Hidrocarburile nesaturate cu dubla legatura Hidrocarburile nesaturate cu dubla legatura

(alchene sau olefine)

Numele hidrocarburilor nesaturate, cu o dubl legtur, deriv de la numele alcanilor
corespunztori, prin modificarea sufixului an sau en. De la etan deriv astfel etena, de la pentan,
pentena.
Metode de preparare. Cele mai multe dintre reaciile prin care se formeaz alchenele sunt
reacii de eliminare; acestea pot fi considerate ca inversele unor reacii de adiie.
1. rin eliminarea unei molecule de ap din molecula unui alcool se formeaz o alchen.
Din alcool etilic se obine etena, din alcoolii propilici, propena!
CH
"
CH
#
$H % CH
#
&CH
#
'H
#
$
CH
"
CH
#
CH
#
$H % CH
"
CH&CH
#
( CH$HCH
"
)liminarea apei din alcooli se poate efectua prin *ncalzire cu un acid tare, ca de exemplu
acid sulphuric, acid fosforic, sulfat acid de potasiu. +cidul formeaz cu alcoolul un ester, *n cazul
alcoolului etilic sulfatul acid de etil, care. ,a cca. -./
/
, se descompune!
CH
"
CH
#
$H'H$0$
"
H % H
#
$'CH
"
CH
#
$0$
"
H
CH
"
CH
#
$0$
"
H % H
#
0$
1
'CH
#
&CH
#
+stfel, acidul sulfuric se regenereaz 2i poate reaciona cu o noua molecul de alcool.
0e poate, de asemenea, elimina ap din alcooli prin cataliz heterogen. +lcoolii se trec *n
stare de vapori, la "//31//
/
, peste oxid de aluminiu, silicat de aluminium sau oxid de toriu. 4ltimul
d alchene3- aproape pure, primii doi dau amestecuri *n care predomin alchene3#. 5andamentul se
apropie de cele teoretice.
C
6
H
7
CH$HCH
"
% H
#
$'C
6
H
7
CH&CH
#
2. Compu2ii halogenai, *n special cei teriari, elimin o molecul de hidracid c8nd sunt
tratai la cald cu baze puternice, cum este hidroxidul de potasiu dizolvat *n alcool, sau cu amine ca
anilina, piridina 2i chinolina!
H
"
C 9r H
"
C
H
"
C CH
"
H
"
C
9romur de ter3butil :zobuten
3. Compu2ii -,#3dihalogenai elimin halogenul c8nd sunt tratai cu zinc, *n soluii de
alcool sau de acid acetic!
9rCH
#
CH
#
9r';n % CH
#
&CH
#
';n9r
#
4. Decarboxilarea acizilor nesaturai se face mai u2or dec8t a celor saturai, prin *nclzire;
din acid cinamic, se formeaz stiren; din acid ciclohexilidenacetic, metilencicclohexan!
C
6
H
7
CH&CHC$$H % C$
#
'C
6
H
7
CH&CH
#
5. :n industrie se obin alchene din dehidrogenarea alcanilor. Drept catalizator se folose2te
trioxidul de crom, la 17/
/
. <ai puin activ, dar mult mai puin sensibil, este trioxidul de crom
=-/>? depus pe oxid de aliminiu =temperatur de lucru 7//36//
/
?. Din n3butan se obin astfel n3
butene, din i-butan, I3buten!
CH
"
CH
#
CH
#
CH
"
% CH
"
CH&CHCH
"
'H
#
6. 0e formeaz alchene prin descompunerea termic a alcanilor 2i a altor hidrocarburi, *n
a2a numita reacie de @cracareA.
De asemenea se formeaz alchene prin descompunerea termic a esterilor alcoolici 2i
acizilor superiori, de exemplu!
C
-7
H
"-
C$$C
-#
H
#7
% C
-7
H
"-
C$$H'C
-#
H
#1
almitat de dodecil +cid palmitic Dodecen
7. +lchenele sufer izomerizare c8nd sunt *nclzite singure sau *n prezen de catalizatori.
+stfel butena3- se transform *n buten3# c8nd este trecut printr3un tub de cuar gol la 77/
/
, peste
oxid de aluminiu activat sau silicat de aluminiu la 1//
/
, sau peste acid fosforic la #7/
/
. este aceia2i
catalizatori, la temperatur mai *nalt, butena3# trece parial *n izobuten. Ciclohexena se
izomerizeaz, *n mod asemntor, peste oxid de aluminiu, la 1B/
/
!
:zomerizri sismilare se obin 2i cu catalizatori bazici, cum este benzilsodiul, la #7
/
.
Propieti fizice. ropietile fizice ale alchenelor se deosebesc puin de ale alcanilor. rimii
trei termini ai seriei sunt gaze, la temperatura obi2nuit; termenii din miCloc sunt substane lichide,
cei superiori solide. Dup cum se vede, punctele de fierbere ale alchenelor sunt apropiate de ale
alcanilor cu acela2i numr de atomi de carbon. Densitile sunt mai mari.
Propieti chimice. Caracteristicile pentru alchene sunt reaciile de adiie la dubla legtur!
-. Hidrogenarea catalitic. rin adiia hidrogenului la dubla legtur a alchenelor se obin
hidrocarburile saturate corespunztoare. Din eten se formeaz etan!
