere, statut social sau titluri1. 5nteligena, aptitudinile naturale cu
totul deose)ite, fora de sugestie, carisma sunt elementele pe care se
fundamentea( aceast form de prestigiu. De remarcat faptul istoric
c marile mutaii %i revoluii sociale au avut totdeauna la )a(
convingerile maselor, acestea fiind induce de personaliti sau doctrine
de e+cepie. Prestigiul doctrinelor ca %i al oamenilor se c.%tig 'n
'mpre<urri deose)ite, se pstrea( cu efort, dar se poate %i pierde-
insuccesul, punerea 'n discuie a autoritii, contestrile care se e+tind :
sunt cau(ele cele mai frecvente ale pierderii prestigiului do).ndit.
Dup cum su)linia Le Bo#, 8un prestigiu pus 'n discuie nu mai este
prestigiuQ2 de unde conclu(ia sa fireasc- 8ca s te )ucuri de admiraia
mulimilor tre)uie s le ii totdeauna la distanQ.
0$periena social este o alt calitate care contri)uie esenial la
succesul unui lider 'n faa mulimilor. "ai ales 'n ca(ul mulimilor
organi(ate %i comunitilor )ine structurate, inteligena social corelat
31>
cu o )un cunoa%tere a psihologiei mulimilor %i a tehnicilor de
structurare %i desf%urare a relaiilor umane : 'n general, a celor
interpersonale : 'n special, sunt de prim importan. Dac 'n ca(ul
liderilor spontani, care apar 'n cadrul unei mulimi gregare sau sla)
structurate ace%tia se pot impune numai pe )a(a unor caliti naturale,
'n ca(ul liderilor formai sau desemnai s conduc mulimi, aceste
caliti do).ndite sunt de o importan ma<or. *nvei s conduci
grupurile umane %i mulimile a%a cum se 'nva orice altceva2 cu
condiia s e+iste acele predispo(iii, aptitudini %i e+periene sociale
acumulate, pe care s se cldeasc arta %i tehnica conducerii. De
remarca c e+periena social do).ndit %i recunoscut este un factor
important al prestigiului.
,i'loacele utilizate de lideri +n "aa mulimilor. Pentru a:%i asigura influena
%i controlul asupra mulimilor, liderii utili(ea( o serie de mi<loace psihologice a cror
eficacitate depinde at.t de caracteristicile psihosociale ale mulimilor, c.t %i de
personalitatea liderului %i 'mpre<urrile 'n care acesta acionea(. Printre cele mai
u(itate mi<loace de influen se numr urmtoarele- inducia comportamental,
incitarea emoional, sugestia direct, afirmaia peremptorie, repetiia obstinat i
ordinul.
5nducia comportamental const 'n iniierea de ctre lider a unei aciuni sau
comportament demonstrativ, la care mulimea se altur prin imitaie %i contagiune
/datorit 8spiritului de turm9, cum ar spune Le Bo#1. Procedeul funcionea( eficient
'n ca(ul mulimilor psihologice, relativ structurate, cu un tonus emoional ridicat %i
orientate de<a spre un o)iectiv comun. Lu se dovede%te eficient 'n ca(ul mulimilor
gregare %i a celor cu un grad 'nalt de organi(are, sau a acelora aflate 'n curs de
dispersare.
<ncitarea emoional const 'n ridicarea intenionat de ctre lider a
tonusului emoional al mulimii, prin utili(area unor sintagme, imagini
sau sim)oluri sugestive, cu o mare 'ncrctur afectiv, sau printr:un ,
<oc dramatic9 de natur s produc prin contagiune %i imitaie o
amplificare e+ponenial a emoiei maselor. Procedeul este foarte
eficient atunci c.nd se urmre%te structurarea unei mulimi gregare, dar
%i 'n ca(ul altor tipuri de mulimi.
"ugestia const 'n determinarea mulimii s adopte anumite atitudini
sau s declan%e(e anumite aciuni, apel.nd la mecanisme psihologice
care scap controlului raional. Un )un procedeu de sugestie const din
e+emplul personal, dar %i acela de reali(are a unor asociaii, su)linieri,
repetiii sau e+emple care s conduc spontan mulimea pe direcia
dorit. Pentru a funciona eficient, sugestia tre)uie s fie utili(at dup
ce au fost create condiiile favori(ante- unitatea mental a mulimii,
incitarea emoional, puternica polari(are a ateniei pe un o)iectiv
unic, invocarea unei autoritii %.a. Dac procedeul este puin eficient
'n ca(ul mulimilor gregare, datorit dificultii de a asigura condiiile
de fond amintite, 'n ca(ul mulimilor psihologice produce efecte
deose)ite.
'firmaia peremptorie const 'n pre(entarea unei idei foarte simple
'ntr:o form care nu permite nici o 'ndoial sau contra(icere, 'n primul
r.nd datorit fermitii %i prestigiului celui care o emite. Procedeul este
eficient 'n ca(ul tuturor tipurilor de mulimi, 'n condiiile 'n care nu se
320
pot formula %i alte opinii contradictorii iar prestigiul sau autoritatea
liderului sunt de necontestat.
2epetarea sistematic %i o)stinat a unei idei sf.r%e%te prin a o induce
incon%tient 'n mintea asculttorilor ca fiind de un adevr evident, care
nu are nevoie de nici o demonstraie. $epetarea unei afirmaie
peremptorie devine su)stitut pentru orice fel de raionament
<ustificativ, iar simplul fapt c se produce apare drept dovad material
a adevrului ei. 5deologiile, dogmele, credinele %i convingerile au
adesea drept suport idei impuse prin repetiie.
!rdinul const dintr:o indicaie comportamental sau acional care
solicit o acceptare imediat %i necondiionat, datorit autoritii celui
ce 'l emite. Procedeul este eficient numai 'n ca(ul unei ascendene
recunoscute a liderului de ctre mulime, sau datorit unor 'mpre<urri
dramatice care solicit msuri imediate %i hotr.te din partea unei
persoane care '%i asum iniiativa.
5. !pinia public
Una dintre cele mai importane dimensiuni psihosociale ale vieii sociale,
inerent oricrei forme de comunitate uman o repre(int fenomenul opiniei publice.
H+presie a profundelor interaciuni dintre persoane, grupuri, organi(aii %i instituii
sociale, pe de o parte, %i un sistem de valori, norme, credine, %i cuno%tine raportate la
anumite elemente de interes general ale vieii sociale, pe de alt parte, opinia pu)lic
sinteti(ea( semnificaia, interpretarea %i importana acordat de grupuri reale sau
virtuale de persoane unor idei, fapte, aciuni, comportamente sau evenimente sociale.
Hste ecoul su)iectiv generat 'n s.nul mulimilor de o)iecte sau fapte sociale care nu le
sunt indiferente.
!e"inire& caracterizare general& "uncii psihosociale
Comple+itatea %i importana opiniei individuale %i de grup 'n determinarea %i
structurarea comportamentului social a fost sesi(at de numero%i psihologi %i
sociologi, acestei teme fiindu:i dedicate numeroase studii %i cercetri e+perimentale
/242 312 322 542 5>2 11=2 204 %.a.1. Cei mai muli sociologi au evideniat caracterul
imprecis %i plurivalent al termenului de 8opinie pu)lic9, identific.ndu:se peste 50
semnificaii diferite ale acestui concept2 opiunea pentru o accepie sau alta in.nd 'n
mare parte de perspectiva teoretic din care este a)ordat viaa social , 'n general, %i
raportul dintre psihologic %i sociologic , 'n particular. Pentru politologi, opinia
pu)lic repre(int cea mai 5mportan for politic, de care orice guvernare tre)uie s
in cont. Pentru sociologi repre(int modul de agregare a opiniilor individuale
asemntoare 'n pro)leme de interes pu)lic. 5ar pentru psihologi constituie un fapt de
con%tiin individual %i colectiv, e+primat printr:o <udecat apreciativ sau optativ
asupra unei pro)leme controversate.
Pe fondul acestei diversiti de sensuri, este necesar s aducem c.teva
clarificri asupra noiunilor cone+e- acelea de 9opinie; %i 9public; str.ns legate de
noiunea mai larg de 8opinie pu)lic9.
321
0ensul general al noiunii de opinie desemnea( o perspectiv de interpretare
a unui fapt social, acceptat, susinut i promovat de o persoan sau grup social.
Hste o prere susinut cognitiv, a+iologic %i atitudinal, la care persoana ader
at.t afectiv c.t %i motivaional, datorit semnificaiei care i se acord respectivului
fapt social. Lu putem avea opinii despre lucruri care ne sunt total indiferente,
necunoscute %i strine de preocuprile noastre. De asemenea, tre)uie remarcat faptul
c opiniile se formulea( de regul 'n raport cu anumite situaii pro)lematice care
permit soluii %i interpretri multiple. 6stfel, pentru Al+ig, opinia este 8e+primarea
asupra unui fapt controversat9, asupra cruia mai pot fi emise %i alte preri.
De remarcat c, de%i capt consisten psihologic 'ntr:un plan strict
individual, opiniile sunt re(ultatul unor ample procese interactive 'ntre persoane,
grupuri %i instituii sociale, cu implicarea unor componente cognitive /de percepie
social, semnificare, interpretare %i ela)orare imaginar1, a$iologice /de raportare la
sistemul de valori, norme %i modele specifice persoanei sau grupurilor respective1,
afective /prin re(onana emoional generat de orice fapt semnificativ sau important
pentru noi 'n%ine1, motivaionale /'n msura 'n care faptul respectiv ne implic 'ntr:o
form sau alta, nefiindu:ne indiferent1 %i atitudinale /prin care se e+prim 8monta<ul
psihologic9 relativ la o categorie de fapte din care face poate %i cel la care se refer
opina1. !re)uie su)liniat relaia foarte str#ns dintre opinii, credine i sistemul
atitudinal, 'n msura 'n care orice atitudine implic o presupoziie cognitiv i
a$iologic generalizat i stabilizat, referitoare la o categorie de obiecte i fapte
sociale. Bradul de sta)ilitate atitudinal se transfer %i asupra opiniilor adiacente,
re(ult.nd un comple$ dinamogen, care prefigurea( aciunile viitoare ale persoanelor
%i grupurilor sociale.
Loiunea de public este str.ns legat de cea de grup social, real sau virtual.
Pentru a deveni public, mem)rii unui grup social tre)uie s fie implicai : emoional,
intelectual sau motivaional : 'n desf%urarea unui fapt social. 6dic tre)uie s
manifeste un interes real pentru acesta, tocmai datorit participrii directe, ca actori
sau spectatori activi la, desf%urarea unor evenimente.
6stfel, 'n concepia lui & u",itch pu)licul repre(int o specie de grup
uman, ai crui mem)ri se caracteri(ea( at.t prin atitudini %i opinii comune, c.t %i prin
continuitatea ideilor %i valorilor la care se raportea( 'ntr:o 'mpre<urare sau alta. *n
sensul propus de B. !arde, pu)licul apare ca o 8formaie social spirituali(at9, deci
ca o mulime real sau virtual, unit prin anumite valori, credine %i idei comune,
capa)il s emit <udeci apreciativ:optative asupra unor pro)leme de interes comun.
*ntr:un anumit sens, pu)licul repre(int o comunitate spiritual, constituit pe anumite
criterii varia)ile de la un ca( la altul, dar de care su)iecii participani pot s nu fie pe
deplin con%tieni.
*n toate ca(urile, este vor)a de o orientare relativ unitar a mem)rilor unui
grup real /circumscris 'ntr:un spaiu determinat1 sau virtual /aflai la distan unii de
alii1 'n raport cu un eveniment cu semnificaie pentru categoria social din care fac
poate. 6stfel, 'n funcie de modul de implicare, vom putea distinge mai multe
categorii- a1 publicul participativ /la un spectacol cultural : de pild12 )1 pu)licul
ocazional /constituit ad:hoc datorit unui eveniment neprev(ut, dar care suscit un
322
anumit interes12 c1 pu)licul ca asisten instituionalizat sau semi:instituionali(at
/participanii la o manifestaie de interes general12 d1 pu)licul virtual /format din
categoriile sociale, dispersate spaial, pentru care un eveniment social poate avea
importan2 alegtorii din campania electoral, de e+emplu1 %.a. Dintre multiplele
variante de sensuri, 'n psihosociologie vom reine definiia care acord pu)licului
calitatea de comunitate virtual, format din oameni care au acelea%i atitudini sau
credine fa de aspectele actuale %i semnificative ale vieii, de%i pot fi dispersai 'n
spaiu %i fr con%tiina apartenenei la respectiva comunitate.
Pornind de la aceste dou noiuni, opinia public poate fi 'neleas cel mai
simplu 'ntr:o form pur tautologic- ca opinie a unui public. Luan.nd 'ns, vom
identifica dou iposta(e ale acestei noiuni, implic.nd a)ordri complementare- a1 ca
fenomen psihosocial, care are drept re(ultat apariia la nivelul unor grupuri statistice a
unor orientri relativ unitare 'n ceea ce prive%te interpretarea unui fapt social
semnificativ2 )1 ca produs concret al acestor procese interactive, const.nd din preri
sau <udeci evaluativ:opionale referitoare la faptul 'n cau(2 acestea, de%i formulate
sau decela)ile la nivel individual, au caracter emergent la nivelul unor grupuri %i
categorii sociale, fiind re(ultatul interaciunilor %i intercondiionrilor dintre persoane,
grupuri, organi(aii %i instituii sociale. Comple+itatea %i importana social a
fenomenelor %i proceselor psihosociale legate de structurarea %i funcionarea opiniei
pu)lice au condus la constituirea do$antologiei ca ramur a psihologiei sociale, dar %i
ca domeniu interdisciplinar de cercetare a acestei pro)lematici. 6ici se a)ordea( din
multiple perspective procesele de constituire, structurare, manifestare, evoluie,
transformare %i manifestare a opiniei pu)lice 'n plan social, politic, economic,
cultural, educaional %i psihoindividual : cu un accent deose)it pe tehnicile de
evaluare %i interpretare a opiniilor.
Datorit comple+itii acestei pro)lematici, 'n literatura de specialitate vom
'nt.lni numeroase definiii %i interpretri date noiunii de opinie pu)lic, cele mai
multe av.nd 'ns un caracter convergent sau complementar. 6stfel, pentru Al+ig,
opinia pu)lic const 'n opiniile individuale, a%a cum re(ult din interaciunea lor 'n
s.nul unui grup determinat 'n ceea ce prive%te o pro)lem de interes comun. Pentru C&
Za23i" %i L& Vl/scea#u, opinia pu)lic repre(int un ansam)lu de cuno%tine,
convingeri %i triri afective manifestare cu intensitate relativ mare de mem)rii unui
grup sau ai unei comuniti fa de un anumit domeniu de importan social ma<or.
Pentru !oo+, opinia pu)licului este e+presia atitudinilor oamenilor reunii 'n grupuri
'n <urul unui su)iect central, iar pentru P& Po1escu>Ne,ea#u este un fenomen
psihosocial al crui coninut este dat de aprecierea generali(at a unei populaii
/grupuri1 asupra diferitelor aspecte de interes ale vieii sociale.
De%i at.t de diferite 'n form, aceste definiii, ca %i multe altele 'nt.lnite 'n
literatura de specialitate relev c.teva elemente comune, care pot constitui repere
pentru 'nelegerea dimensiunilor operaionale ale noiunii. 6stfel- a1 opinia pu)lic
este 'n mod evident e+presia fenomenal a interaciunilor sociale cu caracter dinamic
dintre persoane grupuri %i categorii ale populaiei, pe de o parte, %i idei, fapte,
evenimente, o)iecte sau comportamente sociale, pe de alt partea )1 respectivele
elemente au totdeauna o semnificaie /importan1 real %i actual pentru su)iecii
care:%i e+prim opinia2 c1 aceste semnificaii nu au un caracter univoc pentru toate
persoanele sau grupurile care constituie comunitatea 'n cau(2 dimpotriv, elementele
au un caracter pro)lematic, fiind suscepti)ile la interpretri diferite %i chiar opuse, 'n
funcie de o serie de factori psihoindividuali %i psihosociali2 d1 constituirea opiniilor
pu)lice este re(ultatul unui proces dinamic, av.nd intensiti, e+tensiuni %i durate
323
foarte diferite de la un ca( la altul, 'n funcie de structura pu)licului2 e1 formarea %i
manifestarea opiniei pu)lice implic o multipl fundamentare %i condiionare de ordin
a+iologic, cognitiv, afectiv, atitudinal %i motivaional2 f1 opiniile odat configurate %i
sta)ili(ate prefigurea( de regul aciuni sociale reale sau poteniale din partea
persoanelor sau grupurilor care le e+prim- alegeri A respingeri,
implicareAde(implicare , participareAevitare etc.
!e"iniie
Pornind de la aceste su)linieri, vom defini sintetic opinia pu)lic ca un
fenomen psihosocial interactiv, care e$prim interpretarea i semnificaia valoric
acordat unor elemente concrete, actuale i controversate ale vieii sociale: idei,
fapte, evenimente, comportamente sau obiecte de interes general.
Caracteristicile opiniei publice. Fiind un fenomen deose)it de comple+ 'n
care interacionea( numeroase elemente de ordin structural %i funcional, opinia
pu)lic comport o serie de caracteristici psihosociale care se pot constitui at.t ca
planuri de a)ordare teoretic %i e+perimental, c.t %i ca dimensiuni %i indicatori cu
valoare operaional. 5at c.teva dintre cele mai importante.
<. )oninutul. 0e refer la ceea ce constituie 8su)stana9 de fond a unei opinii
pu)lice de<a formulate- (udeci de valoare cu sensuri e+plicite sau implicite /)un,
ru, util, inutil, adevrat, fals, plcut, neplcut etc.12 opiuni, const.nd din o alegere
dintre mai multe variante posi)ile /doresc, nu doresc, prefer, vreau %.a.12 spri(in pentru
o idee, persoan, eveniment etc.2 contestare %.a . .omeniul de referin. $elev
sectorul vieii sociale 'n raport cu care se formulea( opinia pu)lic- domeniul politic,
economic, educaional, militar, cultural sau religios2 cu referin la persoane, grupuri,
organi(aii sau instituii sociale2 vi(.nd te(e, proiecte, ideologii, aciuni proiectate sau
evenimente 'n curs de desf%urare etc., cu specificaie c opiniile au totdeauna un
referenial concret, actual %i de larg interes.
5. !rganicitatea. H+prim relevana coninutului opiniilor pu)lice 'n raport cu
aspectele considerate eseniale pentru viaa comunitii. Din acest punct de vedere pot
e+ista at.t opinii periferice, fluctuante %i incongruente, referitoare la aspecte
secundare ale vieii sociale, c.t %i opinii fundamentale, centrale %i sta)ile, cu referin
la aspectele principale ale pu)licului respectiv. #piniile cu o 'nalt organicitate deriv
%i se formulea( 'n raport cu ceea ce este esenial pentru destinul social al unei
comuniti.
6. &undamentarea. 0e refer la sistemul de valori, norme, credine, idei,
informaii, sentimente, atitudini, stereotipuri, pre<udeci, tradiii, o)iceiuri %i
e+periene sociale semnificative pe care se structurea( o anumit opinie sau un
curent de opinie. Configuraia factorilor cognitivi, a+iologici, afectivi, motivaionali %i
atitudinali este esenial pentru a 'nelege fora, persistena %i efectele opiniilor asupra
celor care le 'mprt%esc. Prin evidenierea factorilor de fundamentare a opiniilor se
poate ela)ora strategia optim de influenare a acestora, 'n sensul 'ntririi sau
contracarrii efectelor sociale.
8. Givelul de cristalizare. H+prim gradul de organi(are, maturi(are %i
sta)ili(area a coninutului opiniilor pu)lice, 'n funcie at.t de calitatea factorilor pe
care se fundamentea( , c.t %i de caracteristicile proceselor relaionale la nivel
interpersonal sau grupal care le media( apariia %i structurarea. 0e poate evalua pe o
324
scar cu mai multe trepte, de la opinii difu(e, sla) configurate, p.n la opinii foarte
)ine structurate %i sta)ili(ate.
&. 1ersistena. Hvidenia( durata de e+isten activ a unor opinii, parametru
care este condiionat de gradul de structurare, de natura fundamentrii, de
caracteristicile pu)licului, de factori culturali %i educaionali, c.t %i de evoluia
conte+tului social, politic %i economic.
C. 0$tensiunea $elev gradul de difu(are a unei opinii 'n r.ndurile unei
comuniti, adic msura 'n care este cunoscut %i 'mprt%it de mem)rii acesteia.
5ndicatorii statistici ai unor sonda<e de opinie e+prim 'n principal acest aspect, care
este deose)it de important pentru evaluarea unei stri de fapt %i pentru predicia
comportamental a populaiei investigate.
=. 'ctivismul. H+prim fa(a dinamic 'n care se gse%te o opinie la un moment
dat. Din acest punct de vedere, aceasta poate fi 'ntr:o form latent, activ /'n diferite
grade1 sau revolut. De fapt, constituirea %i manifestarea unei opiuni poate trece
succesiv prin mai multe etape, cu grade diferite de activism, determinat 'n primul r.nd
de factorii de fundamentare %i de conte+tul social general 'n care are loc procesul.
>. &le$ibilitatea. H+prim permea)ilitatea opiniei de<a structurate la idei %i
concepii %i argumente de alt natur dec.t cele care au fundamentat:o, c.t %i
suscepti)ilitatea de a suporta modificri. 6ceast calitate este corelativ cu tolerana,
pe de o poate, %i dogmatismul, pe de alt poate.
1D. &orma de manifestare. #piniile se pot o)iectiva 'n forme diferite, 'n
funcie de factorii structurali de fond %i cei con<uncturali- rumoare, (von, idei %i
opiuni structurate %i argumentate consistent, stereotipuri %i pre<udeci. Fiind
re(ultatul unui proces dinamic, opiniile pot cpta succesiv mai multe forme,
'ncep.nd cu simpla 8rumoare9 sau 8%oapt9, p.n la stereotipurile cele mai persistente
%i rigide. 6cest lucru necesit 'ns o perioad 'ndelungat.
11. "ensul de e$primare. #piniile au tendina de polari(are pe direciile
po(itiv:negativ, favora)il:nefavora)il, susinere:contestare %.a.m.d. De cele mai multe
ori, se pot identifica grade de implicare pe o direcie sau alta, folosind o scal de tipul
urmtor- :3 :2 :1 /01 X1. X2 X3 , cu su)linierea faptul c neutralitatea 'ntr:o anumit
pro)lem de interes general e+prim de fapt lipsa oricrei opinii2 opinia 'nseamn 'n
primul r.nd formularea unei opiuni.
11. &ora. 0e refer la capacitatea opiniilor de a genera luri de po(iie active,
aciuni care s vi(e(e transformarea realitii %i antrenarea unor categorii sociale 'n
direcia care s corespund opiunilor pe care le implic. #piniile a<unse credine,
convingeri %i dogme au : a%a cum s:a v(ut 'n istorie : o considera)il for
revoluionar, de transformare a societii %i oamenilor. Fora unei opinii este 'n
funcie de elementele care o fundamentea( , de e+tensiunea %i profun(imea
curentului de opinie 'n r.ndul diferitelor categorii sociale, precum %i de conte+tul
social:istoric 'n care acesta se manifest.
Prin operaionali(area acestor caracteristici, adic prin ela)orarea unui sistem
de dimensiuni, indicatori %i indici care s permit evaluarea lor o)iectiv 'ntr:un
anumit spaiu e+perimental se poate o)ine un modul care s evidenie(e modul
specific de structurare a opiniilor 'n cadrul diferitelor categorii sociale. *ntr:adevr, se
constat c at.t pentru categorii sociale foarte largi, structurate 'ntr:un anumit spaiu
cultural %i geografic :cum sunt popoarele %i naiunile, de e+emplu : c.t %i pentru
categoriile mai restr.nse:cum sunt comunitile etnice, religioase, profesionale, rurale
sau ur)ane %.a. , e+ist moduri specifice de structurare a opiniilor %i curentelor de
opinie.
325
Urm.nd aceast cale, se poate constata c ponderea factorilor a+iologici,
cognitivi, afectivi, motivaionali, a celor legai de tradiii, stereotipuri %i pre<udeci
care intervin 'n formarea opiniilor este foarte diferit de la o comunitate la alta. 6stfel,
'n timp ce 'n comunitile de tip occidental prevalea( factorii informaionali, de
motivaie con<unctural %i de e+perien social, 'n cadrul comunitilor de tip oriental
predomin factorii a+iologici legai de tradiii, stereotipurile %i factorii emoionali.
Diferene sensi)ile .se constat %i 'ntre comunitile rurale %i cele ur)ane, sau 'ntre
categoriile sociale difereniate pe criterii profesionale /profesii tehnice %i umaniste, de
e+emplu1.
)unciile psihosociale ale opiniei publice. Fiind un fenomen cu un accentuat
caracter integrativ 'n raport cu multiplele dimensiuni ale vieii individuale %i sociale,
opinia pu)lic devine la r.ndul su un element funcional constitutiv al oricrui sistem
social, 'ndeplinind 'n aceast calitate o serie de funcii psihosociale, ale cror efecte
sunt direct o)serva)ile at.t la nivelul sistemului integral, c.t %i la acela al unor
componente ale acestuia- su)sistemul politic, economic, <uridic etc. *n literatura de
specialitate sunt reinute ca eseniale urmtoarele funcii /242 302 204 %.a.1-
/a1 &uncia normativ-a$iologic, prin care se afirm, se promovea( %i se
consolidea( la nivelul comunitii un anumit sistem de norme %i valori sociale,
fundamentate istoric %i considerate prin consens a avea relevan pentru viaa
comunitar. Prin sancionarea pu)lic a oricrui comportament deviant se
contracarea( apariia unor factori disolutivi, reiter.ndu:se totodat consensul asupra
valorilor %i normelor care asigur coe(iunea comunitar.
/)1 &uncia e$presiv relev calitatea opiniei pu)lice de a o)iectiva 'ntr:o
form specific g.ndurile, sentimentele %i atitudinile mem)rilor unei comuniti. Prin
8luarea de po(iie9 pe care o implic totdeauna, opinia devenit pu)lic e+prim at.t
modul de percepere a unui fapt, c.t %i interpretarea care i se d din perspectiva
structurilor su)iective ale mem)rilor unei colectiviti. Profilul opiniei pu)lice
constituie de fapt radiografia 8sufletului colectiv9 care afirm grupurile %i categoriile
sociale 'n s.nul crora se formea(.
/c1 &uncia de socializare e+prim capacitatea opiniei pu)lice de a oferi repere
relativ consensuale pentru ceea ce este considerat )ine sau ru, util sau inutil,
de(ira)il sau inde(ira)il 'ntr:o societate2 prin aceasta se sta)ilesc %i coordonatele
normative %i a+iologice care corespund unei optime integrri sociale a mem)rilor unei
comuniti. Prin sancionarea comportamentelor deviante de la ceea ce se consider a
fi 8(ona de normalitate9, precum %i prin promovarea a tot ceea ce corespunde
valorilor, tradiiilor %i o)iceiurilor unei comuniti, procesul sociali(rii %i integrrii
psihosociale este controlat %i corectat 'n mod continuu %i eficient prin intermediul
opiniei pu)lice.
/d1 &uncia de control social const 'n capacitatea opiniei pu)lice de a e+ercita
o presiune asupra factorilor de deci(ie, 'n sensul orientrii aciunilor acestora 'ntr:o
direcie care s corespund intereselor %i aspiraiilor ma<oritii. #pinia pu)lic este o
for politic, social %i chiar economic de care nu se poate s nu se mai in cont 'n
societatea contemporan.
/e1 &uncia consultativ relev calitatea opiniei pu)lice de a oferi sugestii
re(olutive, soluii %i interpretri pentru situaiile pro)lematice importante de interes
general. *n funcie de natura sistemului politic /democrat sau autoritar1, rolul
consultativ al opiniei pu)lice poate fl amplificat sau diminuat, dar nu poate 'n nici o
'mpre<urare s fie anulat., dec.t cu riscuri considera)ile pentru via)ilitatea
respectivului sistem social sau politic.
32&
/f1 &uncia deliberativ se manifest prin luarea 'n discuie pu)lic, anali(area
%i e+primarea unor opiuni care validea( una sau alta dintre soluiile propuse de
diferite fore sociale %i politice. Cu o tradiie care vine din Brecia 6ntic, sistemele
parlamentare moderne nu fac altceva dec.t s active(e direct sau indirect aceast
funcie, prin antrenarea comunitilor 'n luarea deci(iilor.
St"uctu"a 0i di#a2ica o1i#iei 1u+lice
Formarea opiniei pu)lice constituie un proces dinamic, 'n cadrul cruia
interacionea( factori de natur social /politici, economici, culturale, <uridici %.a.1,
psihosocial /caracteristicile grupurilor %i organi(aiilor, sistemul de interaciuni
dintre acestea %i fiecare mem)ru al colectivitii, precum %i influenele specifice pe
care le e+ercit1 %i psihoindividual /caracteristici ale personalitii, nivel de
instrucie, grad de integrare social, statut social, e+perien de via etc.1.
Din interaciunea acestor factori re(ult fenomenul de opinie, manifestat ca
serii complementare de tendine centrale la nivelul unei comuniti reale sau virtuale.
*ntr:adevr, numai ca o situaie de e+cepie vom 'nt.lni o opinie unanim, de cele mai
multe ori fiind vor)a de dou sau mai multe orientri de )a( ale opiniilor unor
categorii difereniate 'n cadrul colectivitii de )a(2 diferenierea are loc datorit
aciunii unora dintre factorii mai sus menionai, devenii astfel criterii de formare a
grupurilor de opinie. Fiecare grup de opinie se constituie ca formatorul, dar %i
purttorul uneia dintre variantele complementare de opinie care circul la nivelul
comunitii respective.
Formarea opiniilor presupune o succesiune de fa(e, difereniate 'n funcie de
rolul <ucat de unul sau altul dintre factorii determinani. *n principiu, procesul implic
urmtoarele momente eseniale-
S Contactul cu un fapt social cu semnificaie pentru persoana, grupul
social sau organi(aia la nivelul crora se va configura opinia.
S 6ctivarea seturilor cognitive, afective %i atitudinale corespun(toare faptului
social declan%ator2 'n urma acestui proces re(ult o atitudine spontan, difu( %i 'n
mare msur incon%tient fa de faptul respectiv, atitudine care poate fi po(itiv sau
negativ, de apro)are sau de(apro)are.
S *n conte+tul raporturilor sociale fire%ti, se compar schema atitudinal
astfel format cu aceea a celor din <ur, re(ult.nd o idee de apro)are:de(apro)are, 'ns
foarte vag, fluid %i insuficient fundamentat raional %i afectiv.
S 5nteresul astfel declan%at determin cutarea mai mult sau mai puin
sistematic a unor informaii considerate o)iective %i a unor comentarii autori(ate
despre faptul petrecut2 aceste elemente informaionale pot fi o)inute 'n principal prin
intermediul mass:media, dar %i 'n urma unor contacte directe cu persoane sau
documente considerate relevante.
S 6re loc o cristali(are a ideilor p.n atunci vagi %i inconsistente 'ntr:o
opinie personal, suficient de )ine susinut raional %i emoional.
S Pe fondul interesului astfel creat, au loc discuii, controverse %i
de()ateri cu cei din <ur, cu argumente pro %i contra, de o parte %i de alta, ceea ce are
drept re(ultat adoptarea unei atitudine 8de sinte(Q. 6ceasta este 'n mare msur
convergent cu aceea a 'ntregului grup, sau a unei pri a acestuia, re(ult.nd coagulri
de opinie convergente sau divergente.
S 0e constituie astfel grupurile de opinie, care vor continua de()aterile,
consolid.ndu:le %i direcion.ndu:le mult mai e+act 'n raport cu interesele comune ale
32?
susintorilor. #pinia de grup va cpta o susinere mult mai puternic, proporional
cu mrimea grupului, statutului social al mem)rilor %i prestigiului social al acestora.
*n acest conte+t are loc implicarea grupului 'ntr:o aciune sau deci(ie, prin
aceasta opinia devenind o for social care 'ncearc s adecve(e realitatea la sistemul
de valori, norme, motivaii %i tradiii care a fundamentat structurarea respectivului
curent de opinie.
*n funcie de efectele impactului cu realitatea social, sau su) incidena unor
noi informaii sau influene interne sau e+terne, opiniile a<unse 'ntr:o anumit fa( de
structurare pot fi revi(uite, transformate sau chiar reprimate, dup cum pot deveni 'n
timp sisteme doctrinare sau dogme, cu o foarte larg e+tindere la nivelul diferitelor
categorii de grupuri sau sociale.
"odelul de mai sus evidenia( e+istena unor factori macrosociali,
microsociali %i individuali, care prin interferena lor determin forme %i niveluri
specifice de manifestare a opiniei pu)lice. Dintre ace%tia, cei mai importani sunt
urmtorii-
a1 tipul general de societate %i de cultur organi(aional /democrat
sau autoritar2 agrar, industrial sau informati(at2 sistemul
instituiilor culturale dominante2 credinele, pre<udecile %i
stereotipurile cu rol dominant 'n viaa social, climatul social
general etc.12
)1 caracteristicile sistemelor de educaie general %i instrucie
profesional /nivelul mediu de instrucie pe categorii sociale2
permisivitatea %i creativitatea2 valorile educaionale fundamentale
%.a.12
c1 particularitile sistemelor de comunicaie 'n mas /specificul %i
varietatea acestora2 gradul de independen politic, economic %i
cultural2 promptitudinea %i o)iectivitatea informrii12
d1 structura morfologic a populaiei /categorii de v.rst, se+, profesii,
etnii, densitate etc.12
e1 particulariti psihosociale ale grupurilor primare /tipul de grupuri
la care mem)rii comunitii particip simultan sau succesiv2
climatul psihosocial din interiorul acestora2 specificul relaiilor
interpersonale promovate2 gradul de deschidere spre e+terior,
conservatorismul %i permea)ilitatea la nou, profun(imea
comunicrii interpersonale, suportul afectiv %i motivaional al
participrii la viaa de grup etc.12
f1 profilul personalitii de )a( pentru diferitele categorii sociale care
compun populaia investigat /categorii etnice, religioase,
profesionale, de se+ %i v.rst %.a.1.
Considera)ila e+perien c.%tigat prin desf%urarea a nenumrate sonda<e de
opinie, mai ales 'n 0U6 %i Huropa #ccidental : 'ns mai recent %i 'n unele ri
central:europene, arat o puternic 5nfluen a morfologiei sociale asupra structurii
opiniei pu)lice. Prin morfologia social se 'nelege distri)uia unei populaii dup
criterii de v.rst, se+, nivel de instrucie, profesie, apartenen etnic %i religioas,
mediu social : ur)an sau rural, nivel de cultur, distri)uie %i densitate geografic etc.
/242 301.
32=
De e+emplu, s:au constatat diferenieri interesante la nivelul opiniei pu)lice 'n
funcie de se+- femeile se pare c sunt mai conservatoare dec.t )r)aii, in.nd mai
mult la pstrarea unor tradiii %i o)iceiuri2 totodat sunt mai suscepti)ile la influene
e+terne, reali(ate prin mass:media %i alte mi<loace de propagand. Fetele sunt 'ntr:o
mai mare msur dependente de opinia prinilor dec.t )ieii, fiind mai intolerante 'n
preri dec.t ace%tia. Pe de alt poate, oamenii mai 'n v.rst sunt mai tradiionali%ti %i
conservatori dec.t tinerii, accept.nd cu mare greutate schim)ri ma<ore 'n concepiile
lor politice sau etice. Categoriile cu nivel superior de instrucie %i cultur sunt mai
nonconformiste, cu note accentuate de cosmopolitism, 'neles ca tendina de a prelua
modele culturale strine, din (one care au un nivel superior de de(voltare 'ntr:un
anumit domeniu care le:ar putea conferi un statut social mai 'nalt. 0tudenii din
domeniile umaniste sunt mai deschi%i spre valorile spirituale, comparativ cu cei din
domeniile tehnico:economice, care prefer valorile materiale.
Diferene nota)ile se constat %i 'ntre populaiile din mediul rural sau ur)an. *n
timp ce comunitile rurale sunt tradiionaliste %i conservatoare cu o)iceiurile %i
valorile lor, cu tendina de a privi cu ne'ncredere tot ceea ce este nou, dar %i cu
resemnare 'n faa evenimentelor pe care nu le pot controla. Dimpotriv, mediile
industrial:ur)ane accept %i promovea( preponderent concepii utilitariste %i de
oportunism material, cu o mai mare deschidere spre nou, dac ace%tia se poate dovedi
mai profita)il. 6ceste diferene sunt 'ns destul de relative, mai ales 'n condiiile
actuale 'n care influena mass:media este considera)il %i cu penetrare 'n poate
mediile sociale, c.nd mo)ilitatea profesional %i re(idenial %terge progresiv graniele
dintre ora% %i sat, precum %i dintre diferitele categorii sociale.
Alte catego"ii de 3acto"i 2ac"osociali sunt legai de specificul sistemului
politic dintr:o ar, nivelul de de(voltare economic %i activitatea partidelor politice.
*n rile de(voltate din punct de vedere economic se constat o tendin tot mai
accentuat de a renuna la valorile spirituale tradiionale, 'n favoarea unora de natur
instrumental:utilitar. #piniile devin astfel tot mai circumstaniale, ghidate 'ntr:o
msur considera)il de modelele %i interpretrile 8gata fa)ricate9 de puternicele
sisteme de informare 'n mas . !recerea la societatea informati(at modific profund
mecanismele psihosociale prin care se formea( %i se manifest opinia pu)lic ca
dimensiune esenial a vieii sociale. Consecinele sunt de<a vi(i)ile, iar previ(iunile
lui O& S1e#gle" referitoare la ciclurile pe care le parcurg culturale 'n evoluia lor par a
fi de o acut actualitate.
#tructura opiniei publice. Dup cum re(ult din cele e+puse mai sus, opinia
pu)lic nu poate avea un caracter omogen, ea fiind difereniat 'n funcie de
morfologia social /structura pu)licului1, de sensul opiunilor /po(itiv sau negativ1 %i
de gradul de ela)orare a ideilor, convingerilor %i sentimentelor pe care se
fundamentea(.
/51 *n ceea ce prive%te natura publicului, se accept c acesta se poate pre(enta
'n trei iposta(e- 11 publicul general: cuprinde totalitatea mem)rilor unei comuniti,
interesai de pro)lemele %i aspectele cele mai semnificative pentru 'ntreaga
comunitate /principalele orientri politice, direciile strategice ale de(voltrii
economice, opiunile privind alianele internaionale, sistemul de vot, politica de
protecie social %.a1.2 21 publicul particular: se compune din grupurile reale sau
virtuale din cadrul unei comuniti, interesate de pro)lemele de interes comun, dar
care 'mprt%esc acelea%i valori %i opiuni2 deci, 'n cadrul pu)licului general vom avea
mai multe pu)licuri particulare, 'n funcie de principalele opiuni privind pro)lemele
generale ale comunitii 'n ansam)lul su /este ca(ul grupurilor care: 'mprt%esc fie
32>
concepia centrali(rii 'n economie, fie pe aceea a descentrali(rii12 31 publicul
special: se compune din grupuri interesate de pro)leme care nu au caracter general,
fiind structurate 'n <urul unor valori specifice unui anumit domeniu al vieii sociale
/este ca(ul suporterilor dintr:un anumit sport, a celor interesai de informatic %i
5nternet, a grupurilor profesionale care se e+prim 'ntr:o pro)lem specific lor etc.1.
Corespun(tor acestor categorii de pu)lic, vom avea %i opinii pu)lice cu
caracter general, particular sau special, 'n funcie de gradul de generalitate, relevan
%i susinere a valorilor 'n <urul crora se structurea(. De remarcat c la r.ndul su,
fiecare categorie de pu)lic poate avea o morfologie social specific, difereniat de la
ca( la ca(. Deci, studiile de opinie tre)uie s ia 'n considerare at.t morfologia social
la nivelul 'ntregii comuniti, c.t %i aceea de la nivelul fiecrei categorii de pu)lic,
o)in.nd astfel informaii deose)it de relevant asupra factorilor care determin
structurarea curentelor de opinie.
/551 *n ceea ce prive%te diferenierea opiniei pu)lice n funcie de orientare,
aceasta este dat de numrul soluiilor re(ona)ile pentru faptul social pro)lematic care
a iniiat opiunile. De cele mai multe ori asemenea situaii pro)lematice comport
dou orientri /favora)ile sau nefavora)ile, sau dou soluii alternative1, 'ns sunt %i
alte situaii care comport un numr mai mare de opiuni posi)ile /cum este 'n ca(ul
opiunii pentru un partid politic dintr:o serie mai numeroas1. Pe aceast dimensiune,
structura opiniei pu)lice apare ca pondere relativ a opiunilor pentru fiecare variant
activ, considerat via)il de un numr minim de persoane. *n acest conte+t, curentul
de opinie apare ca o dominant 'n e+tensiune asupra unei opiuni care c.%tig teren.
/5551 *n raport cu ponderea factorilor psihoindividuali %i psihosociali care
fundamentea( opinia pu)lic, F& To##ies identific mai multe niveluri ale acesteia-
a1 nivelul motivaional, constituit dintr:un conglomerat de dorine %i sentimente vagi,
intenii %i aspiraii difu(e, care dau su)stan voinei comune a unei colectiviti2 se
formea( astfel elementul de fond 'n care vor fi inserate progresiv alte elemente de
ordin emoional, motivaional, atitudinal %i cognitiv, cu un grad mai 'nalt de
structurare2 )1 nivelul privat, format din proieciile
su)iective, a%teptrile %i ideile unui pu)lic care se ela)orea( la nivelul
simului comun 'n ceea ce prive%te evaluarea unei situaii sociale pro)lematice2 c1
nivelul evenimenial, constituit din a%teptrile %i proieciile a+iologice %i normative cu
valoare de referenial pentru 'ntreaga comunitate 'n ceea ce prive%te evenimentul:
o)iect al opiniei pu)lice2 d1 nivelul consistent, este e+presia agregrii %i polari(rii
opiniilor particulare, pe fondul sentimentului c toi mem)rii comunitii g.ndesc %i
simt la fel 'n raport cu o anumit pro)lem2 la nivelul cel mai 'nalt de structurare, se
formea( un curent de opinie foarte puternic, 'n care este antrenat unitar 'ntreaga
comunitate.
0e poate adopta %i o alt perspectiv de evaluare, av.ndu:se drept criteriu
gradul de structurare a factorilor implicai 'n generarea opiniei pu)lice- factori
informaionali, cognitivi, emoionali, motivaionali sau atitudinali. Utili(.nd
instrumente de investigare special ela)orate, se poate o)ine o anali( mult mai
nuanat privind profilul factorilor de fundamentare a opiniei pu)lice.
/5@1 *n ceea ce prive%te forma de manifestare , opinia pu)lic se poate
pre(enta su) form de rumori, (vonuri, stereotipuri, pre<udeci, opinii consistente %i
curente de opinii.
2umoarea se pre(int ca 8(gomot surd de voci9, %ovielnic, impersonal,
anonim %i relativ inconsistent. 0e formea( su) influena unui eveniment cu o mare
'ncrctur emoional, despre care nu se dein suficiente informaii %i care se produce
'ntr:un conte+t am)iguu, care nu reu%e%te 'ns s polari(e(e vectori motivaionali )ine
330
configurai. $umoarea 'ndepline%te 'n principal o funcie cathartic, emoional %i de
comunicare, componentele raional:e+plicative av.nd o pondere relativ sc(ut 'n
structura acesteia2 de aici re(ult sensi)ile deformri, schemati(ri sau augmentri ale
coninutului, corelativ cu un pronunat fenomen de condensare, deplasare sau
asimilare reciproc a detaliilor, precum %i de diminuare a importanei elementelor
principale.
Pvonurile sunt forme de opinii transmise de regul pe cale oral, fundamentate
pe %tiri, afirmaii sau relatri pre(entate ca adevrate, dar fr s e+iste posi)ilitatea
verificrii corectitudinii acestora. Pe un fond emoional adecvat, chiar criteriile de
veridicitate sunt ignorate, re(ult.nd deformri, e+agerri %i asocieri cu totul
nea%teptate. 6devrate sau false, (vonurile sunt poate cel mai vechi mi(loace de
comunicare n mas, 'ndeplinind comple+e funcii psihosociale, cum sunt cele care
deriv din nevoia de contact social, de cunoatere i comunicare interpersonal, dar
%i de participare , chiar indirect la ceea ce pare mai spectaculos 'n viaa unei
comunitii. De%i sun parado+al, (vonurile sunt modaliti secundare de integrare
social, facilit.nd contactele interpersonale %i participarea sui generis la viaa social.
6pariia (vonurilor este legat de un anumit conte+t social 'n care o persoan,
o 'nt.mplare sau eveniment pre(int o importan aparte pentru colectivitate, dar
asupra crora nu se pot o)ine informaii certe, fiind nevoie de o 8improvi(aie
cognitivQ pentru a se asigura coerena respectivei situaii. *ntr:un anumit sens,
(vonurile sunt produsele 8imaginarului socialQ, e+prim.nd at.t particularitile unei
situaii sociale generale, c.t %i pe acelea ale grupurilor %i persoanelor aflate su)
incidena acestora. Vvonul este prin e+celen un fenomen interrelaional, re(ultat al
unei deli)erri colective informale, desf%urat pe fondul unei anumite am)iguiti
informaionale. Dup cunoscuta opinie a sociologului american T& Shi+uta#i,
(vonurile sunt %tiri improvi(ate, a cror amploare este dat de produsul dintre
importana unui eveniment %i am)iguitatea sa- Z T I21o"ta#)/ 8 A2+iguitate /10=,
321. 5nterpret.nd dintr:o alt perspectiv aceast relaie, (vonul ne apare ca o aciune
de comunicare:informare spontan, prin care se resta)ile%te echili)rul cognitiv 'n
cadrul unei situaii sociale de actualitate %i de interes general.
Cercetri deose)it de interesante asupra (vonurilor au fost desf%urate de &
All1o"t4 L& Post2a#4 & A2ado4 A& ui#et4 <>N& ;o13e"e" %.a.
6stfel, 'n accepia lui All1o"t, %i Post2a#, (vonul este un enun legat de
evenimentele la (i, destinat a fi cre(ut, ce se raportea( la actualitate, colportat din om
'n om, 'n lipsa unor informaii concrete care s:i ateste e+actitatea. *ncerc.nd s
e+plice e+agerrile %i deformrile caracteristice (vonurilor, ace%tia au identificat trei
legi care acionea( 'n procesul de transmitere a mesa<elor-
a1 Hegea nivelrii relev procesul de reducie, comprimare %i srcire
progresiv a coninutului unui (von, 'n a%a fel 'nc.t dup 5:& secvene de
retransmitere se pierde p.n la ?0 G din coninutul informaional iniial al mesa<ului.
Prin urmare, coninutul devine mai schematic, mai scurt %i mai u%or de 'neles, de
relatat %i de transmis mai departe.
)1 Hegea accenturii evidenia( tendina su)linierii detaliilor 'n procesul
transmiterii mesa<ului, percepia %i reproducerea fiind selectiv %i deformatoare. c1.
Hegea asimilrii scoate 'n eviden tendina de a prelua pre<udecile, mentalitile,
interesele, sentimentele %i stereotipurile ver)ale ale celor care relatea( la coninutul
mesa<ului pe care 'l transmit Cu alte cuvinte, structura (vonului de(vluie
caracteristicile psihosociale %i structurile cognitive, afective %i motivaionale a celor
implicai 'n procesul difu(rii mesa<elor, pe care le deformeaz ntr-un sens
331
revelatoriu. 0au, parafra(.ndu:1 pe T&N& ;o13e"e", fiecare (von '%i are pu)licul su,
pe care 'l %i repre(int prin coninut %i form.
"tereotipurile sunt o alt form su) care se poate manifesta opinia pu)lic.
Dup cum s:a artat 'ntr:un capitol anterior, stereotipurile sunt imagini, scheme
cognitive sau credine simplificate, dura)ile %i preconcepute /anterioare oricrei
anali(e raionale profunde1, care se aplic 'n interpretarea caracteristicilor %i
comportamentelor unor persoane, grupuri sau evenimente sociale. 0unt cliee de
g#ndire care 8economisesc travaliul mintal9, dar simplific %i schemati(ea( totodat
realitatea. #pinia pu)lic se structurea( adesea 'n <urul unor asemenea stereotipuri,
care direcionea( astfel cursul g.ndirii %i imaginaiei colective.
1re(udecile 'ndeplinesc un rol asemntor, diminu.nd spiritul evaluativ::
critic 'n favoarea unor aseriuni generali(atoare %i neverifica)ile, )a(ate cel mai
adesea pe factori afectivi %i motivaionali, %i mult mai puin pe o cunoa%tere real a
faptelor la care se refer. *ndeplinesc frecvent rolul unor 8centre de cristali(areQ a
opiniilor colective, afect.ndu:le gradul de adecvare la realitate.
!piniile consistente au un coninut coerent, susinut de un fond informaional
)ine structurat %i actuali(at, aflat 'n consonan cu elementele de ordin afectiv,
motivaional %i atitudinal. Hste vor)a de a%a numita 8opinie argumentat %i raional,
neviciat de interferenele cu unele dintre formele mai sus menionate. C.nd o
asemenea form prevalea( 'n cadrul unei comuniti, ea devine curent de opinie,
av.nd o remarca)il for persuasiv.
Co2u#ica"ea de 2as/ 0i o1i#ia 1u+lic/
Din cele e+puse anterior re(ult c opinia pu)lic constituie una dintre
dimensiunile eseniale ale vieii sociale, 'n msura 'n care prin coninutul %i forma sa
de manifestare d e+presie interaciunii dintre individual %i social, dintre persoane,
grupuri, organi(aii %i instituii sociale, precum %i dintre valori, norme %i aciunile
sociale . #piniile polari(ea( energiile comunitii, activea( sistemele atitudinale %i
prefigurea( aciunile, devenind astfel at.t un instrument esenial al controlului
social, c.t %i suport pentru diferitele categorii de activiti sociale- politice,
economice, educaionale, <uridice sau de aprare.
