Legtura chimiei cu alte tiine

Chimia este tiina, avnd ca obiect studierea substanelor i a

transformrilor lor. Este definit i c tiina despre atomi (elemente chimice) i
combinaiile lor, deoarece studiaz procesele de transformare a substanelor dintr-
una n alta prin re!ruparea atomilor i modificarea le!turilor dintre atomi. Chimia
are strnse le!aturi cu alte tiine, dintre care n primul rnd cu fizica precum i cu
biolo!ia (biochimia) i cu !eolo!ia (!eochimia) etc.
Biochimia este tiin a care studiaz chimia vie ii. Considerat mult vreme o
ramur interdisciplinar aflat la !rani a ntre chimie i biolo!ie, biochimia s-a
dezvoltat n special n ultimele decenii ca o disclipin de sine stttoare, abordnd
subiecte ca structura chimic a substan elor din care sunt formate or!anismele,
interac iunile ntre aceste substan e i transformrile metabolice pe care acestea le
sufer in vivo. "n mare, se poate considera c biochimia are dou ramuri# biochimia
metabolismelor i biochimia structural.
$iochimia structural se ocup cu studiul moleculelor vie ii# proteine i
aminoacizi, !lucide, lipide, acizi nucleici. %e asemenea, aceast ramur studiaz i
vitaminele i enzimele.
$iochimia metabolismelor studiaz cile metabolice prin care nutrien ii sunt
procesa i n interiorul celulelor vii (anabolism i catabolism).
$iochimia acizilor nucleici i studiul codului !enetic, sinteza proteinelor
(transcrip ia i transla ia), studiul fenomenelor de transport membranar i de
transmitere a semnalelor sunt doar cteva domenii n care biochimia cunoa te un
pro!res remarcabil n ultimii ani.
CHIMIA VIETII
Chimia vietii, sau biochimia, studiaza reactiile chimice care au loc in organismele
vii. Acestia respecta aceleasi legi ca si celelalte reactii chimice, dar sunt mai
complexe.
Chimia vietii studiaza ansablul reactiilor care au loc in or!anismele vii, mai ales
in unitatile lor de baza, celulele. &iintele vii au nevoie de ener!ie.
'amenii si animalele isi iau ener!ia din alimentele pe care le consuma (ener!ie
chimica). (limentele sunt transformate printr-un ansablu de reactii chimice, care
au loc mai intai la nivelul aparatului di!estiv(di!estie) si apoi la nivelul
celulelor(respiratia celulara).
(numite plante si microor!anisme(fiinte vii microscopice) isi !asesc altfel
ener!ia de care au nevoie. )entru a se hranii, ele transforma ener!ia luminii solare
printr-un proces comple* de reactii chimice numit fotosinteza.
O reactie chimica: digestia
%i!estia este un proces chimic. +n aparatul di!estiv, alimentele sunt descompuse in
mici molecule numite substante nutritive. (ceste substante nutritive sunt apoi
transportate de san!e pana la celule, unde sufera alte transformari.
)rincipalele substante nutritive sunt lipidele si glucidele. ,ipidele, numite si -
-grasimi., provin din materiile !rase cum ar fii uleiurile ve!etale sau untul. Ele
aduc or!anismului carbon si hidro!en. /lucidele, numite si -zaharuri., se
divizeaza in zaharuri rapide si zaharuri lente. )rimele sunt continute in miere,
fructe, dulceturi si ciocolata.
(similate direct de or!anism(adica transformate in ener!ie), ele aduc
or!anismului ener!ia necesara unui efort fizic solicitant si rapid. Cel de-al doilea
tip se !aseste in cereale(!rau, orez, porumb). Ele nu sunt direct asimilate de
or!anism si constituie o sursa de ener!ie de mai lun!a durata. 0oate !lucidele sunt
bo!ate in carbon, hidro!en si o*i!en.
Respiratia celulara
1e!etale sau animale, toate celulele respira# aceasta este respiratia celulara. Ele
absorb dio*i!en ('
2
) si elimina dio*id de carbon (C'
2
). %io*i!enul serveste la
-arderea. alimentelor printr-o reactie de o*idare.
