Clasificare

Tesut epitelial
Tesut conjunctiv
Tesut muscular
Tesut nervos
iesire
este format din celule de diferite forme,
unite, asezate pe o membrana;
este nevascularizat.

Clasificare:
epitelii de acoperire
epitelii glandulare
epitelii senzoriale


Tesutul epitelial

inapoi la clasificare
se gasesc la exterior (ex: epiderma) sau pot captusi
interiorul unor organe (ex: mucoase);

pot fi:
unistratificate (ex: mucoasa intestinului subtire);
multistratificate (ex: epiderma);
pseudostratificate (ex: mucoasa traheei).
Epitelii de acoperire
inapoi la tesutul epitelial
formeaza glande, care pot fi:
exocrine (ex: glandele salivare, glandele sebacee) au
un canal prin care isi varsa continutul ;
endocrine (ex: glanda tiroida, glanda hipofiza) isi
varsa continutul direct in sange; produc hormoni;
mixte (ex: pancreasul, gonadele).
Epitelii glandulare
inapoi la tesutul epitelial
receptioneaza stimuli din mediu;
se gasesc in organele de simt;
ex: retina.
Epitelii senzoriale
inapoi la tesutul epitelial
este format din celule, fibre si substanta
fundamentala;
dupa consistenta substantei fundamentale pot fi:
tesuturi moi
tesuturi semidure
tesuturi dure




Tesutul conjunctiv
inapoi la clasificare
tesutul lax este cel mai raspandit si asigura nutritia
diferitelor organe;
tesutul adipos este format din celule cu grasime; se
gaseste la baza pielii sau in jurul unor organe;
tesutul elastic se gaseste in peretii vaselor de sange;
tesutul fibros formeaza invelisul unor organe (ex: ficat);
tesutul reticular se gaseste in splina, ganglioni limfatici,
maduva rosie a oaselor; are rol in producerea celulelor din
sange;
sangele este considerat un tesut fluid.

Tesuturi conjunctive moi
inapoi la tesutul conjunctiv
se mai numesc tesuturi cartilaginoase;
sunt nevascularizate.

Clasificare:
tesut hialin (transparent) se gaseste in articulatii,
trahee, laringe;
tesut elastic formeaza pavilionul urechii;
tesut fibros fomeaza discurile vertebrale.

Tesuturi conjunctive semidure
inapoi la tesutul conjunctiv
se mai numesc tesuturi osoase;
sunt formate din lame osoase.

Clasificare:

tesut osos compact
tesut osos spongios
Tesuturi conjunctive dure
inapoi la tesutul conjunctiv
lamele osoase sunt dispuse concentric in jurul unor canale
(Howers) ce contin vase de sange si nervi; se gaseste in partea
centrala a oaselor lungi (diafiza) si in partea externa a oaselor scurte
si late.

Tesutul osos compact
inapoi la tesuturile conjunctive dure
lamele osoase se intretaie formand spatii numite areole pline cu
maduva rosie; se gaseste in capetele oaselor lungi (epifize) si in partea
centrala a oaselor scurte si late.

Tesutul osos spongios
inapoi la tesuturile conjunctive dure
este format din fibre musculare;
celulele musculare contin organite numite miofibrile.


Clasificare:
tesut muscular striat
tesut muscular neted
tesut muscular striat cardiac
Tesutul muscular
inapoi la clasificare
formeaza muschii scheletici si organele de la capetele
tubului digestiv (ex: limba, faringe).

Tesutul muscular striat
inapoi la tesutul muscular
formeaza peretii organelor interne (mai putin
inima).
Tesutul muscular neted
inapoi la tesutul muscular
formeaza miocardul.
Tesutul muscular striat cardiac
inapoi la tesutul muscular
este alcatuit din neuroni si celule gliale.


Celulele gliale

Neuronii
Tesutul nervos
inapoi la clasificare
sunt mai numeroase decat neuronii;
indeplinesc diferite functii:
au rol in nutritia neuronilor;
secreta o substanta alba numita mielina, ce are rol in
conducerea impulsului nervos;
pot tine locul neuronilor distrusi.
Celulele gliale
inapoi la tesutul nervos