6nali(a procesului psihosocial de formare a opiniei pu)lice evidenia( rolul
determinat a doi factori, aflai 'ntr:o str.ns interdependen- informarea i
comunicarea social. Prin informare se asigur suportul cognitiv:raional necesar
structurrii opiniilor individuale %i pu)lice, iar comunicarea repre(int at.t condiia
disiprii informaiei 'n plan intracomunitar, c.t %i elementul central al mecanismului
psihosocial prin care se structurea( opinia pu)lic e+presie a sentimentelor,
g.ndurilor %i motivaiilor emergente ale colectivitii. *ntr:un sens mai larg,
comunicarea repre(int infrastructura tuturor raporturilor sociale %i , 'n consecin ,
chiar a 'ntregii viei sociale.
Comunicarea ca fenomen psihosocial se poate anali(a la mai multe niveluri-
comunicare interpersonal, intragrupal, intergrupal, organi(aional %i de mas,
fiecare dintre aceste forme av.nd unele caracteristici specifice, dup cum s:a artat
'ntr:un capitol anterior /v. cap. 4.3. %i &.2.1. *ns, rolul determinat 'n formarea
opiniilor 'l are comunicarea de mas, ale crei forme, funcii %i efecte vor fi
pre(entate 'n continuare, av.nd un specific cu totul aparte.
!e"iniie
332
Prin comunicarea de mas se 'nelege o activitate social diri(at, prin care
informaiile i interpretrile complementare acestora sunt distribuite selectiv n
cadrul unei colectiviti, folosind o serie de mi(loace specifice, vizuale i auditive.
!otalitatea acestor mi<loace constituie ceea ce se nume%te 'n mod curent
8mass:mediaQ- radioul, televi(iunea, presa scris, afi%ele, 8flutura%iiQ. Comunicarea de
mas poate fi- formal, organi(at %i controlat de instituiiie oficiale, sau informar4
continu sau discontinu4 distribuit uniform sau difereniat pe anumite (one
geografice. Din punct de vedere al mi<locului tehnic folosit pentru distri)uirea
mesa<elor, poate fi- auditiv /radioul sau sistemele de sonori(are1 sau vizual
/televi(iune, presa scris, afi%ele etc.1. De cele mai multe ori sunt com)inate mai
multe procedee de reali(are a comunicrii 'n mas, re(ult.nd astfel un impact mult
mai puternic asupra opiniei pu)lice. Hste de reinut c apro+imativ =5 G din
informaia cu impact su)iectiv este recepionat pe cale vi(ual, ceea ce : alturi %i de
alte caracteristici : e+plic considera)ila influen a televi(iunii asupra opiniei
pu)lice.
6v.nd 'n vedere diversitatea instituiilor sociale interesate 'n folosirea
mi<loacelor de comunicare 'n mas, este util a se distinge 'ntre 8sursa de influen %i
control9, 8centrul de ela)orare strategic a activitii de comunicare 'n mas9 %i
8emitorul propriu:(is de mesa<e9.
0pre deose)ire de comunicarea interpersonal, comunicarea de mas are un
caracter unilateral, este diri<at 0pre un numr mare de receptori poteniali, iar
efectele mesa<ului transmis pot fi constatate numai indirect, evalu.nd opinia pu)lic %i
modificrile atitudinale aferente /prin sonda<e1, sau o)serv.nd modificrile statistice
ale comportamentului individual, de grup sau organi(aional.
6cest modul poate fundamenta o prim paradigm de a)ordare teoretic %i
e+perimental a procesului de comunicare 'n mas, precum %i a fenomenelor
psihosociale adiacente. Fiecare dintre elementele indicate mai sus tre)uie s constituie
o direcie de cercetare, dar %i un <oc unde se poate aciona programatic asupra
comunicrii, 'n sensul determinrii anumitor efecte la nivelul atitudinilor %i opiniilor
pu)lice formate su) influena acesteia.
6stfel, se studia(-
a1 sursa de informaii o)iective /natura informaiilor, cantitatea,
adecvarea la realitate, modalitile de o)inere a informaiilor,
e+istena factorilor pertur)atori %.a.12
)1 caracteristicile psihosociale ale emitorului : deci ale centrului
mass:media /modul cum se selectea(, ponderea( %i se codific
informaia su) form de mesa<12
c1 parametru mesa<ului care urmea( a fi transmis pe un anumit canal
mass:media /forma, coninutul, redundana, adecvarea 'n raport cu
informaia pe )a(a creia a fost ela)orat, elemente suplimentare de
influenare a receptorului etc.12
d1 caracteristicile tehnice ale canalului de transmitere a mesa<ului
primar /natura canalului, vite(a de transmitere, e+istena %i aciunea
factorilor pertur)atori %.a.12
e1 parametru mesa<ului a<uns la receptor, 'n urma parcurgerii canalului
de transmitere /gradul de coresponden cu mesa<ul transmis,
333
trunchierea sau apariia unor elemente suplimentare datorit
pertur)aiilor12
f1 coninutul informaional re(ultat 'n urma decodificrii mesa<ului de
ctre receptor /informaia o)iectiv efectiv recepionat, informaia
8de influenare adugat de emitor, gradul de acceptare a
interpretrilor date de acesta coninutului informaional o)iectiv
etc.12
g1 influena determinat de mesa< asupra persoanelor, grupurilor %i
comunitilor crora i se adresea( /influene asupra concepiilor,
credinelor, atitudinilor, motivaiilor, sentimentelor %i :la un nivel
sintetic : influena asupra opiniei pu)lice formate su) influena
sistematic a mass:media12
h1 efectele aciunilor %i comportamentelor astfel re(ultate asupra
mediului natural %i social /tipul de aciuni %i comportamente
generate de influena mass:media, intensitatea, amploarea %i durata
acestora, o)iectivele vi(ate de aceste aciuni, re(ultatele o)inute %i
efectele secundare derivate12
i1 modul de receptare de ctre emitor a efectelor determinate de
aciunea sa asupra populaiei vi(ate %i a altor populaii colaterale
/parametru feed:)acJ:ului reali(at la nivelul emitorului de mesa<e,
precum %i coreciile efectuate de acesta 'n urma informaiilor
primite %i interpretate1. *ns, tre)uie su)liniat faptul c perspectiva
predominant analitic promovat de acest modul tre)uie completat
cu o a)ordare complementar de tip sintetic:integrator, prin care s
se redea caracterul unitar al fenomenologiei specifice comunicrii
de mas.
6lte modele teoretice completea( paradigma clasic pre(entat mai sus,
pun.nd accentul pe una sau alta dintre dimensiunile psihoindividuale, psihosociale,
organi(aionale, sociale sau culturale implicate 'n procesul comunicrii de mas. *n
continuare, pre(entm c.teva dintre cele mai cunoscute paradigme din aceast
categorie /5>, 21&1.
1aradigma psihosocial a comunicrii de mas, ela)orat de P&F& La.a"s3eld
%i E& ;at., evidenia( rolul grupurilor 'n difu(area informaiei %i modificarea
sistemelor atitudinale %i de opinie. Principalele te(e ale acestei teorii sunt urmtoarele-
a1 elementul fundamental care media( aciunea informaiei vehiculat prin mass:
media asupra indivi(ilor 'l constituie grupurile primare %i secundare crora ace%tia le
aparin2 structurile, procesele %i fenomenele psihosociale de grup au rolul unor
verita)ili operatori care transform mesa<ele 'n convingeri, atitudini %i opinii
individuale %i colective. )1 comunicarea interpersonal fundamentea( raporturile
personale %i cele sociale, constituind implicit %i )a(a implicit a comunicrii de mas.
c1 mass:media influenea( pu)licul /colectivitile1 prin intermediul comunicrii
interpersonale, 'n care rolul determinant 'l dein liderii de opinie, care selectea(,
filtrea(, interpretea( %i direcionea( mesa<ele transmise de aceasta. 7iderii de
opinie sunt persoane centrale 'n cadrul grupurilor primare %i secundare suscepti)ile de
a e+ercita o influen semnificativ asupra mem)rilor grupurilor crora le aparin, sau
asupra unei pri a pu)licului cu care sunt 'n contact direct sau indirect prin
intermediul mass:media. Cu alte cuvinte, sunt centre de influen informal constituite
spontan, 'n virtutea prestigiului %i competenei.
334
1aradigma sociocultural, ela)orat de A& Moles 'n cadrul unei teorii mai
cuprin(toare privind sociodinamica culturii, utili(ea( conceptele %i instrumentele
specifice informaticii %i ci)erneticii. *n cadrul acestei concepii, 'ntreaga cultur se
configurea( ca un ansamblu de canale mass-media, prin care valorile %i normele
culturale se sistemati(ea( %i se activea( selectiv, re(ult.nd o unitate totali(ant, un
c#mp sociodinamic 'n care evoluea( indivi(ii ca sisteme deschise 'n raport cu
elementele culturale. Comportamentele individuale %i cele de grup sunt determinate
de ereditatea individual, de 8ta)loul socioculturalQ 'n care evoluea( %i de dinamica
a%a numitelor 8cicluri socioculturaleQ /15&1. !e(ele principale ale acestei concepii pot
fi sistemati(ate astfel- a1 c.mpul cultural se configurea( ca un ansam)lu de canale
mass:media2 )1 mass:media transmite seturi %i flu+uri de mesa<e neierarhi(ate,
re(ult.nd astfel un coninut cultural relativ amorf2 c1 fiecare individ sau grup e+trage
din acest c.mp, prin 'ncercare %i eroare, acele coninuturi care vor forma cultura
particular a acestora, 'n consonan cu elementele ereditare %i motivaionale2 d1
sistemul cultural funcionea( printr:o succesiune de 8cicluri sociodinamice9 care
leag 'ntr:o )ucl 'nchis creatorii %i consumatorii de elemente culturale /micromediul
creator %i macromediul consumator12 e1 'n cadrul fiecrui ciclu, creatorul selectea( %i
com)in elementele culturii 'ntr:un 8mo(aic original9, transmis macromediului
consumator prin mass:media care, la r.ndul su, selectea( anumite elemente
consonante cu particularitile sale sociale2 f1 prin dinamica sociocultural se asigur
de(voltarea, 'nlocuirea %i structurarea ideilor %i valorilor specifice diferitelor domenii
ale vieii culturale.
"odelul lui Moles propune, pe l.ng o a)ordare glo)al : de inspiraie
sociodinamic a comunicrii de mas, %i o metodologie de anali( lingvistico:
semantic a coninutului mesa<elor, prin intermediul anali(ei de coninut.
Pe direcii complementare de anali( se situea( numeroase alte modele,
dintre care amintim- modelul structural lingvistic al lui C& Le,i>St"auss, 'n care
accentul se pune pe descrierea intrinsec a mesa<ului, prin raportarea coninutului la
structurile semantice parentale, cu semnificaii universale2 modelul funcionalist, 'n
care accentul se pune pe rolul diferitelor componente ale sistemului comunicaional 'n
determinarea unor efecte specifice2 modelul sistemic prin care se ofer o perspectiv
integratoare asupra agenilor implicai 'n actul comunicrii, a raporturilor dintre
ace%tia %i mediul tehnic, social %i natural al comunicrii etc. /v. 5>1.
)unciile psihosociale ale mass-media. *n literatura de specialitate sunt
relevate numeroasele funcii 'ndeplinite de comunicarea de mas din perspectiv
psihoindividual, psihosocial %i sociocultural /242 312 5>2 == %.a.1. 0inteti(.nd,
putem considera c mass:media 'ndepline%te urmtoarele funcii principale- a1 funcia
de informare, const.nd 'n transmiterea sistematic de informaii ctre indivi(i, grupuri
%i organi(aii, pe )a(a crora se fundamentea( atitudinile %i activitile sociale ale
acestora2 )1 funcia de socializare, prin care se reali(ea( difu(area %i asimilarea
valorilor, normelor %i modelelor culturale care constituie )a(a integrrii sociale a
mem)rilor 'n cadrul comunitii2 c1 funcia instructiv-educativ, prin care se
facilitea( formarea profesional %i perfecionarea moral a mem)rilor societii2 d1
funcia de facilitare interpersonal %i social, prin care sunt stimulate, modelate %i
direcionate a+iologic raporturile interpersonale %i intergrupale2 e1 funcia de
mobilizare social, const.nd 'n polari(area energiilor %i aciunilor sociale 'n raport cu
anumite o)iective de interes general2 f1 funcia de control social, prin care se asigur
feed:)acJ:urile necesare interveniilor %i coreciilor necesare adecvrii
335
comportamentale la dinamica situaiilor sociale2 g1 funcia de formare i direcionare
a opiniei publice, reali(at printr:un sistem de influene %i aciuni specifice2 h1 funcia
de divertisment i recreere %.a.
Co2u#ica"ea de 2as/ 0i o1i#ia 1u+lic/
Dup cum s:a artat mai sus, una dintre funciile principale ale mass:media
const 'n formarea, modelarea %i direcionarea opiniei pu)lice 'n raport cu un sistem
de norme %i valori considerate de(ira)ile. Cum opinia pu)lic constituie o
considera)il for politic %i social, fiind totodat unul dintre principalele
instrumente de control social, posi)ilitatea de a forma %i direciona aceast for prin
intermediul mass:media ridic numeroase pro)leme de ordin politic, cultural,
economic, etic %i chiar <uridic.
*ntr:adevr, formarea, structurarea %i direcionarea opiniei pu)lice poate avea
loc 'n dou moduri principale- a1 spontan, su) incidena unor factori semnificative,
'ns nesistemati(ai, care acionea( aleatoriu 'n cadrul unor situaii sociale curente,
fr intervenia con%tient a unor centre de influen2 )1 controlat, 'n urma aciunii
con%tient diri<ate a unor factori ai structurii sociale- persoane, grupuri, organi(aii sau
instituii interesate 'n a determina formarea unui anumit curent de opinie. *n acest
ultim ca( pot fi ridicate o serie de 'ntre)ri- a1 cine sunt cei care formea( centrul de
influen %i care sunt o)iectivele lor reale2 )1 'n ce msur aceste o)iective sunt
cunoscute %i acceptate de ma<oritatea mem)rilor comunitii2 c1 care sunt sistemele de
valori %i norme pe care '%i fundamentea( activitatea %i 'n raport de care sta)ilesc
criteriile de selecie %i structurare a coninuturilor mesa<elor2 d1 care sunt
instrumentele de control social asupra mass:media, astfel 'nc.t s nu apar deturnri %i
e+cese care s afecte(e interesele fundamentale ale comunitii etc. Pentru a rspunde
la aceste 'ntre)ri este necesar s de(voltm anumite consideraie teoretice asupra
efectelor psihosociale ale comunicrii de mas, precum %i asupra principalelor sale
o)iective.
E"ectele comunicrii de mas. "ai ales atunci c.nd are un caracter sistematic
%i diri<at, mass:media produce o serie de efecte 'n plan psihoindividual , psihosocial %i
sociocultural. 6cestea pot fi difereniate dup mai multe criterii- a1 dup intensitate
acestea pot fi puternice, medii sau sla)e2 )1 dup (one de manifestare pot fi de natur
politic, economic, educaional, <uridic, moral sau cultural2 c1 dup persisten
pot fi de scurt sau lung durat2 d1 dup modul cum '%i e+ercit influena, efectele
pot fi cu aciune direct sau indirect2 e1 'n funcie de entitatea social asupra creia se
manifest, efectele pot vi(a persoanele luate i(olat, grupurile, organi(aiile sau
instituiile sociale, fiecare dintre acestea put.nd fi difereniate dup anumite criterii
politice, profesionale, etnice, religioase sau culturale.
Pornind de la aceste criterii de anali( a efectelor comunicrii de mas, au fost
ela)orate numeroase teorii asupra rolului, funciilor %i mecanismelor psihosociale prin
care acesta acionea( /5>, 151 %.u.1. 6stfel, 'n perimetrul paradigmei 8efectelor
puternice9 ale mass:media remarcm urmtoarele modele teoretice semnificative-
1. !eoria hegemoniei mass:media. 6v.nd la )a( concepiile de sorginte
mar+ist asupra structurii duale a societii /clase dominante %i clase dominate1, teoria
afirm capacitatea mass:media de a se constitui ca un instrument eficient de dominare
%i control social, utili(.nd mi<loace persuasive de tip culturalsim)olic. Clasele aflate
la putere domin societatea nu prin for, ci prin utili(area sistemelor educaionale %i
de informare 'n mas 'n scopul impunerii unui sistem de valori, norme, ideologii sau
33&
modele comportamentale care le sunt convena)ile, %i care le asigur hegemonia
asupra anumitor categorii sociale.
2. !eoria dependenei de mass:media. Ca o variat a concepiei de mai sus, se
afirm te(a conform creia oamenii devin progresiv dependeni de comunicarea 'n
mas, care le ofer informaii, comentarii, interpretri, divertismente %i soluii pentru
pro)lemele de via : fr a solicita un efort deose)it din partea celor care )eneficia(
de aceste servicii. 0e creea( astfel o puternic dependen psihologic de mass:
media, care se amplific 'n momente de cri(, tul)urri sociale sau catastrofe naturale.
3. !eoria 9glonului magic;. Pornind de la anali(a marilor campanii
propagandistice care au avut ca efect generarea unor mi%cri de mas cu )a(e
psihologice profund iraionale, se avansea( ideea condiionrii mulimilor prin
cunoscutul mecanism pavlovian stimul:reacie. 0timulul /8glonlul magic91 se pre(int
su) forma unui puternic %oc psihic care se adresea( celor mai profunde (one
emoionale %i instinctuale, ceea ce permite di(olvarea total a indivi(ilor 'n mulime,
devenind astfel adevrai 8sclavi psihiciQ. 7a r.ndul su, mulimea este manipulat
prin intermediul unor sim)oluri 'n raport de care au fost ela)orate schemele de refle+e
condiionate /svastica, secera %i ciocanul : de e+emplu1. "ass:media poate aciona 'n
acest ca( ca adevrai 8modelatori magici9 ai sensi)ilitii opiniei pu)lice, av.nd
astfel posi)ilitatea de a declan%a comportamente sociale programate.
7a )a(a tuturor acestor teorii se afl te(a conform creia mass:media are
efecte puternice %i dura)ile, care pot vi(a cele mai profunde (one ale psihismului
individual %i ale organismului social.
# a doua paradigm se )a(ea( pe te(a unor efecte sla)e, difu(e %i limitate ale
comunicrii de mas, care nu are capacitatea de a controla autocratic %i necondiionat
atitudinile %i opiniile individuale %i de grup. Hfectele sunt difereniate 'n raport cu
anumite categorii sociale, care la r.ndul lor reacionea( selectiv la mesa<ele pe care
le primesc, put.ndu:le chiar influena. *n perimetrul acestei paradigme au fost
de(voltate de asemenea mai multe teorii.
1. !eoria medierii 'n comunicarea de mas. *n cadrul acestei concepii se
pleac de la constatarea c mass:media nu '%i e+ercit direct influena asupra
8intelorQ, ci prin intermediul unor semnificativi factori de mediere /persoane devenite
lideri de opinie, grupuri de apartenen, de referin sau de presiune, organi(aiile
educaionale sau culturale etc.1. Fr s e+ercite un efect imediat, uniform %i puternic
asupra atitudinilor %i opiniilor pu)lice, mass:media contri)uie mai degra) la
consolidarea %i structurarea unor opinii pree+istente.
2. !eoria cultivrii. 6ici se evidenia( efectul formator al mass:media asupra
stilului de g.ndire, mentalitilor %i fondului informaional al diferitelor categorii de
pu)lic, 'ns acest efect se manifest limitat %i difereniat de la un grup social la altul,
'n funcie de factorii care 'i sunt e+teriori /nivel de instrucie, profesiune, nivel de
culturali(are etc.1.
3. !eoria influenei indirecte. !e(a principal a acestei concepii const 'n
afirmarea prevalenei influenelor indirecte, su)tile %i pe termen lung ale mass:media
asupra culturii umane %i organi(rii vieii sociale. Dac celelalte teorii pre(entate
ofer o perspectiv pe termen scurt asupra dinamicii sociale : av.nd ca element
comun te(a influenei selective %i directe asupra opiniilor, credinelor %i atitudinilor
mem)rilor unei colectiviti, teoria influenei indirecte ofer o perspectiv pe termen
lung, 'n care cultura ca sistem sta)ili(at de valori devine inta principal a comunicrii
de mas. "ass:media este nemi<locit implicat 'n 'nvarea, integrarea %i modelarea
cultural a persoanelor %i grupurilor sociale.
33?
Principalele obiective i "orme ale comunicrii de mas. Dac o)iectivul
strategic al oricrei activiti sistematice de comunicare 'n mas este formarea,
modelarea %i direcionarea opiniei pu)lice, acest de(iderat de fond se atinge printr:o
serie de aciuni av.nd o)iective specifice- informarea, sensibilizarea i antrenarea
social, modelarea cultural, publicitatea, propaganda %.a. <nformarea '%i propune s
ofere pu)licului o serie. c.t mai )ogat de date o)iective de natur %tiinific, tehnic
sau social care s contri)uie la cunoa%terea respectivului domeniu, la instruirea
general %i profesional a diferitelor categorii sociale, sau la asigurarea unei )a(e
informaionale pentru alte o)iective avute 'n vedere de factorii de influen din mass:
media. *n acest ca( informarea ar tre)ui s fie c.t mai complet, sistematic %i fr
criterii de selecie dec.t cele strict epistemologice sau derivate din caracteristicile
tehnice ale actului comunicrii. 6ceste de(iderate rspund funciei educativ:
instructive a comunicrii de mas, av.nd un caracter complementar aceleia specifice
instituiilor formale de educaie /aparin.nd sistemului de 'nvm.nt1. "ensibilizarea
i antrenarea social corespunde unor aciuni specifice de influenare %i direcionare a
opiniei pu)lice spre anumite aspecte sau (one ale vieii sociale, considerate de interes
general %i prioritar la un moment dat. Presupune 'ns pe l.ng o informare /de regul
foarte selectiv1 asupra respectivului domeniu, %i comentarii %i interpretri care s
corespund unor seturi de opiuni, atitudini %i aciuni conforme cu sistemul acreditat
de valori %i norme sociale. Un asemenea o)iectiv al comunicrii de mas tre)uie s se
)a(e(e pe o con%tiin lucid %i imparial asupra ceea ce repre(int normele de
adevr, dreptate %i <ustiie social, fr interferene cu imperative con<uncturale de
ordin politic, ideologic, economic, etnic sau religios.
De%i pentru anumite categorii particulare de o)iective aceste de(iderate sunt relativ
u%or de reali(at, pentru o alt categorie este e+trem de dificil, datorit
interferenei factorilor amintii, 'n special a celor de ordin ideologic %i politic.
!ou/ e8e21le vor fi edificatoare din acest punct de vedere- primul se refer
la campania anti:sida, cel de al doilea la integrarea 'n structurile euro:atlantice.
*n primul ca( sensi)ili(area %i antrenarea pu)licului pe direcia unor
msuri active de protecie 'mpotriva 8maladiei metafi(iceQ numit
05D6 are comandamente de ordin o)iectiv %i se )a(ea( pe un set
precis de informaii care este oferit ca tare pu)licului. 0eleciile,
comentariile %i interpretrile au un caracter strict %tiinific, sau sunt
prelucrri care s permit o 'nelegere mai u%oar a pro)lematicii de
ctre toi mem)rii comunitii. 6titudinile, opiniile %i aciunile
determinate prin mass:media corespund 'n mod o)iectiv intereselor
generale ale societii, interferenele de ordin ideologic, politic, etnic
sau religios fiind minime sau chiar ine+istente.
*n al doilea ca(, de%i se pleac tot de la ceea ce se consider a fi un
interes ma<or al rom.nilor, pro)lema are numeroase implicaii de ordin
politic %i economic, iar mass:media :'n marea sa parte: acionea( 'n cu
totul alt mod. 0ensi)ili(area %i antrenarea opiniei pu)lice 'n direcia
dorit se face prin selectarea drastic a informaiilor o)iective de fond,
prin su)stituirea acesteia cu comentarii, interpretri %i 'ndemnuri, fr a
se lsa nici o %ans pu)licului larg de a avea o imagine c.t de vag
asupra a ceea ce 'nseamn costurile %i c.%tigurile reale a5e acestei
opiuni, durate procesului, categoriile favori(ate sau defavori(ate 'n
urma atingerii o)iectivelor %.a.m.d. 5nterferenele ideologicului,
33=
politicului %i economicului sunt foarte puternice, alter.nd drastic at.t
coninutul c.t %i moralitatea respectivei campanii a mass:media. De
remarcat c 'n alte ri acest lucru nu s:a 'nt.mplat2 populaia unor state
din Huropa #ccidental a fost riguros informat asupra tuturor
aspectelor legate de integrarea 'n UH : de e+emplu, iar aciunile mass:
media au avut cel mult un caracter persuasiv sau de sensi)ili(are a
pu)licului pentru o anumit opiune, av.nd 'ns ta)loul e+act al
costurilor sociale pe care le implic alegerea lor. Desigur, %i eficiena
celor dou tipuri de strategii vor fi diferite- 'n primul ca(, care
presupune %i a)andonarea deontologiei profesionale, este vor)a de o
simpl manipulare a opiniei pu)lice, care poate avea efecte negative pe
termen mediu %i lung, de%i pe termen scurt se poate dovedi eficient2 'n
al doilea ca( este vor)a de o aciune responsa)il a mass:media, cu
respect fa de pu)licul creia i se adresea(, iar efectele sunt )enefice
'n toate planurile, aciunile induse pe aceast cale fiind perfect
concordante cu ceea ce repre(int interesul ma<or al comunitii
respective la un moment dat.
/odelarea cultural const dintr:o activitate sistematic de inducere %i
asimilare la nivelul pu)licului a unui sistem de valori spirituale considerate universale
sau naionale. "odelarea spiritual a pu)licului constituie o component esenial a
de(voltrii sociale, tre)uind s fie desprins de orice conotaii , de ordin ideologic,
politic, religios sau economic. # asemenea activitate presupune o selecie %i
promovare a creaiilor spirituale din foarte domeniile pe criterii consacrate istoric- *n
literatur, sculptur, pictur, cinematografie, coregrafie, dramaturgie, mu(ic, ca %i 'n
alte domenii ale vieii spirituale e+ist creaii care 'ntrunesc un consens asupra valorii
lor, %i care tre)uie oferite drept referenial estetic sau moral pentru pu)licul larg.
6cest lucru nu e+clude %i promovarea altor tipuri de creaii, totul depin(.nd de accent
%i pondere. Cu alte cuvinte, tre)uie s e+iste o delimitare clar %i o opiune categoric
'ntre creaia spiritual autentic %i Jitsch.
Lumero%i cercettori atrag atenia asupra fenomenului degradrii spirituale a
unei comuniti 'n urma unui 8)om)ardamentQ sistematic %i de lung durat cu
producii su)culturale, av.nd ca tem central violena, se+ul, pornografia %.a. *n
unele ri occidentale s:au luat msuri legate pentru limitarea acestui fenomen care ,
pe termen lung, poate afecta 'ns%i fiina spiritual a unui popor. *n 0U6, unele
cercetri relev o corelaie de cca. 0,&5 'ntre cre%terea ponderii emisiunilor care au ca
tem violena, pe de o parte, %i cre%terea numrului actelor de agresiune 'n %coli %i pe
strad, pe de alt parte. Cre%terea numrului persoanelor dependente de droguri,
scderea nivelului de cultur general, de(voltarea unei culturi de Jitsch %.a. sunt 'n
mare msur re(ultatul indirect al aceleia%i influene perverse a unei comunicri de
mas care:%i ignor una dintre atri)uiile sale fundamentale. *n toate aceste ca(uri, se
pare c unele considerente de ordin economic, legate de pu)licitate %i audien au
prioritate a)solut 'n raport cu normele morale de convieuire social.
Cu at.t mai mult tre)uie s ne atrag atenia unele campanii susinute de
distrugere sistematic a acelor valori care asigur coe(iunea spiritual a unei
comuniti2 valori de ordin istoric, artistic, religios sau in.nd de tradiiile culturale.
6%a numitele 8campanii de demiti(areQ a unor mari personaliti istorice sau culturale,
constituite ca refereniale spirituale ale unor popoare nu pot avea dec.t un efect
devastator pe termen lung, put.nd foarte )ine s fac parte dintr:o strategie ocult care
33>
scap chiar celor implicai ca simplii pioni 'n aceste campanii foarte )ine diri<ate de
unele fore oculte.
1ublicitatea. 6re ca o)iectiv principal promovarea produselor care pot fi
comerciali(ate, cre.nd opiuni %i preferine 'n r.ndul pu)licului pentru achi(iionarea
respectivului produs. Pu)licitatea are ca element central reclama, care este un mi<loc
de atragere %i persuasiune a pu)licului 'n a:1 determina s opte(e pentru un anumit
produs, ale crui caliti sunt scoase 'n eviden /v.1551.
Psihologia pu)licitii %i reclamei se )a(ea( pe o )un cunoa%tere %i utili(are
'n respectiva activitate a urmtoarelor categorii de factori- a1 caracteristicile fi(ice %i
funcionale ale o)iectului cruia i se face reclam /calitile materialului din care este
confecionat, utilitatea potenial, modul de m.nuire, calitile ergonomice, posi)ilele
defeciuni care pot interveni etc.12 )1 caracteristicilor psihosociale ale categoriilor
sociale crora li se adresea( mesa<ul pu)licitar /structura tre)uinelor specifice,
seturile atitudinale referitoare la respectiva categorie de o)iecte sau servicii,
posi)ilitile materiale, nivelul mediu de instrucie %.a.12 c1 preferinele pu)licului %i
registrul de tre)uine care pot fi induse prin pu)licitate plec.nd de la tre)uinele de
)a( , precum %i mecanismele psihologice implicate 'n acest proces /tre)uine special
create pentru o)iectele sau serviciile oferite, pornind de la tre)uinele de )a(12 d1
moda ca tendin general 'n opiunile pu)licului dintr:o anumit categorie social
/mod vestimentar %i de amena<are re(idenial, preferinele mu(icale, sportive, de
divertisment %.a.12 e1 tehnicile psihologice ce pot fi folosite pentru atragerea ateniei,
pentru fi+area 'n memorie a informaiilor dorite %i pentru sensi)ili(area afectiv,
intelectual %i motivaional a diferitelor categorii de pu)lic2 f1 modalitile de a
evalua efectele pu)licitii asupra pu)licului potenial /prin anali(a dinamicii
v.n(rilor, sonda<e de opinie %i o)servarea comportamentului clienilor 'nainte %i dup
campania de reclam1.
$eclama se reali(ea( folosind stimuli vi(uali %i auditivi, folosii 'n diferite
moduri %i proporii /afi%e pu)licitare, flutura%i, clipuri pu)licitare, grupuri vivante,
emisiuni radio: tv., caravane mo)ile etc.1.
Hlementul pu)licitar tre)uie s 'ndeplineasc anumite caliti psihologice care
'i vor condiiona nemi<locit eficiena. Dintre acestea amintim-
S Pregnana 'n raport cu elementele de fond- pentru a atrage %i fi+a atenia,
elementul pu)licitar tre)uie s fie u%or percepti)il, chiar %ocant, disting.nduse clar de
fondul 'n care este plasat.
S Capacitatea de incitare afectiv, cognitiv %i motivaional- se refer la
potenialul reclamei de a produce destindere, amu(ament, curio(itate, interes, fi+.ndu:
se puternic 'n memorie %i gener.nd asociaii nea%teptate.
S $emanena, prin care se desemnea( persistena mesa<ului pu)licitar 'n
mintea su)iectului:int.
S 0uscepti)ilitatea de a produce saturaie- 'n funcie de caracterul inedit,
interesant, monoton, amu(ant, repetitiv, o)ositor sau stresant, toate elementele
pu)licitare produc un anumit nivel de saturaie, peste care eficiena lor scade foarte
mult, put.nd produce chiar 8efecte perverseQ.
S @alori(area implicit a pu)licului cruia i se adresea( mesa<ul, prin
inducerea sentimentului de respect fa de potenialii clieni %i evitarea oricrei
agresiviti, ofensri sau forri de not /de e+emplu prin recurgerea la vulgariti sau
invoc.nd elemente care pot le(a demnitatea sau respectul de sine al su)iecilor:int1.
S Fundamentarea logic %i argumentativ de care dispune oferta.
340
1ropaganda. 0pre deose)ire de pu)licitate, prin intermediul creia se
promovea( produsele materiale %i serviciile, prin propagand se promovea( valorile
%i ideile politice, religioase, economice sau de alt natur. *ntr:un sens mai riguros,
prin propagand se 'nelege activitatea sistematic de transmitere, rsp#ndire, i
impunere a unor idei, teze, doctrine, credine sau modele socioculturale, formulate
din perspectiva anumitor ideologii sau interese de clas, grup, organizaie sau
instituie social /542 213 %.a.1.
Propaganda urmre%te 'n mod e+plicit formarea la nivelul pu)licului:int a
unor atitudini, convingeri, concepii sau comportamente convena)ile centrului de
influen care iniia( %i coordonea( aceast activitate. *n consecin, propaganda nu
poate avea niciodat un caracter neutral, prin ea vi(.ndu:se atingerea unor o)iective
care corespund intereselor unor persoane, grupuri sau organi(aii sociale. 6ceste
interese pot fi de natur politic, economic, religioas, etnic, sportiv, cultural %.a.
/14?, 10?1.
Desf%urat 'n sfera politicului, propaganda este cunoscut su) termenul de
9comunicare politic;, pun.ndu:se astfel accentul pe faptul c interesul 'n <urul
cruia se structurea( orice aciune propagandistic corespunde , principial,
interesului general al societii, iar actul ca atare are mai degra) un caracter
persuasiv dec.t unul de manipulare.
Din punct de vedere psihosocial, propaganda are c.teva trsturi specifice,
care o diferenia( de simpla comunicare sau aciune persuasiv. 6stfel-
S Propaganda nu poate fi considerat o simpl form de comunicare
persuasiv, 'n msura 'n care nu coninutul de adevr al mesa<ului contea(, %i nici
prerea su)iectului:int asupra a ceea ce se transmite, ci interesul iniiatorului de a
determina efecte predeterminate care s corespund concepiilor %i intereselor sale.
S Prin propagand nu se transmit informaii despre anumite fapte, ci
interpretrile cuiva asupra respectivelor fapte2 iar aceste interpretri se fac din
perspectiva unor scopuri care nu sunt fcute cunoscute 'n mod e+plicit %i su)iectului:
int.
S *n actul de propagand relaia dintre surs %i int este unilateral,
nepun.ndu:se 'n nici un fel pro)lema ca %i inta s poat influena opiniile sau
atitudinile sursei de influen2 aceasta din urm este interesat numai de eficiena
aciunilor sale care au fost 'n raport cu o)iectivul propus /inducerea unor idei,
concepii, atitudini sau aciuni conforme intereselor sale1.
S 7a limit, ca urmare a cumulrii trsturilor mai sus menionate, propaganda
poate fi considerat ca o form de manipulare a con%tiinelor 'n interesul unor factori
de putere sau de influen- partide politice, grupuri sau organi(aii /541.
6ctivitatea de propagand poate fi clasificat dup natura o)iectivelor sale
/politice, economice, religioase, etnice etc.1, sau dup durata estimat a atingerii
acestora2 propaganda strategic '%i propune o)iective pe termen lung, iar cea tactic
o)iective pe termen scurt. *n funcie de caracterul o)iectivelor se diferenia( %i
metodele utili(ate, mai ales 'n ceea ce prive%te intensitatea, frecvena %i durata
aciunilor propagandistice.
Cel mai frecvent 'nt.lnite metode de propagand pot fi grupate 'n c.teva
categorii principale-
+a, 1ropaganda cu suport emoional se caracteri(ea( prin provocarea
deli)erat a unor triri %i ade(iuni afective puternice la nivelul intei care s favori(e(e
adoptarea coninutului mesa<ului propagandistic. *n principiu, o asemenea metod
presupune parcurgerea a dou fa(e- 11 la 'nceput se pre(int 'ntr:un mod e+agerat %i
fr argumentaia de rigoare consecinele nefaste care ar re(ulta dac s:ar opta pentru
341
o alt variant dec.t cea propus de propagandist2 21 dup care, tot fr nici o
susinere logic, se arat efectele po(itive ale alegerii dorite de acesta. *n locul
argumentaiei logice se utili(ea( imagini2 formule ver)ale, sim)oluri %i sloganuri cu
o c.t mai mare 'ncrctur emoional, care s vi(e(e (onele profunde ale
personalitii celor vi(ai.
+b, 1ropaganda cu suport faptic const 'n structurarea unui mesa< )a(at pe
fapte c.t mai concrete, saturate 'n amnunte semnificative pentru cei ale cror opiuni
sau convingeri se doresc modificate. Concretitudinea faptelor su)stituie raionamentul
generali(ant, dar %i reacia pur emoional2 'ns, datorit faptului c amnuntele sunt
selectate dup criterii convena)ile sursei de influen, su)iecilor:int li se impune
insidios o singur variant opional. 0u) aspectul unei aparente li)erti de alegere
acordat su)iecilor, se ascunde de fapt o manipulare a faptelor, astfel 'nc.t ace%tia
sunt predeterminai 'n reaciile lor.
+c, 1ropaganda cu suport persuasiv presupune utili(area a)il a regulilor
retorice 'n organi(area discursului, corelativ cu recurgerea la unele tehnici psihologice
de captare afectiv %i intelectual a auditoriului. *n acest ca(, calitile carismatice ale
oratorului %i inteligena sa ver)al sunt determinante pentru reu%ita actului de
influenare a opiniei pu)licului receptor.
*n situaii concrete, 'n funcie de caracteristicile psihosociale ale pu)licului, de
natura o)iectivelor propuse, precum %i de conte+tul social %i fi(ic 'n care se desf%oar
activitatea de influenare, se utili(ea( com)inaii ale acestor metode generale,
o)in.ndu:se astfel o eficien propagandistic mult mai mare.
$eferindu:ne strict la comunicarea politic, respectiv la activitile de
propagand care 'i sunt su)iacente, vom su)linia importana considera)il a acesteia
'n viaa contemporan, 'n msura 'n care deci(ia politic determin cursul istoriei unei
naiuni. Din perspectiv psihosocial discursul politic are c.teva trsturi distincte,
care sunt implicit %i caracteristici ale propagandei politice. Dup opinia lui <&M&
!o2e#ach, aceste trsturi sunt urmtoarele /541-
!rchestrarea, care const 'n repetarea sistematic %i su) forme variate a
principalelor teme ale discursului politic acestea devenind cu timpul familiare
pu)licului %i , 'n consecin , oarecum 8naturaleQ.
"implificarea, care impune modelarea mesa<elor 'n funcie de caracteristicile
psihosociale ale grupurilor crora li se adresea(, modelare care presupune
schemati(ri, selecii, simplificri %i adecvri ale coninuturilor2 poate fi apreciat ca o
tendin de 8vulgari(areQ a coninutului mesa<elor, astfel 'nc.t acestea s devin
accesi)ile %i convingtoare.
1revalena acordat grupurilor 'n general, a celor de presiune %i prestigiu, 'n
special, datorit rolului considera)il pe care acestea 'l au 'n formarea opiniilor,
atitudinilor %i opiunilor individuale.
2acordarea ideilor %i concepiilor care se vor inoculate 'n sistemul )ine fi+at
de tradiii, stereotipuri %i pre<udeci ale populaiei ma<oritare.
Ma#i1ula"ea o1i#iei 1u+lice
Fiind direct legat de ideea de comunicare politic, propagand %i pu)licitate,
manipularea opiniilor constituie o component %i o form limit la care se poate
a<unge 'n cadrul respectivelor activiti. Loiunea de manipulare are totdeauna o
conotaie moral negativ, 'n msura 'n care prin aceasta se impietea( asupra
li)erului:ar)itru %i asupra demnitii personale.
342
Prin manipulare se 'nelege o aciune contient diri(at n scopul influenrii
moralului, opiniilor, atitudinilor i deciziilor unui subiect social, n scopul atingerii
unor obiective de care acesta nu este contient. Cu alte cuvinte, este vor)a de o form
8'n%elciune9, de o relaie social nstrinat 'n care se a)u(ea( de )una credin a
cuiva, atent.ndu:se la dreptul su de li)er opiune. 5mplicaiile sunt at.t de ordin
moral, c.t %i de ordin politic, <uridic, economic, cultural %i psihosocial.
*n cadrul comunicrii de mas, manipularea se regse%te 'n diferite 3o"2e4
put.nd recurge la numeroase procedee /242 312 ?&2 10=2 2251. Dintre acestea, cel mai
frecvent 'nt.lnite sunt urmtoarele-
1. .ezinformarea. Const 'n pre(entarea trunchiat, selectiv %i tendenioas a
informaiilor despre un fapt social, astfel 'nc.t su)iectul : social nu are posi)ilitatea
evalurii corecte a situaiei2 dimpotriv, prin oferirea de informaii deformate %i chiar
false, se induce o anumit imagine asupra unui eveniment, imagine convena)il
scopurilor manipulatorului.
. <nto$icarea. $epre(int o form de de(informare prin care se ofer unui
su)iect social informaii false privind un fapt de mare interes pentru int, urmrindu:
se punerea acesteia pe o pist fals care s:i distrag atenia, s:i consume energiile %i
s o fac astfel vulnera)il 'ntr:o alt (on, situaie care va fi speculat de iniiator.
5. <dentificarea. Presupune aplicarea unor etichete dihotomice asupra
persoanelor,

aciunilor, evenimentelor sau iniiativelor- acestea sunt )une sau rele,
progresiste sau retrograde, reformatoare sau antireformatoare, prietenoase sau
du%mnoase etc. Hlimin.nd orice nuan 'n aprecieri, simplific.nd p.n la denaturare
comple+itatea situaiilor sociale, se reali(ea( o imagine cu totul fals asupra
realitii, ceea ce facilitea( conducerea opiunilor %i aciunilor su)iectului social pe o
anumit direcie dorit de agentul de influen.
6. 1ersonalizarea. Const din cone+area forat a unor evenimente sau fapte
cu conotaii sociale po(itive de o anumit persoan, grup, partid sau organi(aie, %i a
tuturor evenimentelor cu conotaii .negative de alte persoane, partide sau organi(aii
identificate drept adversari ai primelor. !ehnica se utili(ea( de regul 'n tandem cu
identificarea %i de(informarea. De fapt, este vor)a de o identificare prin nominali(are.
8. .istragerea ateniei. Presupune orientarea forat a ateniei pu)licului spre
un element secundar, de multe ori artificial, cruia i se acord o importan cu totul
disproporionat, pentru a a)ate atenia de la un eveniment mult mai semnificativ care
se dore%te a trece neo)servat. Diversiunea este cea mai curent tehnic de distragere a
ateniei, prin provocarea unui eveniment minor 'ntr:o alt (on dec.t 'n cea unde se
petrec sau urmea( s se petreac evenimente cu adevrat importante %i semnificative.
B. .ramatizarea i hiperbolizarea. Const din e+agerarea intenionat a
semnificaiei unor elemente, gesturi sau fapte )anale, considerate drept catastrofice
c.nd sunt fcute sau susinute de adversar /considerat ca 8erou negativQ1, %i
provideniale c.nd aparin 8eroului po(itiv9, repre(entat , evident , chiar de agentul
de influen.
C. .ezorientarea opiniei publice. Presupune o aciune concertat %i 8'n for9
prin care se 'ncearc dislocarea reperelor a+iologice ale pu)licului, respectiv
malformarea criteriilor pe )a(a crora apreciem ceea ce este )ine sau ru, de(ira)il
sau inde(ira)il, util sau inutil, progresist sau retrograd. Pe fondul de haos a+iologic
astfel creat pot fi induse tendinele dorite, sau transplantate criterii a+iologice strine
'n mod fundamental de cele ale populaiei astfel de(orientate. *n acest sens, este
interesant de o)servat impactul psihosocial al legali(rii homose+ualitii, al
relativi(rii credinelor religioase tradiionale dintr:o ar, al 8demiti(rii9 marilor
personaliti istorice %i culturale care repre(int lianii spirituali ai oricrei naiuni,
343
paralel cu importarea forat a unor modele culturale strine de spiritul unui popor
%.m.a.
=. 'socierea ilicit. Const 'n cone+area forat, sistematic %i peremptorie a
doua idei, persoane, fapte, evenimente sau organi(aii- una cu o conotaie negativ
consacrat %i recunoscut implicit de o ma<oritate2 cealalt care tre)uie compromis
prin aceast asociere2 legturi care sunt numai afirmate %i nicidecum demonstrate.
H+ist tehnici foarte su)tile de inducere a unei asocieri, unele dintre acestea av.nd un
caracter su)liminal. 0copul este discreditareaR
>. 'lterarea raportului cauz-efect. Const 'n inducerea unor false raporturi de
cau(alitate 'ntre evenimente care 'n mod o)iectiv nu au nici o legtur. 6lteori se
inversea( raportul dintre cau( %i efect, sau se presupune un raport de cau(alitate 'n
legtur cu un eveniment viitor care :odat produs: ar avea un impact foarte puternic
asupra pu)licului /po(itiv sau negativ1. Prin ar)itrariui pe care 'l introduce %i prin
grosolana falsificare a realitii, aceasta este una dintre cele mai imorale %i iar
scrupule tehnici de manipulare a opiniei pu)lice.
1D. .iscreditarea. $epre(int o aciune de compromitere moral, politic sau
profesional a unei personaliti sau a unor grupuri %i organi(aii prin atri)uirea
acestora de fapte, trsturi caracteriale sau elemente )iografice care le alterea(
imaginea pu)lic %i prestigiul de care se )ucur. Utili(.nd calomnia, de(informarea,
interpretarea tendenioas a faptelor, asocieri ilicite sau alte procedee, este afectat nu
numai su)iectul social respectiv, ci %i ideile, principiile sau aciunile pe care le
repre(int.
*n funcie de natura canalului de comunicare, tehnicile de manipulare se
diferenia( 'n mod corespun(tor. Presa scris, radioul sau televi(iunea 8)eneficia(9
fiecare de anumite procedee specifice de persuasiune sau de manipulare. *ns, c.teva
dintre aceste procedee sunt comune tuturor mi<loacelor de comunicare 'n mas
amintite mai sus. 5at c.teva dintre acestea-
S Punerea 'ntr:o anumit ordine a informaiilor transmise, astfel 'nc.t
cele care se doresc a fi promovate s fie amplasate la 'nceput %i s fie accentuate 'ntr:
un anumit fel, 'n timp ce informaiile care se doresc a fi estompate sunt plasate la
mi<locul flu+ului informaional, alturi de informaii anoste %i efectiv de foarte mic
importan.
$epetarea %i accentuarea sistematic a informaiei de interes, corelativ cu
ignorarea relativ a informaiei care se dore%te a fi estompat.
0electarea %i ponderarea informaiilor dup criterii care corespund intereselor
sursei de influen. 0electarea a<unge uneori p.n la omiterea %tirilor sau informaiilor
inde(ira)ile.
5ntegrarea 'n mesa< a unor imagini pregnante din punct de vedere al mrimii,
locului de plasare, cromaticii sau comentariilor care le 'nsoesc. De e+emplu, pentru
candidatul favorit . se pre(int fotografii luminoase, e+presive, cu un decor feeric, 'n
timp ce pentru contracandidatul su sunt pre(entate fotografii mici, 'ntunecate, cu
e+presii de(avanta<oase 'n decoruri meschine.
Folosirea unor mesa<e su)liminale, const.nd din stimuli de scurt durat,
insesi(a)ili 'n mod con%tient, dar care influenea( discret atitudinile su)iecilor:int.
Procedeul :de%i ilegal: este mult mai utili(at dec.t se crede 'n mod o)i%nuit,
)eneficiind de suporturi teoretice %i tehnologice dintre cele mai rafinate. $eelele
informaionale computeri(ate facilitea( considera)il utili(area acestor procedee, care
devin foarte greu de depistat.
344
5ntroducerea alturi de informaiile )rute a unor comentarii %i interpretri
tendenioase care direcionea( 'ntr:un anumit sens opinia pu)licului, 'n concordan
cu scopul urmrit de manipulator.
6socierea forat a unor informaii favora)ile pentru persoanele sau faptele
sociale preferate, cu informaii defavora)ile pentru alte persoane sau fapte sociale care
se afl 'n opo(iie sau conflict de interese cu primele.
S Corelarea dup anumite reguli a unora dintre procedeele pre(entate
mai sus, re(ult.nd astfel un mesa< cu o mult mai mare putere de persuasiune sau de
manipulare.
"anipularea opiniei pu)lice implic numeroase procese psihoindividuale %i
psihosociale de mare comple+itate. Lecunoa%terea acestora poate determina efecte
e+act opuse celor scontate de manipulator. Un ca( real, petrecut recent, va fi edificator
'n acest sens.
Urmrindu:se evidente o)iective de ordin propagandistic %i electoral,
consilierii unui important persona< politic au avut proasta inspiraie de a folosi o
catastrof natural /inundaiile1 ca suport pentru atingerea respectivelor o)iective. 6
fost iniiat o campanie pu)lic de 'ntr:a<utorare, 'n care , pe fondul unor scene
cutremurtoare de gospodrii distruse %i oameni disperai, persona<ul politic 'mprea
compasiuni %i str.ngeri de m.n. Fiind vor)a de o aciune 'n urma creia )anii str.n%i
erau efectiv destina/i a<utorrii sinistrailor, se sconta pe o cre%tere aprecia)il a
popularitii acestuia. # anali( psihologic elementar arat c acest o)iectiv nu
numai c nu poate fi atins folosind acest procedeu, dar re(ultatele vor fi e+act
contrarii. Principiul asocierii su)liminale, coro)orat cu principiul dominantei ne arat
c se va produce 'n mod cert un transfer de conotaii negative de la situaia dramatic
provocat de inundaii asupra persona<ului care prea c o personali(ea(.
Pornind de la aceste considerente teoretice %i pe )a(a e+perienei curente 'n
domeniul progno(ei sociale, s:a putut anticipa c 'n urma difu(rii repetate a
respectivului clip popularitatea importantului om politic va scdea cu cca. 2:3 G.