(ceasta reactie se deruleaza in mai multe etape. /lucoza (zaharul)de pilda, este
mai intai transformata intr-o molecula mai simpla, acidul piruvic. 3itocondriile,
elementele celulei responsabila de respiratia celulara, descompun acest acid in
dio*id de carbon si hidro!en. %io*idul de carbon este eliminat de celula#
hidro!enul se combina cu o*i!enul care intra in or!anism atunci cand respiram,
dand apa.
(nsamblul acestor reactii de!a4a o mare cantitate de ener!ie. (ceasta este
stocata in mici molecule specializate, care o elibereaza in functie de nevoile
celulei.
Fotosinteza
)lantele cu clorofila se hranesc absorbind apa si dio*id de carbon din aer.
)entru aceasta, ele folosesc ener!ia luminii solare# acest proces se numeste
fotosinteza. +n timpul lui, se de!a4eaza dio*i!en.
&otosinteza se deruleaza in doua faze principale. 5iua, plantele capteaza ener!ia
solara. Cu a4utorul clorofilei si a altor pi!menti prezenti in frunzele lor, ele folosesc
aceasta ener!ie pentru a descompune apa pe care o absorb in hidro!en si o*i!en.
6oaptea, hidro!enul a4uta la reducerea dio*idului de carbon si la producerea de
!lucide, care vor hrani planta.
&unctionarea acestei mici -uzine chimice vii. depinde de conditiile e*terioare,
in special de cantitatea de lumina solara si de temperatura.
Termeni biochimici#7celula!cel mai mic element constitutiv al unei fiinte vi. O
celula este in general incon"urata de o membrana. #n interior se gaseste nucleul si
citoplasma continand diferite organite$mitocondrii%.
&clorofila!pigmentul verde din plante care capteaza
energia razelor solare, necesara fotosintezei.
&efect secundar!efect nedorit al unui medicament, care se
manifesta la dozele recomandate.
&fotosinteza!proces in timpul careia plantele, datorita
clorofilei, fabrica$sintetizeaza%glucide, folosinduse de apa, dioxid de carbon si
energia razelor solare.
&glucid!denumire data de chimisti unei substante
organice numita in mod curent zahar.
&lipid! denumire data de chimisti unei substante organice
numita in mod curent grasime.
&principiu activ!substanta activa continuta intrun
medicament care actioneaza impotriva unei anumite boli.
&substanta nutritiva!substanta continuta in alimente, care
poate fi utilizata direct de organism, fara a mai fi transformata.
Chimia medicamentelor
'n medicament este o substanta sau un compus administrat omului ca
tratament impotriva unei boli, pentru a preveni o imbolnavire sau pentru a stabili
un diagnostic.
Chimistul si medicul elvetian )aracelsus(89:;-8<89), in secolul al =1+-lea,
a fost primul care a definit principiul dupa care fiecarei boli ii corespunde un
medicament specific. 0rebuie deci cautat medicamentul in functie de maladia pe
care dorim sa o tratam. (stazi, cercetarea in domeniul medicamentelor revine,
inainte de toate, chimistilor. (cestia lucreaza in stransa colaborare cu medicii si
farmacistii. +mpreuna, ei a4uta la pro!resul farmacolo!iei, stiinta medicamentelor.
(rincipul activ al unui medicament
)entru a usura anumite suferinte, s-au folosit mai intai plantele administrate ca
ceaiuri, prafuri sau alifii. +n trecut, unele maladii de inima erau tratate cu ceaiuri de
musetel, o planta ale carei flori purpurii, !albene sau albe seamana cu de!etele de
unei manusi. (stazi, nu se mai folosesc plantele in acest mod. Chimistul sa e*tra!a
din plante substanta pura care actioneaza asupra maladiei respective# e ceea ce
constituie principiul activ al unui medicament.
(stfel, principiul activ al de!etelului, numit -di!italina., este astazi folosit
pentru tratarea bolilor cardiace. 0ot astfel, febra provocata de malarie se trata in
trecut cu scoarta unui copac tropical, arborele de chinina# astazi folosim principiul
sau activ, chinina. )rincipiul activ are avanta4ul ca isi pastreaza mereu aceleasi
proprietati, in timp ce proprietatile plantelor variaza in functie de anotimp.
)rincipiul activ poate fi utilizat si introdus in or!anism sub diferite forme#
pilule, capsule, comprimate, produse in4ectabile.