CH
#
&CH
#
'H
#
% CH
"
CH
"
#. Halogenii se adiioneaz u2or la legtura dubl a alchelelor 2i formeaz dihalogeno3alcani,
*n care cei doi atomi de halogen sunt legai de doi atomi de carbon vecini. Din eten se obine
dibrometanul!
CH
#
&CH
#
'9r
#
% 9rCH
#
CH
#
9r
Cel mai u2or se adiioneaz clorul, cel mai greu, iodul=numai la lumin?. 5eacia aceasta
serve2te 2i *n chimia analitic fie calitativ, pentru identificarea dublei legturi =decolorarea apei de
brom?, fie cantitativ, pentru titrarea ei cu soluii de brom.
". Hidracizii se adiioneaz la dubla legtur form8nd monohalogenoalcani!
CH
#
&CH
#
'H: % CH
"
CH
#
:
:n cazul acesta reacioneaz cel mai u2or acidul iodhidric, cel mai greu acidul clorhidric
=catalizatori! DeCl
"
, 9iCl
"?.
1. rin tratarea alchenelor cu soluii de clor sau brom *n ap se obin halohidrine. 0e admite,
de obicei, c reactantul activ este acidul hipohalogenos, ce se formeaz *n soluie. Din eten 2i ap
de clor se obine etilenlorhidrina!
CH
#
&CH
#
'H$Cl % H$CH
#
CH
#
Cl
7. +cidul sufuric are propietatea de a absorbi alchenele 2i a da sulfaii acizii ai alcoolilor.
Din eten 2i acid sulphuric se obine sulfatul acid de etil!
CH
#
&CH
#
'H$0$
"
H % CH
"
CH
#
$0$
"
H
5eacia serve2te *n analiza gazelor, pentru a separa alchenele gazoase din amestecul lor cu
alte gaze, 2i la prepararea alcoolilor.
6.Erioxidul de azot, hipoazotida si clorura de nitrozil se aditioneaza u2or la dubla legatura,
obindu3se nitrozite, nitrozate 2i nitrozocloruri.
..Oxidarea alchenelor. Hidrocarburile care conin duble legturi sunt mult mai sensibile
fa de oxidare dec8t hidrocarburile saturate. Condiiile *n care are loc oxidarea alchenelor pot fi
mult variate; produ2ii de reacie difer cu condiiile de lucru 2i cu natura reaciilor. Fom descrie *nt8i
reaciile de oxidare la dubla legatur.
a?Oxidarea cu ageni oxidani. 0ub aciunea permanganatului de potasiu, *n soluie apoas
alcalin, se adiioneaz la dubla legatur, *n aparen, dou grupe hidroxil 2i se formeaz un -,#3
diol!
5CH&CH5'#GH$H%5CHCH5
I I
$H $H
b? Acidul cromic este mult utilizat pentru oxidarea dublei legturi alchenice, fie sub forma
de soluie de Cr$
"
*n acid concentrat, cu sau far adaos de acid sulfuric fie sub form de soluie
apoas de dicromat de sodiu sau potasiu, acid sulfuric. rin aceast reacie de degradare oxdativa se
poate determina locul dublei legturi *n molecul. Dormarea unei cetone dovede2te prezenta grupei
5
#
C&, iar a unui acid carboxilic, prezenta grupei 5CH&!
5
#
C&CH5'"G$H%5
#
C&$'H$$C5
8. Reacii de substituie n poziie alilic. :n afar de reacii de adiie la dubla legatur a
alchenelor, descrie mai sus, au fost observate, *n timpul din urm, 2i unele reacii *n care se
pstreaz dubla legatur 2i se substituie un atom de hidrogen de la grupa CH
#
din poziia fa de ea,
numit 2i @pozitia aliliacA
CH
#
CH&CH
Polimerizarea Alchenelor
<oleculele alchenelor 2i ale altor substane nesaturate au proprietatea de a se uni *ntre ele cu
aCutorul dublelor legturi 2i de a forma polimeri!
n+&+
n
Polimerizri prin reacii nlnuite. 4nele alchene au o tendina deosebit de mare de a
polimeriza prin reacii *nlnuite, form8nd macromolecule. 5eacioneaz astfel compusi care conin
grupa H
#
C&CH, numit grupa vinil, sau compu2i cu formula general H
#
C&C5
#
, de ex !
H
#
C&CHC, H
#
C&CH$C$H
"
clorura de vinil acetat de vinil =ester?
!tuctura polimerilor. :n reacia de polimerizare, moleculele monomerului se unesc *n numr
mare, prin covalene.
Polimerizari prin mecanism radicalic. Ca *n orice reacie *nlniut se disting, *n toate
reaciile de polimerizare, trei stadii principale!
1. Reacia de iniiere, *n care se produce un radical liber iniial, J =o molecul cu un
electron impar la unul din atomii ei?.
2. Reacia de propagare sau de cre2tere, *n care radicalul se combin cu moleculele de
monomer, spre a forma noi radicali din ce *n ce mai mari!
5 5
| |
J ' H
#
C&CH % JCH
#
CH
5 5 5 5
I I I I
JCH
#
CH'H
#
C&CH % JCH
#
CHCH
#
CH etc.
".Reacia de ntrerupere sau de *ncetare, *n care radicalul polimer pierde starea sa de radical,
devenind un polimer @mortA, adic o macromolecul.