0cderea popularitii consemnat prin sonda<e a fost 'ns mult mai drastic, a<ung.nd
la cca. 5 G 'n dou luni de (ileR
E,alua"ea o1i#iei 1u+lice$ so#da@ele de o1i#ie
Dup cum s:a artat, opinia pu)lic este unul dintre principalele elemente ale
mecanismului de feed:)acJ social prin care se asigur at.t controlul, c.t %i corecia
dinamic a aciunilor 'n sensul o)inerii efectelor sociale dorite.
*neleg.nd controlul social ca o form de influen pe care ma<oritatea unei
comuniti o e+ercit at.t asupra mem)rilor si, c.t %i asupra celor care conduc %i
coordonea( diferitele categorii de activiti sociale, vom su)linia e+istena a trei
forme principalele de manifestare a acestuia- a1 formele elementare de control,
generate spontan, const.nd din adaptarea nemi<locit la comportamentul unei mulimi,
su) presiunea acesteia2 )1 opinia public, 'n calitatea ei de autoritate social
recunoscut dar nelegiferat2 c1 instituiile i reglementrile (uridice, care acionea(
'n mod organi(at, imperativ %i constr.ngtor . 6ceste trei modaliti de control
acionea( complementar, 'ns cu o prevalen a opiniei pu)lice, 'n calitatea ei de
principal for social i suport al oricrei activiti politice.
Principala modalitate de evaluare a opiniei pu)lice o constituie sonda(ul de
opinie, care repre(int totodat una dintre metodele de )a( ale sociologiei %i
psihologiei sociale. Prin 8sonda< de opinieQ se 'nelege o tehnic de evaluare a
345
coninutului, structurii i dinamicii opiniei publice, folosind chestionarele,
eantionarea populaiei i prelucrarea statistic a rezultatelor. Prin utili(area
sistematic a sonda<elor :care a devenit o adevrat mod 'n 0U6, dar %i 'n multe alte
ri occidentale , se poate studia, evalua %i progno(a comportamentul politic,
economic sau cultural al diferitelor categorii de populaie2 re(ultatele astfel o)inute
put.nd fi folosite pentru conducerea %i direcionarea eficient a activitilor sociale, cu
efecte )enefice la nivel micro %i macro social.
Hvaluarea opiniilor este cel mai adesea cone+at cu evaluarea atitudinilor
su)iecilor chestionai, fr ca acestea dou s se confunde. 5n timp ce pentru
relevarea unei opinai se formulea( cel mai adesea o singur 'ntre)are la care se poate
rspunde prin da sau nu, atitudinile implic estimri calitative mai nuanate, prin
folosirea diferitelor scale de atitudini /1112 2031.
*n evaluarea atitudinilor tre)uie s se in seama de diferitele lor dimensiuni
operaionale, care pot fi schemati(ate astfel-
.irecia indic dihotomic po(iia persoanei fa de un fapt social- atitudine
favora)il sau nefavora)il privind alegerea unei persoane pentru un anumit post, fa
de privati(area unitilor industriale sau fa de li)erali(area preurilor.
Gradualitatea indic dac suntem 'ntru totul de acord cu o msur, sau dorim
s e+iste gradri sau limitri- 'n ce proporie tre)uie reali(at privati(area, %i dac
tre)uie s vi(e(e toate domeniile economice : de e+emplu.
<ntensitatea relev gradul de interes pe care 'l avem fa de pro)lema pus 'n
discuie, aceast dimensiune fiind str.ns legat de precedenta- poi avea credine
puternice privind necesitatea privati(rii /intensitate mare1, consider.nd totu%i c
aceasta tre)uie s vi(e(e numai anumite categorii de 'ntreprinderi indus Nale.
)oerena evidenia( msura 'n care diferitele noastre opiuni sunt compati)ile
unele cu altele- dac dorim unele drepturi pentru ma<oritate dorim acela%i lucru %i cu
acela%i intensitate %i pentru anumite grupuri minoritareK
1regnana relev predispo(iia su)iectului de a:%i e+prima ferm o anumit
opinie- dac avem serioase re(erve fa de privati(are, c.t de dispu%i suntem s ne
e+primm pu)lic %i 'n toate 'mpre<urrile aceast opinieK
Utili(area sonda<elor pentru evaluarea opiniilor %i atitudinilor populaiei
implic c.teva e+igene importante de ordin tehnic %i deontologic, de a cror
respectare depinde relevana %i acurateea re(ultatelor o)inute. 6stfel-
1. 0onda<ul tre)uie efectuat la nivelul unui e%antion repre(entativ din punct de
vedere statistic, in.nd cont de toi parametru structurali ai populaiei- categorii de
v.rst, se+, nivel de instrucie general, profesiune, mediu re(idenial, starea civil
etc.
2. *ntre)rile tre)uie s fie clare, simple pentru a fi accesi)ile %i s permit
rspunsuri )ine difereniate2 sunt cu totul inter(ise 8'ntre)rile sugestive9 prin care
rspunsul su)iectului este orientat pe o anumit direcie. !re)uie reinut c folosirea
deli)erat a unor 'ntre)ri de aceast factur indic dorina clar a operatorului de a
influena %i manipula opinia pu)lic.
3. #peratorii de teren tre)uie s )eneficie(e de o pregtire special, astfel 'nc.t
propriile lor atitudini sau opiuni s nu influene(e , chiar indirect %i fr voia lor ,
opiniile celor chestionai.
4. Hste necesar asigurarea confidenialitii rspunsurilor, pe fondul unei
sensi)ili(ri a su)iecilor pentru a participa la sonda<2 se poate arta cum datorit
manifestrii opiniilor lor su)iecii pot influena po(itiv activitatea unor instituii, sau
pot s participe activ la viaa social etc.
34&
5. Prelucrarea re(ultatelor tre)uie s se fac prin metode statistice riguroase,
iar interpretarea tre)uie s se fac pe criterii strict %tiinifice. #)iectivitatea a)solut a
psihosociologului este condiia fundamental pentru asigurarea credi)ilitii acestei
metode de larg circulaie %i utilitate social.
Hste de remarcat c 'n urma pu)licrii %i mediati(rii re(ultatelor unor sonda<e
de opinie, mai ales a celor care se refer la opiunile politice ale alegtorilor, pot
aprea anumite fenomene psihosociale suscepti)ile s afecte(e chiar activitile la
care se refer. 6stfel, unui dintre cele mai importante efecte const 'n accentuarea
tendinelor e$treme. 0 presupunem c 'n cadrul unui sonda< s:a solicitat opiunea
su)iecilor pentru o serie de 8o)iecte sociale9 /personaliti sau partide politice : de
pild1. *n urma prelucrrii re(ultatelor va aprea o ierarhi(are a respectivelor o)iecte
'n funcie de ponderea statistic a opiunilor. *n urma mediatizrii intense a
re(ultatului sonda<ului se constat c acest fapt va influena sensi)il opinia su)iecilor-
la un nou sonda< se va o)serva c 8o)iecteleQ care au avut cele mai puine opiuni vor
avea %i mai puine, iar cele care au avut cele mai multe vor avea %i mai multe. Hste
vor)a de un proces de influenare a opiniei pu)lice prin a%a:numitul fenomen #edip,
care poate fi formulat astfel- o progno( tinde s se reali(e(e 'n virtutea simplului fapt
c a fost fcut. Prin imitaie, contagiune, ade(iune la tendina ma<oritar, nevoia de
integrare %.a. apar modificri ale opiniilor %i atitudinilor individuale, atunci c.nd
acestea sunt comparate cu opiunile altor persoane %i grupuri.
De%i sunt instrumente de evaluare social de o mare utilitate, feti%i(area %i
folosirea e+cesiv a sonda<elor de opinii pot s conduc %i la unele efecte negative,
av.nd chiar unele nuane manipulative, de care psihosociologii tre)uie s in cont %i
s le contracare(e, mai ales prin pstrarea unei inute profesionale %i deontologice
impeca)ile.
A#t"e+/"i 0i e8e"ci)ii
1. 6nali(ai dificultile conceptuale 'n definirea noiunii de mulime.
2. Clasificai %i caracteri(ai mulimile.
3. Care sunt elementele eseniale ale concepiei lui Bustave 7e Ion privind
mulimile.
4. Care sunt factorii determinani ai fenomenului de mulime.
5. $eliefai aspecte ale dinamicii mulimilor.
&. Ce este opinia pu)licK
?. Care sunt funciile psihosociale ale opiniei pu)lice.
=. Care sunt formele principale ale comunicrii de mas.
>. Care sunt formele manipulrii opiniei pu)lice.
34?
P"elege"ea J
0ocialitate %i conduit social
Introducere
6ceast a patra prelegere are ca tem pro)lematica socialitii %i a
conduitei sociale, cu aspectele sale relevante privind comportamentele
aferente coe(ivitii sociale %i ale conduitei sociale.
Obiective
7a sf.r%itul acestei prelegeri, studentul va putea -
- s ai) o 'nelegere mai larg a diferitelor aspecte ale pro)lematicii
socialitii %i a conduitelor sociale precum %i a specificului a)ordrii
psihosociologice a acestora2
- s do).ndeasc a)ilitatea de a folosi din punct de vedere teoretic
concepte %i raionamente ce in de psihologia social pentru tematica specificat 2
- s corele(e dimensiunile teoretice cu cele practice ale psihologiei
sociale2
34=
Coninut i tematizare
1. )omportamentele aferente coezivitii sociale
!oate procesele %i fenomenele psihosociale la care ne:am referit 'n cadrul
acestei lucrri se o)iectivea(, 'n ultim instan, la nivelul conduitei sociale.
6cordm conceptului de 8conduit9 semnificaia sa originar, aceea de ansam)lu
structurat al proceselor %i activitilor psihice orientate pe 8o)iectQ, precum %i al
reaciilor motorii aferente, prin care su)iectul se manifest 'ntr:o situaie determinat2
'n ca(ul nostru, 'ntr:o situaie social. Comportamentul social nu este dec.t e+presia
o)iectivat %i direct percepti)il a unei procesualiti psihoindividuale %i psihosociale
care scap o)servatorului, ne av.nd 'ns prin aceasta un caracter mai puin o)iectiv.
*ntr:o e+presie sintetic, conduita N comportament Q procesele i fenomenele
psihosociale su)iacente.
6)ordarea pro)lematicii conduitei sociale este nemi<locit legat de un alt
concept de )a(, acela de "ocialitate.
!e3i#i)ie
*n sensul cel mai larg, acest concept desemnea( un principiu al
coe(iunii %i coerenei e+istenei socio:umane, adic un principiu
generator de ordine social /25, >12 22>, 5551.
*ntr:un sens mai restr.ns, prin "ocialitate vom 'nelege ansamblul
capacitilor psihosociale, nnscute sau dob#ndite, care fac posibil
elaborarea tipurilor generice de atitudini i conduite sociale,
mpreun cu sistemul determinaiilor e$terioare sub incidena crora
se obiectiveaz4 determinaii de natur economic, biologic,
ecologic, demografic, istoric i cultural. Datorit condiionrilor
istorice, socialitatea '%i modific profilul %i formele de manifestare
odat cu modificrile care intervin 'n plan economic, tehnologic,
demografic %i cultural. 6stfel, vor re(ulta profiluri comportamentale
specifice anumitor tipuri de societi %i anumitor perioade istorice.
Fiind at.t o premis constitutiv a societii, c.t %i o e+presie sintetic a
e+istenei socio:umane, socialitatea comport o multitudine de 3o"2e de 2a#i3esta"e
la nivelul unor comportamente sociale specifice- comportamentale prosociale,
cosociale %i antisociale2 raporturile dintre se+e2 comportamentale politice, economice,
religioase, sportive etc.2 sociopatiile %i comportamentale patologice2 comportamentul
socio:ecologic2 fenomenele de cri( la nivelul sistemelor comportamentale
individuale %i sociale %.a. Dup cum se o)serv, spre deose)ire de sociabilitate, care
se refer de regul numai la manifestrile po(itive ale comportamentului social
/gregarism, integrare, cooperare, 'ntra<utorare1, socialitatea are 'n vedere ansamblul
comportamentelor sociale, inclusiv acelea definite prin opo(iie sau
34>
complementaritate cu primele- competiie, conflict, devian, delincven, patologie
comportamental %.a..
Co21o"ta2e#tele 1"osociale
7a cel mai 'nalt nivel de generalitate, comportamentele se diferenia( 'n
funcie de sensul lor de aciune 'n raport cu principiul coeziunii sociale. Definit ca
8(oon politicon9, fiin social con%tient de sine, omul e+ist ca specie %i ca individ
numai 'n msura 'n care prin aciunile %i comportamentele sale asigur %i consolidea(
coe(iunea social. *n funcie de acest criteriu se circumscriu trei mari categorii de
comportamente- prosociale, cosociale %i antisociale. !oate aceste tipuri de
comportamente au o inciden direct at.t asupra coe(ivitii sociale, 'neleas ca un
principiu constitutiv al oricrui sistem uman, c.t %i asupra proceselor %i. fenomenelor
psihosociale pe care se fundamentea( viaa social 'n general. Hste vor)a de o
cau(alitate circular 'n lanul creia se includ aceste elemente, care sunt pe r.nd, fie
cau(e, fie efecte.
!e"inirea i caracterizarea comportamentelor prosociale. @iaa social ar fi
de neimaginat 'n afara unor comportamente care s confirme sistematic %i 'n
'mpre<urri dintre cele mai diferite solidaritatea, spri(inul %i altruismul fa de
semeni, 'n afara oricrui interes imediat. De%i repre(int o preocupare relativ recent a
psihologiei sociale, comportamentelor prosociale, cum sunt denumite generic,
)eneficia( de numeroase studii teoretice %i e+perimentale /v. 1&4, 43=1.
Conform celor mai multe dintre aceste studii, comportamentul prosocial se
define%te prin aceea c odat desf%urat, ar putea avea consecine po(itive pentru alii2
este un comportament care are urmtoarele trsturi eseniale-
S Urmre%te 'n mod e+plicit a<utorarea, spri<inirea sau prote<area unor persoane
aflate o)iectiv 'n dificultate, sau care las impresia c se afl 'ntr:o asemenea situaie2
totodat, 'n mod e+plicit sau implicit, susine %i promovea( valorile, normele %i
modelele sociale po(itive.
S Hste un act con%tient, intenionat %i 'n raport de care e+ist posi)ilitatea
%i li)ertatea alegerii.
S Hste desf%urat 'n afara oricror o)ligaii formale sau profesionale %i
fr a%teptarea unor recompense e+terne.
'ltruismul, generozitatea, sacrificiul i apostolatul sunt cel mai des 'nt.lnite
forme de comportament prosocial, atunci c.nd sunt reali(ate 'n mod intenionat,
de(interesat %i ca li)er opiune personal. Hste evident c orice comportament impus,
fr alternativ sau cu recompense previ(i)ile, de%i vi(ea( un efect po(itiv pentru un
semen aflat 'n dificultate, nu intr 'ntr:o asemenea categorie. "edicul care '%i a<ut
pacienii, serviciile care sunt fcute contra unui anumit )eneficiu, )inele fcut din
ordin sau un act neintenionat care face un )ine cuiva %.a., de%i au un rol social
po(itiv, nu intr 'n categoria comportamentelor prosociale a%a cum acestea au fost
definite mai sus.
Pentru a e+plica natura comportamentelor prosociale au fost de(voltate
mai multe categorii de teorii. Din perspectiva unei concepii socio-
biologizante, altruismul re(ult din tendina natural de conservare a
(estrei genetice a speciei, 'n general, sau a unui grup familial sau etnic,
'n particular. Pornind de la noiunea de vecintate social %i aceea de
supravieuire prin nrudire se 'ncearc 'n mod forat asimilarea
350
diferitelor situaii 'n care se manifest altruismul %i 'ntr:a<utorarea cu
aceea 'n care coe(iunea grupal pe criterii genetice funcionea( cu
adevrat /v. 3?2 ==2 1>01.
alt categorie de teorii, mult mai fundamentate : dup opinia noastr,
plasea( e+plicaia comportamentelor prosociale 'n conte+tul mai larg
al 'nvrii %i integrrii sociale. Fr s se e+clud unele predeterminri
genetice legate de conservarea speciei, e+plicalia este cutat 'n
particularitile procesului de selecie social- colectivitile umane
relin 'n cursul evoluiei lor acele elemente %i tipuri de comportament
care se dovedesc cele mai )enefice adaptrii la mediu %i reproducerii
sociale. Deoarece comportamentale prosociale aduc fr 'ndoial
)eneficii tuturor indivi(ilor %i grupurilor sociale, 'n procesul
sociali(rii primare sunt impuse anumite norme %i modele care s
promove(e acest tip de relaii sociale. Ulterior, intervin o serie de
8'ntriri9 psihosociale care le consolidea( structura %i funcionalitatea,
promov.ndu:le ca refereniale a+iologice la nivelul 'ntregii societi.
)actorii determinani i condiionali ai comportamentelor prosociale.
"anifestarea concret a comportamentelor prosociale este condilionat de o serie de
factori- a1 psihosociali /valori, norme %i modele culturalcomportamentale promovate
prin 'nvare %i 'ntrire 'n cursul sociali(rii12 )1 psihoindividuali /trsturi
temperamental:caracteriale, structura motivaional %i afectiv de )a(, capacitile
operatorii ale persoanei care ofer spi<inul %.a.12 c1 con(unctural-situalionali
/dispo(iie afectiv %i motivaional con<unctural a persoanei 8active9, 'mpre<urrile
fi(ice %i sociale 'n care se impuse intervenia, .situaia concret 'n care se afl
8solicitantulQ, presiunea timpului etc.1. *n continuare ne vom referi la cei mai
importani factori dintre cei enumerai mai sus, ace%tia constituind %i o)iectul a multor
cercetri e+perimentale.
CaD Facto"ii 1sihosociali 0i sociocultu"ali& # prim serie de condiionri a
comportamentelor prosociale se manifest prin intermediul unor norme sociale
implicite, interiori(ate 'n ontogene( ca principii %i matrice comportamentale av.nd
un caracter general. Dintre acestea amintim-
Gorma responsabilitii sociale. Prin educaie, integrare %i control social s:a
impus imperativul moral %i legal ca oamenii s se a<ute 'ntre ei, 'n funcie de anumite
tipuri de raporturi 'n care se afl. 6ceste imperative pot cpta diferite forme,
'ncep.nd cu prescripiile religioase /8iu)e%te:i aproapele ca pe tine 'nsui91, trec.nd
prin normele informale ale )unului sim, impuse su) presiunea opiniei pu)lice /8de
respectat este acela care:%i a<ut semenul la nevoieQ1, %i termin.nd cu normele:legale,
impuse prin fora sistemului <udiciar /8constituie infraciune faptul de a nu acorda
asisten unei persoane aflat 'n prime<die91.
Gorma reciprocitii. 5mpune o reglementare general a raporturilor sociale
astfel 'nc.t la )ine s se rspund cu )ine, cel spri<init av.nd o)ligaia moral ca la
r.ndul su s spri<ine pe cine 'i st 'n putere. Fr s introduc un element de 8calcul
meschin9, a%a cum ar putea prea la prima privire, este vor)a de postularea unor astfel
de relaii 'n care eforturile po(itive pe care le facem 'n favoarea semenilor no%tri s ne
'ndrepteasc s a%teptm asemenea eforturi %i din partea celorlali, )eneficiarii
put.nd fi chiar noi 'n%ine pe termen lung %i fr o condiionare e+plicit. Deci, se are
'n vedere crearea unui climat de spri<in reciproc, 'n care )eneficiarii sunt toi mem)rii
comunitii.
351
Gorma echitii schimburilor sociale. Postulea( necesitatea unei 8<ustiii
sociale9, conform creia raporturile umane tre)uie s se fundamente(e pe criterii de
echivalen a schim)urilor reali(ate /ve(i cap. 4.1.3.1. Percepia unei inechiti 'n
reali(area schim)urilor sociale 'ndrepte%te o reacie prin care s se reechili)re(e
situaia, prin redistri)uirea resurselor schim)ate, resemnificarea importanei lor sau
chiar ruperea relaiei de(avanta<oase pentru una dintre pri. De%i principiul echitii
schim)urilor nu fundamentea( direct comportamentele prosociale, indirect o)lig
moral pe cel care poate da ceva, s o facR
C+D Facto"ii 1sihoi#di,iduali& Cum era de prev(ut, pornind de la un model
general al structurrii comportamentului uman, multe cercetri e+perimentale au
evideniat e+istena unor trsturi de personalitate care favori(ea( declan%area unor
atitudini %i comportamente altruiste.
6stfel, dup o)servaiile noastre2 e$travertiii au o mai mare disponi)ilitate de
a acorda imediat a<utor cuiva aflat 'n dificultate, comparativ cu introvertiii. De
asemenea, persoanele sociabile, predominant colerice, sau cu o mai mare
disponi)ilitate de asumare a riscului se implic mai u%or 'n aciuni de a<utorare a
persoanelor aflate 'n pericol iminent, comparativ cu persoanele, nesocia)ile,
flegmatice sau care resimt un sentiment de nesiguran.
Dup constatrile lui Sato: /1>?51, persoanele care au o mare nevoie de
apro)are social sunt mai carita)ile dec.t media celorlalte, cu condiia ca actul lor s
ai) un caracter pu)lic. 6lte cercetri eviden ia( corelaia dintre anumite caliti
psihofi(ice /for fi(ic, aptitudini speciale, cuno%tine speciale1 %i disponi)ilitatea
unor persoane de a se antrena 'ntr:un comportament prosocial care solicit
respectivele caliti. Cu alte cuvinte, predispo(iia de a a<uta pe cineva este
condiionat %i de con%tiina faptului c pose(i calitile necesare pentru a desf%ura cu
succes aciunea respectiv /Husto#, 1>=11.
De asemenea, atitudinile pree+istente fa de persoanele %i situaiile 'n care se
solicit spri<in condiionea( 'n mare msur antrenarea efectiv 'ntr:o aciune
altruist. Persoanele care aparin unor categorii sociale discriminate au %anse mai mici
s primeasc asisten spontan 'n ca( de nevoie dec.t cele care nu aparin acestor
categorii. Din pcate, se constat c prima pornire, cea natural de a acorda imediat
a<utor celui aflat 'n pericol, poate fi amendat 'ntr:un al doilea moment de atitudinea
generic fa de categorii social creia 'i aparine victima, sau de tipul de situaie 'n
care se afl. De e+emplu, cineva aflat 'n pericol, dar aflat %i 'n stare de e)rietate, are
%anse reduse de a primi spri<in din partea unor persoane cu ferme atitudini
antialcoolice.
6lte cercetri evidenia( importana atitudinii %i capacitii empatice 'n
implicare 'ntr:o aciune de a<utorare a celor aflai 'n dificultate /Batso#, 1>=11.
Disponi)ilitatea de transpunere 'n situaia cuiva aflat 'ntr:o situaie neplcut mre%te
aprecia)il %ansa implicrii 'n acordarea de a<utor, 'n timp ce persoanele egotiste
manifest aceast tendin 'ntr:o msur mult mai mic.
Dispo(iia sufleteasc a unei persoane influenea( 'ntr:o mare msur
tendina acesteia de a acorda a<utor. Iuna dispo(iie, sentimentul de 'mplinire sau cel
consecutiv o)inerii unor succese favori(ea( apariia comportamentelor prosociale,
'n timp ce proasta dispo(iie, sentimentele de e%ec %i insecuritate diminuea(
aprecia)il tendina de iniiere a unei aciuni altruiste. Dup opinia mai multor
cercettori /L& Sea"s4 P& Ilu), %.a.1, acest fapt s:ar datora aciunii principiului echitii
sociale, conform cruia de(echili)rul flagrant dintre starea de )ine a cuiva %i starea de
ru a altcuiva, 1:ar determina pe primul s acione(e 'n sensul reechili)rrii situaiei,
prin acordarea de a<utor celui mai puin norocos. 5nfluena factorilor emoionali
352
negativi este destul de controversat, fiind e+ercitat prin intermediul unor mecanisme
psihologice 'nc insuficient studiate 'n plan e+perimental. *n toate aceste ca(uri, este
interesant de o)servat c teoria schim)ului social ofer repere destul de e+acte pentru
progno(area condiiilor 'n care o persoan se implic 'ntr:o aciune altruist.
CcD Ca"acte"isticile 1sihosociale ale +e#e3icia"ului de a@uto"& 7a r.ndul su,
persoana aflat 'n dificultate influenea( prin caracteristicile sale psihosociale
comportamentele prosociale pe care , virtual , le poate suscita.
"imilaritatea. 0tudiile e+perimentale demonstrea( rolul asemnrilor
de orice fel 'n acordarea a<utorului- oamenii sunt mai dispu%i s:i a<ute
pe cei care le sunt asemntori din punct de vedere rasial, etnic,
religios, social, profesional sau de v.rst. *ns, tre)uie s su)liniem c
este vor)a de manifestarea unei simple tendine statistice, modelele
culturale %i particularitile psihoindividuale put.nd amenda
semnificativ acordarea spi<inului 'n funcie de criteriul similaritii care
, oricum, interferea( cu celelalte criterii amintite.
%ndrituirea. C.nd se pune pro)lema acordrii unui a<utor, spri<initorul
potenial face anumite evaluri asupra msurii 'n care )eneficiarul
potenial merit acel spri<in- dac situaia acestuia din urm este
determinat de negli<en, incompeten, delsare, alcoolism sau alte
vicii, %ansa de a primi a<utor este mult mai mic dec.t 'n ca(ul c.nd
situaia sa se presupune a fi cau(ata de ne%ansa, unor cau(e sociale
o)iective sau unui accident de care victima nu este vinovat. *n mod
evident, aici sunt implicate procese evaluative %i de atri)uire, care au
propriile lor legi de funcionare /v. cap. 2.3.1.
'spectul fizic i se$ul influenea( sensi)il predispo(iia de implicare
'ntr:un comportament prosocial. 6spectul fi(ic plcut, 'm)rcmintea
'ngri<it %i inuta demn favori(ea( primirea spi<inului, mai ales atunci
c.nd persoana este considerat 'ndrituit s 'l primeasc. Lu tre)uie
uitat c 'n orice 'mpre<urare, oamenii 'ncearc :cel mai adesea 'n mod
incon%tient: s se autovalori(e(e prin actele lor- sentimentul stimei fa
de sine care re(ult implicit de aici este 'n funcie %i de caracteristicile
individuale %i sociale ale persoanei a<utate. 0e+ul are de asemenea o
anumit importan- )r)aii au o predispo(iie mai mare de a acorda
spri<in necondiionat femeilor, mai ales acelora cu aspect fi(ic plcut,
'n timp ce femeile se spri<in mai degra) 'ntre ele.
CdD Facto"i co#@u#ctu"ali 0i situa)io#ali& # alt serie de factori condiionali
ai comportamentelor prosociale sunt legai de conte+tul social 'n care se solicit sau
se impune a<utorul, starea vremii, urgena %i presiunea timpului %.a.
)onte$tul social. Dac situaia 'n care se solicit a<utorul are loc 'n pre(ena
unei mari mulimi, efectul asupra implicrii este de regul negativ, datorit
fenomenului de difuzie a responsabilitii. 6stfel, conform cercetrilor lui B& Lata#e
%i <&M& !a"le=, cu c.t numrul martorilor oculari la un accident sau agresiuni este
mai mare, cu at.t mai mic va fi proporia celor care acord a<utor, %i cu at.t mai mare
va fi durata p.n c.nd se intervine efectiv 'n spi<inul victimei. *n pre(ena a 'nc unui
martor, proporia a<utorului este de cca. =4 G, iar 'n pre(ena a peste 5 martori aceasta
scade la cca. 30 G /1&4, 44?1. "arile aglomerri umane creea( o accentuat stare de
anonimat, favori(ant pentru apariia fenomenului de difu(ie a responsa)ilitii.
6m)iguitatea situaiei %i numrul mare de martori amplific fenomenul de spectator %i
acela de difuzie a responsabilitii, ceea ce diminuea( considera)il %ansa unei
intervenii prompte %i hotr.te 'n favoarea victimei. Lonam)iguitatea situaiei,
353
e+istena unor relaii anterioare 'ntre martori, sau comunicarea spontan dintre ace%tia
anulea( aprecia)il efectele mai sus menionate, favori(.nd intervenia po(itiv.
1resiunea timpului. Dac persoana care ar putea acorda a<utor se afl
angrenat 'ntr:o alt aciune presant, sau dac este afectat chiar ea de unele
pro)leme neplcute, scade pro)a)ilitatea interveniei 'n spri<inul unei persoane aflat
'n dificultate. Unele e+perimente indic o reducere cu cca. 50 G a numrului
persoanelor care acord a<utor atunci c.nd se afl su) presiunea timpului, 'n
comparaie cu numrul persoanelor care intervin atunci c.nd nu sunt afectate de acest
factor /1>0, 2?41.
"tarea meteorologic. Unele o)servaii relev importana strii generale a
vremii asupra predispo(iiei de antrenare 'ntr:un comportament prosocial. @remea
frumoas, cu cer senin %i temperatur agrea)il favori(ea( interveniile prosociale, 'n
timp ce timpul 'nchis, umed %i rece inhi) 'ntr:o anumit msur aceste elanuri
altruiste.
Comportamentul prosocial din perspectiva teoriei aciunii sociale.
Dup cum s:a artat 'n capitolul referitor la construirea realitii sociale, orice
tip de comportament poate fi a)ordat din perspectiva teoriei generale a aciunii
sociale, care are la r.ndul su o fundamentare in.nd de teoria sistemelor sociale. *n
acest cadru teoretic se operea( cu noiuni precum cele de actori sociali, scopuri,
mi<loace, costuri, factori cau(ali, determinani %i de condiionare, feed:)acJ:uri de
evaluare, adecvare %i corecie, deci(ie, strategii de optimi(are a efectelor etc.
Comportamentul prosocial, ca specie a comportamentului social, poate fi de asemenea
a)ordat din aceast perspectiv, ceea ce permite integrarea unitar a multora dintre
teoriile particulare privind acest aspect al vieii sociale.
!e(a de )a( a acestui mod de a)ordare poate fi formulat astfel- prin
implicarea 'ntr:o situaie social, orice actor urmre%te atingerea unor scopuri, prin
utili(area unor mi<loace specifice %i asum.ndu:%i anumite costuri2 cu alte cuvinte,
comportamentul uman este rezultatul unui act de decizie, fundamentat su)iectiv %iAsau
o)iectiv, %i care presupune o interaciune dinamic 'ntre caracteristicile actorului,
natura scopului urmrit, mi<loacele de care dispune, costurile pe care le estimea(,
'mpre<urrile 'n care tre)uie s acione(e %i caracteristicile o)iectului asupra cruia
este orientat aciunea.
Dup cum se o)serv, aceast concepie este 'n mare poate convergent cu
teoria schim)urilor sociale /Ho2a#s4 Foa4 e"ge#4 Mo"se %.a.1, conform creia
calitatea raporturile sociale este condiionat de echitatea schim)urilor dintre
partenerii implicai /v. cap. 4.1.3.1.
Dup cum re(ult din cele pre(entate mai sus, aprecierea comportamentelor
prosociale ca spontane i total dezinteresate necesit anumite nuanri- implicarea
'ntr:o aciune altruist de a<utorare a cuiva aflat 'n dificultate presupune o suit de
procese cognitive, afective %i motivaionale, care se finali(ea( 'ntr:o deci(ie de
intervenie, luat 'n urma evalurii costurilor %i )eneficiilor. Hvident, de foarte multe
ori este vor)a de satisfacii morale, de sperana funcionrii unor principii
transcendente de recompensare a celor care fac )ine, de c.%tigarea stimei celor din <ur,
sau chiar de cre%terea stimei fa de sine 'nsu%i. *ns, 'n poate ca(urile, efectele sociale
sunt 'ntru totul po(itive.
Co21o"ta2e#tele cosociale
354
# a doua categorie de comportamente cu influene directe asupra coe(ivitii
sociale, dar acion.nd complementar celor anali(ate mai sus, sunt reunite su)
denumirea generic %i convenional de comportamente cosociale. *n aceast
categorie includem colaborarea, competiia %i conflictul.
Dac 'n primul ca( era vor)a de o implicare li)er %i con%tient 'ntr:o aciune
de a<utorare sau spri<inire de(interesat a unui su)iect social aflat 'n dificultate, 'n
acest ca( este vor)a de raporturi structurate pe scopuri %i interese convergente
e+plicite ale prilor aflate 'ntr:o situaie social care le este comun. 6ltruismul
presupune o relaie unilateral 'ntre dou persoane aflate 'n situaii sociale diferite,
profund asimetrice, a cror 8'nt.lnire9 nu este determinat de o sfer comun de
interese %i activiti2 din perspectiva celui care ofer a<utor, semnificaia social a
relaiilor cu cel a<utat este predominant moral, fr conotaii utilitare. *n ceea ce
prive%te raporturile cosociale situaia este cu totul alta- relaiile sunt )ilaterale,
circumscrise 'n (ona unor activiti %i interese comune ale celor dou pri care au
po(iii sociale relativ echivalente. $elaiile de(voltate 'n acest conte+t au un pronunat
caracter instrumental, fiind nemi<locit legate de atingerea unor scopuri 'n care am)ele
pri sunt interesate, direct sau indirect2 8<ocul relaional9 se desf%oar 'ntr:un spaiu
normativ recunoscut de am)ele pri, de%i interpretrile date unor aspecte ale situaiei
comune 'n care se afl pot s difere semnificativ /mai ales 'n ca(ul conflictului1.
Colaborarea repre(int o form de comportament 'n care doi sau mai muli
su)ieci sociali conlucrea( armonios %i se spri<in reciproc 'n activitatea de reali(are
a unui scop comun. Hste o form po(itiv de comportament social, )a(at pe interesele
comune sau complementare ale prilor.
De%i are un evident caracter instrumental legat de reali(area unui o)iectiv
determinat, cola)orarea determin %i apariia unor efecte psihosociale nota)ile-
spore%te coe(iunea, climatul psihosocial po(itiv %i performana social, datorit
legturilor de 'ntra<utorare pe care le implic, %i a fondului afectiv %i motivaional
po(itiv %i tonifiant pe care 'l creea(. Datorit acestui fond psihologic pe care se
desf%oar relaiile de cola)orare, chiar unele disfuncionaliti, divergene de opinii
sau chiar conflicte sunt u%or dep%ite, 'n poate %i datorit atractivitii scopului comun,
dar %i aciunii unor factori motivaionali specifici. Dup eum se %tie, tre)uinele de
afiliere, de comunicare, de recunoa%tere social, de protecie sau de afeciune nu pot fi
satisfcute dec.t printr:un sistem de relaii sociale %i interpersonale po(itive %i relativ
sta)ile, dar care ofer totodat %i cadrul optim de structurare a raporturilor de
cooperare.
6pariia %i meninerea unor relaii de cola)orare sta)ile implic o serie de
condiii, din a cror configurare 'ntr:o situaie social dat va re(ulta profilul
psihosocial al relaiilor de colaborare. Dintre acestea amintim-
S Pree+istena, apariia sau formularea unui o)iectiv care, 'n situaia dat,
devine scop comun pentru mai multe persoane, grupuri sau organi(aii2 o)iectivul
poate consta 'n reali(area unui produs material, re(olvarea unor situaii pro)lematice,
desf%urarea unor activiti de utilitate general etc.
S Dificultatea sau specificul o)iectivului s nu permit reali(area sa 'n condiii
accepta)ile de o singur persoan, microgrup sau organi(aie.
S H+istena unui climat social general po(itiv, care s facilite(e
de(voltarea unor relaii interpersonale deschise %i de 'ntra<utorare2 strile de cri(,
lupte politice e+acer)ate %i conflictualitate social ridicat sunt cu totul nefavora)ile
de(voltrii relaiilor de cola)orare.
355
S Funcionarea unui cadru a+iologic %i normativ care s valori(e(e social
relaiile de cola)orare, dar s %i reglemente(e 'n linii generale raporturile de acest tip,
precum %i cele care pot re(ulta accidental din acestea /concuren,
conflicte, separri, transferuri de proprietate, autoritate sau competen %.a.1. S
*ntre persoanele implicate s e+iste similitudini de ordin a+iologic, intelectual %i
motivaional, paralel cu eventuale complementariti 'n plan aptitudinal, instrumental
%i e+ecutiv. Deci, credine, aspiraii, convingeri, nivel de pregtire intelectual %i sfer
de interese generale asemntoare, pe fondul unor posi)ile diferenieri 'n planul
aptitudinilor %i competenelor implicate 'n reali(area sarcinii comune.
S "anifestarea sistematic a atitudinilor de 'ncredere, corectitudine %i
respect reciproc, echitate 'n distri)uirea eforturilor %i )eneficiilor. *ncrederea este
esenial pentru gsirea unor strategii optime de cola)orare, cu c.%tiguri echita)ile
pentru am)ele pri /ve(i 8dilema pri(onieruluiQ- 3?,1>31.
S "eninerea unui nivel superior de comunicare 'ntre parteneri, ceea ce
determin at.t un grad 'nalt de 'ncredere reciproc, c.t %i o mai )un coordonare a
activitilor, astfel 'nc.t s se o)in cele mai )une performane. De remarcat c %i aici
se creea( un lan cau(al circular- performanele superioare determin o cre%tere a
'ncrederii 'n partener, pe fondul unei satisfacii 'nalte2 acestea odat formate %i
integrate 'n climatul relaional capt valoare instrumental, duc.nd la o cre%tere %i
mai accentuat a performanei %.a.m.d. 5nsuccesele 'n desf%urarea activitii,
respectiv o)inerea unor performane sc(ute afectea( climatul relaional, gradul de
'ncredere 'n competena sau chiar pro)itatea partenerului, ceea ce conduce la o
o)inerea unor performane %i mai sc(ute, pe un fond potenial conflictual.
S 0ta)ilirea printr:o str.ns conlucrare %i prin consens a normelor de
cola)orare, cu preci(area clar a responsa)ilitilor %i drepturilor fiecreia dintre pri2
aceste coordonate odat sta)ilite vor crea un climat de 'ncredere reciproc %i vor evita
ne'nelegerile sau am)iguitile 'n desf%urarea activitilor %i 'ndeplinirea o)ligaiilor.
Datorit importanei sale cu totul deose)it 'n armoni(area raporturilor umane
%i asigurarea unor performane sociale superioare, formarea spiritului de cola)orare
tre)uie s constituie un o)iectiv ma<or 'n procesul sociali(rii, educaiei generale %i
instruirii profesionale. Hste vor)a de de(voltarea unor atitudini favora)ile cooperrii
%i 'ntra<utorrii, a unor puternici vectori motivaionali orientai 'n acest sens, paralel
cu formarea unor trsturi de personalitate specifice- socia)ilitate, o)iectivitate, spirit
critic, comunica)ilitate, altruism, 'ncredere 'n semeni, capacitatea de a lucra 'n grup
%.a. H+ist un potenial de cooperare specific unei societi, care este %i un indicator al
funcionalitii sale generale, precum %i al gradului su de civili(aie.
*n viaa social se 'nt.lnesc numeroase situaii c.nd tre)uie s decidem ce
strategie tre)uie s folosim 'n relaie cu cei din <ur. Conform teoriei schim)ului,
fiecare su)iect aflat 'ntr:o situaie relaional tinde s o)in satisfacia ma+im cu
investiii %i costuri minime. 5n consecin, dilema este aceasta- 'ntr:o situaie de
interes reciproc, tre)uie s folosim strategia e+ploatrii partenerului, pentru a o)ine
avanta<e ma+ime pentru noi 'n dauna celuilalt, cu riscul compromiterii relaieiK2 sau
tre)uie s folosim strategia cooperrii, prin care am)ele pri o)in avanta<e moderate,
'ns sta)ile %i pe fondul conservrii relaieiK 7ucrurile se complic dac se cunoa%te
faptul c o strategie prea cooperant poate fi o tentaie pentru ca cellalt partener s
recurg la e+ploatare, pentru a o)ine un avanta< ma+im, 'n dauna celui care este mult
prea cooperart.
*n acest conte+t teoretic, a fost formulat a%a numita 8dilem a pri(onieruluiQ,
care porne%te de la un ca( concret /R&!& Luce %i H& Ri33a, 1>5?1. Un procuror
35&
arestea( doi complici la o infraciune, iar s ai) suficiente pro)e pentru inculpare.
0epar.ndu:i 'nc de la 'nceput, procurorul spune fiecruia c au de ales 'ntre a
mrturisi %i a tcea, cu urmtoarele consecine- a1 dac nici unul nu mrturise%te, vor
fi inculpai am.ndoi su) o acu(aie minor, pe )a(a pro)elor de<a deinute2 )1 dac
mrturisesc am.ndoi, vor fi inculpai, dar se va recomanda o pedeaps mai mic dec.t
pedeapsa ma+im prev(ut prin lege2 c1 dac unul mrturise%te iar cellalt pstrea(
tcerea, cel care mrturise%te va aprea ca martor 'mpotriva complicelui su : urm.nd
a fi eli)erat, 'n timp ce acela care a pstrat tcerea va primi pedeapsa ma+im.
*ntre)area care se pune este urmtoarea- fr s poat comunica 'ntre ei, ce soluie vor
alege cei doiK Hste evident c ne aflm 'n faa unei situaii sociale dilematice, 'n care
fiecare variant de comportament are avanta<e %i de(avanta<e dependente de propria
strategie, dar 'n funcie %i de strategia adoptat de partener.
Folosind principiile teoriei schim)urilor se pot anticipa %i e+plica
comportamentele su)iecilor implicai 'n situaii de acest tip. Pentru fiecare tip de
strategie folosit /cooperare sau e+ploatare1 e+ist anumite 8costuri9, care vor dicta 'n
ultim instan reaciile su)iecilor, dup cum se arat mai <os.
Pe cale e+perimental s:a constatat c cei doi complici adopt strategii de
cooperare c.nd diferenele de costuri /Cm2 : Cml1 sau /Ctl : Cml1 sunt fie foarte mici,
fie foarte mari. *n ca(ul c.nd diferenele de cost /Ctl : Cm21 sau /Ctl : Cm21 sunt
foarte mari, complicii se desolidari(ea(, adopt.nd strategia e+ploatrii /3?, 1>42 ==,
&3&1. Lumeroase o)servaii e+perimentale atest validitatea teoriei schim)urilor
sociale 'n e+plicarea cooperrii %i competiiei.
Competiia constituie o form complementar de comportament 'n raport cu
cooperarea, manifest.ndu:se atunci c.nd un acela%i o)iectiv poate fi reali(at 'n mod
independent de dou sau mai multe persoane, grupuri sau organi(aii, fr ca
activitile desf%urate de cele dou pri s se condiione(e nemi<locit. Ca %i 'n ca(ul
cooperrii %i 'ntra<utorrii, competiia repre(int o contingen comportamental
reciproc, 'n ctre fiecare poate 'ncearc s o)in cele mai )une performane sociale,
printr:o raportare continu la performanele celeilalte pri. Hvident, pentru a se putea
compara performanele, o)iectivele prilor implicate 'n competiie tre)uie s fie cel
puin asemntoare, dac nu identice.
Comportamentul competiional este str.ns legat de nevoia de emulaie, care
e+prim tendina fireasc de a te compara %i 'ntrece cu cei din <ur, 'ncerc.nd s o)ii
cele mai )une re(ultate 'ntr:un domeniu de interes comun. Comparaia se poate face %i
cu propriile performane o)inute anterior sau 'ntr:un alt conte+t, ca( 'n care emulaia
capt forma nevoia de autodepire, care repre(int un important factor
motivaional.
Cre%terea performanelor 'ntr:un conte+t emulativ este e+plica)il prin
intervenia a doi factori principali- a1 e$istena unui termen de comparaie
/performana celor din <ur sau a concurenilor1, ceea ce permite a mai )un focali(are
%i orientare a eforturilor asupra punctelor sau secvenelor eseniale ale unei activiti2
)1 facilitarea social, care const 'n cre%terea spontan a performanelor individuale
'n pre(ena altor persoane, fenomen o)servat de mult vreme, dar cu o e+plicaie
teoretic 'nc insuficient conturat.
&enomenul facilitrii sociale poate fi constatat 'n numeroase 'mpre<urri.
6stfel, N& T"i1lett a o)servat c cicli%tii care rulea( 'n grup o)in performane
superioare fa de situaia 'n care rulea( separat, ceea ce 1:a determinat la sf.r%itul
secolului trecut /1=>?1 s iniie(e primele e+perimente de psihologie social. *n toate
ca(urile, performana individual s:a ameliorat sensi)il 'n pre(ena altor persoane., fie
35?
c acestea erau simpli spectatori, fie c e+ecutau aceea%i categorii de sarcini.
H+plicaia a fost dat prin invocarea a%a:numitei 8for dinamogen a instinctului
competitivQ. Cercetrile ulterioare ale lui 7& Moede4 &7& All1o"t %.a. au
demonstrat fr echivoc e+istena efectului de facilitare social, constat.ndu:se
cre%teri ale performanelor cu p.n la 15:20 G.
Unele dintre o)servaiile noastre privind vite(a gsirii unor soluii optime
pentru situaii pro)lematice deose)ite, indic cre%teri ale performanelor cu cca. 22 G,
paralel cu mrirea gradului de originalitate a soluiilor propuse. Hste vor)a de
facilitarea cognitiv pe care o induce activitatea 'n grup, fenomen utili(at 'n cadrul
brainstormingului, cunoscut metod de stimulare a creativitii. Conform acestor
constatri, anumite trsturi de personalitate amplific efectul facilitrii sociale-
dorina de afirmare, socia)ilitatea, nevoia recunoa%tere social, spiritul competitiv,
e+traversiunea %i deprinderea de a lucra 'n grup /!& C"istea, 1>>31. Cea mai
plau(i)il e+plicaie dat acestui fenomen este 'n legtur cu intensitatea trebuinelor
de valorizare i recunoatere social. Corelaia dintre acest indicator %i cre%terea
efectiv a performanelor 'n activitatea de grup a fost determinat ca av.nd valori
cuprinse 'ntre 0,54 %i 0,5=, 'n funcie %i de nivelul de de(voltare intelectual a
su)iecilor cercetai.
Pentru amplificarea efectului de facilitare social este necesar respectarea
anumitor condiii- comunicarea prompt a re(ultatelor, asigurarea unor evaluri a
performanelor de ma+im o)iectivitate %i a unor condiii identice de activitate pentru
cei implicai, precum %i promovarea spiritului de fairplaE.
0pre deose)ire de situaia de cooperare, 'n cadrul unei competiii comunicarea
este puternic afectat, fiind fragmentar, discontinu %i uneori distorsionat 'n mod
voit, pentru a induce 'n eroare adversarul. 5nformaiile despre propria activitate sunt
prote<ate cu gri<, 'n timp ce se vor face eforturi deose)ite pentru a o)ine informaii
despre adversar.
Pe acest fond sunt e+acer)ate sentimentele de afirmare :prin delimitare: a
propriei identiti, atitudinile egocentrice preval.nd asupra celor sociocentrice. 5ns,
totodat, cre%te tonusul emoional %i motivaional, sporul energetic astfel re(ultat
determin.nd mo)ili(ri %i focali(ri cu efecte favora)ile asupra propriilor
performane. *n timp ce cooperarea mre%te sensi)ilitatea fa de asemnri %i interese
comune, minimali(.nd importana diferenelor, competiia amplific sensi)ilitatea
fa de diferene, minimali(.nd asemnrile2 astfel, se creea( tendina dihotomi(rii
realitii, prin polari(area acesteia pe cele dou pri aflate 'n competiie. *ns, 'n
general, competiia poate fi deose)it de stimulativ, 'n condiiile 'n care nu
degenerea( 'n confruntare %i conflict.
Conflictul repre(int un tip de comportament social care se de(volt pe fondul
intereselor divergente sau incompati)ile ale mai multor su)ieci, plasai 'n cadrul unei
situaii sociale pro)lemati(at 'n urma modului diferit de a)ordare de ctre prile
implicate. Cel mai adesea, conflictul ia forma unei opo(iii, confruntri sau lupte
deschise 'ntre indivi(i, grupuri sociale sau organi(aii, 'n condiiile e+istenei unor
interese contradictorii, incompati)ile sau competiionale de natur economic,
politic, religioas, etnic sau cultural. De%i 'n opo(iie, interesele prilor aflate 'n
conflict sunt interdependente, ceea ce sugerea( tendina natural de a ie%i din situaia
conflictual prin adoptarea unor strategii specifice.
Conflictele sunt elemente curente ale vieii cotidiene, 'm)rc.nd cele mai
diferite forme %i av.nd intensiti de o mare varietate. Unele au caracter tonic %i
incitativ pentru dinamica raporturilor interpersonale, altele produc profunde
35=
di(armonii, suferine, stres %i chiar violen. Hste motivul pentru care pro)lematica
apariiei, desf%urrii %i re(olvrii conflictelor a devenit o tem ma<or a psihologiei
sociale /25, 25?2 1&4, 30?2 20&1.
3ipologia situaiilor conflictuale poate fi sta)ilit 'n raport cu urmtoarele
elemente-
a1 )aracterul, structura i funciile specifice prilor aflate 'n conflict,
aceasta put.nd fi persoane, microgrupuri, categorii sociale,
organi(aii, instituii sociale sau chiar state2 personalitatea celor care
gestionea( conflictul are din acest ,punct de vedere o importan
ma<or, acest factor put.nd marca 'n mod esenial modul de
desf%urare %i re(olvare a situaiei conflictuale.