)edicamente sintetice
Chimia este mai eficace decat scoarta arborelui de chinina. %ar, pentru
cercetatori, aceasta imbunatatire a efectului nu este suficienta. )entru a intari
actiunea chininei si a-i elimina efectele secundare, adica efectele sale nedorite
asupra altor parti ale or!anismului, chimistii modifica molecula de chinina.
)entru aceasta, ei urmaresc mai intai drumul medicamentului in or!anismul
uman, observa efectul acestuia asupra diferitelor or!ane, si apoi modul in care
or!anismul prelucreaza respectiv medicamentul.
(ceste observatii le dau posibilitatea sa -redeseneze. molecula, pentru a crea
una noua. +n acest fel au fost puse la punct antibiotice din ce in ce mai eficace.
(ceste medicamente au proprietatea de a bloca inmultirea bacteriilor care sunt la
ori!inea maladiilor. )entru a !asii antibioticul care va actiona asupra unei anumite
bacterii, se face o antibio!rama. $acteriile care se banuiesc a fi responsabile de
infectia pe care vrem sa o tratam sunt puse intr-un mediu hranitor, unde se pot
dezvolta. )e suprafata acestui mediu se picura apoi diferite antibiotice.
$acteriile nu se mai inmultesc in contact cu antibioticul la care sunt sensibile.
Crearea unui medicament
+ntre momentul in care un medicament este creat in laborator si cel in care este
introdus in farmacii, pot trece foarte multi ani. %upa ce sunt stabilite
caracteristicile fizice si chimice ale noii molecule, incep testarile. %aca
medicamentul este, de e*emplu, menit sa actioneze asupra ficatului, el este
introdus intr-o cultura de celule ale ficatului. (poi este introdus intr-un ficat de
ori!ine animala. %aca rezultatele sunt incura4atoare, incep testarile pe animale.
Cercetatorii evalueaza atunci eficacitatea noului produs, modul in care se
raspandeste in or!anismul viu, efectele sale secundare. %aca rezultatele sunt
satisfacatoare, se incep testarile pe oameni, sub un strict control medical. %upa
numeroase teste, care pot dura mai multi ani, medicamentul primeste sau nu
autorizatia de a fi scos pe piata.
Antibioticele
(ntibioticele sunt medicamente care impiedica dezvoltarea bacteriilor sau le
distru!. (ntibioticele se mai folosesc in tratarea bolilor infectioase cum sunt #
!ripa, tuberculoza.
+n functie de structura moleculei lor, antibioticele ataca bacteriile in mod diferit.
' bacterie este formata dintr-un nucleu si o citoplasma inchise intr-o membrana
e*terioara si prote4ate de un invelis e*terior. >n antibiotic cum este penicilina ataca
si distru!e invelisul e*terior al bacteriei. (ltele (streptomicina) distru! membrana
care inveleste citoplasma, iar altele (tetraciclina) actioneaza direct asupra
nucleului.
Chimie fizic
Chimia fizic este ramura chimiei care stabilete i dezvolt le!ile ce e*plic i
interpreteaz fenomenele descoperite n celelalte domenii ale chimiei. %omeniul de
cercetare n cadrul chimiei fizice cuprinde studierea mecanismelor i a proceselor
chimice, dependena acestora de factorii e*terni, stabilirea mecanismelor i
proceselor fizico-chimice de imobilizare, o*idare catalitic, o*idare cu compui
chimici, proceselor termodinamice i termochimice de descompunere i de formare
a compuilor chimici, stabilirea chimiei suprafeei a proprietilor corpurilor solide
etc.
Direcii de cercetare
>tilizarea metodelor spectrale pentru determinarea compoziiei materialelor
noi.
?tudierea proceselor catalitice de transformare a poluanilor pe suporturi
solide.
Cercetarea influenei temperaturii, mediului reaciei, concentraiei etc.
asupra vitezei de transformare a poluanilor de natur or!anic i anor!anic.
%eterminarea centrilor activi pe suprafaa adsorbanilor.
?tabilirea mecanismelor de imobilizare a poluanilor pe suporturi solide.
?tabilirea le!itilor de formare a calitii apelor de suprafa i subterane.
%eterminarea proceselor termochimice care se produc n rezultatul
descompunerii termice a deeurilor industriale.
Evidenierea proceselor fizico-chimice i chimice care se produc n timpul
re!enerrii termice i chimice a adsorbanilor epuizai etc.