)1 "pecificul problemelor generatoare de conflict- accesul la resurse %i
distri)uia )eneficiilor, preferinele fa de valori, norme sau
8o)iecte socialeQ, tendina de a o)ine ascenden %i control asupra
celorlali, dorina de a o)ine un statut economic %iAsau social mai
'nalt, nevoia e+acer)at de competiie %.a.
c1 Gatura scopurilor urmrite de fiecare dintre pri- pot fi scopuri
individuale, de grup sau organi(aionale2 scopuri de natur material
sau ideologic etc.
d1 )ondiiile care au generat apariia situaiei conflictuale2 pot fi condiii
accidentale sau emergente, de ordin material sau ideologic,
structural sau funcional.
e1 !rientarea motivaional a prilor fa de conflict2 aceasta poate
cpta trei forme principale- orientare spre cooperare, cu un interes
po(itiv pentru sine dar %i pentru cellalt2 orientare individualist, cu
interes numai pentru sine, ignor.nd interesele celuilalt2 orientare
competitiv, cu interes pentru sine, dar urmrind totodat ca
propriile performane s fie superioare performanelor o)inute de
cellalt
f1 /i(loacele utili(ate de pri pentru gestionarea conflictului2 se poate
recurge la persuasiune, presiune material sau ideologic, la
utili(area forei etc.
g1 )ondiiile care ar putea favori(a re(olvarea situaiei conflictual-
e+istena unui mediator, apariia unei presiuni sociale orientar spre
conciliere, necesitatea de a dep%i prin cola)orare o alt situaie
pro)lematic mai presant dec.t cea generatoare de conflict etc.
h1 2ezultatele ce se pot o)ine 'n urma desf%urrii %i re(olvrii
conflictului2 se au 'n vedere at.t efectele asupra prilor, c.t %i
asupra mediului social %i natural, efecte evaluate 'n plan imediat %i
de perspectiv /M& !eutsch- 20&, 1&&1.
Desf%urarea conflictului implic o succesiune de fa(e, ale cror caracteristici
%i durate particulari(ea( profilul psihosocial al situaiei conflictuale. 0e accept 'n
general urmtoarea succesiune de fa(e-
J .ezacordul, care poate de)uta prin simple ne'nelegeri, divergene
minore sau interpretri diferite date unei pro)leme, eveniment sau situaie de interes
pentru am)ele pri. Diferene 'n ceea ce prive%te concepiile, credinele, atitudinile,
opiunile, modul de interpretare a unui fapt, sau pre(umiile asupra comportamentul
celuilalt pot genera cu u%urin tensiuni, suspiciuni %i stri emoionale negative care
pot sta la )a(a crerii unei situaii conflictuale. Comunicarea dintre pri este 'nc
intens : de%i tensionat, componentele intelectual:raionale preval.nd 'nc asupra
35>
celor emoionale. 0unt activate mecanismele psihologice de afirmare a propriei
identiti, paralel cu apariia tendinei de difereniere fa de alte puncte de vedere.
J )onfruntarea, care ad.nce%te divergenele de opinii %i interese, prin
implicarea fiecrei pri 'n argumentri parti(ane, paralel cu insistene 'n a convinge
partea advers de propria dreptate. 0e caut cu o)stinaie erorile din raionamentele
prii adverse, se invoc alte autoriti 'n materie %i se fac chiar presiuni pentru a
convinge de propria dreptate. Hlementele emoionale 'ncep s prevale(e asupra celor
raionale, pe fondul diminurii %i alterrii comunicrii interpersonale, ceea ce
accentuea( starea de stres, frustrare %i tensiune psihic. 6ccentuarea sentimentului de
frustrare determin cre%terea potenialului agresiv, fc.ndu:se astfel posi)il trecerea
la urmtoarea fa(.
J 0scaladarea conflictului atrage dup sine normele reciprocitii
po(itive, prin recurgerea la orice mi<loace pentru a 'nvinge, dac nu chiar a distruge
adversarul, identificat acum ca irevoca)il %i periculos. 0trile emoionale negative
ating cote ma+ime, ceea ce amplific caracterul iraional al confruntrii, tensiunile %i
ostilitile put.nd fi scpate de su) control. Hventualele violene fi(ice, morale sau
sim)olice dau un curs aparent ireversi)il evenimentelor, dar stimulea( totodat
apariia sentimentului c tre)uie gsit o soluie, costurile psihosociale fiind din ce 'n
ce mai ridicate.
J .esescaladarea este re(ultatul epui(rii potenialului fi(ic %i emoional
al prilor, complementar introducerii 'n <oc a unor considerente de costuri sociale,
economice %i psihice. Pe acest fond, nevoia recurgerii la raionalitate devine tot mai
evident %i convena)il am)elor pri2 punile de comunicare rmase 'nc intacte sunt
activate, gsindu:se argumente noi care nuanea( po(iiile adoptate anterior. 0e fac
chiar unele concesii reciproce, ceea ce creea( premise favora)ile iniierii unor
negocieri %i reconsiderri glo)ale a situaiei, eventual prin apariia spontan sau
antrenarea intenionat a unui mediator. Hnergiile sunt direcionate acum 'n acest
sens, eforturile am)elor pri pentru a ie%i din cri( fiind evidente %i relativ susinute.
*n aceast fa(, rolul mediatorului este considera)il, calitile sale de negociator fiind
determinante pentru re(olvarea conflictului 'ntr:un termen c.t mai scurt.
J 2ezolvarea conflictului 'ncheie acest proces care, de cele mai multe
ori, determin restructurri aprecia)ile la nivelul sistemelor cognitive, atitudinale %i
operaionale ale prilor implicate. *n aceast fa( se racordea( noile po(iii ale
prilor, se resta)ilesc canalele de comunicare, se reformulea( normele de
reciprocitate po(itiv %i se iniia( chiar forme noi de cola)orare. @echile convingeri,
stereotipuri %i pre<udeci pot puternic (druncinate, fc.nd loc unor atitudini mai
'nelepte %i mai adecvate unei situaii sociale de<a schim)at. Hste momentul 'n care
situaiile conflictuale '%i relev unele valene po(itive, %i anume cele prin care se
a<unge la schim)are, 'nnoire %i adaptare social la un mediu 'n continu devenire.
Conflictele 8po(itive9 sunt deseori motoare ale de(voltrii.
"trategii de rezolvare a conflictelor. Datorit costurilor sociale %i individuale
pe care le implic, 'n cursul desf%urrii oricrui conflict apare la un moment dat
necesitatea re(olvrii sale. *n legtur cu acest aspect, 'n literatura de specialitate se
folosesc trei noiuni cu semnificaii complementare- managementul, rezolvarea i
controlul conflictului /20&,1==1. /anagementul conflictului desemnea( modul cum
sunt controlate de(acordurile, confruntrile %i mi<loacele folosite de pri pentru a:%i
atinge propriile scopuri, fc.ndu:se o relativ a)stracie de cau(ele care au generat
situaia conflictual2 aspectele negative ale conflictului sunt 'n acest ca( numai
atenuate, cau(ele reale %i profunde b rm.n.nd 'n stare latent, ceea ce poate declan%a
din nou o confruntare deschis 'ntre pri. 2ezolvarea conflictului presupune
3&0
identificarea cau(elor, eliminarea sau influenarea acestora, urmrindu:se ca prile s
a<ung 'n mod li)er la un acord convena)il, prin reformularea situaiei iniiale care a
determinat apariia de(acordului %i confruntrii. Cum distincia dintre cele dou
modaliti de a)ordare este destul de dificil, se propune noiunea de control al
conflictului pentru a desemna un continuum comportamental care s vi(e(e trecerea
gradual de la gestionarea la re(olvarea unui conflict.
Dup opinia lui 6. !id[ell, e+ist trei condiii necesare %i suficiente pentru
controlul eficace al conflictului- 11 capacitatea instrumental i rezolutiv, respectiv
inventarul de tehnici, procedee %i a)iliti disponi)ile %i folosite pentru dep%irea b
cri(ei2 21 oportunitatea interveniei, din punctul de vedere al momentului ales,
timpului consumat %i li)ertii de a aciona 'n sensul dorit2 31 voina prilor de a se
implica 'n re(olvarea situaiei conflictuale.
O st"ategie e3icie#t/ de "e.ol,a"e a co#3lictelo" tre)uie s vi(e(e
'ntotdeauna dou aspecte eseniale %i complementare- st"uctu"a situa)iei co#3lictuale
%i ca"acte"isticile siste2ului de co2u#ica"e di#t"e 1/")i.
St"uctu"a situa)iei co#3lictuale tre)uie s evidenie(e- cau(ele
o)iective ale conflictului, interpretrile date acestora de ctre cele dou
pri, din perspectiva scopurilor urmrite, canalele de comunicare
e+istente %i parametru acestora, presiunile e+terne care se e+ercit
asupra prilor, precum %i sistemul comple+ de motivaii care susine
conduita pre(ent %i de perspectiv a participanilor
Dup cum se o)serv, 8o)iectul conflictuluiQ tre)uie interpretat ca un
construct social, 'n care intervin elemente o)iective, interpretri %i
repre(entri su)iective, coordonri %i presiuni normative de ordin
sociocultural %i psihosocial, totul reali(.ndu:se pe fondul unei motivaii
comple+e %i a unui proces de comunicare direct sau mediat.
Hla)orarea 8hrii conflictuluiQ este primul pas, 'ns esenial, 'n
identificarea mi<loacelor de re(olvare a situaiei pro)lematice 'n care se
afl cele dou pri. *ntr:o vi(iune teoretic similar, & Tillett /1>>11
indic cinci elemente principale ale hrii conflictului- pro)lema,
participanii, trecutul, presiunile %i proieciile.
*n acest demers, o atenie deose)it tre)uie acordat ca"acte"isticilo"
co2u#ic/"ii, aici identific.ndu:se 'ntr:o proporie considera)il
cau(ele celor mai multe situaii conflictuale- 'nelegerea %i definirea
diferit a unei situaii %i a termenilor, )loca<e %i distorsiuni 'n
comunicare, ine+istena unui lim)a< comun, lipsa a)ilitilor de a
comunica %.a., sunt cele mai frecvente cau(e ale disfuncionalitilor
intervenite 'n raporturile sociale care, la r.ndul lor, pot deveni cau(e
su)iective ale unor conflicte sociale av.nd costuri foarte ridicate.
Co21o"ta2e#te a#tisociale
Din categoria comportamentelor di(armonice, cu efecte profund negative
asupra climatului psihosocial, coe(iunii %i funcionalitii vieii sociale sunt cele
legate de agresivitate i delincvenl. Dac comportamentele deviante pot avea 'n
unele ca(uri %i conotaii po(itive, derivate din nevoia spargerii ta)uurilor %i
stereotipurilor sociale /ceea ce le poate plasa 'n categoria comportamentelor
cosociale1, 'n ca(ul conduitelor agresive %i delincveniale aceast conotaie lipse%te 'n
totalitate, acestea constituind 'n toate situaiile aspecte disfuncionale %i nocive ale
vieii sociale.
3&1
'gresivitatea este definit ca un comportament distructiv, orientat 'n scopul
producerii rului asupra unor persoane, grupuri sau o)iecte sociale. Urmrind 'n mod
intenionat provocarea unor pierderi, suferine fi(ice sau psihice, distrugerea unor
)unuri- sau chiar provocarea morii, agresivitatea constituie din pcate o permanen
'n viaa social, marc.nd uneori 'n mod dramatic 'ntregi epoci istorice2 nvlirile
)ar)are, seriile nesf.r%ite de r()oaie, cru(imile diferitelor forme de dictaturi, violena
sistematic din marile aglomerri umane, agresiunile asupra copiilor, femeilor %i
)tr.nilor etc.
*n faa acestei proliferri continue a rului social numit agresivitate, s:au fcut
eforturi deose)ite pentru descifrarea mecanismelor sociale, culturale, economice,
educaionale sau psihosociale prin intermediul crora se produce %i se manifest acest
fenomen social. Principalele pro)lemele teoretice care deriv de aici vi(ea(
urmtoarele aspecte- a1 identificarea cau(elor fundamentale de ordin genetic %i
filogenetic ale agresivitii umane2 )1 relevarea factoriilor psihoindividuali,
psihosociali %i socioculturali care favori(ea( sau condiionea( manifestarea
agresivitii 'n diferitele sale forme2 c1 anali(a raporturilor psihosociale specifice
dintre victim %i agresor2 d1 efectele psihice %i sociale ale agresiunilor at.t asupra
victimelor, agresorilor %i mediului social2 e1 modalitile de contracarare a
agresivitii %i a efectelor sale.
*n legtur cu originea agresivitii umane au fost ela)orate dou teorii
principale- una care postulea( caracterul 'nnscut al agresivitii, su) forma a%a::
numitului 8instinct de agresiuneQ, cealalt care afirm do).ndirea tendinei spre
violen, prin 'nvare %i condiionare social.
!eoria instinctului nativ de agresiune a fost susinut cu argumente foarte
variate, de ordin )iologic, etologic %i psihanalitic, printre promotorii acestei concepii
gsindu:se Mc!ougall4 Lo"e#.4 F"eud4 B"o:#4 Co##e" %.a. 6stfel, 'n concepia lui
0. Freud, fina uman este dominat de dou instincte fundamentale, 0rosul i
3hanatosul, unul orientat spre via %i plcere, cellalt spre moarte %i distrucie2
societii 'i revine menirea de a canali(a %i controla acest impuls malefic. Pe de alt
parte, etologul ;& Loe#., laureat al premiului Lo)el, afirm c toate speciile de
vieuitoare sunt 'n mod natural agresive din motive de supravieuire, omul nefc.nd
e+cepie. *ns, 'n timp ce alte specii %i:au de(voltat prin selecie natural mecanisme
de limitare a agresivitii la nivelul luptei pentru supravieuire, omul se caracteri(ea(
prin lipsa acestui instinct de )locare a violenei fa de semenul su. Dimpotriv,
creativitatea %i inteligena uman au fost folosite pentru de(voltarea celor mai rafinate
mi<loace de distrugere 'n mas. 6gresivitatea uman nu este condiionat de nevoia de
supravieuire, fiind mai degra) e+presia unei ne)unii distructive, care poate aduce
specia uman pe marginea prpastiei.
Concepia instinctualist este dificil de acceptat, mai ales- dac se o)serv c
%i 'n lumea animal agresivitatea este specific unor 'mpre<urri determinate-
agresiunea teritorial, a celui care prad, agresiunea matern %i cea determinat de
fric. 7a om, de%i unele dintre aceste manifestri instinctuale se pstrea(2 intervin
multiple condiionri culturale %i educaionale .care intervin 'n ontogene(, astfel 'nc.t
teoria caracterului 'nvat al comportamentului agresiv capt o credi)ilitate mult mi
mare.
Fr s nege unele determinri de natur )iologic /(estre genetic c,
influenele hormonale, particularitile temperamentale, tul)urrile neuropsihice %.a.12
teoria condiionrii sociale a agresivitii afirm prevalen tendinelor do).ndite
3&2
asupra celor 'nnscute- Iiologicul poate pregti terenul favora)il pentru manifestrile
violenei, 'ns condiionrile sociale do).ndite prin 'nvare sunt decisive. "odele
sociale negative promovate prin, mass:media2 puterea e+emplului, sistemele
inadecvate de recompense %i pedepse, imitarea unor comportamente spectaculare
pentru o anumit v.rst, inechitile sociale, lipsa asistenei sociale pentru categoriile
defavori(ate fragili(area sistemului de valori tradiionale, fenomenele de 'nstrinare %i
anomi(are %.a.2 sunt tot at.tea cau(e ale escaladrii violenei 'n societatea
contemporan.
!eoria cognitiv asupra agresivitii porne%te de la ideea C %i acest gen de
comportamente, asemntor celorlalte tipuri, constituie re(ultatul unui act deci(ional,
'n care au fost puse 'n )alan costurile %i avanta<ele- cu alte cuvinte, indivi(ii pe )a(a
informaiilor de care dispun, recurg la un comportament agresiv pentru a:%i ma+imi(a
c.%tigurile, 'n dauna victimelor lor. Hvident, gradul de raionalitate al unei asemenea
deci(i depinde de o serie de factori su)iectivi o)iectivi, 'ns este de o)servat c
aproape totdeauna prin violen se 'ncearc o)inerea unui avanta< de ctre agresor,
av.nd ca pre suferinele victimei.
)lasificarea formelor de agresivitate. "area varietate de comportamente
agresive poate fi redus la c.teva categorii distincte, difereniate prin modul de
manifestare2 elementele de mediere, suportul motivaional %i emoional care le este
caracteristic, sau raporturile dintre victim %i agresor. 6stfel, se pot distinge c.teva
forme principale de agresivitate /?12 ==2 4?&2 1&4, 42?2 ?? %.a.1
/a1

6gresiunea direct /sau ostil1, unde actul agresiv este un scop 'n sine,
urmrind 'n mod e+plicit provocarea unui ru, agresiunea indirect /sau
instrumental1, unde suferina este folosit ca mi<loc pentru atingerea unui anumit
scop /sancionarea prin violen a unui comportament inde(ira)il1.
/)1 6gresivitatea activ, 'n care rul este re(ultatul interveniei nemi<locite a
agresorului /ca 'n ca(ul lovirii unei persoane agresivitatea pasiv, 'n care rul este
provocat prin neintervenie /un spectator care nu intervine pentru prote<area unei
victime supuse violenei, de%i ar putea s o fac1.
/c1 6gresiunea fizic, psihic, se$ual, sau verbal, specii difereniate dup
natura actului provocator de suferin. De cele mai multe ori, un act agresiv produce
suferine 'n mai multe planuri, precum 'n

ca(ul violenei se+i ale care implic at.t
suferin fi(ic c.t %i psihic. Componenta afectiv fiind totdeauna pre(ent, suferina
psihic este implicat 'n toate celelalte forme de agresiuni.
/d1 6gresiunea spontan, declan%at de un %oc emoional con<unctural sau de
un concurs de 'mpre<urri neanticipate de ctre agresor2 agresiunea premeditat,
pregtit 8la rece9 %i din timp pentru a

atinge un anumit scop.
/e1

6gresiunea provocat, 'n victima a oferit u prete+t agresorului , chiar
dac 'n mod indirect2 agresiune neprovocat 'n nici un fel de ctre victim. $elaiile
specifice dintre victim, agresor %i conte+t sunt uneori deose)it de comple+e,
constituind o tem de mare interes pentru victimologie , o ramur speciali(at a
psihologiei sociale %i psihologiei <uridice.
/f1 6gresivitatea manifest, consumat 'ntr:un act provocator de suferin2
agresivitatea latent, 'n care e+ist numai potenialul agresiv, agresorul virtual
cut.ndu:%i un prete+t pentru a se manifesta 'n act.
/g1 6gresivitate intenionat, declan%at 'n mod con%tient %i voit de ctre
agresor 'mpotriva victimei sale2 agresivitate neintenionat, provocat de factori
circumstaniali, independent de voina agresorului. 5ntenionalitatea circumscrie clar
(ona comportamentelor antisociale, 'n timp ce suferinele provocate 'n mod
3&3
neintenionat pot avea caracterul unor accidente, 'ns fr ca respectivul
comportament s poat fi apreciat ca antisocial.
/h1 Dup numrul de persoane implicate, locul %i conte+tul social 'n care se
produce, agresivitatea poate fi autoprovocat, interpersonal, familial, grupal sau
public.
+i, Un ultim criteriu de clasificare este legat de starea de discernm#nt a
agresorului- etiologia psihopatologic a unor acte de e+trem violen ridic serioase
pro)leme de ordin %tiinific, moral %i <uridic. #)sesiile impulsive, schi(ofrenia,
paranoia revendicativ, strile crepusculare epileptice, delirurile de persecuie ca %i
alte tul)urri psihice pot 'ngusta considera)il c.mpul de con%tiin al agresorului, ceea
ce ridic 'ntre)area referitoare la responsa)ilitatea sa <uridic %i moral.
Dup cum se o)serv pornind de la criteriile de clasificare pre(entate mai sus,
varietatea formelor de agresivitate este foarte mare, fc.nd de multe ori dificil
'ncadrarea <uridic %i moral a unui comportament real. Fi aceasta cu at.t mai mult
dac se au 'n vedere %i formele particulare 'n care se manifest fiecare dintre clasele
mai sus menionate.
Fiecare form de agresivitate pre(int multiple modaliti de manifestare
concret, cu conotaii psihice, psihosociale, culturale, morale %i <uridice dintre cele
mai diferite. 6stfel, agresivitatea fi(ic poate porni de la o simpl )ruscare, lovire,
rnire mai mult sau mai puin grav, %i a<ung.nd p.n la uciderea victimei. @iolena
ver)al se poate manifesta su) form de ironii, sarcasm, insulte, in<urii, calomnii sau
ameninri. @iolena psihic poate 'm)rca cele mai diverse %i su)tile forme, 'ncep.nd
cu crearea unui sentiment de insecuritate sau aciuni ce vi(ea( devalori(area unei
persoane, %i termin.nd cu e+ercitarea unor %anta<e, terori(ri sau ameninri privind
viaa celor apropiai.
Un loc aparte 'l ocup violena 'n familie, victimele fiind cel mai adesea soliile
%i copii. 0tatisticile sunt de:a dreptul 'ngri<ortoare- 'n unele ri, violena 'n familie
atinge cote de p.n la 10 : 20 G, cu intensiti dintre cele mai varia)ile, 'ncep.nd cu
simple certuri sau lovirea copiilor drept pedeaps, %i termin.nd cu maltratarea
sistematic a soiilor sau copiilor, fr un motiv c.t de c.t 'ntemeiat, a<ung.ndu:se
uneori p.n la uciderea unui mem)ru al familiei. Cau(ele violenei con<ugale sunt
deose)it de comple+e, implic.nd elemente de ordin cultural, socio:economic %i
individual. *n cadrul unor culturi arhaice, )r)atul avea drept de via %i de moarte
asupra mem)rilor familiei sale, ceea ce favori(a 'n mod aprecia)il manifestarea
violenei fa de ace%tia. *n societatea modern cau(ele in 'n special de proliferarea
conflictelor con<ugale, din cau(a unor pro)leme de ordin afectiv /gelo(ia , de pild1,
economic /lipsa mi<loacelor materiale1, consumului de alcool %i droguri, distri)uirii
inechita)ile a atri)uiilor 'n cadrul familiei etc. *n toate ca(urile, efectele 'n plan
psihic %i social ale violenei familiale sunt deose)it de grave- copiii marcai pentru
totdeauna de sindromul violenei, traume psihice care afectea( at.t pe agresor c.t %i
pe victim, alterarea climatului social, cre%terea vulnera)ilitii fa de )oli %.m.a.
# pro)lem de mare interes teoretic %i practic este legat de relaia care se
sta)ile%te 'ntre agresor, victim %i conte+tul fi(ic %i social al producerii violenei. *ntr:
o mare proporie, merg.nd uneori p.n la ?0 : =0 G, 'ntre agresor %i victim e+ist un
anumit gen de relaii, ale cror particulariti e+plic producerea agresiunii. # istorie a
relaiei marcat de acumulri emoionale negative, apariia unor frustrri
interpersonale, acuti(area unor conflicte latente, atitudinile provocatoare ale victimei
%i chiar frecventarea unui mediu social potenial periculos pot fi cau(e ale degenerrii
unei relaii 'n violen. *n unele ca(uri, p.n %i distincia dintre agresor sau victim
este foarte relativ, calitatea aceasta in.nd mai degra) de iniiativ, raporturile de
3&4
for sau unele 'mpre<urri care fac ca 'n final una dintre pri s apar ca victim %i
cealalt ca agresor2 'n alte 'mpre<urri concrete, s:ar fi putut foarte )ine s fie %i
invers. 6ceasta este pro)lematica a)ordat de victimologie, o disciplin %tiinific
fundamentat de B& Me#delhsso# la <umtatea acestui secol.
&actorii psihosociali care favorizeaz manifestarea agresivitii. @iolena 'n
toate formele sale este re(ultatul aciunii con<ugate a unor factori de natur
psihoindividual, psihosocial, sociocultural %i con<unctural. Dintre ace%tia unii au o
pondere cu totul deose)it %i anume-
/11 3rsturi de personalitate puternic accentuate %i cu valene disfuncionale
ma<ore- colerism e+cesiv, tendine compulsive %i psihopate, lipsa capacitii de
autocontrol, e+istena unor puternice comple+e afective, un prag de re(isten la
frustrare foarte sc(ut, irita)ilitate ridicat, o istorie personal 'ncrcat, e+periene
traumati(ante trite 'n copilrie sau 'ntr:o perioad anterioar producerii violenei %.a.
6ceste trsturi luate i(olat nu constituie 'n mod necesar cau(e imediate ale
manifestrii agresivitii, 'ns : 'ntr:o anumit configuraie : dau na%tere unui sindrom
agresiv care se manifest ca predispo(iie spre manifestrile violente. Pe acest fond,
apariia %i a unui alt factor dintre cei menionai mai <os poate determina cu u%urin
producerea unei agresiuni reale.
/21 'lcoolul i drogurile constituie factori cu valene deose)ite pentru
producerea violenelor. Ca o consecin a consumrii acestora, scade gradul de
discernm.nt, cen(urile impuse prin 'nvare social sunt total sau. parial anulate, se
produce o accentuat stare de derealizare, pe fondul diminurii capacitii de
autocontrol %i a funciilor intelectual:evaluative %i a+iologicnormative. Consumate
e+cesiv produc o stare de nebunie temporar, propice producerii unor violene greu
de e+plicat.
/31 &rustrarea este o cau( frecvent a producerii violenelor. 6ceast stare
psihic disfuncional, aprut ca urmare a interpunerii unui o)stacol ma<or 'ntre
su)iect %i scopurile, tre)uinlele %i aspiraliile sale, sau ca urmare a deprivrii de ceea ce
i:a aparinut sau consider c i se cuvine de drept, determin frecvent reacii
compulsive, care 'n anumite condilii pot cpta forma violenei. Chiar dac nu se
poate a)soluti(a relaia frustrare:agresiune :a%a cum susine <& !oIla"d %i ali
cercettori, este cert c frustrarea generea( un fond emoional negativ %i tension.l, cu
totul favora)il producerii unor agresiuni dac mai intervin 'n ecuaie %i ali factori
favori(ani. 6u fost identificai urmtorii factori care condiionea( transformarea
frustrrii 'n agresiune- 11 intensitatea dorinei sau tre)uinei )locate /cu c.t dorina
este mai puternic iar reali(area acesteia este mai ameninat, eu at.t pro)a)ilitatea
recurgerii la violen este mai mare12 21 se+ul persoana care generea(, frustrarea
/e+ist o. mai mare toleran2 fa de femei 'n comparaie cu )r)aii12 31 ar)itrariul
sursei /cu c.t ar)itrariul interveniei frustrante este mai .mare2 cu at.t:e+ist o tendin
mai accentuat de a reaciona:violent 'mpotriva respectivei surse12 41 statutul social al
sursei %i posi)ilitile acesteia: de a sanciona manifestrile agresive ale victimei2 51
posi)ilitile de compensare de care dispune victima.
/41

1rovocarea direct, ver)al sau fi(ic2 poate conduce la adoptarea unui
comportament violent, mai ales dac persoana este impulsiv sau se afl 'ntr:o stare
afectiv tensionat. 6nali(a statistic arat ,c la violen se rspunde cu
violen 'n cca. &5:?0 G dintre ca(uri, manifestarea, acesteia put.nd fi
imediat sau am.nat, ver)al sau fi(ic.
/51 "trile emoionale paro$istice sunt cau(e frecvente ale manifestrilor
agresive- accesele de furie2 frica sau panica pot provoca 'n egal msur reacii
violene, de%i cau(ele sunt 'n mod evident diferite- dorina de a:pedepsi in ca(ul furiei,
3&5
sau nevoia de a se apra c.nd nu e+ist o alt cale, 'n ca(ul fricii. *ns, 'n toate
'mpre<urrile, puternicele de(echili)re emoionale favori(ea( manifestarea
agresivitii2 prin diminuarea capacitii de autocontrol %i alterarea funciilor raional:
evaluative-
/&1 "e$ul este considerat un factor important 'n producerea multor violene.
6ici pot interveni sentimente foarte puternice precum gelo(ia2 dorina de r()unare a
unei infideliti2 competiia )rutal pentru c.%tigarea partenerului %.a- dup cum poate
fi vor)a de violenele fi(ice %i psihice aferente violului %i comportamentelor se+uale
a)erante /sado:masochismul, homose+ualitatea, pedofilia %.a.1, care cunosc o
proliferare 'ngri<ortoare 'n societatea contemporan /ve(i cap- >.2.1.
/?1 )limatul de violen social constituie un al doilea factor de fond2 care
stimulea( 'n mod deose)it manifestarea agresivitii 'n formele ei cele mai )rutale
revoluiile, mi%crile deN strad, aciunile sistematice de reprimare ale regimurilor
totalitare, sl)irea p.n la neputin a statului de drept %.a. sunt tot at.tea cau(e care
conduc la instalarea unui climat al violenei sociale2 'n care sunt antrenate succesiv
categorii largi ale populaiei2 efectele psihosociale pot fi devastatoare chiar pe termen
mediu, fiind necesare msuri comple+e de contracarare a tuturor fenomenelor sociale
care se produc 'n acest conte+t.
/=1 <nechitatea social repre(int un: factor de fond cu deose)ite valene 'n
producerea manifestrilor agresive. Distri)uia , inechita)il a )unurilor serviciilor,
drepturilor %i 'ndatoririlor, generali(area corupiei, pierderea autoritii morale de
ctre principalele instituii civile %i statale creea( un puternic sentimente de frustrare
'n r.ndul categoriilor defavori(ate, sentimentul care acionea( pe fondul unei
puternice relativi(ri a valorilor %i normelor sociale, a scderii coe(ivitii %i
solidaritii respectivei comuniti umane. 6ciunea acestui factor este profund %i de
durat, put.nd afecta grav chiar fiina unei naiuni. 5nechitatea promovat ca principiu
constitutiv al vieii sociale ofer celor defavori(ai prete+tul moral pentru aciuni
violente prin care ar putea :ilu(oriu, fr 'ndoial: s resta)ileasc dreptatea 'n plan
individual %i social. *n acest plan, principiile ideologice %i politice au numeroase %i
profunde implicaii psihosociale, economice, culturale %i istorice, de multe ori
ignorate.
/>1 /ass-media este tot mai des invocat ca av.nd un rol determinant 'n
escaladarea violenei 'n societile moderne, superinformati(ate. Fiind vor)a de
ansam)lul mi<loacelor de comunicare 'n mas, este evident capacitatea mass:media
de a influena atitudinile %i comportamentele unor largi categorii sociale. #r, tocmai 'n
acest plan se constat rolul nociv al proliferrii temelor legate de violen 'n mai toate
canalele de comunicaie 'n mas- televi(iune, presa scris, literatura de consum etc.
Fiind su)ordonat aproape e+clusiv unor considerente de ordin economic %i politic
/reclam, pu)licitate %i propagand1, ignor.nd din ce 'n ce mai mult criteriile estetice
%i morale 'n selectarea coninutului su, mass:media este acu(at de numero%i
cercettori ca av.nd un rol central 'n promovarea violenei 'n marile aglomerri
ur)ane /==2 1?? %.a1. 0tudiile 'n domeniu evidenia( faptul c influenele nocive ale
mass:media 'n ceea ce prive%te promovarea violenei se produc pe urmtoarele
direcii- a1 dezinhib unele conduite de tip agresiv, care 'n mod firesc sunt reprimate
prin ta)uurile %i normele fundamentale ale oricrei societi, efect determinat de
frecvena pre(entrii violenelor ca fapte curente %i comune2 )1 ofer modele i tehnici
de agresiune dintre cele mai sofisticate, tehnici 'nvate cu u%urin %i aproape
incon%tient de ctre su)iecii )om)ardai sistematic cu asemenea 8informaiiQ2 c,
afecteaz reperele a$iologice, cognitive i afective ale pu)l-cului, 'n urma pre(entrii
ca fireasc a unei lumi dominat de violen, nedreptate %i ar)itrariu2 d1
3&&
desensibilizeaz receptorii fa de victime i fa de caracterul de:a dreptul monstruos
al unor crime %i aciuni de o e+trem violen2 e1 favorizeaz producerea efectului de
catharsis, 'ns 'ntr:un mod cu totul nepotrivit din punct de vedere psihologic, educativ
%i etic.
+1D, &actorii fi(ici i demografici au o influen indirect asupra potenialului
agresiv, prin mrirea irita)ilitii %i afectarea capacitii de autocontrol. Cldura
e+cesiv, iluminatul foarte puternic, spaiul restr.ns %i inconforta)il precum %i
aglomeraiile de orice fel determin unele modificri fi(iologice care afectea(
echili)rul afectiv al su)iecilor, favori(.nd producerea unor violene.
,odaliti de prevenire i reducere a agresivitii. Datorit efectelor profund
negative pe care agresivitatea o are asupra vieii individuale %i sociale, asupra
climatului psihosocial, creativitii %i performanelor 'n toate domeniile, se impune tot
mai stringent gsirea unor modaliti de reducere a potenialului agresiv %i a
violenelor su) toate formele lor.
7a nivel macrosocial sunt necesare opiuni ideologice, politice %i educaionale
ma<ore, care s elimine factorii favori(ani ai agresivitii, N menionai mai sus.
6ceste strategii tre)uie s vi(e(e eliminarea inechitilor sociale, profunda
democrati(are a instituiilor de stat %i a tuturor formelor de activitate social,
fortificarea valorilor, normelor %i modelelor sociale cu valoare po(itiv, restructurarea
politicilor din mass:media : prin su)ordonarea criteriilor strict economice celor de
natur etic %i educaional %.a.
7a nivel microsocial sunt :necesare strategii psihosociale care s asigure
armoni(area raporturilor umane, 'm)untirea climatului din cadrul diferitelor tipuri
de grupuri, canali(area po(itiv a pulsiunilor potenial generatoare de violen,
asigurarea unor modaliti culturale de reali(are a catharsisului etc.
!elincvena repre(int ansamblul comportamentelor cu caracter antisocial,
prin care se ncalc regulile de drept ale unei comuniti, sancionate penal datorit
consecinelor grave pe care le implic.
%n toate formele sale de manifestare, delincvena constituie o ameninare
serioas pentru echili)rul social, cu multiple implicaii de ordin politic, <uridic,
economic, educaional %i cultural.
Clasificarea comportamentelor delincveniale se face dup o serie de criterii cu
valoare complementar /&?2 ==2 1?? %.a.1-
J Gradul de intenionalitate : neintenionat2 neintenionat, 'ns 'n cadrul
unei situaii preinfracionale2 premeditat.
J /odul de participare la comiterea delictului: individual, 'n grup
restr.ns, 'n cadrul unui fenomen de mulime.
J Gradul de responsabilitate: perfect responsa)il, su) imperiul unei
emoii puternice, deficien intelectual minor, deficien mental ma<or, )oal
psihic, stare patologic determinat de into+icare /cu alcool, droguri, su)stane
chimice, medicamente etc.1.
J 2epetabilitatea infraciunii: pentru prima oar, recidiv simpl, recidiv
multipl.
J Gravitatea infraciunii: u%oar, medie, grav, crim.
3&?
J %mpre(urrile producerii infraciunii: cu circumstane atenuante, fr
circumstane atenuante.
0tudiul fenomenelor psihosociale legate de devian %i delincven tre)uie s
vi(e(e at.t structura %i dinamica personalitii su)iectului, respectiv factorii psihogeni
care stau la )a(a producerii comportamentului discordant, c.t %i aspectele in.nd de
conte+tul social general %i particular, respectiv factorii sociopatici implicai %i
condiiile particulare 'n producerea acestor comportamente delincveniale.
)auzele interne ale delincvenei pot fi identificate at.t la nivelul structurii
generale a personalitii /configuraia sistemelor motivaionale, atitudinale,
caracteriale1, c.t %i 'n planul schemelor relaionale pe care su)iectul le:a interiori(at 'n
ontogene(, 'n urma procesului de sociali(are %i integrare social.
Dintre ace%ti factori, cei mai semnificativi sunt legai de configuraia
motivaional a su)iectului. Prevalena unor motivaii )iogene, primarinstinctuale, sau
a unora formate pe fondul consumului de droguri %i alcool determin 'n mod
semnificativ producerea comportamentelor deviant:delincveniale. *n acest sens se
poate vor)i chiar de o 8motivaie cvasipatologic9, 'n care predomin emoiile
violente, cu persistena strilor de afect mult timp dup ce factorul declan%ator a
disprut2 apariia unei motivaii patogene poate fi declan%at %i 'ntreinut chiar de
suferinele victimei, 'n condiiile unei accentuate insta)iliti emoionale. Consumul
de alcool sauA%i droguri constituie unul dintre cei mai importani factori favori(ani 'n
producerea comportamentelor deviant:distructive, cu o pondere de p.n la 45&0 G.
6lcoolismul este un puternic favori(ant al conduitelor delincveniale.
Lu tre)uie ignorat nici relaia special care se poate instala 'ntre agresor %i
victim- unele cercetri evidenia( faptul c cca. 4 G dintre comportamentele
agresive se produc ca rspuns la provocrile e+plicite sau implicite venite din partea
victimei. Dup cum s:a artat, aceast relaie specific victim:agresor este studiat
cu mi<loace interdisciplinare de victimologie, care poate fi considerat ca o ramur
speciali(at a psihologiei sociale.
Dintre cauzele interne ale delincvenei, pe l.ng cele menionate mai
sus, foarte importante sunt cele care in de strile de frustrare i
agresivitate, nativ sau do).ndit- pentru cca. &5 G dintre delictele
comise 'n rile occidentale pe o perioad de mai muli ani, au fost
invocate stri de frustrare %i agresivitate cronic, cau(ele acestor stri
conduc.nd la unii sau alii dintre factorii menionai anterior. Pentru
aduli, pe l.ng factorii menionai intervin %i cei legai de eecurile
repetate 'n plan profesional sau familial, precum %i strile de Qvid
e+istenialQ care se definesc 'n (ona de interferen a unor factori
su)iectivi %i o)iectivi care definesc relaiile sociale ale su)iectului.
)auzele e$terne ale delincvenei deriv din modul de organi(are a
grupurilor, instituiilor, activitilor %i vieii sociale 'n general. 0tresul
social specific societii moderne hipertelinologi(ate %i informati(ate,
fenomenul tranzienei relaionale, ocupaionale, organi(aionale %i
re(ideniale, rigiditatea instituiilor sociale active : corelat cu
destrmarea instituiilor tradiionale, degradarea continu a echili)rului
ecologic %i artificiali(area e+istenei cotidiene, anomi(area vieii
sociale, politice %i economice, alterarea calitii vieii %.a., sunt tot
at.ia factori care pot facilita sau condiiona apariia comportamentelor
deviante %i :la limit: a delincvenei.
3&=
6ce%ti factori psihosociali %i socioculturali se pot organi(a spontan 'n
configuraii specifice pentru anumite compartimente ale vieii sociale %i pentru
anumite spaii cultural:istorice, gener.nd sociopatiile, ca forme denaturate %i
traumati(ante de raportare a individului la mediul su social.
# pro)lem psihosocial cu totul deose)it o repre(int delincvena (uvenil,
fenomen care cunoa%te o 'ngri<ortoare e+tindere 'n societatea contemporan. Cau(ele
sunt 'n primul r.nd de ordin social, fiind acu(ate 'n egal msur familia, distri)uia
inegal a produsului social, srcia, anomia specific societilor hiperde(voltate,
influena nociv a unor grupuri promotoare ale violenei, to+icomania, destrmarea
tradiiilor comunitare %i a instituiilor care susin coe(iunea social pe )a(a unor valori
universale, influena nefast a mass:media promotoare de 8violen pasiv9,
accesi)ilitatea armelor %i drogurilor etc.
6stfel, se constat c cca. =0 G dintre delincvenii <uvenili provin din familii
destrmate, corupte, alcoolice sau incomplete, iar cca. &0 G dintre tinerii americani
care au comis delicte afirm c s:au inspirat din emisiunile tv., care se 'ntrec a difu(a
programe av.nd ca tem delincvena %i violena 'n toate formele lor. # parte
'nsemnat a tinerilor delincveni provin din familii srace, frustrarea fiind 'n acest ca(
generatoare de comportamente delincveniale2 o alt parte provine din familii cu o
stare material foarte )un, e+plicaia in.nd e+acer)area tre)uinelor %i aspiraiilor
consumatoriste, fr o corelare eforturile de o)inere personal a )unurilor materiale
dorite.
*n ultima perioad e+ist tendina ca pro)lemele generale ale tineretului, su)
aspect social, cultural, economic, politic, educaional, psihologic psihosociologic, s
fie a)ordate 'ntr:o manier unitar, 'n cadrul unei discipline de sine stttoare-
(uventologia. 6ceasta este o %tiin cu caracter interdisciplinar, 'n cadrul creia
psihologia social deine o pondere aprecia)il Ca o sinte( a celor e+puse mai sus,
profilul psihosocial al delincventului pre(int urmtoarele trsturi dominante-
S tendine agresive, manifeste sau latente2
S carene educaionale /sl)iciunea supraeului12
S insta)ilitate emoional /fragilitatea eului12
S sentimente accentuate de insecuritate %i frustrare2
S inadaptare social %i profesional2
S de(rdcinare cultural2
S provenien din familii de(organi(ate sau corupte2
S tendine spre conduite duplicitare %i egocentrice2
S pretenii materiale e+acer)ate, necorelate cu efortul social po(itiv2
S antura< promotor al valorilor negative, al negativismului %i devianei2
S influena direct a unor grupuri delincveniale2
S tul)urri patologice ale personalitii.
*n conclu(ie, principalii factori determinani ai fenomenului de delincven %i
criminalitate au fost identificai at.t la nivel macrosocial /in.nd de cri(ele de sistem1
%i microsocial /in.nd de influena grupurilor1, c.t %i la nivel individual /in.nd de
deficiene ale personalitii %i tul)urri de adaptare1. *n consecin, strategiile de
com)atere a delincvenei tre)uie s porneasc de la c diagnosticare %i interpretare a
interdependenei acestor factori, aciunile profilactice tre)uind s vi(e(e toate aceste
planuri %i direcii.
)ombaterea delincvenei implic politici %i strategii educaionale, economice
%i sociale de mare anvergur. H+periena rilor 'n care criminalitatea este foarte
ridicat demonstrea( ineficiena strategiilor e+clusiv punitive- 'r 0U6, unde se
menine pedeapsa capital pentru crime deose)it de grave, acest fapt nu a determinat a
3&>
scdere a numrului acestor delicte 'n comparaie cu alte ri unde aceast pedeaps
nu mai este aplicat. DimpotrivR 6tunci c.nd principiile morale ale societii sunt
profund afectate, pedepsele singure, oric.t de severe ar fi acestea, nu mai pot remedia
situaia.
Hste necesar s se acione(e asupra cau(elor, nu asupra efectelor. 0e pot avea
'n vedere urmtoarele direcii de aciune- asistena social calificat, eliminarea
marilor discrepane 'n distri)uirea resurselor %i )eneficiilor, o educaie moral
riguroas, folosind inclusiv valenele formative ale credinelor religioase stoparea
promovrii violenei prin mass:media, )locarea definitiv a traficului cu droguri %.a.
2. )onduita interse$ual
0e+ualitatea repre(int una dintre dimensiunile ma<ore ale vieii individuale %i
sociale, cu profunde implicaii de ordin )iologic, psihologic, social %i cultural. Fiind
nemi<locit legat de procesul perpeturii speciei, conduitele se+uale sunt puternic
condiionate at.t genetic:instinctual, c.t %i socio:cultural. Chiar fr s acceptm
te(ele e+clusiviste ale panse+ualismului, tre)uie s recunoa%tem faptul c instinctele
legate de se+ualitate constituie infrastructura multora dintre procesele %i fenomenele
psihoindividuale : 'n special a celor afective %i motivaionale, intervenind totodat ca
importante varia)ile independente 'n structurarea %i desf%urarea raporturilor
interse+uale.
Fu#da2e#tele 1sihosociale ale co#duitei se8uale
*ntr:un sens foarte general, prin se+ualitate se 'nelege ansam)lul proceselor %i
fenomenelor psihoindividuale %i psihosociale legate de dinamica vieii se+uale. Pe
linia deschis de psihanali(, tre)uie s facem distincie 'ntre genitalitate, care
repre(int ansam)lul caracterelor legate nemi<locit de organele de copulaie i
se$ualitate, care are o semnificaie mult mai larg, prin referirea la sentimentele,
motivaiile %i raporturile interpersonale legate de reali(area funciei se+uale 'ntr:un
cadru social specific. Benitalul implic )iologicul2 0e+ualitatea implic psihosocialul
%i socioculturalul /=3, B4 1@8, 185,.
De aici re(ult c un comportament genital /relaia strict fi(iologic dintre
dou persoane de se+ opus1 nu este 'n mod necesar %i un comportament se+ual, acesta
fiind o funcie %i o e+presie a 'ntregii personaliti. *n cursul evoluiei filogenetice,
viaa se+ual capt semnificaii noi fa de funcia sa strict )iologic, de reproducere.
Pulsiunile se+uale suport su)tile metamorfo(e su) incidena factorilor sociale %i
culturale, devenind : prin su)limare, refulare %i conversie: factori motivaionali prin
care )iologicul este spirituali(at. "otivaiile relaiilor se+uale sunt de cele mai multe
saturate 'n factori psihosociale %i culturale. Dintre aceste raiuni e+tragenitale ale
raporturilor se+uale T. /armor evidenia( c.teva care au cea mai mare relevan
+1@8, 1B,:
+a, $aporturile se+uale pot fi un mi<loc de a o)ine dragostea, ca o asigurare a
faptului c nu e%ti respins %i nu e%ti singur2, mai ales femeile care nu sunt sigure de
farmecul lor cedea( acestui impuls, put.nd merge foarte departe pentru a se asigura
c totu%i sunt dorite de )r)ai.
/)1 0e+ualitatea poate fi o modalitate de dep%ire a sentimentului de
singurtate, su)stituind un surogat unei relaii umane autentice %i dura)ile de care se
duce lips2 'n acest ca( actul se+ual poate fi interpretat ca o 'ncercare dramatic de a
3?0
ie%i din starea de profund singurtate afectiv, su)stituindu:se unei relaii profunde %i
autentice.
/c1 "anifestarea e+acer)at a se+ualitii poate fi e+presia 'ncercrii de a
dep%i un sentiment de inferioritate sau de inadecvare, cpt.nd forma comple$ului
lui .on ?uan4 nevoia acut de 8performan se+ualQ poate fi semnalul at.t a unui
comple+ de inferioritate, c.t %i a unei manifestri narcisiste.
/d1 6ctivitatea se+ual ostentativ poate e+prima %i dorina de manifestare a
puterii %i capacitii de dominare a partenerului2 la limit, aceast supracompensare
generat de un comple+ de inferioritate poate cpta forma unor acte de sadism sau
chiar crime.
/e1 *n anumite situaii, practicarea actului se+ual poate fi o manifestare a
ostilitii fa de partener, prin care se urmre%te umilirea %i devalori(area acestuia.
Hste ca(ul unor forme de viol, prin care se urmre%te 'n principal 'n<osirea victimei.
/f1 0e+ualitatea poate constitui un remediu 'mpotriva an+ietii %i tensiunilor
afective de orice natur2 mai recent, se recomand chiar ca remediu 'n anumite forme
de tul)urri psihice %i de(echili)re afective.
/g1 6ctul se+ual poate fi practicat ca o datorie con<ugal sau social, ca urmare
a convingerii c este necesar sntii am)ilor parteneri, sau cu intenia e+pres de
procreere.
/h1 Uneori, raporturile se+uale sunt practicate ca o form de )unvoin,
gratitudine sau 8atitudine filantropic9 fa de o anumit persoan, a crei
semnificaie nu este aceea de iu)it.
/i1 6ctul se+ual poate fi folosit %i ca un mi<loc de a o)ine avanta<e materiale
sau sociale- )unuri, servicii, statut social, ascenden asupra partenerului etc.
Desigur, motivaia unei relaii se+uale poate fi deose)it de comple+,
inclu(.nd mai muli dintre factorii menionai mai sus. Ponderea %i configuraia
acestora depind de v.rst, nivel de instrucie, statut social %i economic, se+,
caracteristici ale spaiului cultural %i chiar factori climaterici %i demografici. De
remarcat faptul c normele culturale au o importan ma<or 'n structurarea %i
manifestarea comportamentelor se+uale, diferenele 'n aceast privin put.nd fi
considera)ile de la o cultur la alta %i de la o etap istoric la alta /v. 2=2 1>11.
Lormele culturale sta)ilesc regulile constituirii cuplurilor se+uale %i maritale,
'ncep.nd cu o serie de criterii privind v.rsta partenerilor, statutul social %i material al
acestora, atri)uiile 'n cadrul familiei %.a., a<ung.ndu:se p.n la sta)ilirea ritualurilor
nupiale. *ns, 'n timp ce 'n spaiile culturii islamice : de e+emplu, aceste reglementri
culturale sunt foarte riguroase, cu tradiii %i ta)uuri greu de dep%it, 'n (ona culturii
occidentale aceste norme sunt foarte relative, fragile %i fluide, evideniind mai degra)
valoarea instrumental %i <uridic a raporturilor dintre parteneri.
*n cele mai multe dintre culturile asiatice %i africane, normele culturale sunt
deose)it de riguroase 'n ceea ce prive%te raporturile se+uale. 6cestea sunt permise
numai 'n urma cstoriei, orice a)atere de la aceast regul atrg.nd sanciuni pu)lice
foarte grave. 6stfel, 'n multe ri islamice adulterul se pedepse%te cu moartea, soul
av.nd drept a)solut asupra soliei /soiilor1 sale. !ot 'n acest spaiu cstoria fetelor de
11:13 ani a fost mult vreme un fapt curent, alturi de fenomenul poligamiei.
5mpunerea unor asemenea modele culturale a fost determinat %i de anumii factori
climaterici %i demografici- ritmurile de(voltrii )iologice fiind mult mai accelerate 'n
aceste (one, iar ponderea femeilor a fost mult vreme mult mai ^mare dec.t cea a
)r)ailor, uneori a<ung.ndu:se la raporturi de 3A1.
De(voltarea culturii occidentale, av.nd ca suport revoluiile tehnologice %i
informaionale S a b determinat apariia unor modele egalitariste %i utilitariste privind
3?1
raporturile dintre parteneri, pe fondul unei accentuate 8li)erali(riQ a relaiilor
se+uale, modele aflate 'ntr:o continu e+pansiune.
Asi2et"ia "olu"ilo" de se8
*n procesul structurrii comportamentelor se+uale, diferenele )iologice,
psihologice %i psihosociale ale partenerilor induc o accentuat asimetrie a rolurilor
asumate de parteneri 'n cadrul relaiilor interse+uale. Unele dintre particularitile
eseniale ale vieii sociale au ca fundament diferenierile tipologice %i
comportamentale ale celor dou se+e- masculin %i feminin. 6cestea sunt reale, au
multiple implicaii psihosociale, economice %i culturale, tre)uind s fie privite ca
atare2 singurul lucru de neacceptat este acela al introducerii unor criterii valorice 'n
aprecierea indivi(ilor 'n funcie de se+. $aporturile )iologice %i sociale dintre se+e se
<udec 'n termeni de complementaritate %i convergen, %i 'n nici un ca( 'n termeni de
superioritate:inferioritate.
0e,pot identifica dou mari categorii de cau(e ale asimetriilor de rol se+ual- l 1
diferene naturale, de ordin )iologic %i fi(iologic2 21 diferene induse cultural, 'n
procesul sociali(rii individului %i structurrii vieii sociale la nivel grupal %i glo)al.
Din interferena acestor factori re(ult diferenieri 'n funcie de se+ 'n urmtoarele
planuri-
/a1 %n plan biologic diferenele interse+uale sunt de o incontesta)il eviden
%tiinific- structura cromo(omial diferit la cele dou se+e /4& CC : la femei %i
4&CW : la )r)ai1, deose)iri 'n )iochimia %i fi(iologia creierului, particulariti ale
activitii hormonale, conformaia corpului, diferene de mas muscular, greutate %i
'nlime %.a. Datorit acestor particulariti, femeile sunt mai re(istente la stres %i la
)oli dec.t )r)aii, av.nd %i o longevitate cu cca. =10 ani mai mare. Hste evident c
aceste diferene naturale, indispensa)ile procesului de conservare %i perpetuare a
speciei, au cptat 'n filogene( accente %i conotaii legate nemi<locit de specificul
activitilor sociale distri)uite 'n funcie de se+, re(ult.nd astfel %i diferene 'n plan
psihologic %i sociocultural.
/)1 %n plan psihologic diferenele sunt determinate at.t de factorii naturali
amintii mai sus, c.t %i de particularitile procesului de sociali(are, 'nvare %i
integrare social 'n raport cu cele dou se+e. 6stfel, pe )a(a a numeroase o)servaii,
se constat urmtoarele particulariti psihice 'n funcie de se+. &emeile sunt mai
sensi)ile 'n plan afectiv, cu un registru emoional mai larg %i mai receptive la stimuli
e+teriori2 sunt mai intuitive, glo)ale 'n g.ndire %i po(itive 'n orientare, av.nd o
deose)it aprehensiune pentru aspectele materiale ale vieii. !endinele agresive sunt
incompara)il mai reduse dec.t ale )r)ailor, %i oricum cu o mai mare capacitate
empatic 'n raport cu eventuala victim. Femeile au o mai mare predispo(iie spre
conformism, pruden %i fle+i)ilitate social, av.nd 'ns atitudini mai puin nuanate
dec.t ale )r)ailor. Unele o)servaii, av.nd mai degra) un caracter eseistic, acu( o
anumit lips de individuali(are a femeii, spun.ndu:se chiar c ea este mai mult
specie dec.t individ2 not derivat poate %i din rolul deose)it pe care 'l are din punct
de vedere )iologic %i social 'n perpetuarea speciei. Irbaii sunt caracteri(ai prin
inteligen analitico:sintetic, prevalena raiunii asupra afectivitii %i spirit practic:
aplicativ mai accentuat. 0unt mai activi, mai agresivi, .dispu%i 'ntr:o mai mare msur
dec.t femeile s:%i asume riscuri %i chiar s )rave(e. "ai puin conformi%ti dec.t
femeile, )r)aii sunt totodat mai rigi(i 'n g.ndire %i au disponi)iliti de comunicare
spontan mai reduse /1>0 ,2512 1512 1?& %.a.1.
3?2
/c1 %n plan psihosocial diferenele interse+uale se o)iectivea( 'n profilul
imaginii de sine aferent celor dou se+e %i 'n modul cum se asum rolurile de se+ 'n
cadrul relaiilor sociale /familiale, interpersonale, grupale %i pu)lice1. 7a acest nivel se
vor putea constata 'n mod efectiv mecanismele constituirii asimetriilor de rol se+ual,
precum %i diferitele efectele ale acestora.
Dup cum s:a artat 'ntr:un capitol anterior, imaginea de sine este un
8construct psihosocialQ, 'n care sunt implicate procese de autopercepie, percepie de
altul, comparaie social, presiune normativ, modelare %i condiionare cultural /v.
cap.3.2.1. 0ociali(area are un rol decisiv 'n constituirea unei imagini de sine duali(ate
pe direcia )r)at:femeie. Profilul psihologic, comportamental %i social al celor dou
se+e este at.t de puternic consolidat prin consens, 'nc.t din primele (ile de via
copilul este supus unei modelri specifice se+ului cruia 'i aparine. 6stfel, din start,
tratamentul )iat:feti este profund asimetric, induc.nd de timpuriu o imagine de sine
a crei coordonat esenial este chiar se+ul %i tipurile de comportament considerate
specifice acestuia. Ulterior, 'n copilrie, aciunile difereniatoare se amplific, prin
modul cum sunt 'm)rcai copii, tipul de <ucrii care li se ofer, prin activitile 'n
care sunt antrenai, sanciunile po(itive %i negative prin care sunt condiionai %.a.
6ceast inducie social este at.t de puternic 'nc.t, dup cum demonstrea( <&
Mo#e= %i A& E"ha"d /1>?21, 'n ca(ul hermafrodiilor 8programareaQ social este
chiar mai relevant dec.t indicatorii )iologici ai se+ului- rolul prescris social
determin un asemenea coninut al activitii sociali(ante %i formative 'nc.t
8produsul9 va corespunde 'n cea mai mare msur modelului pe )a(a cruia a fost
ela)orat 8programul9. 5dentificarea progresiv cu printele de acela%i se+, adoptarea
ulterioar a modelelor culturale din aceea%i categorie %i orientarea spre anumite
profesiuni tipice vor desv.r%i procesul formrii imaginii de sine pe linie se+ual,
imagine care va marca definitiv comportamentul %i destinul social al oricrei
persoane.
<dentificarea cu rolul de se$ este un proces complementar aceluia de formare a
imaginii de sine, reali(.ndu:se astfel fundamentul psihoindividual %i psihosocial al
persoanei, identifica)il acum 'n plan social %i prin tipurile de conduite asumate %i
e+ercitate conform se+ului su. @or re(ulta astfel tipuri de comportamente specific
masculine %i feminine, cu a%teptri %i atri)uiri reciproce 'n consonan cu apartenena
la un se+ sau altul. Prelu.nd un truism, femeile se vor comporta precum femeile, iar
)r)aii precum )r)aii, deci 'ntr:o relativ consonan cu modelele oferite drept
referenial cultural pentru fiecare categorie2 armoni(area vieii personale %i sociale
ine 'n mare msur %i de aceast asumare de rol se$ual, cu un rol aparte 'n reglarea
raporturilor sociale.
/d1 %n plan sociocultural diferenele interse+uale se pot manifesta 'n mai multe
forme- 11 disparitate pe piaa marital, 8schim)urileQ a%teptate %i reali(ate 'ntre
parteneri 'n urma maria<ului fiind condiionate 'n mare msur de se+ /iniiativa,
condiiile economice, profesionale, educaionale %i culturale pentru reali(area legturii
maritale sunt diferite, 'n funcie de se+2 diferenierea atri)uiilor %i responsa)ilitilor
soilor %.a.12 21 discriminare pe piaa muncii, unde de cele mai multe ori femeile sunt
de(avanta<ate2 31 promovarea unor modele discriminatorii de participare la viaa
politic, economic %i cultural %.a
!i#a2ica ,ie)ii se8uale 5# o#toge#e./
Pulsiunile, tre)uinele %i comportamentele se+uale cunosc o evoluie fireasc
'n ontogene(, cpt.nd forme specifice fiecrei perioade din viaa individului. *ns,
3?3
pentru a putea anali(a cu rigoare dinamica relaiilor se+uale, este necesar s facem
distincia dintre trei noiuni cone+e %i complementare- conduita erotic,
comportamentul se$ual i actul genital.
)onduita erotic incluse poate componentele emoionale, intelectuale
%i fi(ice care se manifest 'n relaiile dintre dou persoane 'ntre care se
manifest atracie se+ual. Pe l.ng elementele de ordin afectiv, aici
sunt incluse repre(entri, proiecii, atitudini %i idei generale privind
relaia cu o persoan de se+ opus. Dorina fi(ic, sentimentele de
dragoste sau gelo(ie, gesturile de tandree, m.ng.ierile %i poate tririle
care au un caracter de intimitate relaional configurea(, prin
singulara lor sinte(, profilul unei situaii %i relaii erotice. Hrotismul
constituie un fenomen primar, cu determinaii )iologice, sociale %i
culturale, nemi<locit legat de se+ualitate, %i care de la o anumit v.rst
poate lua forma unui comportament se+ual.
)omportamentul se$ual implic poate formele de e+teriori(are %i de
manifestare fi(ic a raporturilor dintre dou sau mai multe persoane
implicate 'n raporturi intime, de natur se+ual. 0e includ aici
percepiile directe dintre partenerii aflai 'n intimitate, gesturile de
tandree, cele de e+citare reciproc %.a., inclusiv actul genital ca atare.
De%i cel mai adesea, comportamentul se+ual implic %i o dimensiune
erotic, aceasta poate s lipseasc, dup cum este posi)il s nu se
finali(e(e 'n mod necesar printr:un act genital.
'ctul genital se refer e+clusiv la raportul fi(iologic al acuplrii, poate
celelalte aspecte de ordin emoional sau comportamentul fiind
ignorate. 6ceste distincii sunt necesare mai ales atunci c.nd se
a)ordea( pro)lemele legate de perversiunile se+uale sau de
comportamentele se+uale deviante.
Hvoluia ontogenetic a individului este str.ns legat de de(voltarea %i maturi(area
funciilor se+uale, fiecrei perioad de de(voltare )iologic corespun(.ndu:i
anumite particulariti ale manifestrii se+ualitii. 6cestea sunt nemi<locit
implicate 'n structurarea relaiilor interse+uale, precum %i a relaiilor
interpersonale 'n general. Pre(entm mai <os un ta)lou sintetic al de(voltri %i
manifestrii funciilor se+uale pentru fiecare etap a vieii.
Copilria 4C - :: ani5. #rganele genitale ale copilului au un caracter infantil,
fiind nede(voltate %i lipsite de funcii se+uale propriu:(ise. *ns, activitatea hormonal
este intens, determin.nd anumite reacii fi(iologice care prefaea( manifestrile
se+uale de mai t.r(iu. *n aceast categorie sunt incluse ereciile genitale nespecifice,
care pot aprea chiar din primii ani de via, fr ca aceste reacii s fie 'nsoite de
sen(aii se+uale, aceasta lipsind la aceast v.rst. Con%tiina apartenenei la un se+,
adic apariia se+ului psihologic se produce 'n <urul v.rstei de 1,5 : 2,5 ani, fiind
direct condiionat de influenele formative ale mediului social imediat /prini, frai
mai mari, rude etc.1, precum %i de contactele cu copii de se+e diferite. De altfel, dup
aceast v.rst 'ncep s apar %i a%a:numitele 8 <ocuri se+uale9, determinate de
curio(itatea copiilor privind propriul corp, dar lipsite de coninut erotic. *ns, din
perspectiva psihanali(ei, este perioada 'n care se ela)orea( principalele comple+e
psihice cu un coninut erotic incon%tient, dar cu ecouri considera)ile 'n viaa social
de mai t.r(iu2 este vor)a de comple+ele #edip %i Hlectra, re(ultate din <ocurile
dorinelor amoroase %i ostile pe care copilul le resimte fa de prinii si, dar care vor
deveni ulterior 8matricele relaionale9 ale adolescentului, t.nrului %i adultului. 0pre
sf.r%itul perioadei pre%colare /& : ? ani1. apar primele preferine clare fa de se+ul
3?4
opus, cu gesturi specifice de tandree, paralel cu amplificarea interesului pentru
pro)lemele de ordin se+ual. 0pre sf.r%itul copilriei /> : 11 ani1, odat cu accentuarea
caracteristicilor somatice legate de se+ /de(voltarea organelor genitale, apariia
pilo(itii pu)iene, rotun<irea s.nilor la fete etc.1, 'ncep primele 8tatonriQ 'ntre )iei
%i fetie, schim)uri de coresponden, e+aminarea discret a se+ului opus, precum %i
antrenarea 'n discuii pe aceast tem.
Pubertatea 4:: - :D a#iD& *n aceast perioad se produc transformri profunde
ale organismului, la nivel somatic, fi(iologic %i se+ual. H+ist mari diferene 'ntre
momentul apariiei pu)ertii, determinate de factori individuali /particulariti ale
proceselor fi(iologice1, naturali /clim1 %i sociali /norme culturale, caracteristici
sociale ale mediului ur)an sau rural1. 6stfel, clima cald gr)e%te apariia pu)ertii
cu 2:3 ani, iar cea rece o 'nt.r(ie 'n aceea%i msur2 'n mediul ur)an pu)ertatea se
instalea( de regul cu 1:2 ani mai devreme fa de mediul rural, iar particularitile
naturale individuale pot accentua aceste diferene, 'ntr:un sens sau altul. 5nstalarea
pu)ertii este precedat de 'nceputul activitii glandelor se+uale, ale cror secreii
hormonale determin deose)irile somatice specifice celor dou se+e. Hste momentul
'n care 'ncepe s se forme(e 9motivaia se$ual;, care va constitui 'n continuare, de:a
lungul 'ntregii viei, suportul energetico-dinamogen /aspectul cantitativ1 %i cel
direcional /aspectul calitativ1 al comportamentului se+ual. 7a aceast v.rst apar
interese deose)ite privind relaiile cu persoanele de se+ opus, de%i cel mai adesea sunt
mascate printr:un comportament ironic, sfidtor sau chiar agresiv fa de persoana
ctre care se 'ndreapt simpatia. *ns, spre sf.r%itul acestei perioade, mai ales 'n
mediul ur)an %i ca o consecin direct a influenei mass:media, pot aprea primele
raporturi genitale, care vor marca de)utul vieii se+uale ale celor 'n cau(. 6numite
diferene 'n manifestarea se+ualitii la )iei %i la fete sunt 'ns de reinut. Dup cum
remarc H& Stutte, instinctul se+ual o dat tre(it se manifest diferit la fete %i la )iei-
mai difu( %i su)limat la primele, mai vehement %i mai legat de organul se+ual la cei de
al doilea. 7a )iat, odat cu producerea primei e<aculri are loc o manifestare se+ual
oarecum continu2 'ns foarte varia)il ca intensitate2 la fete se constat o evoluie
ascendent, 'n care manifestrile de tandree dein o pondere important, (onele
erogene fiind mult mai e+tinse la femei dec.t la )r)ai. *ns, ace%tia din urm sunt
mult mai sensi)ili la stimularea indirect, prin imagini %i discuii despre actul se+ual,
tendina spre mastur)are fiind %i ea mai puternic dec.t la fete , /2051.
$dolescena 4:D - := a#iD& Hste v.rsta iu)irilor romantice, 'n care se formea(
registrele emoionale ale personalitii, %i 'n care se sta)ilesc sisteme de relaii duale %i
e+clusive- prietenii trainice dar %i iu)irile platonice, 8de la distanQ, manifestare chiar
su) forma unor pasiuni puternice pentru persoane inaccesi)ile- profesori, actori,
c.ntrei. !otodat se constat c 'ntr:o proporie de cca. &5:?0 G, aceast perioad
marchea( de)utul vieii se+uale , cu diferene nota)ile 'n funcie de particularitile
mediului social, a celui familial 'n primul r.nd. 5nteresul pentru se+ul opus devine de
acum o constant, marc.nd aproape toate aspectele vieii sociale a adolescentului.
De)utul vieii se+uale marchea( unele diferena nota)ile ale tririlor se+uale la fete
'n comparaie cu cele ale )ieilor. 6stfel- a1 trirea propriei se+ualiti este mult mai
comple+ la fete dec.t la )iei, fiind 'ntr:o mai mare msur dependent de factori
psihici2 )1 instinctul se+ual este mai puin presant dec.t la )iei2 c1 la fete activitatea
se+ual devine mai rar un o)iect 'n sine, cum se 'nt.mpl de multe ori la )iei, fetele
fiind 'ntr:o mai mare msur dependente 'n acest plan de factori psihici %i sociali
/tradiii, norme culturale %.a.12 d1 activitatea se+ual de)utea( la fete mai devreme
dec.t la )iei /cu cca. 2:4 ani1, 'ns la ace%tia din urm odat 'nceput are 'ntr:o mai
mare msur caracter sistematic2 e1 e+periena se+ual a femeilor '%i pune 'ntr:o mai
3?5
mic msur amprenta asupra vieii ei sociale, pe c.t vreme )r)aii sunt mai
puternic marcai de acest fapt. 0unt de reinut efectele am#nate ale primelor
e+periene se+uale, at.t asupra fetelor c.t %i asupra )ieilor. "ai ales la fete,
a)u(urile %i violenele se+uale las urme ad.nci %i dramatice asupra vieii lor psihice
%i sociale. Din cau(a anumitor particulariti psihice, 'n parte amintite mai sus,
deflorarea la fete presupune dep%irea a trei categorii de o)stacole- un o)stacol psihic,
in.nd de timiditate, pudoare %i refle+ul 'nnscut :dar %i modelat cultural:de pstrare a
castitii2 un obstacol fizic, const.nd 'n ruperea himenului, fapt ce produce o anumit
durere %i inconfort fi(iologic2 un o)stacol social, care deriv din e+igenele unui nou
tip de relaie interpersonal care apare odat cu primul contact social, pentru care nu
pree+ista modele comportamentale %i atitudinale. *n consecin, orice tip de violen
'n plan se+ual produce o suferin psihic %i fi(ic deose)it de comple+, cu re(onane
ad.nci 'n toate (onele vieii individuale %i sociale +1814 1854 1@C4 D84 1A .a.,.
Comple+itatea fenomenelor fi(iologice, psihice %i psihosociale legate de
de)utul vieii sociale, precum %i multiplele consecine care pot re(ulta de aici
/graviditate, 'm)olnviri, apariia unor traume %i comple+e psihice etc.1, impune cu
necesitate o aciune sistematic de informare %i educaie se+ual, care tre)uie 'nceput
'n %coal %i prin mass:media 'nc din pu)ertatea timpurie /10:11 ani1.
Cercetrile de psihosociologie a vieii se+uale evidenia( cele mai frecvente
motive invocate pentru producerea primului contact se+ual. 6cestea sunt-
11 Druirea premeditat, ca dovad de iu)ire sau pentru pecetluirea acesteia.
, Druirea de )un credin, ca urmare a 'ncrederii artate partenerului.
5, Druirea din mil, fata cre(.nd c astfel '%i scute%te partenerul de chinuri.
6, Druirea din team, eventual 'n urma unui %anta< afectiv sau material.
8, Druirea din curio(itate, re(ultat din mitul 8marii e+periene9.
&1 Druirea instrumental, determinat de dorina de a:%i impune controlul
asupra partenerului, sau pentru a o)ine orice fel de avanta<e.
C, Druirea 'n scopul satisfacerii unor necesiti fi(iologice de<a formate.
Din punct de vedere statistic, se o)serv c.teva diferene nota)ile 'ntre femei
%i )r)ai 'n ceea ce prive%te motivarea primei e+periene se+uale. 6stfel, la tineri
iubirea este invocat de cca. 6D G dintre fete, %i numai C G dintre )iei2 la aduli
aceste valori a<ung la cca. &1 G pentru femei i 6 E pentru )r)ai. )uriozitatea este
invocat de cca. A G dintre fete %i 1 G dintre )iei, 'n timp ce la aduli aceste
procente sunt de cca. 11 G pentru femei i 55 E pentru )r)ai. 5nsistena partenerului
este invocat de cca. 10 G dintre fete %i 3 dintre )iei, 'n timp ce la aduli aceste
proporii sunt de cca. 3 G pentru femei %i 33 G pentru )r)ai /H& "assel, 1>?11. *n
ultima vreme, 'n special ca urmare a impactului mi<loacelor vi(uale de comunicare 'n
mas, a modei neconvenionale %i a unor involuii a dinamicii se+uale la )r)ai, se
constat o cre%tere spectaculoas a a%a:numitei 8incitri se+uale9 a )r)ailor de ctre
femei. 6ceasta poate avea loc 'n mod direct, prin modificarea modelului tradiional al
iniiativei masculine, c.t %i indirect, prin adoptarea unor inute vestimentare mai mult
dec.t provocatoare. Ca urmare a acestui fapt, %i a altora in.nd de profilul cultural al
societii superinformati(ate, asistm la mutaii spectaculoase 'n cadrul matricelor
relaionale interse+uale. Dimensiunea ludic a se+ualitii tinde s devin o
caracteristic de )a( a civili(aiei contemporane. Hpoca civili(aiei non:represive
demiti(ea( se+ul, transform.ndu:1 'ns 'ntr:un simplu o)iect comercial %i de
divertisment. Consecinele psihosociale vor fi considera)ileR
(inereea /1= O 25 ani1. "archea( amplificarea %i rafinarea vieii se+uale, cel
mai adesea prin 8e+perimentareaQ diferitelor formule de cupluri amoroase, cu durate
dintre cele mai variate. *n acest conte+t 'ncepe %i formarea unei culturi a raporturilor
3?&
interse$uale, care va marca semnificativ relaiile dintre soli 'n cadrul viitoarei familii.
Paralel cu opiunile profesionale legate de formarea unei cariere, 'n aceast perioad
'ncepe s se manifeste %i interesul pentru constituirea unor cupluri sta)ile, prin
coa)itare sau cstorie, deschi(.ndu:se astfel un capitol nou al vieii sociale- cel
structurant 'n <urul ideii de familie. *n acest conte+t, relaiile se+uale, de%i '%i mai
pstrea( caracterul romantic al perioadei anterioare, intr 'ntr:o fa( de maturi(are,
e+plorrile reciproce din (ona se+ualitii partenerilor conduc.nd la formarea unui stil
erotic caracteristic at.t fiecrui partener 'n poate, c.t %i cuplului v(ut :la maturi(area
lui: ca o form de comuniune psihic a dou persoane legate fi(ic, emoional %i social.
0tilul erotic este str.ns legat de tehnicile se+uale folosite %i de modul de reali(are a
adecvrii de cuplu, aspect care marchea( 'n mod esenial evoluia acestuia,
satisfaciile o)inute 'n cadrul activitii se+uale, sentimentele dintre parteneri %i :'n
ultim instan: trinicia %i destinul social al comuniunii familiale. 7ipsa unei educaii
se+uale complete, precum %i a unei asistene psihologice calificate 'nc de la de)utul
vieii se+uale %i mai ales 'n perioada prenupial, face ca din totalul divorurilor
'nregistrate 'n rile de(voltate cca. 50:&0 G s ai) drept prime cau(e inadecvrile
se+uale ale cuplului. 6cest fapt e+prim un e%ec relaional care va marca sensi)il at.t
viaa profesional %i social, c.t %i raporturile interse+uale viitoare ale celor implicai.
!otodat, societatea modern de tip occidental ofer %i o deconcertant gam de
8formule familiale neconvenionaleQ, care 'ncep s se impun ca noi stiluri de via,
cu particulariti psihosociale cu totul aparte %i 'nc insuficient cercetate. 6stfel se
practic cstoria 'ntre homose+uali , cstorii 'n grup, conglomerri de familii cu
via se+ual 'n comun, grupri tri)ale ale unor minoriti sau secte, familii
poligamice %.m.a. /1512 1522 1>12 2211. Unele dintre aceste structuri familiale au copii
naturali, altele recurg la adopii2 'ns, 'n toate aceste ca(uri, apar serioase pro)leme de
ordin psihosocial in.nd de profilul psihologic al viitorilor tineri %i, mai ales, de
modelele relaionale familiale pe care le vor promova la r.ndul lor.
,aturitatea /25 : &5 ani1. Hste o perioad caracteri(at prin sta)ili(area
relativ a dinamicii se+uale, interesul prioritar fiind acum orientat spre copii %i cariera
profesional. Desigur, 'ntr:o perioad at.t de lung apar de regul %i multe pro)leme
de ordin afectiv, relaional %i material care marchea( e+istena armonioas a cuplului.
Dintre acestea amintim- indiferena, plictiseala, saturaia, gelozia, conflictul,
adulterul, separarea, abandonul i divorul. Fiecare dintre fenomenele menionate,
'ns 'ntr:o ordine cresc.nd a importanei, produce importante efecte psihosociale,
at.t 'n ceea ce prive%te raporturile directe dintre soi : pe de o parte, %i dintre soi %i
copii : pe de alt parte, c.t %i 'n planul relaiilor e+tracon<ugale, 'n cercul social %i
profesional 'n care fiecare se mi%c. Hfortul principal al cuplului, dar %i al instituiilor
de asisten psihologic, tre)uie orientat pe direcia meninerii interesului reciproc,
printr:o continu preocupare pentru instruirea permanent %i 'm)ogirea sferei
e+istenei spirituale a partenerilor. $utina, saturaia %i plictiseala, de altfel str.ns
legate 'ntre ele, sunt cele mai mari pericole nu numai pentru e+istena unui cuplu
marital, ci %i pentru climatul social al grupurilor 'n care fiecare partener '%i desf%oar
activitatea social. H+u)erana %i pasiunea erotic specifice perioadei de 'nceput
tre)uie s fie suplinite printr:un efort con%tient pentru de(voltarea unor preocupri
comune, crearea unor legturi spirituale mai profunde %i de(voltarea unor tehnici de
meninere a prospeimii relaiei, chiar %i 'n plan se+ual. 6pariia copiilor, precum %i
interesul constant pentru educaia acestora constituie de regul factori deose)it de
favora)ili pentru consolidarea familiei. !re)uie s su)liniem efectele psihosociale
profund nocive pe care le generea( violena 'n familie, a)andonul %i divorul. Fiecare
3??
dintre acestea produce de regul traume ireversi)ile cel puin unuia dintre soi, dar 'n
mod cert tuturor copiilor care triesc 'n climatul familial astfel creat.
5deea de familie ridic numeroase pro)leme 'n societatea contemporan, mai
ales 'n rile occidentale, 'nalt industriali(ate. 6numite particulariti ale procesului de
de(voltare economic %i tehnologic au condus la apariia unor mutaii ma<ore %i la
nivelul familiei tradiionale, 'neleas ca nucleu fundamental al societii.
$elativi(area valorilor %i normelor morale 'n marile aglomerri ur)ane, cre%terea
criminalitii, de(voltarea narcomaniei la nivel de mas %.m.a. sunt legate 'n mare
parte %i de pierderea capacitii de sociali(are %i formare a copiilor 'n cadrul mediului
familial. Datorit integrrii 'n viaa economic %i social a am)ilor prini, atri)uiile
educaionale ale acestora au fost transferate 'n mare parte unor instituii sociale
speciali(ate, care nu pot 'ns suplinii puternicele resorturi afective %i relaionale din
cadrul familiei tradiionale2 e+tins sau restr.ns. Formalismul frecvent al raporturilor
parentale, conflictele frecvente dintre soli, divorurile 'n continu cre%tere %.a.
diminuea( %i mai mult valenele formative ale familiei, determin.nd chiar serioase
tul)urri ale personalitii copiilor %i ale capacitii acestora de integrare social
optim.
#enectutea /peste &5 : ?0 ani1. *nc de la sf.r%itul perioadei anterioare,
dinamica se+ual intr 'ntr:un evident declin, care se accentuea( drastic o dat cu
'naintarea 'n v.rst. 5nstalarea menopau(ei la femei /'n <urul v.rstei de 55:&0 ani1 %i a
andropau(ei la )r)ai /&0:&5 ani1, marchea( caracterul ireversi)il al acestui proces,
cu efecte psihice destul de importante, dar nu dramatice.
(ulburri ale dinamicii vieii se+uale. Conduitele interse+uale, precum %i
raporturile de cuplu pe care acestea le fundamentea( pot fi deseori afectate de
tul)urrile care apar 'n dinamica raporturilor se+uale dintre parteneri. 6vem 'n vedere
fenomene precum frigiditatea sau nimfomania la femei, impotena sau satirismul la
)r)ai, saturaia, inadecvarea de cuplu i nevrozele se$uale la am)ele categorii.
Cau(ele acestor tul)urri pot fi grupate 'n patru categorii principale- a1 factori
fi(iologci, care e+prim disfuncionaliti organice, hormonale sau strict patologice la
nivelul aparatului genital2 )1 factori psihoindividuali, care afectea( echili)ru
emoional %i conduita se+ual a unei persoane, chiar 'n afara unor contacte genitale
propriu:(ise /%ocuri emoionale foarte puternice care au lsat urme, comple+e psihice,
inhi)iii puternice, fo)ii %.a., care pot fi activate de oricare partener se+ual potenial12
c1 factori relaiionali, derivai din natura particular a unui cuplu /inadecvarea se+ual
dintre doi parteneri, de natur )iologic sau psihic, dar care nu se manifest %i 'n
cadrul altei relaii de acest gen12 d1 factori ambientali, de natur fi(ic sau social,
care afectea( accidental dinamica unei relaii se+uale, dar care prin repetare pot
determina tul)urri cvasi:permanente ale conduitei se+uale.
Gimfomania i satirismul sunt forme de e+ces se+ual, mult peste limita
necesarului de echili)ru fi(iologic. Cel mai adesea, aceast hipertrofiere a vieii
se+uale este determinat de factori psihogeni- tentativa de a supracompensa unele
comple+e de inferioritate, e+istena unor factori o)sesionali de natur se+ual, fuga de
angoas %i frustrare prin refugierea 'n activitatea se+ual, o educaie deficitar care a
cultivat 8performana se+ualQ ca form de autovalori(are etc. 7a femei, nimfomania
este deseori e+presia unui acut sentiment de singurtate %i ne'ncredere 'n sine, actele
se+uale fiind 'n acest ca( 'ncercri disperate de 8acro%areQ social2 alteori este
re(ultatul imposi)ilitii fi(iologice sau psihice de a o)ine satisfacia se+ual dorit.
&rigiditatea i impotena sunt e+presia imposi)ilitii de a consuma actul
se+ual, ca urmare a insensi)ilitii %i a)senei oricrei satisfacii : la femei, sau a lipsei
ereciei : la )r)ai. Cau(ele pot fi de ordin fi(iologic, dar adesea sunt de natur
3?=
psihic- %ocuri emoionale puternice legate de prima e+perien se+ual, traume
psihice produse 'n urma unor a)u(uri sau violene se+uale, de(voltarea unor puternice
inhi)iii, apariia unor situaii sociale traumati(ante %.a.. Psihoterapiile individuale %i
de cuplu se pot dovedi e+trem de eficiente, pe aceast cale re(olv.ndu:se p.n la ?0:
=0 G dintre ca(urile semnalate.
<nadecvarea de cuplu const 'n dificultatea de a o)ine satisfacii se+uale cu
un anumit partener, ca urmare a unor nepotriviri organice, a unor )loca<e psihice sau
inhi)iii selective, a e<aculrii precoce sau a unor stri emoionale negative trit de
unui sau de am)ii parteneri. Discutarea li)er a pro)lemelor de cuplu, apropierea
afectiv dintre parteneri, spri<inul psihoterapeutic calificat %i o )un educaie se+ual
pot re(olva 'n mare parte pro)lemele de acest ordin. *n ca( contrar, desprirea este
cea mai )un soluie pentru a evita efecte psihologice negative cu o re(onan mult
mai ampl 'n plan individual %i social.
Gevrozele se$uale sunt stri psihopatice disfuncionale, cu un caracter
temporar, care pot determina scderea li)idoului sau inhi)iii se+uale pe perioada c.t
se manifest. 0e re(olv prin psihoterapie /v.522 =32 1512 2051.
Co#duite se8uale a+e"a#te
Prin natura ei profund instinctual %i pulsional, se+ualitatea constituie (ona
vieii individuale %i sociale 'n care se pot de(volta unele dintre cele mai a)erante
forme de manifestare a comportamentului uman. # parte dintre acestea sunt forme
e+acer)ate ale devianei comportamentale, altele au un incontesta)il caracter
delincvenial sau patologic. *n continuare ne vom referi la patru dintre aceste forme de
manifestare a)erant a se+ualitii- violena se+ual, violul, incestul i perversiunile
se+uale.
-iolena se$ual se manifest printr:un comportament provocator de suferin
pentru partener, 'n legtur nemi<locit cu se+ul sau cu actul se+ual. Hste o form de
violen direcionat, determinat de anumite tul)urri ale personalitii agresorului,
de unele particulariti ale relaiei dintre agresor %i victim, dar %i de e+istena unor
factori socioculturali favori(ani. Forma e+trem a violenei se+uale o constituie
violul, definit ca un contact se$ual obinut prin for sau prin ameninarea cu fora,
sau c.nd femeia se afl 'ntr:o situaie care nu:i permite o opiune li)er- este minor,
incon%tient, se afl su) influena unor droguri sau 'ntr:o stare de confu(ie mental
+181, @@: 1CC, 8C,.
@iolena se+ual a devenit un fenomen social e+trem de rsp.ndit, fiind se
pare o consecin direct a constituirii marilor aglomerri industriale, a su)culturii,
influenei negative a unor modele promovate prin mass:meda, totul pe fondul
fragili(rii sistemelor de valori tradiionale %i a cre%terii vulnera)ilitii psihice a
populaiei ca urmare a stresului, a climatului de nesiguran %i violen social. 6stfel,
0U6 deine locul 'nt.i la acest capitol, cu cca. 2= ca(uri la 100.000 de locuitori, cu o
du)lare a acestei valori pentru (onele unde domin populaia de culoare2 urmea(
rile de(voltate din nordul Huropei /Danemarca, Finlanda, 0uedia %i Bermania, cu
valori medii cuprinse 'ntre &:11 ca(uri la 100.000 de locuitori, rile din sudul Huropei
ocup.nd o po(iie mult mai favora)il, cu valori de cca. 1A100.000. +1CC, 5? %.a.1. Cel
mai 'ngri<ortor aspect se refer la cre%terea numrul de violene se+uale 'n r.ndul
adolescenilor %i tinerilor, procentul fiind de aproape dou:trei ori mai mare dec.t 'n
r.ndul populaiei mature.
1ersonalitatea violatorilor are unele trsturi specifice, evideniate prin
numeroase studii de ca(. 0:a constatat c ace%tia sunt de cele mai multe ori persoane
3?>
violente, primitive %i nematuri(ate afectiv, provenite din medii sociale promiscue,
dec(ute moral %i intelectual, marcate de comple+e %i sentimente de ur fa de
semenii lor, fa de femei 'n mod special. @iolul nu este consecina unui e+ces de
virilitate, cum deseori se crede, ci e+presia unor carene %i di(armonii psihice foarte
serioase, cu etiologii foarte diverse. Dup opinia lui L. Broth, agresorii se+uali se
caracteri(ea( prin stri depresive, disforie, angoas, nesiguran de sine, sunt
cople%ii de sentimentul inutilitii %i lipsei de scop 'n via, cu totul ne'ncre(tori 'n
capacitile lor se+uale %i nu numai. *n aceste condiii, violul apare ca un efort de
supracompensare a unui comple+ de inferioritate. 6li autori vor)esc de 8deficite de
personalitateQ, fragilitatea identitii masculine, e%ecuri e+isteniale repetate, sadism,
lips de autostim, fiind deseori victime ei 'n%i%i ale unor agresiuni se+uale 'n
copilrie %i pre(ent.nd aproape totdeauna deteriorri ale sistemului de relaii sociale
+181,.
!ipologii ale agresorilor %i agresiunilor se+uale. Diferenele importante pe care
le pre(int personalitatea violatorilor %i varietatea 'mpre<urrilor 'n care se produc
agresiunile fac dificil 'ntocmirea unei tipologii cuprin(toare. Pot identificai
agresori psihopai, sociopai, cu tul)urri de personalitate, cu manifestri deviante
con<uncturale %i relativ normali din punct de vedere psihic. @iolatorii sociopai sunt
cel mai numero%i dup unele statistici /30:40 G1, cei 'n cau( aparin.nd lumii
interlope %i fiind caracteri(ai prin comportamente antisociale sistematice. *n funcie
de cau(a imediat a agresiunii se disting violuri comise 'n stare de e)rietate /cca. 10
G1, su) imperiul furiei /cca. 35 G1, ca form de manifestare a puterii /cca. 45 G1, sau
ca urmare a incitrii de ctre victim /cca. 5 G1. 6lte clasificri se refer la
recunoa%terea sau nerecunoa%terea culpei de ctre agresori, sau la pulsiunea
dominant 'n momentul comiterii violului- sadismul, dorina de afirmare a puterii,
nevoia de satisfacere se+ual, r()unarea, gelo(ia etc. /151, 10=2 1??, &02 205 %.a.1.
!eorii e+plicative asupra agresiunilor se+uale. Pentru a e+plica natura
comportamentelor agresive finali(ate prin viol sunt invocate te(e %i teorii dintre cele
mai diverse. Cele mai cunoscute sunt urmtoarele.
!eorii a#t"o1ologice susin te(a c toi )r)aii sunt predispu%i s caute
varietatea se+ual, din nevoia de a cre%te oportunitile de reproducere, fr a ine
cont de asentimentul partenerei. Pe acest fond, violurile se produc ca urmare a unei
dorine se+uale e+acer)ate care nu gse%te o alt cale de satisfacere. Faptul c
proporia violatorilor este cu totul nesemnificativ infirm aceast teorie, care are
totu%i meritul de a evidenia un factor filogenetic care determin o anumit trstur a
masculinitii- cutarea activ a partenerei.
!eoriile 1sihiat"ice consider violul ca pe o categorie diagnostic, care are la
)a( tul)urri psihice precum schi(ofrenia, demena, mania %.a. Pe acest fond psihotic
re(ult un impus ire(isti)il cruia 'i cad prad femeile, ca fiind mai vulnera)ile fi(ic.
$ata mic a recidivelor /cca. 3:4 G1, precum %i caracterul premeditat al celor mai
multe violuri /cca. ?0 G dup unii autori1 contra(ic 'ns drastic aceast te(.
!eoriile 1siha#alitice consider violul ca fiind de natur predominant se+ual,
violatorul fiind un o persoan pervertit sau )olnav, cel mai adesea cu tendine
homose+uale latente. Definit ca o form de agresiune asupra sim)olului matern, violul
apare ca un simptom al conflictelor intrapsihice, aici put.nd fi gsit adevrata cau(.
*ns, numeroase studii nu au evideniat corelaii ridicate 'ntre tul)urrile
psihopatologice %i tentativele de viol, ceea ce contra(ice caracterul e+clusiv al te(elor
psihanalitice.
!eoriile 5#,/)/"ii sociale susin c rdcinile agresiunilor se+uale tre)uie
cutate 'n particularitile organi(rii sistemelor sociale %i ale procesului de
3=0
sociali(are, 'nvare %i integrare social. Disfuncionalitile 'nt.lnite 'n acest plan se
convertesc 'n factori psihoindividuali de natur pulsional care : 'n anumite condiii
tot de natur social: pot genera acte de agresiune se+ual. Unele cercetri de
antropologie cultural confirm te(ele de )a( ale teoriei 'nvrii sociale, 'ns tre)uie
s su)liniem c agresiunile se+uale au de cele mai multe ori o cau(alitate comple+,
'n care pot intervenii factori genetici, fi(iologici, psihici, psihosociali %i socioculturali.
1erversiunile se$uale repre(int comportamente se+uale a)erante, produse ca
urmare a devierii instinctului se+ual de la o)iectul, scopul %i modul su firesc de
satisfacere. *n accepia cea mai curent, perversiunile sunt tendine pulsionale
regresive, care se manifest printr:un su)stitut, 'nlocuind actul se+ual normal cu un
act de alt natur, iar partenerul firesc cu un altul de acela%i se+, cu unul aparin.nd
unei alte specii , sau chiar unul inanimat /11&, 2?=1. *n genere, se vor)e%te despre
perversiune c.nd orgasmul este o)inut cu alte o)iecte se+uale dec.t cele normale
/homose+ualitatea, pedofilia, (oofilia %.a.1 sau prin alte (one corporale dec.t cele
genitale /)ucale sau anale, de e+emplu1, sau c.nd orgasmul este condiionat e+trinsec
/ca 'n ca(ul feti%ismului, e+hi)iionismului, voEeurismului, sado:masochismului etc.1.
6v.nd un caracter disfuncional, imoral %i antisocial, perversiunile e+prim
imaturi(ri, regresri, dereglri sau destructurri ale personalitii, care au ca efect
imediat alterri nota)ile 'n planul vieii psihoindividuale, interrelaionale %i
socioculturale.
0tiologia perversiunilor se$uale este foarte comple+, implic.nd factori de
natur genetic, patologic, educaional %i chiar cultural. *n concepia freudian,
dispo(iia la perversiune nu este ceva particular, fiind inerent oricrei structuri
umane. 7a copil, devans.nd instalarea funciilor genitale propriu:(ise, se manifest
su) forma unei 8dispo(iii perverse polimorfeQ, datorit diversitii (onelor eurogene,
activate parial prin intermediul <ocurilor %i fantasmelor infantile, care vor ceda 'n
urma maturi(rii organelor genitale. Pulsiunea se+ual normal, manifestar ca
atracie ire(isti)il ctre se+ul opus se manifest 'ncep.nd cu pu)ertatea, urm.nd cile
fire%ti de satisfacere. *n acest conte+t, manifestarea perversiunilor la adult constituie
e+presia persistenei unor forme infantile de manifestare a se+ualitii, 'n str.ns
legtur cu apariia unor nevro(e. 6stfel, la Freud, perversiunile sunt regresii la un
stadiu anterior 'n raport cu care a avut loc o fi+aie li)idinal. Pentru ali psihologi,
perversiunile sunt forme particulare de manifestare a unor alte pulsiuni. 6stfel, &
To"d@2a# consider c )a(a oricrei perversiuni este ostilitatea, care '%i are originea
'ntr:un traumatism afectiv precoce sau 'ntr:un eveniment dramatic din mica copilrie,
devenit incon%tient prin refulare. Pe#t"u E& !u1"U4 & Heu=e" %.a., perversiunile pot
avea %i cau(e organice, aprute 'n urma unor maladii precum encefalita, traumatismul
cranian, stri to+ice cronice etc. 6lte teorii pun accentul pe rolul unor forme negative
de 'nvare social %i imitaie, manifestare mai ales 'n cadrul unor grupuri
nonconformiste, cu preocupri artistice /v. 2051.
1rincipalele forme ale perversiunilor se$uale. Hste de remarcat faptul c 'n
cadrul unui raport se+ual normal, 'ntre parteneri de se+ opus, se practic frecvent
anumite <ocuri erotice, sau comportamente 8preparative9 menite s mreasc e+citaia
partenerilor, respectiv plcerea o)inut 'n urma raportului se+ual. De asemenea, 'n
timpul actului se+ual, ca %i 'n momentul orgasmului, se pot manifesta e+plo(ii
emoionale puternice, marcate %i prin anumite mici violene sau )ruscri ale
partenerului. De altfel, se+ologii recomand e+plorri reciproce 'n (ona se+ualitii
partenerului %i stimularea 8imaginaiei se+ualeQ ca modaliti de menine a interesului
pentru partener %i evitarea apariiei saturaiei %i plictiselii. !oate aceste
3=1
comportamente care 'nsoesc sau se finali(ea( 'ntr:un raport se+ual normal nu sunt
considerate perversiuni se+uale.
"adismul. Hste un comportament se+ual a)erant, care presupune o)inerea
plcerii se+uale numai pe fondul suferinei fi(ice sau morale provocat unei alte
persoane. 7ovirea, rnirea, maltratarea sau umilirea moral a partenerului repre(int
condiia pentru a o)ine orgasmul %i satisfacia se+ual. "ult mai rar 'nt.lnim
sadismul criminal, 'n care numai prin uciderea victimei se o)ine plcerea se+ual. *n
concepia psihanalitic, sadismul este e+presia pe care o capt instinctului morii
/thanatosul1 'n raport cu instinctul vieii /erosul1.
/asochismul este o form de perversiune complementar sadismului, deseori
'nt.lnit 'mpreun ca acesta /sado:masochismul12 'n acest ca(, plcerea se+ual este
condiionat de asocierea cu o suferin fi(ic sau moral, masochi%tii cer.nd
partenerilor s:i loveasc sau s:i umileasc ver)al pentru a putea a<unge la orgasm.
Ca %i 'n ca(ul sadismului, este vor)a de o de(voltare psihose+ual incomplet %i
di(armonic sau :'n termeni psihanalitici: de o fi+aie sau o regresie la un stadiu
anterior, arhaic %i imatur al se+ualitii. *n formele sale u%oare, masochismul se poate
manifesta fantasmatic, prin evocarea imaginar a unor violene la care este supus
partenerul. Din punct de vedere psihosocial sunt foarte interesante cuplurile sado:
masochiste, care prin complementaritile comportamentale pe care le presupun,
reali(ea( 8celule diadice9 e+trem de coe(ive %i cu aparene de normalitate 'n viaa de
(i cu (i.
0$hibiionismul const dintr:o pulsiune ire(isti)il de etalare 'n pu)lic a
organelor genitale, acest act sim)oli(.nd %i su)stituind de fapt actul genital %i
plcerile asociate acestuia. *ntr:o proporie considera)il e+hi)iioni%tii sunt )r)ai,
marcai de de(echili)re %i imaturi(ri emoionale foarte serioase. Hste de reinut
caracterul ostentativ %i )rutal, 'ns neviolent al e+punerii genitale, plcerea o)inut
fiind proporional cu sc.r)a sau frica produs celui agresat. *n consecin se aleg ca
victime fete tinere sau copii, puritatea acestora mrind plcerea resimit de pervers.
-oOeurismul este o perversiune complementar e+hi)iionismului, 'n acest ca(
plcerea se+ual re(ult.nd din contemplarea se+ului sau a actului se+ual dintre alte
persoane. De remarcat c preludiul unui act se+ual normal, 'n care partenerii se
privesc %i se e+pun reciproc nu intr 'n categoria vreunei perversiuni se+uale, fiind
vor)a mai degra) de o 8component estetic9 a percepiei se+uale dintre parteneri.
1edofilia este o form de perversiune 'n care impulsurile erotice sunt orientate
preponderent sau e+clusiv fa de . copii. *n forma sa compulsiv, 'nt.lnit cel mai
adesea la )r)ai, atracia este at.t de puternic 'nc.t scap autocontrolului, fiind
orientat cel mai adesea ctre fetie. *n forma sa simptomatic, pedofilia asociat unor
tul)urri organice grave- demen senil, schi(ofrenie, oligofrenie sau traumatisme
craniene.
&etiismul const 'n orientarea interesului erotic ctre unele o)iecte
vestimentare ale partenerei dorite, cunoscute sau necunoscute. 0e 'nt.lne%te 'ndeose)i
la )r)ai, fiind re(ultatul unei gre%ite orientri a impulsurilor se+uale.
Garcisismul const 'ntr:o atracie %i dragoste e+cesiv de sine, fiind din
aceast ca( interpretat ca o form latent de homose+ualitate.
3ravestirea heterose$ual /transe+ualismul1 se manifest ca o nevoie psihic
intens a unei persoane de a se considera c aparine se+ului opus.
3. )onduita religioas
3=2
Cercetarea fenomenelor religioase ocup un loc cu totul aparte 'n multe
domenii ale %tiinelor sociale- filo(ofia, antropologia cultural, sociologia, psihologia
social, politologia %.a. '%i propun s studie(e fiecare, cu mi<loace care le sunt
specifice, multiplele aspecte legate de credin, de locul sacrului 'n con%tiina
individual %i social, precum %i impactul pe care fenomenul religios 'l are asupra
diferitelor laturi ale vieii sociale. Perspectiva psihologiei sociale asupra acestei
pro)lematica este deose)it de semnificativ deoarece evidenia( o serie de aspecte
fundamentale ale fenomenologiei religioase, %i anume- a1 condiionrile socioculturale
%i psihosociale care generea( tririle religioase ca una dintre dimensiunile eseniale
ale vieii sociale2 )1 locul credinei %i repre(entrilor religioase 'n cadrul con%tiinei
sociale2 c1 sistemul specific de relaii psihosociale dintre persoane, grupuri %i instituii
care se formea( 'n spaiul de manifestare a religio(itii2 d1 caracteristicile specifice
comportamentului religios %i raporturile acestuia cu alte tipuri de comportamente
psihosociale2 trsturile psihoindividuale %i psihosociale specifice credincio%ilor %.a.
/v. 252 ?21.
)undamentele psihosociale ale "enomenelor religioase
6)ordarea teoretic a pro)lematicii legate de religio(itate presupune o serie de
preci(ri %i delimitri legate de conceptele de 8Dumne(eu9, 8Credin9, 8$eligie9,
8Iiseric9 %i 8Cler9, pe de o poate, precum %i referitoare la noiunile de 8credin
religioasQ, 8trireQ, 8sentimenteQ %i 8comportament religiosQ, pe de alt porte.
Demers care are un profund caracter interdisciplinar %i cruia i:au fost acordate
numeroase lucrri de specialitate /25, 4?=2 502 5& %.a.1. Desigur, 'n spaiul restr.ns al
acestui capitol vom face numai c.teva sumare preci(ri conceptuale, strict necesare
schirii perspectivei psihologiei sociale asupra acestei comple+e pro)lematica.
Pro)lema religio(itii omului ca fiin raional este una care line de filo(ofie
%i de ontologie social. Dup cum re(ult din numeroasele studii de filo(ofie %i de
antropologie cultural dedicate acestei pro)leme, omul se poate defini cel mai
revelator ca singura fiin care i construiete i interpreteaz propria e$isten
printr-o raportare contient la o transcenden. *ntr:adevr, p.n acum nu a fost
identificat nici o form de comunitate uman, oric.t de primitiv ar fi fost pe scara
evoluiei sociale, care s nu posede forme mai mult sau mai puin evoluate de credin
religioas, deci care s nu:%i raporte(e propria lor e+isten la o transcenden,
indiferent de numele care i se d acesteia- Vei, 0pirit 6)solut, Dumne(eu, 6lah ete.
/v. ?21.
Pe acest fundament ontologic, culturale :'nelese ca modaliti particulare de
structurare a e+istenei spirituale a unei comuniti: construiesc sau adopt una dintre
paradigmele lor fundamentale- dedublarea lumii 'n sacru i profan. Dup cum
su)linia M& Eliade, 8sacrul %i profanul sunt dou modalitli de a fa 'n lume, dou
situaii e+isteniale asumate de ctre om de:a lungul istoriei9. "acrul are caracter
imanent, transcendent %i supranatural, care d o)iect %i coninut con%tiinei religioase2
profanul aparine unei realiti nude %i o)iectuale, dominat de principii po(itiviste %i
pragmatice, creia 'i lipse%te dimensiunea spiritual a transcendenei. 7umea
credinelor %i a tririlor religioase este una a sacrului2 lumea omului de %tiin, a
practicianului eficient %i a omului guvernat de tre)uinele (ilnice este una a
profanului, adic a unei lumi desacrali(ate.
)redina ne apare ca un sistem de idei, repre(entri %i sentimente care, la un
anumit individ sau grup social, e+prim raporturile lumii reale cu transcendena %i cu
3=3
sacrul. Fiind dis<unct %i complementar fa de raiune, credina nu are nevoie de
argumente- ea e+prim o ade(iune afectiv ireducti)il la un adevr revelat. De%i din
punct de vedere psihologic credina presupune o structur comple+, inclu(.nd idei,
repre(entri, forme argumentative specifice, sentimente stratificate pe mai multe
niveluri %i motivaii adiacente acestora, 'n esena sa rm.ne un fapt cultural %i
psihosocial, care e+prim sui generis apartenena unui individ la o anumit
comunitate uman. 6)ia la nivelul comportamentului religios caracteristicile
psihoindividuale ale persoanei %i cele psihosociale ale grupului vor interveni pentru a
particulari(a faptul de credin 'n act social, cu relevan pentru sistemul de relaii 'n
care sunt implicate persoanele, grupurile %i instituiile.
2eligia constituie un fenomen social %i cultural, o form a con%tiinei sociale,
format dintr:un ansam)lu organi(at de te(e, idei, repre(entri, dogme %i practici prin
care se statuea( raporturile individul %i comunitii cu transcendena. 0au, dup cum
definea E& !u"9heh# acest concept, religia este un sistem unitar de credine %i
practici relative la lucruri sacre, care reunesc indivi(ii 'ntr:o aceea%i comunitate
moral, numit Iiseric .
Iiserica instituionali(ea( faptul de credin, oferind un cadru formal pentru
manifestarea comportamentelor religioase ale persoanelor %i grupurilor sociale.
Fiecare form de religie /cre%tin:ortodo+, cre%tin:catolic, mo(aic, )udist etc.1
presupune instituii )iserice%ti specifice, difereniate prin ritualurile practicate,
structura organi(atoric intern, normele de funcionare, raporturile legiferate cu
societatea laic, normele de recrutare %i formare a clericilor etc.
)lerul repre(int un corp profesional care, 'n cadrul instituiei numit Iiseric,
asigur desf%urarea b activitii acesteia, pe )a(a unor norme organi(atorice %i de
conduit specifice. 6cest fapt presupune e+istena unor ierarhii, forme speciale de
instrucie %i formare a diferitelor categorii de personal, precum %i reglementri
riguroase ale raporturilor cu mediul social, e+terior instituiei crora le aparin.
Proced.nd la o anali( aprofundat a fenomenului religios, <& Beachle"
aprecia( c, din perspectiv culturologic, sociologic %i psihosociologic,
raporturile ce se sta)ilesc 'ntre oameni %i sacru se pot grupa 'n trei categorii de fapte-
cele referitoare la iniiatori, la gestionari i la consumatori +8,6A,. "uli etnologi
nu admit te(a larg rsp.ndit dup care religiile sunt producii anonime colective. De
fapt, toate marile religii au avut iniiatori )ine individuali(ali, a cror studiere scap
mi<loacelor sociologice, fiind vor)a mai degra) de o circumscriere psihologic a
respectivului fenomen. 5isus a 'ntemeiat cre%tinismul, Iuddha : )udismul, "ahomed :
islamismul, iar marile disidenle cre%tine atest %i ele acest principiu /calvinismul,
protestantismul %.a.1. Bestionarii fenomenului religios aparin instituiilor )iserice%ti,
constituind o cast sau un grup profesional care este supus mai multor categorii de
e+igene /religioase, laice, organi(atorice %i funcionale1 , 'n timp ce consumatorii sunt
cei care triesc nemi<locit fenomenul religios /prin credinele, tririle %i sentimentele
spontane pe care le 'ncearc1, dar care totodat sunt supu%i %i e+igenelor formulate de
ctre gestionarii fenomenului /Iiserica %i Clerul1. 6ceast stratificare implic o
a)ordare difereniat a fiecrui sector al vieii religioase, pentru unele fiind mai
adecvate metodele antropologiei culturale, pentru altele cele ale sociologiei, iar pentru
o ultim categorie cele ale psihosociologiei %i psihologiei.
!ririle religioase sunt circumscrise ca stri psihice individuale %i de grup,
care sunt generate ca urmare a raportrii con%tiente la sacralitate, manifestate spontan
sau 'n cadrul riturilor, ceremoniilor sau activitilor organi(ate, de ctre Iiseric : cel
mai adesea. !ririle religioase sunt structurate 'n <urul unor repre(entri difu(e ale
sacrului, fiind 'nsoite de emoii polimorfe puternice /veneraie, e+ta(, team,
3=4
recuno%tin, speran etc.1 %i motivaii specifice, legate cel mai adesea de situaia
particular a fiecrui credincios. !ririle religioase se manifest 'n plenitudinea lor
numai 'n cadrul ceremoniilor, ritualurilor, pelerina<elor, 'n restul timpului e+ist.nd
su) forma unor simple potenialiti, fr o influen nemi<locit asupra
comportamentului laic al credincio%ilor. *ns, 'n cadrele amintite se pot produce
fenomene psihosociale deose)it de virulente, forme de e+ta( mistic, uneori adevrate
psiho(e colective, merg.nd :dup cum s:a 'nt.mplat de at.tea ori : p.n la sinuciderea
'n mas a credincio%ilor aparin.nd anumitor secte apocaliptice. *n acest ca(,
fenomenele specifice mulimilor psihologice /v. cap. =1 interferea( puternic cu
tririle emoionale foarte puternice : deci disfuncionale, ceea ce conduce la pierderea
semnificativ a controlului individual asupra a ceea ce se 'nt.mpl, pe fondul
o)nu)ilrii totale sau pariale a con%tiinei.
0entimentele religioase sunt elemente de fond ale vieii individuale %i de grup,
cu manifestri relativ discrete, dar care afectea( 'n mod difu( o mare parte din sfera
comportamental a persoanelor sau grupurilor sociale : spre deose)ire de tririle
religioase care au un pronunat caracter con<unctural. Compasiunea, spri<inul acordat
celor 'n suferin, respectarea strict a unor principii morale %.a., sunt de cele mai
multe ori re(ultatul e+istenei unor sentimente religioase, induse 'n ontogene( prin
sociali(are, %i care s:au convertit 'n stil de via. 6ceste sentimente pot e+ista %i se pot
manifesta chiar dac respectivele persoanele nu sunt credincio%i practicani, fiind mai
degra) e+presia su)limat a unor intuiii religioase primordiale, specifice :dup cum
s:a artat: omului ca fiin generic.
Practica religioas const dintr:o serie de acte individuale sau colective,
sporadice sau sistematice, prin care su)iectul religios '%i e+prim tririle %i
sentimentele sale, cut.nd s intre 'ntr:o anumit relaie cu 0acrul pentru a:%i arta
recuno%tina, pentru a i se deschide, sau pentru a solicita a<utor. $ugciunile,
sacrificiul, pelerina<ul, spovedania, participarea la ceremonii %i ritualuri : sunt numai
c.teva dintre formele activitilor religioase cu o deose)it varietate a coninuturilor
fiecreia 'n funcie de religie, specificul instituiilor )iserice%ti, particulariti culturale
%i istorice etc.
Cercetrile de antropologie cultural, coro)orate cu cele de sociologie %i
psihologie social, evidenia( factorii determinani %i condiiile 'n care apar %i se
manifest fenomenele %i practicile religioase.
*n primul r.nd, se invoc e+istena unor 3acto"i de 3o#d, care in fie de
e+istena unui 8sentiment metafi(icQ difu( 'ns insidios, fie de
tre)uinele specific umane de a da coeren unui univers pe care nu:1
pot 'nelege 'n totalitate.
o a doua categorie de factori este de natur 1sihosocial/4 prin
intermediul interaciunilor interpersonale %i de grup cpt.nd
consisten %i form sentimentele religioase difu(e. 6ici, 'n funcie de
trsturile psihoindividuale ale su)iecilor:mem)ri ai grupurilor
umane, se configurea( forme relativ generali(ate de triri %i
manifestri religioase, fond pe care pot aprea direcii noi de
structurarea a sentimentelor, ideilor %i practicilor religioase. 6cestea
sunt sisteme religioase mai mult sau mai puin coerente, cu o mai mare
sau mic rsp.ndire %i putere de manifestare 'n plan social %i cultural.
*mprt%ite de un grup mare de oameni, pe fondul interaciunilor
specifice dintre iniiatori, gestionari %i adepi /consumatori1, iau na%tere
3=5
credinele religioase, care se vor manifesta 'n continuare prin anumite
activiti religioase.
Conduita religioas, individual sau de grup, constituie e+presia interaciunii
dintre cel puin %ase categorii de factori- a1 culturale, care sinteti(ea( achi(iiile
spirituale ale comunitii /sunt aspecte de fond, care dau o anumit direcie %i form
general oricrei manifestri umane, inclusiv celei religioase12 )1 instituionali, care
reflect influena specific a Iisericii %i Clerului, dar %i a unor instituii cone+e-
educaionale, politice sau statale2 c1 macrosociali, care e+prim trsturile generale ale
unei societi, pe o anumit treapt a de(voltrii sale /de(voltare economic,
%tiinific, tehnologic, educaional %.a.2 natura sistemului politic, structura
demografic %i comunitar etc.12 d1 psihosociali de grup, prin care acionea(
fenomenele specifice acestei (one a realitii sociale /modelare comportamental,
presiune normativ, imitaie, contagiune, potenare reciproc, comparaie cu grupurile
de prestigiu sau cu cele de presiune etc.12 e1 psihoindividuale, care reflect
configuraia unor trsturi de personalitate cu inciden asupra tririlor %i
manifestrilor religioase /e+istena unor comple+e, trsturi caracteriale, emoionale,
afective, motivaional:atitudinale etc.12 f1 factori conte+tuali, care refer asupra unor
'mpre<urri social:istorice sau care in de e+istena individual, cu valene de a
declan%a %i menine anumite emoii %i manifestri religioase /r()oaie, molime, drame
personale, evenimente naturale catastrofale sau necunoscute %.a.1.
Formele particulare de manifestare a religiosului 'n diferite etape istorice %i
spaii culturale in de ponderea %i modul de configurare a acestei multitudini de
factori, care pot fi simultan sau succesiv cau(ali %i condiionali. *ns, indiferent de
forma de manifestare, religioase 'ndepline%te o serie de funcii principale 'n cadrul
societii. Dintre acestea, cele mai importante sunt urmtoarele-
1. Funcia moral, de sta)ilire a unor criterii %i norme ale comportamentului
interpersonal %i social 'n concordan cu valorile de )ine, adevr %i dreptate.
2. Funcia identar, prin care comunitile umane capt o nou dimensiune a
identitii lor culturale %i istorice, dar %i un liant spiritual foarte puternic.
3. Funcia motivaional, de satisfacere a unor tre)uine specific umane-
nevoia de securitate, de comuniune spiritual, de trire emoional sau de 'nelegere a
universului 'n care se trie%te.
4. Funcia cultural, 'n spaiul manifestrilor religio(itii gsindu:%i forma de
e+primare numeroase creaii artistice %i spirituale.
!ete"2i#a)ii 1sihoi#di,iduale ale co#duitelo" "eligioase
*n cadrul sistemului social glo)al, care este un sistem dinamic cu autoreglare
cruia 'i este specific o cau(alitate structural, fiecare dintre factorii pre(entai mai
sus poate avea o influen determinant asupra conduitelor religioase. 6cest fapt este
cu at.t mai evident dac ne raportm la fenomenul e+acer)rii tririlor religioase.
Prin e$acerbarea tririlor religioase denumim fenomenul implicrii
su)iective profunde 'n credina unei secte sau grup religios, implicare care devine
trstura de fond , a e+istenei individului sau grupului respectiv. Fenomenul poate
'm)rca forma )igotismului e+agerat, a intoleranei religioase agresive, a fanatismului
religios sau chiar a delirului colectiv, practicat uneori ca simplu ritual. 6cest fenomen
are o importan social deose)it, st.nd la )a(a activitii celor mai multe secte
religioase 'n care nivelul considerat normal al religio(itii este uneori cu mult
dep%it. Ca 'n ca(ul sectelor 8apocaliptice9 de pild, unde delirul religios indus
3=&
credincio%ilor de o anumit factur psihologic a condus de multe ori la acte cu un
pronunat caracter antisocial sau chiar la sinucideri colective. $ecent, 'n Uganda,
peste 400 de mem)rii ai unei secte apocaliptice au fost victimele unei sinucideri
colective2 aceste evenimente dramatice au totdeauna la origine stri de e+acer)are a
tririlor religioase care a<ung p.n la stri avansate de delir psihotic colectiv.
Lumeroase cercetri de psihologie a religiei evidenia( faptul c fenomenele
religioase apar %i ca o consecin a unei opiuni %i ade(iuni individuale la un set de
norme, valori %i comportamente acreditate 'n cadrul unui sistem religios, mai mult sau
mai puin structurat sau e+tins. 6ici sunt implicate procese cognitiv:interpretative,
afectiv:motivaionale %i volitivacionale, precum %i factori in.nd structura general a
personalitii respectivilor su)ieci. 6ciunea acestor factori este filtrat, orientat %i
structurat de influena factorilor psihosociali de grup, acolo unde conduita
individual se o)iectivea( %i se valori(ea( social.
*n consecin, 'n producerea fenomenelor religioase :cu at.t mai mult 'n ca(ul
e+acer)rii acestora: 'ntre condiiile generale /social:istorice, economice, politice, sau
culturale1 %i efectele 'n plan comportamental se interpun cel puin dou categorii de
varia)ile intermediare- 11 personalitatea credincioilor - cu structurile sale
cristali(ate, uneori su) forma unor 8comple+eQ sau 8sindroameQ2 21 grupul social de
apartenen : cu 'ntreaga sa fenomenologie psihosocial prin care influenea(
conduita mem)rilor si /v. cap. &1.
Factorii psihoindividuali %i de personalitate care determin o e+acer)are a
tririlor religioase pot fi 'mprii 'n patru categorii principale- a1 factori psihici de
fond /dintre care nivelul de inteligen general, emotivitatea %i sugesti)ilitatea au cea
mai semnificativ pondere12 )1 trsturi de personalitate configurate 'n structuri tipice,
care au valoarea unor 8sindroameQ2 c1 comple+e emoionale generate accidental 'n
ontogene(, ca urmare a unor e+periene traumati(ante sau a unor e%ecuri e+isteniale
repetate /comple+ul insignifianei, cel al 'nfr.ngerii sau inutilitii 'n lume : de
e+emplu12 d1 factori de natur psihotic, care '%i gsesc forma de manifestare 'ntr:un
comportament specific /avem 'n vedere anumite forme de paranoia, delir, manie,
schi(ofrenie %.a.1.
0tructurile de personalitate au o importan aparte 'n determinarea conduitelor
religioase, cu semnificaie %i 'n manifestrile curente, 8sociali(ateQ ale acestora, atunci
c.nd 'm)rac forma unor preocupri umaniste, filantropice, sau de asisten a celor
aflai 'n dificultate.
Cercetrile noastre au evideniat e+istena a cinci categorie principale de
structuri ale personalitii cu inciden ma<or 'n adoptarea %i manifestarea conduitelor
religioase Pentru evidenierea acestora a fost folosit o metodologie comple+ care a
presupus aplicarea unei )aterii de teste de personalitate /S.o#di4 Lusche" %.a.1,
discuii diri<ate %i chestionare de opinii /!& C"istea, 1>=11. Pre(entm mai <os profilul
psihologic tipic pentru fiecare structur identificat.
1. "tructura 9metafizicL: su)iecii din aceast categorie au nivelul de
inteligen cel mai ridicat %i se caracteri(ea( prin spirit civili(ator %i dragoste de
cultur2 sunt puritani %i aspir sever, uneori chiar agresiv la un scop sau un ideal 'nalt.
De multe ori, pentru ace%ti su)ieci religia este mai degra) o moral, adic un
instrument adecvat reali(rii aspiraiilor lor 'nalte. De aceea, 'n aceast categorie n:am
'nt.lnit niciodat manifestri de )igotism, misticism sau simpl contagiune afectiv.
$alionali, luci(i, 'nclinai spre speculaie, din r.ndul acestor su)ieci aleg 8iniiatoriiQ,
conductorii de secte, predicatorii %i propagatorii activi ai credinei, av.nd adesea o
mare for de persuasiune.
3=?
. "tructura 9umanismului religios;. 0e caracteri(ea( printr:o sensi)ilitate
afectiv ridicat, altruism %i druire de sine. Persoanele din aceast categorie
proclam adesea de%rtciunea preocuprilor %i intereselor terestre, pled.nd pentru
modestie %i renunare, chiar ascetism de multe ori2 do<enesc %i amenin cu )l.ndele,
oferindu:%i a<utorul de(interesat pentru 'nvingerea rului 'n lume. 7e este caracteristic
spiritul cavaleresc fa de societate, spiritul de sacrificiu %i umilina. 0unt )uni
propovduitori ai credinei, fora lor de convingere re(ult.nd din comportamentul %i
atitudinea lor e+emplare.
3. "tructura 9culpabilitii. 0u)iecii din aceast categorie se caracteri(ea(
printr:un pronunat sentiment de culpa)ilitate %i team iraional de pedeaps : toate
aceste triri fiind de natur incon%tient. 6de(iunea religioas este o cale fireasc prin
care caut se evite aceste sentimente confu(e, 'ns uneori terifiante.
*n relaiile interpersonale se arat foarte umili %i supu%i2 fiind foarte sugesti)ili,
sunt cu u%urin atra%i 'n cadrul unor secte, devenind credincio%i frecveni %i activi.
Credina lor se focali(ea( aproape e+clusiv asupra m.ntuirii, manifest.nd cel mai
adesea teama c 'nc n:au fcut destul pentru aceasta.
6. "tructura Lnelinitii L. !ririle acestor su)ieci se centrea( 'n <urul unor
sentimente de nelini%te sau 8angoas e+istenialQ, provocat de ruperea unor legturi
eseniale cu lumea o)iectual, paralel cu incapacitatea de a:%i crea noi idealuri %i de a
capta noi 8o)iecteQ 'n sfera lor de interes. 0u)iecii din aceast categorie manifest o
puternic 'nstrinare, ade(iunea la o sect religioas constituind o form de refugiu
'mpotriva vidului sufletesc %i lipsei de idealuri. Ca o reacie compensatorie deseori
'nt.lnit, simpla ade(iunea este du)lat de un fanatism primitiv %i agresiv, acest
comportament constituind o ultim 'ncercare de meninere a unei minime consistene
a eului, printr:o legtur cu un ideal circumstanial construit.
B. "tructura 9nefericirii;. Persoanele din aceast clas se caracteri(ea(
printr:un intens %i uneori dramatic sentiment de solitudine %i a)andon. Lereu%ind s:%i
cree(e o imagine a eului, su)iecii devin inhi)ai, de(volt.nd un puternic sentiment de
inferioritate 'mpotriva cruia lupt pe diferite ci2 una dintre aceasta este cea a
ade(iunii la o sect religioas, conte+t 'n care 'ncearc reconstruirea 5mago:ului. *n
cadrul grupului de credincio%i caut un nou spaiu de afirmare, prin care s atenue(e
sentimentul de inferioritate %i solitudine. Profilul este deose)it de revelator,
e+prim.nd aproape totdeauna o e+acer)are a tririlor religioase, mult peste media
constatat la alte categorii de su)ieci.
H+istena unor 8sindromuri de personalitate9 'n r.ndul persoanelor care
manifest o e+acer)are a tririlor religioase pre(ent o deose)it importan teoretic
%i practic. Procesul sociali(rii, precum %i structurarea relaiilor interpersonale %i
grupale sunt puternic influenate de aceste trsturi accentuate ale personalitii, care
pot avea rolul unor nuclee disfuncionale 'n plan relaional.
P"i#ci1alele co#3esiu#i 0i secte "eligioase
Peisa<ul religios al societii contemporane pre(int o e+trem diversitate,
'ncep.nd cu marile sisteme religioase tradiionale , cre%tinismul, )udismul,
islamismul, hinduismul, confucianismul, daoismul %i mo(aismul: %i termin.nd cu
micile sisteme de credine, heteroclite %i uneori foarte puin rsp.ndite, promovate de
diferite secte religioase.
3==
Din perspectiva psihologiei sociale pre(int o deose)it importan at.t
motivaiile care stau la )a(a ade(iunii la o anumit credin a indivi(ilor %i grupurilor
sociale, c.t %i cau(ele proliferrii sectelor religioase care, la acest sf.r%it de mileniu a
cptat proporii de:a dreptul spectaculoase. Fr 'ndoial, cau(ele acestui fenomen
sunt profunde, necesit.nd o cercetare interdisciplinar de mare amploare. 6ici ne vom
limita 'n a pre(enta c.teva trsturi ale principalelor religii ale lumii, c.t %i o serie de
secte care se manifest din ce 'n ce mai activ 'n societatea contemporan /?22 5&2 501.
Cretinismul. Hste una dintre principalele religii universale, cu o vechime de
aproape dou milenii, a crei )a( doctrinar o constituie principiul trinitii sacre-
!atl, Fiul %i 0f.ntul Duh. Doctrina cre%tin are ca suport fundamental 'nvturile
cuprinse 'n Iiblie, 'n special cele din Loul 3estament, atri)uite lui lisus %i apostolilor
si. Promov.nd tolerana, iu)irea aproapelui %i credina 'n viaa de apoi, cre%tinismul a
cunoscut o larg rsp.ndire 'n r.ndul claselor defavori(ate din cadrul 5mperiului
$oman, devenind 'n scurt timp religa dominant 'n Huropa %i unele (one ale 6siei
"ici2 o dat cu marile descoperiri geografice %i a misionarismului susinut,
cre%tinismul s:a rsp.ndit la nivel planetar, devenind astfel o relige cu o pondere
considera)il 'n societatea contemporan. "arcat de un mare numr de schisme %i
ere(ii, configuraia cre%tinismului actual este foarte pestri, numr.nd c.teva mari
curente %i numeroase culte %i secte, toate reclam.ndu:%i aceea%i origine doctrinar,
'ns cu interpretri %i practici diferite. 6stfel, la 'nceputul mileniului doi are loc marea
sci(iune 'ntre )iserica greco:ortodo+ %i cea romano:catolic, urmat 'n secolul C@5
de apariia )isericii protestante, cu diferitele sale variante /calvinismul, luteranismul,
anglicanismul, pres)iterianismul %.a.1. 6ceste din urm doctrine au constituit la r.ndul
lor )a(a apariiei a numeroase culte- )apti%tii, penticostalii, adventi%tii, cuaJerii,
ana)apti%tii etc. /5&1. Cu poate acestea, 'n pre(ent principalele )iserici cre%tine au o
remarca)il for religioas, moral, politic %i chiar economic, <uc.nd un rol
progresist 'n configurarea spiritual a societii contemporane.
Budismul. Hste una dintre principalele religii ale lumii, constituit 'n secolul &
'.e.n. de legendarul 0iddhartha Bautama Iuddha. Ia(at pe o vi(iune pesimist
asupra lumii, concepia filosofico:religioas a )udismului se configurea( 'n <urul
urmtoarelor te(e- 11 suferina repre(int esena oricrei e+istene umane2 21
suferinele se datorea( dorinelor ne'mplinite %i cutrilor ne'ncetate de plceri2 31
eli)erarea de suferinei poate fi o)inut 'n cursul unei viei urm.nd 8no)ilele ci2 'ns
eli)erarea final, care presupune 'ncetarea succesivelor re'ncarnri se poate o)ine
numai prin nirvana, e+presie a de(agregrii ireversi)ile a individualitii2 41
promovarea 8no)ilelor ciQ pentru a te desprinde spiritual de lumea suferinei- ideile
drepte, inteniile drepte, cuv.ntul drept, aciunea dreapt, viaa dreapt, efortul drept,
atenia dreapt %i meditaia dreapt. "orala )udist predic renunarea, pasivitatea,
compasiunea %i asce(a, acestea fiind atitudinile fire%ti 'n faa unei realiti ilu(orii,
inconsistente %i fluide. Iudismul a dat na%tere la numeroase %coli %i orientri
filosofice, dintre care cele mai importante sunt 8hinaEanaQ %i 8mahaEanaQ. !emplele
)udiste, respectiv preoii )udi%ti, ocup un loc cu totul deose)it 'n societile aflate 'n
(ona de rsp.ndire a acestei religii metafi(ice.
Islamismul. Hste cea de a treia mare religie cu rsp.ndire mondial, %i ultima
'n ordinea apariiei- secolul @55, 'n (ona peninsulei ara)ice. 6re la origine activitatea
profetului /ahomed, ale crui 'nvturi insuflate de 'lah /Dumne(eu1 au fost reunite
ulterior 'n )oran, cartea sf.nt a mahomedanilor. 6lturi de acesea, o serie de legende
religioase considerate sfinte despre viaa Profetului sunt reunite 'n lucrarea numit
"una, care a dat %i numele celei mai mari pri a mahomedanilor care cred 'n adevrul
acestei cri /suniii1. $eligia islamic este monoteist, 'lah fiind singurul .umnezeu
3=>
recunoscut, iar /ahomed este profetul su. "ulte dintre dogmele cre%tine sunt
acceptate de ctre mahomedani2 chiar lisus este recunoscut ca profet, 'ns nu ca fiu al
Domnului. 6semenea credinelor cre%tine, islami%tii cred 'n viaa de apoi, unde
oamenii sunt trimi%i 'n $ai sau 'n 5ad, dup msura faptelor lor. Una dintre
principalele . te(e religioase, aceea a predestinrii, are un caracter fatalist, 'n msura
'n care 6lah sta)ile%te de la 'nceput pentru fiecare om tot ceea ce urmea( s fac sau
s i se 'nt.mple. Unele curente islamice recunosc 'ns li)erul ar)itru ca o condiie a
responsa)ilitii omului 'n faa lui 6lah. Credina islamic impune anumite ta)uuri,
printre care aceea de a sculpta sau picta chipul lui 6lah, sau de a folosi chipurile
oamenilor sau ale animalelor, dar %i referitoare la drepturile femeilor %i
comportamentele cotidiene ale credincio%ilor. # alt o)ligaie promovat de islam
este aceea a purtrii r()oiului sf.nt +9d(ihadL, pentru triumful dreptei credine.
6semenea altor mari curente religioase, %i mahomedanismul a cunoscut importante
schisme, re(ult.nd astfel numeroase secte- vanha)iii, ismailiii, sufiii %a. *n pre(ent
e+ist o puternic mi%care care urmre%te scderea influenei religiei 'n viaa social %i
renunarea la unele interdicii incompati)ile cu societatea modern2 spre deose)ire de
aceast orientare, fundamentalismul islamic constituie curentul conservator %i
dogmatic, care se opune virulent oricrei modificri a statutului )isericii %i a dogmelor
religioase.
ludaismul. $epre(int cea mai pur form de monoteism antic, conservat fr
schim)ri semnificative p.n 'n (ilele noastre, fiind prin e+celen: o religie etnic,
specific evreilor. Dumne(eul +lahve, este unic %i atotputernic, iar "oise este profetul
su, prin care au fost transmise poruncile sfinte ctre 8poporul alesQ. De%i devenit
ulterior (eitate universal, 5ahve rm.ne 'n continuare proteguitorul doar al
8poporului suQ, te( care st.rne%te 'nc numeroase comentarii negative 'n plan
teologic %i social. Cartea sfant a mo(aismului o constituie -echiul 3estament, iar
principalele 'nvturi, comentarii apocrife %i norme morale sunt coninute 'n 3almud.
"ulte dintre te(ele %i dogmele iudaice au stat la )a(a apariiei credinei cre%tine, 'ns
rolul lui lisus ca Fiu al Domnului nu este recunoscut %i acceptat.
"ectele religioase. Fenomenul sectarismului este unui de cea mai mare
importan pentru viaa religioas, dar %i pentru multe domenii ale vieii laice.
Proliferarea schismelor, ere(iilor %i respectiv apariia sectelor a repre(entat o
constant pentru aproape toate religiile cunoscute, iar la sf.r%itul acestui mileniu a
cptat o asemenea amploare 'nc.t fenomenul este studiat intens de ctre teologi,
sociologi, politologi, psihologi %i antropologi /5&2 501.
Definirea noiunii de 8sectQ ridic numeroase dificulti, mai ales datorit
faptului c termenul are o conotaie peiorativ sau chiar profund negativ, greu de
acceptat de repre(entani diferitelor grupri sectante sau ai noilor mi%cri cultice.
*ntr:un sens foarte general, prin sect se 'nelege o grupare religioas
desprins din grupul ma(oritar de credincioi, care adopt unele teze, principii,
ritualuri sau interpretri ale dogmelor religioase n contradicie cu poziia cvasi-
oficial promovat de 9 biserica-mam;.
"em)rii sectelor se reunesc voluntar 'ntr:un grup de credincio%i care
promovea( o vi(iune proprie asupra pro)lemelor vieii religioase, vi(iune derivat
din 'nvturile uneia din marile religii din care provin, dar pe care o contest 'n unele
dintre aspectele sale particulare %i :de regul: neeseniale din punct de vedere
dogmatic. Diferenele apar mai ales la nivelul prescripiilor, practicilor religioase %i a
interpretrilor care se dau unor principii ale religiei:mam. *n consecin, 'ntre
3>0
)iserica:mam %i diferitele secte desprinse de aceasta apar relaii tensionate, )a(ate pe
repro%uri, suspiciuni %i contestri reciproce.
H+traordinara proliferare a sectelor religioase din acest sf.r%it de mileniu este
un fenomen generat de o serie comple+ de cau(e- a1 anumite caracteristici generale
ale societii contemporane, marcat de tran(ien, inconsisten spiritual,
insecuritate social, diminuarea sau alterarea valenelor psihosociale ale modelului
tradiional de familie %i comunitate uman, 'nstrinarea profund a relaiilor umane
care au devenit aproape e+clusiv instrumentale etc.2 )1 unele fenomene care au afectat
negativ marile sisteme religioase- schismele, conservatorismul e+cesiv, implicarea 'n
aspectele mercantile ale vieii laice, u(ura moral : datorat 'n mare msur
instituiilor )iserice%ti %i clerului %.a.2 c1 efectele 'n plan psihologic %i psihosocial ale
procesului de li)erali(are social %i spiritual, care presupun :printre altele: cutarea
unor noi forme de e+primare a spirituaui religios, mai apropiate de preocuprile
curente ale oamenilor2 d1 mo)ilitatea %i insta)ilitatea demografic %i re(idenial, ceea
ce determin aglutinri de credine, o)iceiuri %i practici religioase care 'n anumite
condiii pot determina cristali(ri 'n forme noi2 e1 cri(a de valori care marchea(
anumite momente dramatice din evoluia societii, cri( care se manifest %i prin
dislocarea fundamentelor a+iologice ale religiilor tradiionale %.a. 0inteti(.nd, putem
constata c fenomenul sectant repre(int o reflectare 'n planul vieii religioase a unor
procese sociale %i psihosociale o)iective crora 'ncearc s le dea o form mai
apropiat de profilul moral %i spiritual al unei epoci.
&ormarea sectelor. !oate o)servaiile asupra acestui aspect al vieii religioase
evidenia( faptul c sectele sunt re(ultatul unui proces psihosocial care presupune
patru etape principale- 11 5virea unui profet, care s dea e+presie unor noi te(e, idei
sau practici religioase, derivate dintr:o credin de )a(, dar opun.ndu:se parial
acesteia. 21 Constituirea unui microgrup de credincio%i grupai 'n <urul profetului,
form.nd astfel un nucleu activ de propagare a noii credine. 31 De(voltarea unor
grupuri e+tinse de credincio%i /grupuri secundare1, prin ade(iunea populaiei atras
prin propagand, pro(elitism %i misionarism2 la limit : aceste grupuri se pot organi(a
'n comuniti religioase, 'n urma ela)orrii unor principii %i norme de comportare %i
convieuire. 41 0ta)ili(area relativ a raporturilor cu mediul social e+terior
comunitii, prin formarea unui sistem specific de relaii de natur cultural,
religioas, economic, social sau chiar politic. Dup cum se %tie, 'n multe ri, dar
mai ales 'n 0U6, unele secte au un considera)il potenial economic %i politic, av.nd
un rol aprecia)il 'n desf%urarea vieii sociale %i economice din respectivele (one
/"ortnonii, "artorii lui 5ehova, Iiserica Unificrii, secta Iah.Ni %.a.1.
!re)uie su)liniat faptul c formarea %i manifestarea unei secte 'n viaa social
sunt procese prin e+celen psihosociale, 'n care fenomenologiile specifice grupurilor
sociale, cele in.nd de leadership, comunicare %i influen interpersonal %i grupal
dein un rol determinant. 6cest fapt este deose)it de evident dac se studia( metodele
folosite pentru atragerea de noi mem)ri, care includ tehnici speciale de contactare,
comunicare, persuasiune %i manipularea psihologic. "isionarii sunt foarte )ine
pregtii din punct de vedere doctrinar, didactic %i psihologic, fiind capa)ili s
identifice trsturile dominante ale personalitii celor vi(ai, s de(volte un dialog
eficient %i convingtor cu ace%tia %i s:i atrag din punct de vedere intelectual, afectiv
%i motivaional. Programele de integrare a novicilor sunt perfect ela)orate din
perspectiv psihologic %i psihosocial, remarc.ndu:se printr:o deose)it eficien-
uneori se folosesc tehnici de automati(are a g.ndirii, de implantare a unor noi cli%ee
de via, recurg.ndu:se chiar la metode de depersonali(are progresiv %i de 8splare a
creierului9 /v. C. Cuciuc, 50, 3= %.u.1.
3>1
Caracteristicile psihosociale ale sectelor. "area varietate de secte aprute mai
ales 'n ultimele decenii face dificil o caracteri(are unitar a acestora, pentru fiecare
ca( 'n parte apr.nd unele trsturi specifice. !otu%i, se aprecia( c celor mai multe
secte le sunt specifice urmtoarele trsturi generale /502 5& 1-
/a1 Caracterul de grup religios disident, care promovea( o nou direcie de
manifestare a religio(itii, sau de interpretare a dogmelor unei religii:mam de la
care se reclam : e+plicit sau implicit.
/)1 'deziunea voluntar a mem)rilor, pe )a(a unei opiuni fundamentat pe
cunoa%terea principiilor religioase %i laice ale sectei, precum %i ale punctelor de
divergen fa de religia:mam pe care o prsesc, sau fa de care se delimitea(.
0ectele, la r.ndul lor, operea( o selecie foarte drastic a aspiranilor, urmat de o
formare progresiv a novicilor, su) atenta supraveghere a comunitii.
/c1 )oeziunea foarte mare a sectei, re(ult.nd astfel grupuri sociale solidare,
monolitice chiar, 'n care viaa aderenilor este total su)ordonat sectei- toate calitile
individuale, profesionale %i sociale sunt puse 'n slu<)a comunitii, 'ntre mem)ri
form.ndu:se relaii foarte str.nse, prin generali(area modelului de 8frietateQ, 'n care
liderii capt statutul de 8prini spiritualiQ ai 'ntregii comuniti. Delimitarea dintre
sect %i e+terior este foarte strict, merg.ndu:se uneori p.n la i(olarea geografic %i
fi(ic a comunitii.
/d1 Elitismul declarat %i cultivat 'n cadrul sectei, metod prin care mem)rii
a<ung s se considere oameni superiori, ale%i pentru o misiune spiritual 'nalt, de
aprare %i promovare a 8dreptei credineQ. 0uperioritatea arogat %i trit psihologic 'n
mod efectiv de ctre fiecare mem)ru deriv din credina puternic 'n dogmele
religioase adoptate, precum %i din coe(iunea comunitar care d un sens superior
vieii fiecrui mem)ru.
Caracteristicile psihologice i psihosociale ale membrilor. De%i %i 'n acest
plan se constat o mare diversitate de trsturi, o)servaiile noastre evidenia(
e+istena unor categorii specifice de adereni. 6stfel, putem distinge- 11 Persoane
caracteri(ate printr:o mai mare sensi)ilitate religioas care la limit 'm)rac forma
e+acer)rii tririlor religioase2 deoarece instituiile religioase tradiionale nu ofer de
cele mai multe ori cadrul necesar unor astfel de manifestri, persoanele 'n cau(
gsesc 'n cadrul unor secte un mediu propice de cultivare a credinei lor. 21 Persoane
motivate raional, din nevoia de a dep%i eventualele contradicii specifice credinei 'n
care au fost formai %i care gsesc 'n noile dogme %i principii religioase un grad mai
'nalt de adecvare cu propriile lor valori %i principii raionale %i morale. 31 Persoane
care au trit e%ecuri %i drame e+isteniale ma<ore %i care au primit a<utor din partea
unor secte, sau au gsit singuri un refugiu 'n cadrul unei comuniti religioase 'n care
mem)rii se spri<in reciproc, moral %i chiar material. 31 Persoane caracteri(ate prin
puternice tre)uine relaionale %i de integrare, care nu au reu%it s gseasc 'n mediul
social laic :atomi(at, instrumentali(at %i tran(ient cum este deseori: un cadru adevrat
pentru satisfacerea acestor nevoi psihologice profunde. 41 Persoane marcate de
anumite trsturi accentuate ale personalitii care : fr a fi cu adevrat psihogene,
gsesc 'n cadrul vieii unor secte modaliti adecvate de manifestare care s nu fie
sancionate social, ci : dimpotriv.
Principalele secte +nt%lnite +n /om%nia. Dup anul 1>>0, 'n ara noastr au
aprut numeroase secte, care s:au adugat celor e+istente de<a 'nainte de acest
moment istoric. Unele
a
u un caracter legal sau semilegal, altele acionea( 'ntrun
cadru o)scur, care scap de cele mai multe ori ateniei autoritilor religioase %i laice.
Dintre primele amintim- 6dventi%tii reformi%ti, Iapti%tii, "artorii lui 5ehova,
"ormonii, Cultul cre%tin dup Hvanghelie, Penticostalii, #astea Domnului, Iiserica
3>2
"etodist, %.a. Dintre sectele recent aprute, cu un statut deocamdat incert amintim-
Iah.Ni, Copiii lui Dumne(eu, Iiserica Unificrii /"oon1, 0f.ntul Braal, "editaia
!ranscendental, Iiserica scientologic, Calea fericirii, Uare Zrshna, Cultul Ven,
0aha<a Woga %.a. Lumrul credinelor %i sectelor mai puin cunoscute este 'ns cu mult
mai mare, peste 50 : dup unele surse /v. 50, 5? %.u.1. # atenie deose)it tre)uie
acordat cultelor sataniste i apocaliptice& profund nocive din punct de vedere moral,
religios %i social.
(olerana religioas +n societatea contemporan. Loile evoluii social:
istorice, %tiinifice %i tehnologice ale sf.r%itului de mileniu pun 'n termeni noi
pro)lema toleranei etnice, politice %i religioase. *n orice form s:ar manifesta,
intolerana reprezint o grav maladie social& o disfuncionalitate ma<or care
afectea( serios viaa social %i individual, precum %i instituiile pu)lice %i cele
statale. !olerana religioas tre)uie s fie e+presia deschiderii oamenilor spre noi
ori(onturi spirituale, o modalitate de 'nno)ilare sufleteasc.
6./ediul psihosocial si sntatea
0ntatea %i condiiile meninerii ei constituie una dintre pro)lemele centrale ale
psihologiei sociale, 'n msura 'n care aceast stare a mem)rilor societii
influenea( 'n mod esenial raporturile interpersonale, activitatea 'n cadrul
grupurilor %i organi(aiilor sociale, performanele o)inute de ctre aceasta,
climatul social %i :'n ultim instan: 'ns%i calitatea vieii. 0tarea de sntate
fi(ic %i psihic a unei comuniti repre(int cel mai relevant indicator asupra
gradului su de cultur %i civili(aie- este msura potenialului su de
supravieuire %i de(voltare.
Conceptul de sntate din perspectiv psihosocial
Deose)ita de(voltare a %tiinelor sociale din ultima <umtate de secol a condus
la apariia unei noi concepii asupra )olii, respectiv asupra sntii ca revers al
acesteia. Prin impunerea unei vi(iuni sistemice privind raportul dintre microcosmos %i
macrocosmos, dintre organism %i mediu %i :mai ales: a unei noi 'nelegeri a raporturi
dintre )iologic:psihologic:social, )oala apare ca un fenomen disfuncional condiionat
de interaciunile specifice dintre factorii aparin.nd fiecruia dintre su)sistemele
menionate.
"ulte sute de ani )oala a fost considerat ca fiind cau(at e+clusiv de factori
)iologici, de%i unele o)servaii disparate veneau 'n contradicie cu aceast concepie.
Cercetrile iniiate de A& Me=e" 'nc din anii N40 au evideniat 'ns un fapt
surprin(tor pentru acea vreme- 0tarea de sntate a unei persoane, precum %i evoluia
unei eventuale )oli contractat de aceasta sunt 'n str.ns legtur cu viaa ei social.
0istemul )iologic, cel psihic, relaional %i social se afl 'ntr:o str.ns interdependen,
acest lucru fiind deose)it de evident 'n ca(ul maladiilor somatice, dar mai ales 'n
ca(ul celor psihice. Ulterior, cercetri sistematice au evideniat natura e+act a acestor
condiionri, pun.ndu:se )a(ele unei noi concepii asupra sntii, )olii %i vindecrii,
concepie 'n cadrul creia relaiile dintre diferitele categorii de factori au rolul
determinant : %i nu factorii 'n sine.
0inteti(.nd re(ultatele acestor cercetri, vom reine urmtoarele aspecte
eseniale- a1 "ediul social, prin influenele %i solicitrile la care supune individul
<oac un rol important 'n declan%area unor maladii, 'ns totodat poate a<uta 'n aceea%i
msur la vindecarea acestora2 dintre ace%ti factori amintim stresul, violena social,
3>3
insecuritatea, climatul social general, calitatea vieii, densitatea demografic, asistena
medical %i social etc.2 )1 Factorii psihologiei %i psiho:relaionali intervin ca
mediatori importani ai dinamicii oricrei patologii, put.nd potena factorii nocivi care
au declan%at maladia, sau put.ndu:i contracara. 6ceast o)servaie a fost concreti(at
'n principiul conform cruia nu e+ist )oli, ci numai )olnavi2 adic persoane care au o
anumit percepie, atitudine %i reacie fa de propriile lor pro)leme de sntate, %i ale
cror organisme reacionea( difereniat la aciunea factorilor patogeni, tocmai
datorit unor trsturi psihice sau de personalitate care intervin 'n aceast ecuaie /v.
schema >.4.1.1. c1 0tarea de sntate a mem)rilor unei comuniti afectea( profund
climatul psihosocial, calitatea relaiilor interpersonale, precum %i performana
individual %i social 'n poate domeniile.
Un ca( real relatat de <& e"ge# evidenia( 'ntr:un mod foarte convingtor
relaiile de condiionare reciproc foarte profund dintre factorii )iologici, cei psihici
%i sociali /==, ?3=1. # )olnav a fost internat 'ntr:o clinic timp de aproape 10 ani
pentru o afa(ie drastic2 din cau(a gravitii )olii era plasat 'ntr:un pavilion
considerat ca fiind destinat )olnavilor cronici, fr speran. *n urma 'nceperii unor
lucrri de renovare, )olnava a fost mutat 'mpreun cu toi ceilali pacieni 'ntr:un alt
pavilion, destinat unor )olnavi fr pro)leme deose)ite, 'n care e+ista :'n consecin:
un climat de o cu totul alt factur- pacientei aveau li)ertate de mi%care %i de petrecere
a timpului li)er, pe acest fond de(volt.nd relaii interpersonale mult mai apropiate. *n
acest climat, 'ntr:un timp relativ scurt pacienta amintit a fcut progrese remarca)ile,
devenind socia)il %i 'ncep.nd chiar s vor)easc.
Dup terminarea lucrrilor, )olnavii au fost mutai 'n sectoarele iniiale, fapt
ce a determinat 'ntr:un timp foarte scurt agravarea )rusc %i ine+plica)il a strii de
sntate a pacientei amintite, care a %i decedat foarte repede. 6utopsia nu a evideniat
nici o cau( organic a acestui fapt, iar anali(ele efectuate 'nainte de efectuarea
mutrii artau o stare fi(ic foarte )un a pacientei, cu e+cepia afa(iei care persista.
*n aceste condiii, s:a emis ipote(a c singura e+plicaie posi)il este de natur
psihologic, starea de de(nde<de provocat de revenirea la vechile condiii %i limitri
fiind cau(a care a provocat decesul.
De altfel, numeroase alte studii de ca( evidenia( efectul foarte puternic al
unor factori psihologici asupra evoluiei unor )oli organice, ace%tia put.nd aciona fie
'ntr:un sens po(itiv, favori(.nd vindecarea, fie 'ntr:unul negativ.
Facto"i 1sihici 4 1sihosociali 0i sociocultu"ali cu ,ale#)e 1atoge#e
Din multitudinea factorilor de natur psihic, psihosocial %i cultural care pot
afecta starea de sntate 'n conte+tul civili(aiei contemporane, 'i considerm ca
av.nd o importan deose)it pe urmtorii- 0tresul, calitatea relaiilor interpersonale
'n cadrul grupurilor de )a( /familie %i grupuri de munc1, reactivitatea personal,
climatul social %i organi(aional, anomia, armonia am)iental %i echili)rul ecologic.
0u)liniem faptul c, la r.ndul lor, ace%ti factori au un caracter comple+, implic.ndu:se
reciproc 'ntr:un lan de cau(aliti %i condiionri circulare.
0tresul este considerat factorul cu cel mai 'nalt potenial patogen, fiind
incriminat 'n producerea a numeroase tul)urri somatice, psihice %i relaionale.
Conceptul de 8stres9 a fost introdus de H& Sel=e 'n legtur cu teoria sa asupra
8sindromului general de adaptareQ, care presupune trei fa(e- 11 fa(a de alarm, 'n care
organismul 'ncearc s se apere 'mpotriva aciunii unui factor nociv printr:o puternic
reacie endocrin /secreie de adrenalin %i de steroi(i12 21 fa(a de revenire sau de
3>4
re(isten specific, 'n care organismul pare c ,se adaptea( la situaia tensional,
comport.ndu:se relativ normal2 31 fa(a de epui(are, care apare dup o aciune mai
'ndelungat a stimulului nociv, timp 'n care au loc importante modificri hormonale
care pun organismul 'ntr:o situaie fi(iologic %i psihic precar %i vulnera)il, care se
accentuea( dac 'n aceast perioad mai intervin %i ali factori nocivi /1>>, 1?1 %.u.1.
0tresul este definit ca starea special 'n care se afl organismul atunci c.nd
su) influena unor factori e+teriori agresivi care, produc.nd %ocuri emoionale,
de(echili)re psihice %i fi(iologice sau traume, 'l pun 'n imposi)ilitatea de a reaciona
'ntr:un mod adecvat. 0ituaia stresant este cea 'n care se produc asemenea agresiuni
asupra organismului, iar 0tresul desemnea( starea 'n care se gse%te organismul
supus agresiunii. Dintre cei mai importani factori stresani amintim- emoiile
puternice %i prelungite, solicitrile fi(ice %i psihice e+cesive, conflictele de orice
natur, strile de frustraie, ageni fi(ico:chimici capa)il s produc efecte nocive sau
traume asupra organismului, starea de o)oseal accentuat, %ocurile psihice sau fi(ice,
strile de profund insatisfacie, situaii pro)lematice considerate fr ie%ire, )olile de
orice natur %.a. *n poate aceste ca(uri mecanismele de aprare ale organismului sunt
puternic afectate, fc.nd dificil :dac nu imposi)il: adaptarea eficient nu numai la
situaia stresant, ci %i la oricare alte noi solicitri ale mediului. 0tresul produce efecte
at.t la nivel fi(iologic c.t %i la nivel psihic, cele dou categorii de efecte poten.ndu:
se reciproc %i mrind astfel incapacitatea de adaptare a individului.
Deose)it de interesant este noiunea de stres cibernetic, care desemnea(
situaia disfuncional 'n care este pus un sistem cu autoreglare 'n urma aciunii unor
factori pertur)atori sau a cror intensitate dep%e%te capacitatea de prelucrare a
sistemului2 re(ultatul este fie )locarea sistemului, fie manifestarea sa inadecvat 'n
raport cu solicitrile normale la care este supus 'n timpul sau consecutiv aciunii
factorilor pertur)atori. 5n acest ca(, sistemul ci)ernetic poate fi orice formaiune
psihosocial- relaie interpersonal sta)ili(at, grup primar sau secundar, comunitate,
organi(aie sau instituie social. 6stfel, se poate vor)i de un stres interpersonal,
sociometric, de grup sau organi(aional, ceea ce d posi)ilitatea tratrii unitare a unor
fenomene aparent disparate /1?4, &=&1.
*n urma anali(ei diferitelor categorii de factori stresani, precum %i a efectelor
specifice pe care le produc 'n diferite planuri ale e+istenei individuale %i sociale, s:au
identificat mai multe categorii de stres- 11 psihofi(iologic, care afectea( 'ntregul
organism, 'ns cu efecte mai vi(i)ile 'n plan somatic, neurovegetativ %i hormonal2 21
psihic, 'n care aciunea factorilor stresani se adresea( sferei cognitive, emoionale %i
motivaionale individuale, produc.nd efecte 'n plan psihologic2 31 psihosocial, care
apare 'n sfera interaciunilor umane, a convieuirii 'n grup %i a tipurilor de relaii
sta)ilite 'ntre mem)rii unei comuniti2 41 organi(aional, generat cel mai adesea de
urmtorii factori- am)iguitatea rolurilor, conflictele de rol , rigiditatea structurilor
formale, alterarea canalelor de comunicaie, inadecvarea structurilor de conducere,
caracterul disfuncional al normelor interne, ineficiena activitilor organi(aionale
%.a.2 51 cultural, generat de inconsistena a+iologic a unei comuniti, 'nclcarea
sistematic a tradiiilor %i o)iceiurilor, su)culturaiei %i anomiei.
Ultimele trei categorii sunt reunite adesea su) denumirea generic de 8stres
socialQ, prin care se 'nelege ansam)lul modalitilor de aciune prin care mediul
social are o influen agresiv %i nefavora)il asupra psihicului %i organismului.
Factorul psihologic cel mai semnificativ care se manifest 'n urma oricrei influene
stresante este emoia, considerat de 0ivadon o punere su) tensiune a 'ntregului
organism 'n vederea aprrii sale 'n faa unei agresiuni, reale sau imaginare. *n
3>5
producerea acesteia sunt determinante urmtoarele categorii de factori /1>>, 2>?2 52,
=& %.a.1- a1 0pecificul cultural, care const din tipurile de interdicii %i constr.ngeri
sociale, saturaia a+iologic e+cesiv sau dimpotriv anomia cvasi:generali(at,
amploarea deprivrilor de rol acceptate de instituiile socioculturale, modelele
emoionale promovate de societate %i forma de e+primare a acestora acceptat
cultural, particularitile structurii de : )a( a personalitii, fora motivaional a
idealurilor spirituale etc. )1 Caracteristicile organi(rii sociale, const.nd din dispariia,
sl)irea sau , dimpotriv : rigidi(area e+cesiv a normelor sociale %i organi(aionale,
amploarea stereotipurilor, pre<udecilor %i discriminrilor de orice fel, forma de
manifestare a acestora %i gradul de toleran fa de devian %i nonconformism,
tran(iena organi(aional %.a. d1 Dinamica social, e+primat 'n ritmul schim)rilor,
frecvena evenimentelor conflictuale sau revoluionare, mo)ilitatea profesional,
re(idenial %i relaional etc. 0u)liniem faptul c numai e+cesele, inadecvrile,
presiunile disproporionate sau 8%ocurileQ sociale di(armonice sunt acelea care au
efecte disfuncionale asupra strii de sntate a mem)rilor comunitilor %i grupurilor
sociale2 aflate 'ntre limite re(ona)ile de intensitate %i e+tensiune, factorii
socioculturali mai sus menionai au o funcie stimulativ, favori(.nd efortul po(itiv
spre adaptare %i creaie.
*ns, 'n toate ca(urile, stresul tre)uie 'neles ca o interaciune specific dintre
individ %i situaie, e+ist.nd mari diferene interpersonale 'n ceea ce prive%te reaciile la
factori stresani %i la efectele psihologice %i fi(iologice pe care ace%tia le generea(.
Hfectele stresului in de o serie comple+ de factori, cu ponderi dintre cele mai variate
de la o situaie la alta- conte+tul social 'n care se produce aciunea, semnificaia
sociocultural %i individual a factorilor stresani, motivaiile individuale %i de grup
care susin atitudinile %i aciunile su)iectului, e+periena de via, v.rsta, se+ul,
profesia %i particularitile temperamentale ale acestuia, caracteristicile grupurilor
crora le aparine %.a. Pornind de la aceste considerente, %i 'n urma unei atente
etalonri, Th& <& Hol2es /1>?31 a alctuit o scal cele)r cuprin(.nd lista celor mai
importani factori stresani din viaa social, precum %i cu intensitatea stresului pe care
'l induc. 6stfel-
Hvenimente stresante- 5ntensitatea stresului indus
/puncte1-
1. "oartea unuia dintre soi 1
00
2. Divorul ?
3
3. 0epararea dintre soi &
5
4. *nchisoare &
3
5. "oartea unui mem)ru de
familie
&
3
&. 6ccident personal sau )oal 5
3
?. Cstorie 5
0
=. Concediere 4
?
>. *mpcarea dup certuri 'n
familie
4
5
10. Pensionare 4
5
11. Ioal 'n familie 4
0
12. Braviditate 3
>
13. Dificulti se+uale 3
>
14. La%terea unui copil 3
>
15. *m)untirea afacerilor 3
>
1&. 0chim)area situaiei
fmanciare
3
=
1?. "oartea unui prieten 3 1=. 0chim)area ocupaliei 3
3>&
apropiat ? /serviciului1 &
1>. Certuri familiale 3
5
20. Pierderea a peste 10.000
dolari
3
1
21. 7ichidarea unor datorii 3
0
22. 0chim)ri profesionale 2
>
23. Prsirea familiei de
ctre un copil
2
>
24. Leplceri cu socrii 2
>
25. $ate /datorii1 nepltite 2
=
2&. 0olia 'ncepeA'ncetea(
lucrul
2
&
2?. *ncepereaAsf.r%itul
%colari(rii
2
&
2=. 0chim)area locuinei 2
5
2>. 0chim)area o)iceiurilor 2
4
30. Leplceri cu %eful 2
4
31. 0chim)area orarului de
munc
2
0
32. 0chim)area de domiciliu 2
0
33. 0chim)area %colilor 2
0
34. 0chim)area programului
li)er
1
>
35. 0chim)area activ.
religioase
1
>
3&. 0chim)area activ. sociale 1
=
3?. Pierderi sau datorii su)
10.000 d
1
?
3=. 0chim)area orarului de
somn
1
&
3>. 0chim)area unor relaii
familiale
1
5
40. 0chim)area o)iceiurilor
aliment.
1
5
41. @acan 1
3
42. 0r)torile de iarn 1
2
43. *nclcri minore ale legii 1
1
44. *nt.mplare )anal pe strad 4
Dup cum se o)serv din ta)elul de mai sus, evenimentul cel mai stresant
pentru un om const 'n pierderea tovar%ului de via. Conform teoriei, acest fapt ar
tre)ui s determine o puternic influen asupra sntii soilor supravieuitori %i
chiar asupra indicelui de mortalitate la aceast categorie social. 0tatisticile din mai
multe ri occidentale confirm 'ntru totul aceast supo(iie- indicele de mortalitate 'n
r.ndul soilor supravieuitori este de cca. 1,5:4 ori mai mare comparativ cu persoanele
de aceea%i v.rst, dar care nu au suferit pierderea partenerului /==, ?2=1. 6cest fapt
este numit 8efect de doliuQ, %i este mult mai accentuat la )r)ai dec.t la femei, cu
diferene nota)ile de la o ar la alta, 'n funcie %i de modelele cultural:familiale care
reglea( raporturile afective din cadrul familiei e+tinse, precum %i dintre aceasta %i
mediul social imediat. 6stfel, 'n timp ce 'n 0U6 %i 6nglia acest coeficient este 'n
medie de 1,5 : 2,5 , 'n Bermania %i Taponia a<unge p.n la 4,52 mai mare la categoria
de v.rst de 35:45 ani, %i mai mic la categoria de 55:&5 ani.
5nfluena stresului asupra sntii depinde %i de tipul de personalitate 6 sau I.
Primul tip se caracteri(ea( printr:un activism orientat spre o)inerea imediat a c.t
mai multor )eneficii materiale sau sociale, printr:o activitate intens, competitiv,
agresiv %i ostil, aflat su) semnul unei ma+ime urgene. @aloarea a)solut pentru
aceast categorie de persoane este performana cu orice pre i ostilitatea pentru tot
ceea ce le poate )loca reali(area inteniilor. *n consecin, personalitile de tip 6 sunt
mult mai suscepti)ile de a se 'm)olnvi su) influena stresului pe care 'l suport, fapt
evideniat de procentul mult mai mare de )oli coronariene la aceast categorie.
3>?
Personalitile de tip I sunt orientate preponderent asupra relaiilor %i activitilor
sociale, sunt mai puin competitive, prefer armonia relaional fa de ostilitate,
av.nd un autocontrol mai puternic asupra propriilor aciuni. 6ceste tipuri de
personalitate se determin prin o)servaie %i printr:un test:chestionar care vi(ea(
trsturile mai sus menionate.
"entimentul pierderii controlului este un factor psihosocial a crei importan
'n afectarea strii de sntate a fost demonstrat pe cale teoretic %i e+perimental.
Hchili)rul psihic, condiie de )a( pentru meninerea strii de sntate fi(ic %i
psihic, implic 'n mod necesar e+istena unui sentiment c persoana are un minim
control asupra mediului su %i asupra a ceea ce i se 'nt.mpl. 6pariia sentimentului
c totul se petrece 'n afara (onei de control personal poate determina instalarea
resemnrii, depresiei, letargiei, indiferenei %i chiar a)uliei. Pe acest fond, aciunea
unor factori agresivi nu 'nt.mpin nici o reacie de mo)ili(are psihofi(ic sau de
aprare din partea respectivei persoane, ceea ce 'i poate afecta grav sntatea.
H+periena arat c 'n aceste condiii scade capacitatea )iologic a organismului de a
face fa agresiunilor de orice fel, pragul de toleran la stres se diminuea( dramatic,
iar strile patologice se instalea( sau se agravea( cu mult u%urin.
Hfectele sentimentului de neputin sunt deseori resimite %i de cei care nu fac
altceva dec.t s o)serve la alii incapacitatea de a reaciona la anumite situaii
agresive- are loc un proces de 'nvare negativ 'n urma cruia preiau modelul
pasivitii %i resemnrii.
Hfectul 'nvrii negative asupra capacitii de iniiativ %i control a fost
demonstrat de ". 0oligman %i cola)oratorii si printr:un e+periment foarte
spectaculos desf%urat pe animale. *ntr:unui dintre e+perimente, o serie de c.ini au
fost imo)ili(ai cu ni%te hamuri pentru a nu se putea mi%ca, dup care au fost supu%i
unor impulsuri electrice dureroase, aleatorie ca frecven %i intensitate. 6stfel ei au
'nvat c nu se pot opune acestei forme de agresiune e+tern.
*n a doua parte a e+perimentului, c.ni au fost introdu%i 'ntr:o cu%c cu dou
compartimente, dar care permitea trecerea cu u%urin dintr:o parte 'n alta. *n primul
compartiment 'n care au fost pu%i e+ista o podea care fcea posi)il aplicarea unor
%ocuri electrice dureroase2 'n al doilea compartiment acest dispo(itiv lipsea. Care a
fost reacia acestor c.ini supu%i unei 'nvri negative 'n raport cu alii care nu
suportaser prima parte a e+perimentuluiK De%i se chirceau %i schelliau de durere, ,
ei preau resemnai, ne'ncerc.nd s treac 'n compartimentul 'n care ar fi putut s
evite %ocurile2 'nvaser c nu:%i pot controla destinulR 0pre deose)ire de ace%tia,
ceilali c.ini reacionau imediat dup primele %ocuri, trec.nd cu u%urin 'n cellalt
compartiment.
6cest efect al neputinei a fost o)servat %i la oameni, unde resemnarea
do).ndit 'n urma sentimentului c nu au nici un control asupra mediului %i destinului
lor generea( stri depresive accentuate %i persistente, av.nd ca re(ultat imediat o mai
mare vulnera)ilitate a organismului la 'm)olnviri.
)actorii socio-organizaionali care a"ecteaz sntatea. # serie de
particulariti ale instituiilor %i organi(aiilor sociale au fost identificate ca av.nd un
efect profund negativ asupra nivelului de sntate a mem)rilor comunitii, prin
stresul pe care 'l induc, prin solicitarea e+cesiv %i tracasarea inutil la care supun
individul %i prin climatul negativ, tensionat pe care 'l creea(. Dintre ace%tia amintim-
/a1 Iirocrati(area e+cesiv a instituiilor sociale. Prin aceasta se produce at.t o
depersonali(are accentuat a funcionarului, care se pierde 'n spatele unor
reglementri reci %i de multe ori inutile, c.t %i o ignorare a nevoilor reale ale
ceteanului, care se vede insignifiant %i nea<utorat 'n faa unei ma%inrii pe care nu o
3>=
poate nici 'nelege, nici controla. !oate o)servaiile arat c )irocraia e+cesiv
produce celor asupra crora se e+ercit stres, an+ietate, epui(are fi(ic %i psihic,
sentimente de inutilitate %i revolt. 6ceste efecte negative sunt cu at.t mai accentuate
cu c.t procedurile )irocratice sunt mai complicate, mai ar)itrare %i mai inutile din
perspectiva o)iectivelor raionale la care se raportea(.
/)1 Hntropia social %i organi(aional. Desemnea( gradul de de(ordine din
cadrul instituiilor sociale, incongruena normativ, disfuncionalitile cronice, lipsa
de disciplin organi(aional, tul)urrile sociale care pertur) )una funcionare a
acestora, inadecvarea stilului de conducere la specificul organi(aiei %i activitilor
desf%urate, lipsa unor repere valorice erale %i relativ sta)ile %.a. # entropie ridicat
generea( sentimentul insecuritii, an+ietate, ineficien /cu o alt serie de efecte
negative ale acesteia1, u(ur fi(ic %i psihic inutil, lips de motivaie, anomie %i
de(inserie social. 0tresul indus de un grad 'nalt de entropie poate fi considera)il-
unele dintre o)servaiile noastre arat c 'n raport cu un sector de lucru foarte )ine
organi(at /cu entropie sc(ut1, 'n cadrul unui sector cu entropie ridicat gradul de
o)oseal al su)iecilor cercetai era aproape du)lu, la acela%i tip de activitate.
/c1 Climatul psihosocial. Fiind o e+presie sintetic a factorilor psihosociali
care au semnificaie 'n viaa unui grup, climatul are o influen ma<or asupra
moralului individual %i de grup, asupra motivaiei %i performanelor, precum %i asupra
gradului de conflictualitate interpersonal. Un climat po(itiv, tonic %i deschis
generea( sentimente de satisfacie, 'ncredere %i securitate, iar nivelul de stres este
foarte redus. Climatul negativ, tensionat generea( an+ietate, nelini%te, tensiuni
psihice %i interpersonale inutile, un grad 'nalt de conflictualitate intra %i intergrupal,
performane sc(ute %i tendine spre a)senteism sau schim)area locului de munc, cu
efectele %tiute asupra indicelui de stres %i :implicit: asupra sntii mem)rilor
respectivului grup, organi(aii sau instituii sociale.
/d1 Climatul politic %i alienarea social. Particularitile vieii politice
afectea( puternic starea de spirit a populaiei, credina acesteia c poate influena
deci(iile care o privesc, %i 'ncrederea 'n viitor. 0istemele politice totalitare, precum %i
sistemele imature sau sla) structurate politic generea( puternice sentimente de
insecuritate, ne'ncredere 'n viitor, demo)ili(are motivaional, anomie %i alienare : 'n
ultim instan. *n toate aceste ca(uri, sentimentele de insecuritate social %i lips de
control asupra propriului destin determin un nivel ridicat de stres social, afect.nd
sensi)il nivelul de sntate al populaiei, mai ales la nivelul de )a( al acesteia.
Catego"ii 1siho1atologice ale ,ie)ii sociale
Din cele e+puse anterior, este evident c societatea : prin unele dintre
trsturile sale structurale %i funcionale, prin natura activitilor pe care le iniia( %i
prin caracterul raporturilor cu mediul natural : constituie o surs permanent de
factori patogeni care influenea( nivelul de sntate al mem)rilor comunitii.
*n plan individual, efectele factorilor patogeni se manifest su) trei forme
principale- a1 declan%area sau influenarea cursului unor tulburri organice /precum
cele produse de no+ele industriale, de e+emplu12 )1 producerea sau influenarea unor
tulburri psihice /psiho(e, nevro(e, psihopatii12 c1 declan%area unor sindroame
comportamentale care, fr s ai) un caracter patogen propriu:(is, pot afecta
echili)rul psihic %i relaiile sociale ale su)iectului, put.ndu:se constitui drept cau(e
sau condiii ale unor tul)urri organice sau psihice mai grave. Ultimele dou categorii
3>>
sunt a)ordate cu mi<loace interdisciplinare de ctre psihiatria social, psihologia
social %i psihofi(iologie.
"indroamele comportamentale sunt ansam)luri coerente de simptome %i
secvene comportamentale configurate %i intercorelate 'ntr:un mod specific, prin care
se o)iectivea( rspunsurile tipice ale unui su)iect fa de solicitrile mediului social.
Dup unele opinii, 0indroamele sunt grupuri de comportamente care au la )a(
scheme ancestrale de rspuns, dar care se individuali(ea( 'ntr:un anumit conte+t
social cu valene patogene. 5. Cucu evidenia( e+istena urmtoarelor tipuri
principale de sindroame /52, 5>1-
/11. "indromul neurastenic, corespun(tor rspunsului de alert. 0e
caracteri(ea( prin nelini%te, fric pentru propria sntate, incertitudine, insomnii :
totul grupat 'n <urul unei astenii iritative cu sen(aii peni)ile de ordin corporal %i
psihic. Ca urmare a acestui fapt, persoana se afl 'ntr:o continu alert,
autoo)serv.ndu:se 'n mod e+agerat %i amplific.ndu:%i astfel strile de disconfort pe
care le 'ncearc.
/21. "indromul obsesiv fobic, corelativ rspunsurilor primitive de fric. 0e
structurea( 'n <urul unor sentimente de an+ietate, fo)ii, o)sesii %i compulsiuni.
0u)iectul persist pe idei %i teme inutile %i o)ositoare, manifestrile o)sesive put.ndu:
se manifesta 'n diverse forme- aritmomania, onomatomania, 'ndoiala o)sesiv de a fi
fcut un lucru etc. 7a r.ndul lor, fo)iile pot fi fa de spaiile 'nchise /claustrofo)ia1
sau de cele deschise /agorafo)ia1, frica de )oli /nosofo)ia1 %.a. Pe acest fond pot apare
%i mi%cri efectuate o)sedant, a<ung.ndu:se p.n la ritualuri comple+e, amintind parc
de ritualurile ancestrale ale omului primitiv.
/31. "indromul depresiv-maniacal, corespun(tor rspunsului ancestral disforic
sau euforic. 0e caracteri(ea( prin accelerarea ideaiei, euforie, intensificarea
activitii, manifestare e+travertit, e+acer)area tririlor emoionale fr un motiv
aparent : totul pe fondul unui sentiment de putere, veselie nemotivat %i activism
neproductiv. Complementar, starea de depresie denot dispo(iii pesimiste, lentoare,
inhi)iii ideative %i motorii, sentimente nemotivate de vinovie, inadecvare,
introversie accentuat, nefericire, restr.ngerea sferei relaionale %i pierderea chefului
de via. 6ceste stri generali(ate se pot succeda la anumite intervale, dup cum
numai una dintre ele poate da nota comportamental dominant.
/41. "indromul isteric, echivalentul rspunsului mimetic. 0e caracteri(ea(
prin conversia an+ietii 'n simptom fi(ic, sau prin negarea realitii ca urmare a
disocierii con%tiinei. "imetismul su)iectului poate a<unge p.n la a imita orice )oal
sau simptom fi(ic, la pierderea unor funcii motorii sau ver)ale : totul pe fondul unei
atitudini demonstrative %i teatrale.
/51. "indromul an$ios, care se manifest ca o fric puternic %i nemotivat, pe
fondul unor sen(aii de insecuritate, pericol %i de(astru iminent. Cau(ele psihice in
cel mai adesea de conflicte incon%tiente nere(olvate, convertite 'n an+ietate 'n anumite
condiii psihosociale favori(ante.
/&1 "indromul catatonic, echivalentul rspunsurilor regresive ale
psihomotricitii. Fr ca starea de con%tiin s fie afectat, sindromul se manifest ca
stri de imo)ilitate, stupoare sau :dimpotriv: agitaie %i hiperJine(ie catatonic, pe
fondul unor atitudini de negativism stereotip, corelat cu un nivel 'nalt de
sugesti)ilitate.
/?1. "indromul halucinatoriu-delirant, echivalentul rspunsurilor de aglutinare
%i transfigurare oniric a realitii. 0e manifest su) forma unor tul)urri de g.ndire
de tip delirant, com)inate cu fenomene halucinatorii care afectea( gradul de adecvare
comportamental a su)iectului.
400
/=1. "indromul tulburrilor de contiin, echivalentul rspunsurilor cofu(ive.
0e manifest prin o)nu)ilare, stare crepuscular asociat unor de(orientri profunde a
su)iectului : dar cu pstrarea coerenei actelor sale, apariia unor stri delirante de
naturi foarte diferite %.a. Lota dominant este dat de scderea acuitii actului de
con%tiin, ceea ce determin inadecvri comportamentale cu grade diferite de
e+tensiune /motricitate, orientare spaio:temporal1.
/>1. 6lte categorii de sindroame, cu o mai mic relevan psihosocial, dintre
care amintim- sindromul amnestic, demenial, schi(oid, ipohondric %.a.
Din perspectiva psihologiei sociale, aceste sindroame au o semnificaie
complementar aceleia dat de psihiatrie, fiind relevante mai ales prin nota specific
pe care o imprim comportamentelor interpersonale, integrrii sociale %i eficienei
acionale. Din aceast perspectiv, tre)uie reinut faptul c anumite situaii sociale
disfuncionale pot genera rspunsuri comportamentale corespun(toare sindroamelor
mai sus menionate, fr e+istena unor tul)urri neuropsihice identifica)ile drept
cau(e primare a respectivelor manifestri. *n aceste ca(uri este vor)a de o
condiionare invers, 'n care forma unei disfuncionaliti sociale 'n care su)iectul
este implicat ca actor se transform 'ntr:o disfuncionalitate psihic %i chiar
neuropsihic adiacent.
Principalele situaii %i factori sociopatici. Dro seria destul de e+tins a unor
asemenea situaii sociale disfuncionale, cu valene sociopatice ma<ore, ne vom opri
asupra c.torva dintre cele mai semnificative din perspectiva efectelor produse la nivel
psihoindividual, psihosocial %i sociocultural.
.estructurarea familiei este una dintre cele mai rsp.ndite situaii sociale
psihogene, care afectea( serios at.t conduita social a soilor c.t mai ales pe cea a
copiilor- sindromul despririi :pe de o poate, cel al a)andonului %i deprivrii
emoionale : pe de alt poate. Copiii provenii din familii destrmate pre(int adesea
tul)urri de comportament, iar soii sunt marcai de sentimentul e%ecului %i al
'nfr.ngerii. De asemenea, familiile cu un 'nalt grad de conflictualitate %i violen
afectea( grav relaiile intra: %i e+tra:familiale, devenind un adevrat focar de
patologie social. Cre%terea nivelului de instrucie, msurile de educaie %i asisten
familial, pe fondul cre%terii calitii vieii sunt soluiile optime pentru aceste situaii
sociale disfuncionale.
"igraia constituie una dintre marile pro)leme ale acestui sf.r%it de mileniu,
av.nd numeroase cau(e- de(voltri profund inegale ale rilor lumii, regimuri politice
opresive 'mpotriva propriilor ceteni, imperativele mo)ilitii profesionale, e+istena
unor (one geografice atinse de mari catastrofe naturale etc. Hmigrantul trie%te un
puternic sentiment de de(rdcinare %i alienare, ceea ce are ca efect imediat Cre%terea
nota)il a 'm)olnvirilor fi(ice %i psihice. 6par forme specifice de nevro(e %i
psihopatii /nevro(a deplasrii, stri depresive persistente %.a.1, dar %i tul)urri
comportamentale de tipul alcoolismului, to+icomaniei, violenei, suicidului etc.
!erapia implic msuri comple+e de ordin economic, politic, social, psihologic %i
psihiatric.
T"a3icul 2oto"i.at ridic numeroase pro)leme de ordin psihologic %i social.
Pe de o parte prin solicitrile psihofi(ice deose)ite la care supune at.t pe conductorii
de vehicule c.t %i pe pasageri :ceea ce determin scderea performanelor 'n
activitile de )a( %i Cre%terea vulnera)ilitii organismului fa de factorii agresivi ai
mediului , c.t %i prin fenomenele psihogene pe care le generea(- agresivitate 'n trafic,
nevro(e de trafic, predispo(iii spre accidente, stres accentuat %i persistent etc. Pe
l.ng aceasta, poluarea chimic, fonic %i vi(ual nevro(ea( restul citadinilor,
produc.nd numeroase efecte negative indirecte, 0unt necesare msuri ample de
401
de(voltare a mi<loacelor moderne de transport 'n comun %i de raionali(are a traficului
'n marile ora%e.
Ca"acte"isticile 2ediului eco#o2ico>i#dust"ial sunt o surs permanent a
tul)urrilor comportamentale. Bradul de adaptarea la profesie, stresul produs de
anga<rile repetate, schim)area locului de munc, solicitrile din ce 'n ce mai mari
specifice activitilor din domeniul automati(rii %i informaticii, mo)ilitatea
profesional %i re(idenial tot mai accentuate %.m.a. determin o form specific de
nevro(, numit nevro(a profesional. 7a aceasta se adaug efectele polurii specifice
mediului industrial, re(ult.nd astfel un comple+ etiologic de factori care afectea(
echili)ru psihic %i sntatea populaiei.
!isc"i2i#a"ea "asial/ 0i social/4 1"ostitu)ia4 to8ico2a#ia 4,iole#)a
st"adal/ sunt o alt serie de fenomene sociale negative, specifice societii moderne,
care afectea( profund starea psihic a persoanelor vi(ate, sistemul relaional al
acestora, gradul lor de sntate %i :indirect: 'ntreaga conduit social a populaiei care
ia contact cu asemenea realiti.
0upraaglomerarea ur)an este una dintre principalele cau(e ale tul)urrilor de
comportament, stresului %i 'm)olnvirilor din marile aglomerri ur)ane %i
industriale. 0imptome precum o)oseala, nervo(itatea, dificultile de
comunicare interpersonal, sentimentul de solitudine 'ncercat :parado+al: 'n
mi<locul marilor mulimi, insecuritatea stradal %.a., sunt str.ns legate de
specificul ora%elor industriale : aglomerate, poluate, di(graioase %i amorfe. 0unt
necesare cercetri interdisciplinare de ecologie social, care s adecve(e
ha)itatul modern la cerinele psihologice ale omului contemporan.
5.1sihosociologia habitatului
5mplicaiile sociale ale mediului natural %i fi(ic constituie un domeniu relativ
nou de cercetare pentru o serie de discipline %tiinifice cone+e- ecologia, ur)anistica,
psihologia social, sociologia, psihologia funcional %.a. !e(a de )a( a acestei noi
direcii a cercetrii %tiinifice const 'n afirmarea unei str.nse interdependene 'ntre
natur:societate:individ %i mediul fi(ic /artificial1 pe care 'l creea( civili(aia.
Loiunea de habitat e+prim sintetic intercondiionrile dintre aceste elemente, la
nivelul unei uniti de mediu unde '%i desf%oar e+istena comunitile umane.
Psihosociologia ecologic studia( influenele %i condiionrile pe care factorii de
mediu le au asupra proceselor psihice individuale %i colective, asupra conduitelor
individuale %i sociale, precum %i asupra diferitelor categorii de activiti umane.
Complementar acestor preocupri, ecologia cercetea( efectele pe care activitile
umane le au asupra mediului %i condiiile 'n care pot fi armoni(ate %i optimi(ate aceste
raporturi.
!i2e#siu#ile 1sihosociale ale 2ediului
@iaa social este e+presia unei profunde intercondiionri dintre mediul
natural %i cel specific uman, construit prin efort %i creaie colectiv. Din multitudinea
factorilor care intervin 'n aceast relaie, c.iva se remarc prin ponderea deose)it pe
care o au 'n influenarea proceselor %i fenomenelor psihosociale pe care le determin
la nivelul vieii sociale- spaialitatea, teritorialitatea, densitatea demografic i
caracteristicile ambientului.
402
0paialitatea constituie un factor central, remarcat prin influena deose)it de
su)til %i profund asupra psihologiei individuale %i colective. *n opinia unor mari
filosofi, prin configuraia sa, spaiul '%i pune iremedia)il amprenta asupra
incon%tientului colectiv, fiind generatorul matricelor stilistice ale unei culturi /#.
S1e#gle"4 L& Blaga 0&a&D& Ast3el4 'n concepia lui L& Blaga4 incon%tientul se formea(
'ntr:un peisa< care:i imprim pentru totdeauna ritmul su. 0paiul mioritic :de
e+emplu: caracteri(at prin 8infinitul ondulatQ al dealurilor %i vilor, devine matricea
stilistic a creaiilor spirituale ale poporului rom.n, marc.nd universul sufletesc al
acestuia /211.
0paiul nu tre)uie 'neles ca simplu receptacul al lucrurilor pe care le conine2
este vor)a de o structur comple+ care 'i este inerent %i ale crei caracteristici
afectea( psihologia indivi(ilor %i viaa social 'n general, e+act 'n msura 'n care este
o creaie psihosocial. Din acest punct de vedere, spaiul tre)uie 'neles ca o)iect al
e+perienei umane, ca 'n ca(ul e+perienei estetice e+primat 'n pictur su) forma
peisa(ului, care este un spaiu umani(at, interpretat raional %i saturat emoional :
scen virtual a unei naraii sau a unei e+periene su)iective asupra creia '%i pune
pecetea.
0paiul poate fi imaginar, natural sau artificial4 poate fi deschis : perceput de
om ca peisa(, sau poate fi 'nchis : devenind zona interioar a unei locuine4 poate fi
personal - amena<at ca e+presie fi(ic a unei personaliti /sau ca (on de manifestare
a acesteia1, colectiv /folosit de un grup restr.ns de persoane1 sau comunitar /la care
poate avea acces li)er 'ntreaga comunitate1. 0unt foarte cunoscute cercetrile lui H&
Hedige" 0i E& Hall C%JFFD 1"i# care s:a evideniat cum oamenii folosesc distanele
interpersonale pentru a marca 'ntr:un anumit fel relaiile cu cei din <ur. Fiecare (on
spaial /intim, personal, social %i pu)lic1 are o anumit semnificaie psihologic,
a crei ignorare determin o reacie spontan din partea su)iectului. "rimea acestor
distane interpersonale sunt influenate %i de modelele culturale, ele variind 'n funcie
de (ona cultural:geografic, precum %i de v.rst sau de se+- pe msur ce cresc, copiii
folosesc distane din ce 'n ce mai mari 'n interaciunile lor, iar femeile folosesc
distane interpersonale mai mici dec.t )r)aii /==, ??41.
*n str.ns legtur cu spaiul psihologic se manifest %i fenomenul
teritorialiti, care se refer la delimitarea %i e+ercitarea controlului asupra unui
anumit spaiu de ctre o persoan, grup sau colectivitate. 0tudiat mai 'nt.i de etologi,
referitor la comportamentul animalelor, ulterior a fost cercetat %i ca fenomen
psihosocial %i interrelaional. 6stfel, I& Alt2a# /1>?51 distinge trei tipuri de teritorii,
'n funcie de centralitatea fa de persoana care 'l ocup- 11 !eritoriul primar, aflat 'n
posesia e+clusiv a unei persoane sau microgrup social- este )ine definit, se afl 'n
centrul vieii cotidiene a individului sau grupului, care e+ercit un control aproape
total asupra lui, pe o anumit perioad de timp. 21 !eritoriul secundar, deinut de un
grup social e+tins /salariaii unei 'ntreprinderi : de e+emplu1- este mai puin precis
delimitat, iar controlul persoanei asupra lui este mai redus, av.nd 'n mare msur un
caracter contractual sau con<unctural2 aici pot intra li)er %i alte persoane, aflate 'n
anumite relaii funcionale cu cele care 'l ocup /cola)oratori, vi(itatori etc.1,
am)iguitate ce poate da na%tere la unele conflicte interpersonale sau grupale. 31
!eritoriul teriar sau pu)lic, la care au acces toi mem)rii unei comuniti /locuitorii
dintr:o anumit localitate : de pild1- este vor)a de un spaiu vag delimitat, utili(area
sa fiind strict temporar : reglementat prin norme sociale sau cutume, controlul
asupra acestuia fiind foarte relativ %i con<unctural. 5ndiferent de tipul lor, teritoriile
sunt marcate de posesori, at.t pentru a prevenii intrarea altor persoane, c.t %i pentru a
da o not personal spaiului ocupat, u%ur.nd astfel interaciunile cu cei din <ur.
403
Distanele interpersonale, precum %i cele care marchea( teritoriul primar de
cel secundar %i teriar 'ndeplinesc mai multe funcii psihosociale- asigur meninerea
intimitii personale, creea( un sentiment de securitate personal %i colectiv,
reglementea( 'ntr:o form implicit raporturile cu cei din <ur, evit apariia unor
conflicte legate de teritorialitate etc. Prin modul cum '%i reglea( distanele
interpersonale cu cei din <ur, persoanele comunic implicit acestora inteniile lor- de
apropiere %i acceptare a unor raporturi mai intime, de distanare sau de pstrare a unor
raporturi superficiale sau formale etc.
0tudiile de teren arat c atitudinile reciproce dintre dou persoane pot destul
de e+act evaluate 'n funcie de distanele pe care tind s le menin 'ntre ele 'n diferite
situaii sociale- 'nt.lnire 'nt.mpltoare pe strad, convor)ire planificat 'ntr:un spaiu
privat, deplasarea 'mpreun spre un acela%i o)iectiv, ocuparea locurilor 'n <urul unei
mese etc. *n toate aceste ca(uri, relaiile celor doi su)ieci vor fi spontane,
necon%tienti(ate dec.t 'ntr:o mic msur2 'ns, semnalele transmise pe aceast cale
sunt foarte relevante pentru un o)servator, dup cum sunt percepute 'ntr:o form
difu( chiar de cei 'n cau(. $eglarea distanelor interpersonale constituie un proces
dinamic prin care se 'ncearc sta)ilirea uni echili)ru cu cei din <ur, folosind un mi<loc
specific de comunicare.
!ensitatea demogra"ic este un factor de mediu care influenea( aprecia)il
anumite caracteristici ale comportamentelor sociale. 6stfel, s:a putut constata c
e+ist un indice al populrii optime, atunci c.nd numrul persoanelor dintr:un anumit
spaiu social este egal cu numrul sarcinilor principale care tre)uie 'ndeplinite. Dac
aceast valoare este dep%it, avem fie o su)populare, fie o suprapopulare, 'ns 'n
am)ele ca(uri cu influene nota)ile at.t asupra comportamentelor sociale, c.t %i
asupra performanelor profesionale. . # mare densitate demografic produce
fenomenul negativ de 8'nghesuialQ, stres social mai intens, iritare, de(implicare
social %i :parado+al: reducerea numrului %i calitii relaiilor interpersonale %i
sociale2 pe acest fond are loc o scdere a performanelor profesionale %i sociale. *n
ca(ul unei densiti demografice redusa oamenii caut soluii pentru dep%irea acestei
situaii- intensific raporturile interpersonale, particip la mai multe activiti sociale
dec.t 'n mod o)i%nuit, de(volt atitudini de 'ntra<utorare mai puternice, '%i asum
responsa)iliti mai mari %i au criterii de performan mai 'nalte, relaiile
interpersonale desf%ur.ndu:se la un nivel calitativ superior primului ca( CBa"9e" 0i
Schogge#4 %JH(D&
Hfectele po(itive ale su)populrii pot fi utili(ate cu succes 'n anumite domenii
de activitate. 6stfel, s:a constatat c 'n %colile cu un numr mai mic de elevi
activismul acestora este mult mai ridicat, performanele %colare mai )une, gradul de
responsa)ilitate asumat este mai mare, e+periena personal mai )ogat2 elevii au o
mai mare 'ncredere 'n ei 'n%i%i, %i chiar creativitatea lor este mai 'nalt dec.t a elevilor
care 'nva 'n %coli cu un numr mai mare de elevi.
$mena'area spaiului constituie o dimensiune ma<or a raporuturi om:mediu,
factorii aparin.nd acestei categorii influen.nd sensi)il at.t personalitatea mem)rilor
comunitii, c.t %i comportamentul social al acestora. 'mbiana este re(ultatul
activitilor spontane sau organi(ate de amena<are a spaiului individual %i comunitar
fapt care se o)iectivea( pe urmtoarele direcii principale- peisa(ul, localitatea,
arhitectura, strada i locuina.
1eisa(ul este dat de configuraia spaiului natural 'n care este plasat o loca:
litate sau care constituie cadrul unei activiti umane. C.mpia, (onele lacustre,
dealurile sau munii '%i pun amprenta at.t asupra configuraiei generale a unei
localiti, c.t %i asupra personalitii %i comportamentelor mem)rilor comunitii
404
respective. 8$itmurile interioare9 ale peisa<ului modelea( caractere, dar %i tipuri de
relaii %i comportamente sociale. 6stfel, vor)ind 'n termeni foarte generali, peisa<ul
muntos imprim o anumit d.r(enie %i 8verticalitate9 oamenilor trii 'ntr:o asemenea
(on, dup cum C.mpia tinde s genere(e mai mult fle+i)ilitate %i resemnare. De%i
lipsa unor cercetri sistematice asupra acestei pro)leme ne 'ndeamn la pruden,
o)servaiile curente 'ndreptesc afirmarea unor cone+iuni 'ntre caracteristicile
peisa<ului natal %i u:nele trsturi de personalitate ale celor care au trit mult vreme
'ntr:un anumit cadru natural2 caracteristicile relaiilor oamenilor dintr:o anumit (on
geografic sunt 'ns mult mai Ivident influenate de natura peisa<ului 'n care triesc.
*ns, cert este faptul c peisa<ul natural 'nno)ilea( spiritul uman, transfer.ndu:i
frumusei %i armonii : pierdute se pare de cei care triesc 'n megalopolisurile
industriale, cenu%ii %i depersonali(ante. Dintr:o asemenea perspectiv peisa<ul ne
apare ca unitate a omului cu natura, 'n care aceasta devine materia prim a civili(aiei,
dar care va fi modelat la r.ndul su de creaiile spirituale ale omului. Hocalitatea,
prin natur, mrime %i configuraie, influenea( de asemenea tririle,
comportamentele %i relaiile locuitorilor si. Deose)irile sunt vi(i)ile mai ales 'ntre
localitile rurale %i ur)ane- la sat relaiile de vecintate sunt mult mai puternice %i
sta)ile, e+ist.nd totodat un control mai mare al comunitii asupra fiecrui mem)ru
'n parte. Presiunea normativ este mai mare, comportamentele deviante fiind mult mai
rare %i , oricum , prompt sancionate. Fi dispunerea caselor are o mare importan.
Cercetrile de antropologie cultural arat c la tri)urile unde coli)ele sunt a%e(ate 'n
cerc, permi.nd astfel un control al tuturor asupra fiecrui mem)ru al colectivitii,
relaiile sociale sunt mult mai )ine structurate, e+ist.nd 'ns %i reguli mult mai stricte
privind intimitatea sau folosirea spaiului personal. 6tunci c.nd coli)ele sunt dispuse
spate 'n spate, sau pe mai multe %iruri, relaiile comunitare sunt mai sla)e, controlul
social mai redus, responsa)ilitatea reciproc mai mic, iar relaiile interpersonale mai
puin structurate /6ltman %i Chemers, 1>=01.
6celea%i o)servaii sunt vala)ile %i pentru comunitile rurale %i ur)ane, unde
relaiile comunitare %i interpersonale sunt 'n mare msur influenate de configuraia
general a localitii, de e+istena. unor locuri pu)lice sau de folosin comun,
precum %i de dispunerea cilor de acces spre (onele cele mai semnificative ale
localitii /piee, parcuri, locuri de adunare, )iserici, %coli etc.1. 5nfluena pe care
configuraia localitii o are asupra relaiilor psihosociale %i comunitare a 'nceput s
fie studiat %i prin intermediul a%a numitei 8hri cognitiveQ- este vor)a de modul cum
locuitorii '%i repre(int sintetic propria localitate, fr s fie vor)a de o reproducere
topografic a acesteia /!olman, 1>4=1. Uarta cognitiv, a%a cum apare ea la nivelul
diferitelor categorii sociale, reflect interesele, preocuprile %i sistemele relaionale
ale su)iecilor 'n cau(, aceste elemente de ordin psihosocial fiind evideniate prin
modul de repre(entare a unor o)iective pu)lice /culturale, politice, educaionale,
economice sau industriale1, a unor puncte nodale ale localitii sau a unor trasee care :
pentru fiecare persoan 'n parte, pot avea semnificaii cu totul diferite.
'rhitectura spaiilor de locuit influenea( profund relaiile umane %i viaa
social 'n general. Fiecare aspect construcie %i arhitectural are importana sa,
influen.nd direct sau indirect psihologia %i raporturile celor care locuiesc 'ntr:o
anumit localitate. 5at numai c.teva dintre aceste aspecte, precum %i influenele pe
care le e+ercit 'n plan social. $e(istena materialelor folosite la construcie denot
modul cum comunitatea se raportea( la viitor, 'ncrederea 'n proiectele sale, dar %i
capacitatea tehnic %i economic de care dispune. *n funcie de natura materialelor
folosite, construciile pot sugera soliditate, mreie, securitate, )ogie, 'ncredere 'n
viitor2 sau dimpotriv, fragilitate, provi(orat, vulnera)ilitate, srcie, insecuritate.
405
Dimensiunile, forma, estetica %i funcionalitatea cldirilor, aspectele tehnice,
economice, funcionale %i estetice pe care le presupun %.a., sunt nu numai caliti care
solicit 'ntr:un anumit fel comunitatea respectiv, dar odat reali(ate modelea(
profilul psihic al acesteia, devenind matrice formative pentru generaiile urmtoare.
Prin spiritul de care sunt animate, prin creativitatea de care dau dovad, prin
posi)ilitile materiale, tehnice %i istorice de care dispun, comunitile umane '%i
modelea( cldirile care s le repre(inte2 'ns, cldirile odat ridicate modelea( la
r.ndul lor spiritul comunitii, pun.ndu:%i amprenta asupra modului de a g.ndi %i de a
simi a multor generaii dup aceea.
"ai multe studii 'ncepute 'nc din 1>?2 de ctre WanceE au artat influenla
arhitecturii unor comple+e de locuine asupra psihologiei locatarilor %i asupra
relaiilor sociale dintre ace%tia /==, =111. Ilocurile uria%e de sticl %i )eton, care nu
las loc li)er pentru spaii ver(i, pentru lumina soarelui sau pentru imaginea unei )olte
'nstelate, fr locuri de folosinl comun unde oamenii se pot 'nt.lni, cunoa%te %i lega
relaii : toate acestea au afectat profund mentalitatea %i modul de trai al locatarilor-
ignorarea cvasi:total a vecinilor, egoismul, lipsa de comunicare, de(interesul fa de
'ntrelinerea locuinlelor %i fa de mediu %.a. au fost numai c.teva dintre aceste efecte
negative ale unor soluii arhitecturale care au ignorat pro)lematica uman, 'n favoarea
unor considerente pur tehnice.
Dimpotriv, 'n alte situaii c.nd criteriile de ordin psihosocial %i am)iental au
fost luate 'n considerare, s:a constatat c e+istena unor locuri de folosinl semi:
pu)lic /terase, locuri de recreere, sli de sport, restaurante etc.1 au schim)at sensi)il
calitatea raporturilor sociale %i interpersonale- oamenii au fost mai optimi%ti, cercurile
de relaii erau mult mai e+tinse, comunicarea %i cunoa%tere dintre vecini mult mai
profunde, satisfacliile din petrecerea timpului 'n comun mult mai mare, 'ntra<utorarea
mult mai vi(i)il.
"trzile, la r.ndul lor, prin modul cum sunt dispuse 'n spaiu %i cum sunt
orientate fa de centrele semnificative ale localitii, 'n funcie de lime, calitatea
trotuarelor, a dotrilor, iluminatului %i a serviciilor pe care le ofer, a esteticii generale
pe care o afi%ea(, determin stri de spirit ale cetenilor care 'n timp se pot
generali(a, devenind trsturi definitorii pentru locuitorii respectivei localitli. 0e
cunosc sentimentele de e+u)eranl, )un voie %i optimism pe care le dega< str(ile
unor mari ora%e precum $oma, 7isa)ona sau "adridul, 'n comparaie cu atmosfera
rece, impersonal %i mercantil a altor mari metropole. Cum este Le[ WorJ:ul : de
pildR #ra%ele, ca %i oamenii, pot fi e+u)erante, voioase, optimiste, triste, melancolice,
nostalgice sau tragice, iar lucrul acesta este vi(i)il mai ales pe str(ile lor.
0tr(ile %i atmosfera pe care o dega< sunt e+presia cea mai elocvent a
calitilor psihologice ale locuitorilor oricrui ora%, dar %i a condiiilor lor de via %i a
raporturilor care le menin cu mediul lor fi(ic %i natural. 0paiile ver(i, f.nt.nile,
grupurile statuare, arhitectura general a cldirilor, gradul de poluare, fondul sonor,
cromatica %.a.: toate sunt e+presia unor stri de spirit generali(ate 'n timp, dar sunt %i
creatoare de stri de spirit, at.t pentru locuitori, c.t %i pentru cltori, vi(itatori sau
turi%ti.
Hocuinele, sau modul de amena<are al spaiului intim, constituie o alt
dimensiune esenial a raportului dintre om %i mediul su. Datorit timpului petrecut
'n interiorul su, locuina e+prim 'n cel mai 'nalt grad personalitatea unui individ, dar
'i %i influenea( ma<or strile de spirit %i comportamentele sale. Principalele aspecte
ale locuinei care s:au dovedit a avea un efect psihologic imediat sau pe termen lung
sunt urmtoarele- orientarea geografic fa de cele patru puncte cardinale2 numrul
de camere, forma acestora %i modul de comunicare dintre ele2 gradul de finisare a
40&
pereilor, tavanului %i podelei2 cromatica %i iluminarea 'ncperilor 'n funcie de
destinaie, form %i orientare geografic2 natura mo)ilierului %i funcionalitatea sa2
gradul de poluare sonor datorit locului unde este plasat locuina %.a.
Factorul a crei influen a fost cel mai mult studiat se refer la cromatic %i
modul de iluminare. Prin intermediul culorilor se pot o)ine efecte psihologice
deose)ite- culorile 8calde9 /gal)en, crem, oran<, vernil deschis1 dau sen(aia de )un
dispo(iie, spontaneitate, comunica)ilitate, deschidere ctre relaii mai intime cu cei
din <ur2 culorile 8reci9 /al)astru, verde, al)astru:ver(ui, al)astru:indigo, gri1 dau
sen(aia de rceal, distanare afectiv, autocontrol, incomunica)ilitate %i deta%are.
!otodat, 'n funcie de partea 'ncperii unde sunt folosite pot da sen(aia de
modificare a dimensiunii acestora- tavanul al) %i pereii vopsi/i 'n culori calde
pastelate dau sen(aia de 'nlime, 'n timp ce plafonul colorat %i pereii al)i dau
sen(aia de camer mai scund. !onul cromatic al luminii folosite are efecte similare-
iluminatul fluorescent pe nuane al)strui d sen(aia de rceal %i inconfort, 'n timp
ce lumina u%or gl)uie creea( sentimentul de cldur, intimitate %i )un dispo(iie.
Culorile tre)uie folosite %i 'n funcie de natura activitilor care se desf%oar
'n camerele respective- 'n 'ncperile supra'ncl(ite, unde se desf%oar o activitate
intens %i monoton sunt necesare culori relativ reci, nuane pastelate de al)astru,
al)astru:ver(ui sau vernil2 acelea%i nuane se folosesc %i 'n 'ncperile destinate odihnei
nocturne. Pentru 'ncperile rcoroase, sau pentru cele destinate rela+rii diurne %i a
servirii mesei sunt indicate culorile calde, din spectrul gal)en:pai, oran<, crem sau
cafeniu deschis. !re)uie reinut c monotonia cromatic o)ose%te %i depersonali(ea(
'ncperea, 'n timp ce diversitatea cromatic e+cesiv distrage atenia, o)ose%te prin
suprasolicitare, fiind de cele mai multe ori %i inestetic. 0entimentul armoniei se
o)ine printr:o atent do(are a culorilor de fond, a petelor de culorre, a modului de
plasare a unor picturi sau o)iecte de art, dar %i prin modul ingenios de iluminare a
spaiului. 5luminatul puternic o)ose%te %i distruge sentimentul de intimitate, 'n timp ce
o lumin foarte sla) %i cu o tent cromatic nepotrivit o)ose%te de asemenea,
datorit reaciei de cre%tere a concentrrii sen(oriale. Personali(area locuinei tre)uie
s fie re(ultatul unui efort de e+primare de sine, %tiut fiind c felul de amena<are a
spaiului intim este chintesena unei filosofii asupra lumii %i vieii. 0au altfel spus,
locuina este sufletul omului care i:a dat form.
-estimentalia i fenomenul corelativ : moda, sunt de asemenea e+presii ale
modului de raportare a su)iectului la sine 'nsu%i, la cei din <ur %i la conte+tul social 'n
care acionea(. 0e %tie dintr:o veche 'nelepciune c hainele e+prim omul, dar '%i %i
pun amprenta asupra personalitii %i comportamentului acestuia. !e e+primi aleg.nd
un anumit tip de vestimentaie, din punct de vedere, funcional, estetic %i relaional,
'ns totodat :'m)rcat 'ntr:un anumit fel: transmii mesa<e ctre cei din <ur, ls.ndu:
te implicit modelat de ve%mintele purtate. 6stfel, moda, 'neleas ca linie estetic
particular care se impune la un moment dat ntr-un anumit spaiu cultural,
'ndepline%te c.teva funcii psihosociale importante- permite formarea %i e+primarea
identitii personale %i sociale2 constituie un sistem de comunicare interpersonal2
asigur afirmarea sensi)ilitii estetice %i a originalitii personale %.a..
Fe#o2e#ele #egati,e ale i#adec,/"ii o2ului la 2ediu
Principiul de )a( al ecologiei psihosociale afirm necesitatea anmoni(rii
optime dintre om %i meddul su natural %i social, ca o condiie fundamental pentru
perfecionarea %i de(voltarea spiritual, pentru 'm)untirea calitii vieii %i cre%terea
performanelor 'n poate domeniile de activitate. !oate formele de inadecvare dintre
40?
om %i mediu produc fenomene psihosociale negative, care afectea( echili)rul
emoional al persoanelor, starea de spirit a comunitilor, calitatea raporturilor
interpersonale %i performanele sociale 'n general. Dintre acestea, o importan
deose)it pre(int fenomenul de 'nghesuial, poluarea 'n poate formele sale %i
depersonali(area mediului.
)enomenul de +nghesuial este re(ultatul unui anumit raport dintre numrul
de persoane, spaiul ocupat, tipul de activitli desf%urate natura relaliilor dintre
respectivele persoane %i caracteristicile fi(ice ale am)ianei. Dup cum se vede, prin
acest fenomen nu desemnm simpla cre%tere a densitii populaiei pentru un spaiu
determinat- intervin numero%i factori psihici %i psihosociali care : pe fondul numrului
de persoane aflate 'n acel spaiu : determin apariia sentimentului de 'nghesuial. Cu
alte cuvinte, vom 'nt.lni situaii 'n care un numr relativ mic de persoane aflate 'ntr:o
'ncpere cu o anumit suprafa 'ncearc sentimentul peni)il %i disconfortant de
'nghesuial, 'n timp ce 'ntr:o alt situaie psihosocial, un numr mai mare de
persoane aflate 'n acelea%i condiii de spaiu consider am)iana foarte agrea)il. Hste
Ivident c fenomenul nu este de ordin fi(ic /numr de persoane pe unitate de
suprafa1, ci unul psihosocial /determinat de motivaii, relaiile dintre persoane,
climatul e+istent %.a.1.
0entimentul negativ de 'nghesuial poate avea mai multe cau(e, care vor
tre)ui interpretate 'n funcie de factorii psihosociali mai sus amintii. Dintre acestea,
cele mai semnificative sunt urmtoarele /==, ?=01-
/a1 Pierderea controlului. *n situaia cre%terii densitii de persoane pe o
suprafa limitat, paralel cu e+istena unor relaii indiferente dintre acestea,
sentimentul personal este acela al pierderii controlului asupra a ceea ce se 'nt.mpl.
$eaciile pot vi(a fie ie%irea din situaie /prin prsirea spaiului1, fie restructurarea
sau resemnificarea relaiilor interpersonale %i activitilor desf%urate, astfel 'nc.t
sentimentul peni)il de 'nghesuial s dispar. Dac nici una dintre soluii nu este
posi)il, vom constata o cre%tere a nivelului de stres, cu toatele efectele negative care
re(ult de aici.
/)1 Cre%terea reactivitii. *n orice condiii, mrirea densitii populaiei
determin o sporire proporional a gradului de stimulare fi(ic %i psihic a fiecrei
persoane2 supra'ncrcarea cu stimuli vi(uali, auditivi, olfactivi, tactili %.a. determin o
evident suprasolicitare psihic, re(ult.nd astfel o stare de o)oseal, stres, inconfort %i
chiar depresie. *n aceste 'mpre<urri, se fac eforturi spontane de adaptare, 'n acest sens
intervenind fenomenul de o)i%nuin, cre%terea pragurilor de sensi)ilitate sen(orial,
mrirea gradului de toleran interpersonal2 alteori se iau msuri active de eliminare
a suprasolicitrii sen(oriale prin i(olri fonice, compartimentri speciale ale spaiului,
folosirea adecvat a culorilor 'n funcie de efectul lor psihologic, folosirea unui fond
mu(ical deconectant, introducerea unor reguli stricte de convieuire etc.
/c1 Pierderea li)ertlii. Dup cum evidenia( multe cercetri, pe msur ce
numrul de personae implicate 'ntr:o situaie social cre%te, li)ertatea de aciune a
fiecrei personae luat 'n poae tinde s se mic%ore(e. 7uarea deci(iilor, conducerea
unei conversaii, sau chiar simpla deplasare 'n respectivul spaiu sunt mai dificile,
implic.nd limitri ale opiunilor personale. Pentru a se evita apariia sentimentului de
pierdere a li)ertii se poate recurge la delimitarea %i reglarea dinamic a granielor
dintre sine %i ceilali, sau se pot redefini raporturile interpersonale pe criterii de
echitate 'n distri)uirea spaiului.
/d1 6fectarea am)ianlei. Pe msur ce densitatea persoanelor dintr:un spaiu
determinat cre%te, se modific 'n sens negativ %i parametru am)ientali2 cei fi(ici
/temperatura, nivelul (gomotului de fond, umiditatea, fondul olfactiv etc.1, dar mai
40=
ales cei psihosociali /folosirea spaiului personal, regulile de comunicare,
previ(i)ilitatea comportamental, li)ertatea personal, intimitatea interpersonal etc.1.
!oate acestea conduc la apariia unor stri psihoindividuale %i psihosociale specifice-
indispo(iie, irita)ilitate, an+ietate, e+plo(ii de furie, scderea gradului de toleran
interpersonal, cre%terea gradului de conflictualitate latent %i manifest, scderea
responsa)ilitii personale, scderea performanelor %.a. Hfectele 'nghesuielii din
spaiile familiale sunt mult mai vi(i)ile asupra copiilor, ace%tia manifest.nd frecvent
tendine spre violen, irita)ilitate e+cesiv %i performane %colare sc(ute. *ns, este
necesar s se fac distincie 'ntre aglomerarea din spaliile primare ale mediului de
via /locuine, locuri de munc1 %i 'nghesuiala temporar din spaliile secundare
/metrou, maga(ine, stadioane etc.1- efectele negative mai sus menionate sunt
aprecia)il atenuate 'n al doilea ca(, datorit caracterului tran(itoriu al situaiei, care
uneori poate avea %i efecte po(itive asupra strii psihice /ca 'n ca(ul sr)torilor
pu)lice, unde mulimea participanilor nu deran<ea( pe nimeni2 dimpotrivR1.
Poluarea este un concept central al ecologiei, care desemnea( alterarea
parametrilor fi(ico:naturali ai mediului, luand ca referin valorile din (onele
geografice neafectate de interveniile omului. *n cadrul ecologiei psihosociale prin
poluare vom 'nelege :'ntr:un sens mai larg: poate formele de degradare a mediului
natural %i psihosocial, av.nd ca sistem de referinl cele mai 'nalte valori %i norme
spirituale ale unei culturi. 0e aprecia( c orice form de poluare duce la distrugerea
sau alterarea condiiilor optime de via, la stricarea echili)rului armonios care tre)uie
s e+iste 'ntre om %i mediul su, 'ntre om %i produsele activitilor sale materiale %i
spirituale. Din aceast perspectiv, cu poate dificultile %i implicaiile filosofice,
%tiinifice %i metodologice legate de o asemenea tipologi(are, putem considera c
poluarea poate 'm)rca urmtoarele forme principale- fi(ico:chimic, )iologic,
psihosocial %i cultural. !oate acestea sunt produsele unei activiti inadecvate a
omului asupra mediului su natural %i social, dup cum toate se resfr.ng 'n ultim
instan asupra acestuia, alter.ndu:i condiiile de via material %i spiritual.
Poluarea fi(ico:chimic se refer la toate categoriile de no+e, su)stane
chimice, materiale degradate, re(iduuri %i de%euri care, acion.nd necontrolat asupra
mediului natural 'l degradea(, cu efect nemi<locit asupra florei %i faunei, respectiv %i
asupra sntii oamenilor care triesc 'ntr:un asemenea mediu. H+ist 'ns %i efecte
psihosociale ale polurii chimice- rsp.ndirea unei atitudini negative fa de
raporturile normale care tre)uie s e+iste 'ntre om %i natur, afectarea unei game largi
de activiti sociale /implicit %i a relaiilor umane din respectivele domenii1, scderea
calitii vieii %i a nivelului de sntate : cu toatele efectele psihosociale care deriv de
aici etc. Dintre factorii de poluare f(ic, dar cu efecte psihice foarte puternice amintim
(gomotul %i no+ele.
Poluarea )iologic are un domeniu de referin cu totul special, vi(.nd
punerea 'n circulaie de ctre om a unor produse 8naturale9, reali(ate 'ns 'n la)orator,
prin mutaii genetice, clonri %i alte tehnici ale )ioingineriei. 0e o)in astfel
stimulatori de cre%tere, cereale, fructe %i chiar animale, cu o (estre genetic alta dec.t
cea fireasc, cu efecte imprevi(i)ile asupra mediului, dar mai ales asupra omului.
Circuitele naturale sunt 'n mod evident afectate, iar efectele pe termen lung sunt 'nc
necunoscute, st.rnind 'ngri<orare 'n r.ndul populaiei, dar %i printre oamenii de %tiin.
*n multe ri occidentale s:a inter(is, sau a fost limitat drastic utili(area produselor
alimentare o)inute prin operaiuni genetice, urm.nd ca prin cercetri profunde s se
determine influena acestor produse asupra sntii oamenilor, c.t %i asupra
destinului lor )iologic.
40>
Poluarea psihosocial se refer la apariia %i proliferarea unor atitudini %i
comportamente antisociale care alterea( relaiile sociale. @iolena su) poate formele
sale, srcia ca stare endemic a anumitor grupuri sociale, ar)itrariul administrativ %i
)irocraia e+cesiv, corupia, frauda ca modalitate acreditat de 'm)ogire, instituirea
)anului ca valoare suprem, incultura %i lipsa de educaie %.a. pot fi considerate ca
forme grave de poluare social, alter.nd profund climatul psihosocial, raporturile
umane %i valorile spirituale 'n spaiul 'n care se manifest. Cau(ele sunt 'n principal
de natur politic, economic %i istoric, 'ns factorii aparin.nd acestor categorii
interferea( puternic cu ali factori sociali secundari, derivai din primii2 re(ult astfel
structuri cau(ale foarte comple+e, adevrate cercuri vicioase din care numai cu greu
se mai poate ie%i. Factorii de poluare psihosocial afectea( profund viaa individual,
familial %i comunitar, cu efecte pe termen mediu %i lung asupra profilului spiritual %i
destinului social al respectivei comuniti.
Poluarea cultural vi(ea( acele elemente de ordin moral, estetic sau religios
care, prin natura lor destructurant, afectea( sistemul de valori spirituale consderate
istoric al unei comuniti, infest.nd am)iana unei e+istene umane normale.
Produsele 8artistice9 su)culturale pe teme de violen, se+, droguri, Jitsch:ul ca form
degradat a artei, pornografa %i cultul perversiunilor, 8credineleQ apocaliptice %i
sataniste, misticismul e+acer)at, violent %i intolerant %.a. sunt formele cele mai
o)i%nuite ale polurii culturale. *n timp, aceste agresiuni sistematice asupra sistemului
de valori autentice vor conduce la fragili(area %i destructurarea acestuia, afect.nd
astfel principalul factor de coe(iune spiritual a unei comuniti. Poluarea cultural
afectea( nemi<locit :%i 'ntr:un sens profund negativ: cele mai multe aspecte ale
relaiilor interpersonale, constituind o form principal de degradare a mediului
social.
!oate categoriile de factori implicai 'n degradarea mediului se afl 'ntr:o
str.ns interdependen, raporturile om:mediu tre)uind s fie 'nelese dintr:o
perspectiv holist, 'n care 'ntregul %i relaiile dintre pri au o prevalen a)solut
asupra semnificaiei %i importanei fiecrui element luat 'n poate.
Hfectele polurii sonore au constituit o)iectul a numeroase cercetri
e+perimentale. Vgomotul, mai ales atunci c.nd dep%e%te o anumit limit, are efecte
importane asupra psihicului %i activitii umane- determin scderea performanelor,
dispersea( atenia, afectea( capacitatea de refacere a organismului, produce o stare
de an+ietate %i stres, reduce capacitatea de aprare a organismului 'n faa unor factori
patogeni %i afectea( chiar relaiile sociale.
C.teva dintre re(ultatele acestor cercetri sunt foarte edificatoare 'n ceea ce
prive%te importana eliminrii (gomotelor %i a meninerii unui fond sonor discret.
6stfel, s:a constatat c e+punerea repetat la (gomoe puternice mre%te incidena unor
)oli cronice, fiind asociat cu dureri frecvente de cap, dureri de g.t, tul)urri
coronariene, irita)ilitate accentuat, greuri, an+ietate %i impotenl se+ual /Ca2e"o#4
Ro+e"tso# %i Za9s, 1>?22 A#do %i Hatto"i, 1>?32 Mille", 1>?42 Cohe#4 lass %i
Philli1s, 1>?? %.a.1. Copiii care triesc 'ntr:un mediu puternic poluat sonor /'n
apropierea cilor ferate, a aeroporturilor, autostr(ilor etc.1 manifest aptitudini la citit
mai reduce, au o mai redus capacitate de concentrare, sunt mai puin motivali 'n
re(olvarea unor sarcini complicate %i au chiar o tensiune arterial mai mare /Moch,
1>=12 C#he#4 E,a#s4 ;"a#t.,1>=0 1.
0:a constatat c (gomotul puternic %i sistematic afectea( %i comportamentale
prosociale- dac 'n condiii de lini%te aproape =0 G dintre su)ieci au tendina de a
acorda a<utor unor persoane aflate 'n dificultate, 'n condiii de (gomot puternic acest
procent se reduce la numai 15 G /Mathe:s %i Ca#o#, 1>?31.
410
0ensi)ilitatea la (gomot a diferitelor persoane varia( 'n funcie de trsturile
psihice %i somatice, de motivaia care le anim, %i :mai ales: de con%tiina faptului c
pot controla producerea %i intensitatea factorilor sonori.
!epersonalizarea ambianei constituie o alt form important a alterrii
raporturilor optime dintre om %i meddul su natural %i social. Dup cum se %tie,
nevoile de identitate %i de difereniere au un rol important 'n structura motivaional a
fiecrei persoane. Prin (ona re(idenial aleas, prin modul de amena<are a spaiilor
e+terioare %i a celor interioare, prin felul 'n care ne 'm)rcm %i ne comportm dm
e+presie nevoii de circumscriere a propriei identiti sociale %i personale, reali(.nd
totodat o am)ian 'n armonie cu propria noastr fiin. Un dicton cele)ru spune c
g.ndim %i simim a%a cum trim2 nu poi tri stri de armonie sufleteasc 'ntr:un
mediu meschin, di(graios %i 'n total discordan cu valorile %i aspiraiile care te
anim.
*n total opo(iie cu aceste nevoi de marcare a identitii prin originalitatea
amena<rii mediului, viaa din marile ora%e ofer cu totul alte condiii- )locuri de
)eton %i sticl, stereotipe %i fr personalitate : dispuse dup regulile unei geometrii
simpliste %i aride, str(i monotone : de cele mai multe ori fr urm de verdea,
interioare standardi(ate ca form %i mrime, mo)ilier produs pe )and rulant,
'm)rcminte de mare serie, o)iecte personale anoste %.m.a. *n aceste condiii, cu
foarte mare greutate se mai poate reali(a nevoia de personali(are a spaiului, de
impregnare a lui cu acele trsturi care individuali(ea( persoanele, grupurile %i
instituiile sociale.
0e poate afirma c diferenele atitudinale %i comportamentale constatate la
categorii de persoane 'n funcie de cartierul 'n care locuiesc %i de standardul economic
de care dispun re(ult 'n mare parte %i dintr:un alt nivel de personali(are a spaiului 'n
care '%i desf%oar e+istena.
O1ti2i.a"ea a2+ia#)ei sociale 0i a "a1o"tului o2>#atu"/
# atitudine ecologic responsa)il presupune 'n primul r.nd o perfect
con%tienti(are a profundelor cone+iuni %i intercondiionri dintre om %i mediul su,
precum %i ela)orarea unei noi filosofii asupra rostului omului 'n lume %i asupra
o)ligaiilor pe care le are fa de sine 'nsu%i %i fa de natur. Hcologia : 'n general,
psihoecologia : 'n particular, vi(ea( 'n mod e+plicit at.t optimi(area raporturilor om:
natur, c.t %i a relaiilor sociale care s asigure nu numai o armoni(are a mediului
social, ci %i formarea unor noi atitudini fa de via %i fa de mediu.
#rientrile scientist:po(itiviste specifice primei <umti a acestui secol au
contri)uit 'n mare msur la adoptarea unei filo(ofii conform creia omul este
stp.nul necondiionat al naturii, menirea lui fiind aceea de a o cuceri prin de(voltarea
continu a %tiin/ei %i tehnicii. 6u tre)uit s devin foarte vi(i)ile efectele nocive ale
unei de(voltri tehnologice necontrolate, care au afectat profund mediul natural %i
social, pentru ca mi%crile ecologiste s:%i impun punctul de vedere : %i 'nc 'ntr:o
insuficient msur, in.nd cont de de(astrele ecologice care 'nc se mai in lan.
Desigur, nu se mai poate susine necondiionat principiul roussoist al
'ntoarcerii la natur, dar 'n mod necesar tre)uie s ne ntoarcem spre natur. Latura
tre)uie 'neleas ca fundament al vieii sociale, iar respectul fa de aceasta ca o
condiie esenial a de(voltrii spirituale a omului. Hste necesar formarea de noi
atitudini fa de mediu 'n general, fa de natur 'n special. Un asemenea demers
presupune mai multe dimensiuni-
411
/a1 6doptarea unor noi principii ale de(voltrii economice %i tehnologice, care
s ia 'n calcul impactul produs asupra mediului natural %i social- pslrarea
echilibrului natural tre)uie se constituie o prioritate a)solut, care s. prime(e asupra
oricror alte considerente de ordin politic sau economico:industrial.
/)1 #rientarea unor seccoare largi ale cercetrii %tiinifice spre studierea
condiiilor optime de echili)ru dintre activitile umane %i factorii naturali care pot fi
afectai b interveni pripite %i necontrolate2 sunt necesare de asemenea cercetri
intense care s vi(e(e recuperarea pre(udiciilor aduse naturii i - implicit: condiiilor
de mediu ale e+istenei umane.
/c1 Formarea unor noi seturi atitudinale privind natura, societatea %i raportul
dintre aceasea. *n .cest fel se configurea( o direcie autentic de perfeclionare
spiritual a omului, 'n msura 'n care multe cercetri evidenia( relaia dintre
sensi)ilitatea deose)it fa de natur %i conduitele prosociale ale persoanelor-
iu)itorii de natur au un mai mare respect fa de semenii lor, au mai mult 'nelegere
fa de pro)lemele celor din <ur %i sunt dispu%i la 'ntra<utorare 'ntr:o mult mai mare
msur dec.t cei care ignor sau sunt insensi)ili fa de natur.
/d1 De(voltarea unei adevrate 8culturi ambientale;, 'n care s se 'm)ine
armonios considerentele de ordin ecologic, estetic, funcional %i moral. *n acest
conte+t, respectul fa de natur %i fa de mediul social tre)uie s devin una dintre
valorile fundamentale ale spirituaui umanist.
/e1 Promovarea unui interes susinut pentru calitatea ambianei psihosociale, a
climatului social 'n general, ca o condiie principal a armoni(rii raporturilor dintre
om %i natur- armoni(area tre)uie s vi(e(e 'ntregul sistem, %i nu numai pri ale
acestuia. Dragostea %i respectul fa de natur nu pot fi separate de dragostea %i
respectul fa de om, fa de condiiile am)ientale 'n care acesta '%i desf%oar
activitile materiale %i spirituale. Una dintre dimensiunile constitutive ale am)ianei
psihosociale se refer la modul cum natura este integrat spaiului e+istenei cotidiene,
corelativ cu semnificaia cultural care i se acord acestui fapt.
/f1 Cultivarea unei adevrate filo(ofii a relaiilor interpersonale %i
intercomunitare, de a cror calitate depinde 'n ultim instan at.t climatul
psihosocial, c.t %i atitudinile pe care le de(voltm fa de mediul nostru social %i
natural. 6lterarea climatului nu este fr urmri 'n ceea ce prive%te atitudinea
oamenilor fa de natur, dup cum s:a v(ut 'n at.tea situaii conflictuale recente, din
care cel mai mult a avut de suferit mediul natural %i social, precum %i mult mai muli
oameni dec.t cei nemi<locit implicai 'n conflict.
Dup cum se poate o)serva, 'n raport cu toate aceste direcii de aciune
psihologia social se poate implica nemi<locit, oferind at.t fundamentul teoretic
necesar, c.t %i instrumentele de intervenie educaional:formativ pentru atingerea
respectivelor o)iective, considerate ca fundamentale pentru viitorul mileniu. Chiar
dac psihologia social nu este acea dorit 8 ma%in de fa)ricat (eiQ, este cu siguran
un instrument esenial pentru perfecionarea spiritual a omului %i pentru armoni(area
%i 'mplinirea e+istenei sale efemere.
A#t"e+/"i 0i e8e"ci)ii
1. Ce se 'nelege prin socialitateK
2. Comparai formele pro:, co: %i antisociale.
3. H+plicai conduita interse+ual.
412
4. Hvideniai stadialitatea vieii se+uale 'n ontogene(.
5. Dai c.teva elemente %i apoi e+plicai:le, care in de patologia
conduitei se+uale.
&. Care sunt determinaiile psihoindividuale ale conduitei religioaseK
?. Ce se 'nelege prin sectK
=. Caracteri(ai ha)itatul din punct de vedere psihosociologic.
Bi+liog"a3ie selecti,/
1. MMM 5nterdisciplinaritatea %i %tiinele umane, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>=&
2. MMM 7eadership in 6ction, Laional !raining 7a)oratories, U06, 1>&1.
3. 6dler, 6., Cunoa%terea omului, 5$5, Iucure%ti, 1>>&.
4. 6dler, 6., 0ensul vieii, Hd. 5$5, Iucure%ti, 1>>5,
5. 6le+andrescu, 7, Persoan, persona<, personalitate, Hd. Tunimea, 5a%i, 1>==.
&. 6llport, B.Y., 0tructura %i de(voltarea personalitii, HDP, Iucure%ti, 1>=1.
?. 6r)ousse:Iastide, 7a dEnamicue de group, Iull. PsEch., 2?2A1>&=.
=. ass[ell, U.D., 0tructure et function de la communication dans la societe 'n F.
Ialle et T. Padioleau, 0ociologie de 1Ninformations, 7arousse, Paris, 1>?3.
>. 6((i, 6., Dinamica conflictelor intergrupuri %i modurile de re(olvare a
conflictelor, 'n Iourthis, $. /coor.1, 0tereotipuri, discriminare %i relaii intergrupuri,
Hd. Polirom, 5a%fi, 1>>?.
10. Ialandier, B., 6ntroplogie politic, Hd.6marcord, !imi%oara, 1>>>. 11. Iale, C.,
0ociologie des organisations, PUF, Paris, 1>>0.
12. Iarus:"ichel, T., Biust:Desprairies, F., $idel, 7., Cri(e, Polirom, 5a%fi, 1>>=. 13.
Iastin, B., 7es technicues sociometricue, PUF, Paris, 1>&&.
14. Idescu 7, 5storia 0ociologiei, Hd. Porto:Franco, Balai, 1>>4.
15. IaudrE, P., Hrotismul %i pornografia, Hd. Hurosong f IooJ, 1>>=.
1&. Ierger, B., !ratat practic de cunoa%tere a omului, 5$5, Iucure%ti, 1>>?.
1?. Iergerr, P., 7uJmann, !., 7e construction sociale de la realite, "eridiens, 1>=&.
1=. Ii)eri, 7, Principii de psihologie antropologic, HDP, Iucure%ti, 1>?1.
1>. IirJen)ihl, @., 6ntrenamentul comunicrii sau arta de a ne 'nelege, Bemma:Pres,
1>>=.
20. Iirn)aum, P., Conflictele, 'n $. Ioudon /coor.1 8!ratat de sociologie, Uumanitas,
Iucure%ti, 1>>?.
21. Ilaga, 7., !rilogia culturii, Hd. "inerva, Iucure%ti, 1>=3.
22. IlaJe, $., "outon, T.0., Iuilding a DEnamic Corporation !hough Brid
#rgani(ation Development, 6ddison:YesleE, 1>&>.
23. IochensJi, T."., Ce este autoritatea, Hd. Uumanitas, Iucure%ti, 1>>2.
413
24. Iondrea, 6., 0ociologia opiniei pu)lice %i a mass:media, Hd. Fundaliei 8$om.nia
de ".ine9, Iucure%ti, 1>>?.
25. Ioudon, $. /coord.1, !mtat de sociologie, Uumanitas, Iucure%ti, 1>>?.
2&. Iourhis, $.W., 7eEens, T:F. /coord.1, 0tereotipuri, discriminare %i relaii
integrupuri, Polirom, 5a%fi, 1>>?.
2?. Ir.n(ei, P., 0cripcaru, Bh., Piro(EnsJi, !., Comportamentul a)erant 'n raport cu
mediul, Hd. Tunimea, 5a%fi, 1>?0.
2=. IrucJner, P., FinJielJraut, 6., Loua de(ordine amoroas, Hd. Lemira, Iucure%ti,
1>>5.
2>. Iurns, !., 0talJer, B.m., !he "anagement and 5nnovation , 7ondon, !avistocJ,
1>&1.
30. Iutoi, !., Crima su) lupa detectorului de minciuni, Hd. Press, Iucure%ti, 1>>?. 31.
Iu(rnescu, F., 0ociologia opiniei pu)lice, HDP, Iucure%ti, 1>>&.
32. Cathala, U:P., Hpoca de(informrii, Hd. "ilitar, Iucure%ti, 1>>1.
33. Cattell, I.$., 7a personalit& : Htude sEstematicue, theoricue et concrete, PUF,
Paris, 1>5&.
34. Cattell, $.I., !he 0cientiGc 6nalEsis of PersonalitE, Penguin, 7nndon, 1>&?.
35. Cattell, $.H., PersonalitE, $ole, "od and 0ituation, 'n QPsEchological $evie[Q
?0A1>&3.
3&. Ca(acu, 6., Idescu, 7, "etode %i tehnici de cercetare sociologic, UI, 1>=1. 3?.
Chelcea, 0., Chelcea, 6., Hu, tu, noi, Hd. 6l)atros, Iucure%ti, 1>=3.
3=. Chelcea, 0., H+perimentul 'n psihosociologie, Hd. Ftiinific %i Hnciclopedic,
Iucure%ti, 1>=2.
3>. Claret, T., 5deea %i forma, Hd. Ftiinific %i Hnciclopedic, Iucure%ti, 1>=2. 40.
Cohen, D., 7im)a<ul trupului 'n relaiile de cuplu, PolimarJ, Iucure%ti, 1>>?. 41.
CooleE, C.U., PrimarE Broups, in Q0mall BroupsQ /ed. IE Uare, P.,1, Hd. Znopf, Le[
WorJ, 1>55.
42. Cosmovici, 6., Psihologie general, Polirom, 5a%i, 1>>&.
43. Cosnier, T., Irossard, 6., /ed1, 7a communication nonver)al, Delachau+ f
Liestle, Paris: Leuchael, 1>=4.
44. Cristea, D. #ptimi(area structurii microgrupurilor industriale, 'n Q@iitorul socialQ,
4A1>??.
45. Cristea, D., Cercetarea operaional 'n %tiinele sociale, 'n Q@iitorul socialQ
1A1>??. 4&. Cristea, D., Climatul psihosocial 'n microgrupurile studene%ti, 'n
QForumQ, 11A1>??.
4?. Cristea, D., Psihologie industrial, HDP, Iucure%ti, 1>>2.
4=. Cristea, D., 0tructurile psihosociale ale grupului %i eficiena aciunii, Hd.
6cademiei $0$, Iucure%ti, 1>=4.
4>. Cro(ier, "., 7e phenomene )ureaucraticue, Paris, 7e euil, 1>&4. 50. Cuciuc, C.,
$eligii noi 'n $om.nia, Hd. Bnosis, 1>>&.
51. Cuciuc, C., !olerana religioas, Hd. 8Con%tiin %i 7i)ertateQ, Iucure%ti, 2000.
52. Cucu, 7, Psihiatrie social, Hd. 7itera, Iucure%ti, 1>=3.
53. Dafinoiu, 7, 0ugestie %i hipno(, Hd. Ftiin %i !ehnic, Iucure%ti, 1>>&. 54.
Damenach, T."., Propagande politicue, PUF, Paris, 1>50.
55. Dan:0p.noiu, B., $elaiile umane 'n grupurile de munc industrial, Hd.
6cademiei, Iucure%ti, 1>?1.
5&. David, P.7, Clu(a Cre%tin, Hditura Hpiscopiei 6radului, 6rad, 1>=?.
5?. De Coster, "8 5ntroduction a la sociologie, De IoecJ:Yesmael, Iru+elles, 1>>0.
5=. De)atE, P., 7a mesure des attitudes, PUF, Paris, 1>&?. :
414
5>. DeFleur, "., Iall:$oJeach, 0., !eorii ale comunicrii de mas, Polirom, 5a%fi,
1>>>. &0. Deutsch, "., 0oluionarea conflictelor constructive, 'n 8Psihosociologia
re(olvrii conflictului9, Hd. Polirom, 5a%fi, 1>>=.
&1. Deutsch, "., Fai(eci de ani de studiu sociopsihologic al conflictului, 'n
8Psihosociologia re(olvrii conflictuluiQ, Hd. Polirom, 5a%fi, 1>>=.
&2. Doise, Y. /co.1, Dissensions et consensus, P.U.F., Paris, 1>>2.
&3. Doise, Y., Deschamp, T:C., "ugnE, B., Psihologie social e+perimental,
Polirom, 5a%i, 1>>&.
&4. Doise, Y., "ugnE, Psihologie socia5 %i de(voltare cognitiv, Polirom, 5a%i, 1>>=.
&5. Dollard, T., Doo), 7., "iller, L., 0ears, $., Frustration and 6gression, Wale
UniversitE Press, Le[ Uaven, 1>3>.
&&. Do[ding, Z., Pueterea, Hd. Du0tEle, Iucure%ti, 1>>=.
&?. Dragomirescu, @., Psihosociologia comportamentului deviant, Hd. Ftiinific %i
Hnciclopedic, Iucure%ti, 1>?&.
&=. Drghicescu, D., Din psihologia poporului rom.n, Hd. 6l)atros, Iucure%ti, 1>>&.
&>. DurJheim, H., Despre sinucidere, 5nstitutul Huropean, 5a%i, 1>>3.
?0. Duverger, "., 0ociologie politicue, PUF, Paris, 1>&=. ?1. Hi)l:Hi)esfeldt, 7,
6gresivitatea uman, Hd. !rei, 1>>5. ?2. Hliade, "., 5storia credinelor %i ideilor
religioase, Hditura %tiinific %i enciclopedic, Iucure%ti, 1>=1.
?3. HlJonin, D.I., Psihologia <ocului, HDP, Iucure%ti, 1>=0. ?4. HEsencJ, U.,
Descifrarea comportamentului uman, !eora, Iucure%ti, 1>>=. ?5. HEsencJ, U.T.,
Dimensions of personalitE, Zegan Paul, 7ondon, 1>4?. ?&. Ficeac, I., !ehnici de
manipulare, Lemira, 1>>&.
??. Fischer, B:L., Conceptele fundamentale ale psihologiei sociale, "ontreal, 1>=&.
?=. Flament, C., $eseau+ de communication et structures de groupe, Dunod, Paris,
1>&5.
?>. Flament, C., !heorie des graphes et structures sociale, "outon, Paris, 1>&5. =0.
Fordham, F., 5ntroducere 'n psihologia lui C.B. Tung, Hd. 5$5, Iucure%ti, 1>>=. =1.
Forse, "., 7NanalEse structuralle du changement social, PUF, Paris, 1>>1.
=2. Fraisse, P., Piaget, T. /dir1, !raite de PsEchologie e+perimentale, 5:5C, PUF, Paris,
1>&=.
=3. Freud, 0., 5ntroducere 'n psihanali(2 prelegeri de psihanali(2 psihopatologia
vieii cotidiene, HDP, Iucure%ti, 1>=0.
=4. Freud, 0., Psihologia colectiv %i anali(a eului, "ediare+, Iucure%ti, 1>>4. =5.
Freund, T., 0ociologie du conflict, PUF, Paris, 1>=&.
=&. Fried)erg, H, 0taat and 5ndustrie in FranJreich, Cahiers de 5N5"L duYissenchfts
(entrum Ierlin.
=?. BarfinJel, U., 0tudies in ethnomethodologE, Hng. Clifs, Prentice:Uall, 1>=4. ==.
Bergen, Z., Bergen, "., Tutras, 0., PsEchologie sociale, "ontreal, 1>>2. =>. Birard,
$., @ilena %i sacrul, Hd. Lemira, Iucure%ti, 1>>5.
>0. Birard, $., @iolena %i sacrul, Hd. Lemira, Iucure%ti, 1>>5.
>1. Bolu, "., Principii de psihologie ci)ernetic, Hd. Ft. Fi Hnc., Iucure%ti, 1>?5
>2. Bolu, P., 6spectele sociale ale conduitei se+uale, 'n $ev. 8PsihologiaQ, nr. 1A1>>=.
>3. Bolu, P., Fenomene %i procese psihosociale, Hd. Ftiinific %i Hnciclopedic,
Iucure%ti, 1>=>.
>4. Bolu, P., #rientri %i tendine 'n psihologia social contemporan, Hd. Politic,
Iucure%ti, 1>==.
>5. Bolu, P., Psihologie social, HDP, Iucure%ti, 1>?4.
>&. Brama, D., Preferina interpersonal, Hd. Ftiinific, Iucure%ti, 1>?4. >?.
Builford, P.T., PersonalitE, "cBra[:Uill, Le[ WorJ, 1>=?.
415
>=. Ua)ermas, Cunoa%tere %i comunicare, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>=3. >>. Uarris,
C.C., $elaiile de rudenie, Du0tEle, Iucure%ti, 1>>=. 100. Ueider, F., PsEchologE of
5nterpersonal $elations, Le[ WorJ, T. YileE, 1>5=. l#1.Uerseni, !., /coord.1
Psihologia colectivelor de munc, Hd. 6cademiei $0$, Iucure%ti, 1??3.
102. Uollander, H.P., 7eaders, Broups and 5nfluence, #+ford UniversitE Press, 1>&4.
103. UorneE, Z., Direcii noi 'n psihanali(, Hd. Univers enciclopedic, Iucure%ti,
1>>5. 104. 5onescu, B., 5ntroducere 'n psihologia medical, Hd. Ftiinific, Iucure%ti,
1>?3. l#0.Tues, T:P., Caracterologia, !enra, Iucure%ti, 1>>=.
10&.Tung, C.B., Personalitate %i transfer, !enra, Iucure%ti, 1>>&. 10?. Tung, C.B.,
!ipuri psihologice, Hd. Uumanitas, Iucure%ti, 1>>?. 10=. Zapferer, T:L., Vvonurile,
Uumanitas, Iucure%ti, 1>>3.
10>. ZelleE, U.U., 6ttri)ution !heorE in 0ocial 5nteraction, 'n Tones %a. /ed1,
Q6ttri)ution- Perceiving Causes of IehaviourQ, LT. Beneral 7earning Pres,
"orristo[n, 1>?2.
110.Zlein, T., 7a vie interieure des groupes, H0F, Paris, 1>?0.
111. Zline)erg, #., 6ttitudes et opinions : 7a mesure des attitudes et des opinions, 'n
8PsEchologie 0ocialeQ, PUF, Paris, 1>&?.
112. Zotar)insJi, !., !ratat despre lucrul )ine fcut, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>?&.
113. 7a)arthete, 6. "anipul.rea 'n relaiile pu)lice, 6ntet, Iucure%ti, 1>>=. 114.
7afaEe, C., 0ociologia organi(aiilor, Polirom, 5a%i, 1>>=.
115. 7aing, $.D., 7a politicue de la famille, Hd. 0tocJ, 1>&?.
11&. 7aplanche, T., Pontalis, T:I., @oca)ularul psihanali(ei, Uumanitas, Iucure%ti,
1>>4. 11?. 7asseE, Y.$., 7eadership and 0ocial Change, Univ. 6ssociates Press,
5o[a CitE, R>?1.
11=. 7e Ion, B., #piniile %i credinele, Hd. Ftiinific, Iucure%ti, 1>>5. 11>.7e Ion,
B., Psihologia mulimilor, Hd. 6nima, Iucure%ti, 1>>0. 120.7elord, F., 6ndre, C.,
Cum s ne purtm cu personalitile dificile, Hd. 8!reiQ, 5a%fi, 1>>=.
121. 7emoine, P., 7e psEchodrame, Hd.7affont, Paris, 1>?2.
122. 7eonhard, Z., Personaliti accentuate, Hd. Hnciclopedic, Iucure%ti, 1>=2. 123.
7evi:0trauss, 7., 6ntropologia structural, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>?=. 124. 7iJert,
$., Le[ Patterns of "anagement, Le[ WorJ, "cBra[:Uill, 1>&1. 125. 7inton, $.,
Fundamentul cultural al personalitii, Hd. Ftiinific, Iucure%ti, 1>&=. 12&. 7ips, 7,
#).r%ia lucrurilor, Hd. Ftiinific, Iucure%ti, 1>5=.
12?. 7uJacs, B., #ntologia e+istenei sociale, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>?5. 12=.
7upasco, 0., 7ogica dinamic a contradictoriului, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>=2. 12>.
7upasco, 0., 7Nenergie et la matiere psEchicue, Tulliard, Paris, 1>?4. 130.
"aisonneuve, T., 5ntroduction a la psEchosociologie, PUF, Paris, 1>=>.
131."aisonneuve, T., 7a psEcologie sociale, PUF, Paris. 1>>3.
132. "aisonneuve, T., PsEchosociologie des affinites, PUF, Paris, 1>&&.
133. "amali, C., Ialanl motivaional %i coevolulie, Hd. Ft. Fi Hnc., Iucure%ti, 1>=1.
134. "amali, C., 5ntercunoa%terea, Hd. Ftiinific, Iucure%ti, 1>?4.
135. "arcal, "., 7Nautorite, PUF, Paris, 1>5=.
13&. "arch, T., 0imon, U., 7es #rganisations, Hd. Dunod, Paris, 1>&3. 13?. "arch,
T.B., Decisions and #rgani(ations, 7ondra, Iasil IlacJ[ell, 1>==. 13=. "arcuse, U.,
Hros %i civili(aie, Hd. 8!reiQ, 5a%i, 1>>&.
13>. "arcuse, U., 0crieri filo(ofice, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>?? Iucure%ti, 1>??.
140. "aslo[, 6.U., "otivation and PersonalitE, ed. 2:a, Uarper f $o[, Le[ WorJ,
1>?0.
141."gureanu, @., Puterea politic, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>?>. 142. "rginean,
7, "surarea 'n sociologie, Hd. %t. %i enc., Iucure%ti, 1>=2. 143. "rgineanu, L.,
41&
Condiia uman, Hditura Ftiinific, Iucure%ti, 1>?3. 144."cDougall, Y,
PsEchoanalEsis and 0ocial PsEchologE, "ethuen, 7ondon, 1>3&. 145."cDougall, Y.,
!he Broup "ind, PutnamNs 0ons, Le[ WorJ, 1>20- 14&. "iclea "., Psihologie
cognitiv, Hd. Polirom, 5a%fi, 1>>>.
14?. "ihai, Bhe., 7uminosu, D.,
14=. "ihu, 6., 0ociologia american a grupurilor mici, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>?0.
14>. "ihu, 6., 0ociometria, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>&?.
150. "ills, !h."., !he sociologE of small groups, Le[ WorJ, "cBra[.:Uill, 1>?>.
151. "itrofan, 7, Ciuperc, C., Psihologia relaiilor dintre se+e, Hd. 6lternative,
Iucure%ti, 1>>?.
152. "itrofan, 7, Cuplul con<ugal, Hd. Ftiilific %i Hnciclopedic, Iucure%ti, 1>=0.
153. "itrofan, L., Dragostea %i cstoria, Hd. Ftiinific %i Hnciclopedic, Iucure%ti,
1>=4.
154. "itrofan, L., Vfrenghea, @., Iutoi, !., Psihologie <udiciar, Hd. Fansa,
Iucure%ti, 1>>2.
155. "oldoveanu, "., "iron, D., Psihologia reclamei, 7i)ra, Iucure%ti, 1>>5 15&.
"oles, 6., 0ociodinamica culturii, Hd. Ftiinific, Iucure%ti, 1>?4. 15?. "oreno, T.7.,
Fondaments de la sociometrie, PUF, Paris, 1>?0.
15=. "oreno, T:7., PsEchotherapie de group et psEchodrame., PUF, Paris, 1>?=. 15>.
"oscovici, 0. /coord.1, Psihologia social a relaiiilor cu cellalt, Polirom, 5a%i, 1>>=.
1&0. "oscovici, 0., Psihologia social sau ma%ina de fa)ricat (ei, Hd. Univ. Q61-5.
Cu(aQ, 5a%i, 1>>5.
1&1."ucchieli, $., Comunications et reseau+ de comunications, Hd. H0F, Paris, 1>?1.
1&2."ucchielli, 6., Loua psihologie, Hd. Ftiinific, Iucure%ti, 1>>&. 1&3. "ucchielli,
$., 7a conduit des reunions, Hd. H0F, Paris, 1>?0.
1&4. Leculau, 6. /coord.1, Psihologie social, Polirom, 5a%fi, 1>>&. 1&5. Leculau, 6.
/coord.1, $epre(entrile sociale, Polirom, 5a%fi, 1>>?. 1&&. Leculau, 6., Ferreol, B.
/coord.1, Psihosociologia schim)rii, Polirom, 5a%i, 1>>=. 1&?. Leculau, 6., Ferreol,
B., "inoritari, marginali, e+clu%i, Polirom, 5a%fi, 1>>&. 1&=. Leculau, 6., 7iderii 'n
dinamica grupurilor, Hd. Ftiinific %i Hnciclopedic, Iucure%ti, 1>??.
1&>. Loica, C., Dou(eci %i %apte trepte ale realului, Hd. Ftiinific, Iucure%ti, 1>&>.
1?0. #meleanovsJi, ".H., Dialectica 'n fi(ica modern, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>=2.
1?1. #rford, T., Psihologia comunitii, #scar Print, Iucure%ti, 1>>=.
1?2. #uchi, $.H., Uarris, $.!., 0tructure, !echnologE and Hnvironment, 'n
#rgani(ational Iehaviour, $esearch and 5ssues, Ielmont, California Yads[orth
Pu)lishing Co., 1>?&.
1?3. Parsons, !., Iales, $.F., 0hils,.,H.6., YorJing Popers in the !heorE of 6ction,
Blencoe 555, !he Free Press, 1>53.
1?4.Pau1 Popescu:Leveanu, Dicionar de psihologie, Hd. 6l)atros, Iucure%ti, 1>?=.
1?5. Pavelcu, @., Cunoa%terea de sine %i cunoa%terea personalitiii, HDP, Iucure%ti,
1>=2.
1?&. Pavelcu, @., Un profil psihologic al feminitiii, HDP, Iucure%ti, 1>?1. 1??.
Punescu, C., 6gresivitatea %i condiia uman, Hd. !ehnic, Iucure%ti, 1>>4.
1?=.Peasse, 6., Barner, 6., 7im)a<ul vor)irii, PolimarJ, Iucure%ti, 1>>4. 1?>. Peasse,
6., 7im)a<ul trupului, PolimarJ, Iucure%ti, 1>>3.
1=0. Pelletier, 6., Bo)lot, T:T., "aterialismul istoric %i istoria civili(aiilor, Hd.
Politic, Iucure%ti, 1>?3.
1=1. Piaget, T., Hpistemologia genetic, Hd. Dacia, Clu<, 1>?3. 1=2. Piaget, T.,
La%terea inteligenei la copil, HDP, Iucure%ti, 1>?3. 1=3. Piaget, T., 0tructuralismul,
Hd. Ftiiiific, Iucure%ti, 1>?3. 1=4. P1ot, D.I.6., "anipularea prin scris, 6ntet,
41?
Iucure%ti, 1>>=. 1=5. Popescu:Leveanu, P., Personalitatea %i cunoa%terea ei, Hd.
"ilitar, Iucure%ti, 1>&=.
1=&. Popescu:Leveanu, P., Psihologie general, Unfiv. Iucure%ti, 1>??. 1=?.
Prestipino, B., Latur %i societate, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>=0. 1==. Prigogine, 7,
0trengers, 7, Loua alian, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>=4. 1=>.Prutianu, F.,
Comunicare %i negociere 'n afaceri, Polirom, 5a%fi, 1>>=. 1>0. $adu, 7, /coord.1,
Psihologie social, Hd. H+e, Clu<:Lapoca, 1>>4. 1>1. $elgis, H., 5storia se+ual a
omenirii, Hd. Universitaria, 1>>5. 1>2. $oethlis)erger, F.T., DicJson2 Y.T. etal.,
"anagement and the YaeJer, Cam)ridge, Uarvard UniversitE Press, 1>3>.
1>3. $o%ca, 6., /coor.1 Psihologia muncii industriale, Hd. 6cademiei $0$, Iucure%ti,
1>?4.
1>4. $otariu, !. /coord.1, "etode statistice aplicate 'n %tiinele sociale, Polirom, 5a%i,
1>>>.
1>5. 0ahle.nu,@., Popescu:0i)iu,7., 5ntroducere critic 'n psihanali(, Dacfia, Clu<,
1>?2. 1>&. 0artre, T.:P., Psihologia emoiei, Hd. 5$5, Iucure%ti, 1>>?.
1>?. 0chofeld, "., Comportamentul se+ual la adolesceni. 1>=.0cott, I., 6rta
negocierilor, Hd. !ehnic, Iucure%ti, 1>>&. 1>>. 0elEe, U., Ftiin %i via, Hd.
Politic, Iucure%ti, 1>=4. 200. 0el(nicJ, P., !he #rgani(ational Yeapon, Le[ WorJ,
"cBra[:Uill, 1>52. 201.0irota, 6., Conduite perverse 'n grup, Polirom, 5a%i, 1>>=.
202.0ouni, U., "anipularea 'n negocieri, 6ntet, Iucure%ti, 1>>=.
203.0toet(el, T., Birard, 6., 0onda<ele de opinie pu)lic, Hd. %t. Fi enc., Iucure%ti,
204. 0toet(el, T., !heorie des opinions, PUF, Paris, 1>43.
205. 0toica, !., 0e+ologie, Hd. "edical, Iucure%ti, 1>?2. 20&. 0toica:Constantin, 6.,
Leculau, 6., Psihosociologia Polirom, 5a%fi, 1>>=.
20?. 0(ondi, 7., Diagnostic e+perimental des pulsion, PUF, Paris, 1>52. 20=.Fchiopu,
U., @er(a, H., Psihologia v.rstelor, HDP, Iucure%ti, 1>=1. 20>. !a)achiu, 6., Cerine
psihologice pentru conducerea unitlilor economice, Politic, Iucure%ti, 1>?4.
210. !homson, Z.Y., #rgani(ation in 6ction, Le[ WorJ, "cBra[ hill, 1>&?. 211.
!id[ell, 6., Consideralii asupra managementului conflictului, 'n 8Psihosociologia
re(olvrii conflictuluiQ, Hd. Polirom, 5a%fi, 1>>=.
212. !illett, B., $esolving Conflict- 6 Practical 6pproach, Univ. of 0EdneE Press,
1>>1. 213.!offler, 6., 6l treilea val, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>=3.
214. !offler, 6., Puterea 'n mi%care, Hd. 6ntet, Iucure%ti, 1>>5. 215. !offler, 6.,
Focul viitorului, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>?3. 21&. !rotter, Y., 5nstincts of the Uerd
in Peace and Yar, 7ondon, 1>1&. 21?. Ungureanu, "., 0e+ %i se+ualitate, Hd. @iaa
$om.neasc, Iucure%ti, 1>>4. 21=.@igarello, B., 5storia violului, Hd. 6marcord,
!imi%oara, 1>>=.
21>.@lsceanu, 7., "etodologia cercetrii sociologice, Hd. %t. %i enc, Iucure%ti, 1>=2.
220. @lsceanu, "., Psihosociologia organi(aiilor %i conducerii, Paideia, Iucure%ti,
1>>3.
221. @oinea, "., Psihosociologia familiei, !UI, Iucure%ti, 1>>&. 222.@oinea, ".,
0ociologia familiei, !UI, Iucure%ti, 1>>3. 223.Yach, T., 0ociologia religiei, Polirom,
5a%fi, 1>>?. 224. Ye)er, "a+, IureucracE, 7nndon, $fZ, 1>?0. 225.Yier()icJi, P.,
0tructura minciunii, Lemira, Iucure%ti, 1>>&.
22&. Vahirnic, C., Tula, 6., Cotor, C., Personalitatea a)ordat matematic de ctre $.I.
Cattel, Hd. 7iere, Iucure%ti, 1>?&.
22?. Vamfir, C., Filipescu, 7, "anual de sociologie industrial, 5PI, Iucure%ti, 1>=2.
22=. Vamfir, C., Psihosociologia organi(rii %i conducerii, Hd. Politic, Iucure%ti,
1>?4. 22>. Vamfir, C., @lsceanu, 7. /coord.1, Dicionar de sociologie, Hd. Ia)el,
Iucure%ti, 1>>3.
41=
230. Visulescu, F., Caracterul, HDP, Iucure%ti, 1>?=. 231. Vlate, "., Hul %i
personalitatea, Hd. !rei, Iucure%ti, 1>>?.
232. Vlate, "., Psihologia muncii:relalii interumane, HDP, Iucure%ti, 1>=3.
233. Vlate, "., Psihologia social a grupurilor %colare, Hd. Politic, Iucure%ti, 1>>?2.
234. Vlate, "., Psihologie social %i organi(aional industrial, Hd. Politic, Iuc.
1>?5.
CUPRINS
1. Prelegerea 1 5
2.Prelegerea 2 44
41>
3.Prelegerea 3 =&
4.Prelegerea 4 132
5.Prelegerea 5 1?3
420