20.

Patologii alimentare (clasificarea FAO/OMS)

Conform FAO/OMS, avem 4 grupe de patologii alimetare:
1. Subnutritie reprezinta patologie cauzata de alimentatia cantitativ insuficienta. In asemenea caz
alimentele ingerate nu asigura cantitatea adecvata de energie si determina organismul sa elibereze energia
din propriile tesuturi, cum ar fi tesutul adipos, tesutul muscular, parenchimul. Consecintele subnutritiei:
incetinirea ritmului de crestere la copii,
scaderea in greutate la adulti,
reducerea masei musculare,
scaderea metabolismului,
micsorarea producivitatii de munca,
scaderea rezistentei organismului la agresiunile microbiene,
substantele toxice si alte nocivitati de mediu
Tipurile etiologice:
subnutritia primara cind sunt consumate produsele alimentare in cantitati insuficicente
denutritia secundara se datoreaza unor tulburari de ingestie, digestie sau metabolizare
Formele etiologice:
distrofia proteica
hipo- si avitaminozele
rahitismul
colelitiazele pietre la rinici
ateroscleroza
anemiile nutritionale
gusa endemica
caria dentara

2. Hiperalimentatia patologie cauzata de alimetatia abundenta. Formele hiperalimentatiei:
absoluta in cazul abuzului alimentar
relativa declansata de reducerea cheltuielilor de energie
Consecintele:
obezitatea
diabetul zaharat
hepatite cronice
fluoroza
3. Alimentatia calitativ neadecvata patologie cauzata de carenta sau lipsa totala a unei sau a mai
multor substante nutritive.
4. Alimentatia neecilibrata patologii cauzate de disbalanta substantelor nutritive in ratia alimentara

21. Intoxicatiile alimentare - notiune, clasificare. Particularitatile lor.
Intoxicatiile alimentare - maladii acute, rar cronice, aparute in rezultatul utilizarii alimentelor contaminate
masiv cu microelemente de o anumita specie sau impurificate cu substante toxice pentru organism de origine
microbiana sau nemicrobiana. Intoxicatiile alimetare pot evolua sub forma de cazuri sporadice sau sub
forma de izbucniri in masa, cind produsul contaminat este consumat de un numar mare de oameni.
Particularitatile
-Semnele de asemanare intre intoxicatiile alimetare si bolile contagioase:
Exista o perioada de incubatie pina la aparitia semnelor clinice
Este necesar ca in organismul uman sa nimereasca microorganismele vii
-Semnele de deosebire:
Intoxicatiile alimentare sunt provocate numai atunci cind agentul patogen, care a nimerit pe produsul
alimentar se multiplica pina la un numar foarte mare, de oicei nu mai mic decit 105
Indiferent de etiologie, intoxicatiile alimentare nu se transmit nemijlocit de la omul bolnav la cel
sanatos
Semne caracteristice pentru majoritatea intoxicatiilor alimentare:
c) debutul acut cu o perioada de incubatie scurta (15 min 24 ore)
d) fiecare caz de intoxicatie este legat de folosirea unui tip de produs alimentar
e) in majoritatea cazurilor intoxicatiile se caracterizeaza prin tulburari ale tractului gastro-intestinal.
f) toate intoxicatiile nu sunt contagioase
Clasificare
I. IA microbiene
1) Toxicoze alimentare
a) Toxicoze bacteriene
Botulism
Toxicoza stafilococica
b) Micotoxicoze
Ergotismul
Fuzariotoxicoza
Aflotoxicoza
2) Toxicoinfectii
a) Germeni potential patogeni
E. coli, Proteus, Clostridium pertingens, Bacilus cereus, Streptococi
b) Germeni insuficient studiati
Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas
3) Intoxicatii mixte
II. IA non-microbiene
III. IA idiopatice

22. Toxiinfectiile alimentare - bacteriile ce le pot conditiona, produsele ce le pot cauza,particularitatile
clinice. Principiile de profilaxie a lor.
Toxicoinfectiile reprezinta afectiuni acute, care apar la utilizarea in alimentatie a produselor ce contin un
numar foarte mare de agenti cauzali vii.
Sunt provocate de:
germenii potential patogeni:
E. coli, Proteus, Clostridium perfringens, Bacilus cereus, Streptococi
germeni insuficient studiati:
Clebsiela, Hafnia, Cytobacter, Edwardsiella, Pseudomonas, Aeromonas.

Semnele caracteristice toxicoinfectiilor:
1. Dezvoltarea rapida a infectiei
2. Imbolnavirea paralela a persoanelor ce au folosit acelasi fel de bucate contaminate de microflora
patogena.
3. Legatura strinsa intre afectiuni si consumarea unui anumit fel de bucate pregatit si realizat cu
anumite incalcari igienice.
4. Delimitarea teritoriala a afectiunii, conditionata de zona contaminarii bacteriene a podusului.
5. Intreruperea brusca a cazurilor de boala dupa inlaturarea bucatelor epidemiologic periculoase.
6. Caracterul de imbolnavire in masa in cazurile cind produsul alimentar contaminat este consumat
centralizat prin reteaua de alimentatie publica in grupuri mici sau in familie.
Epidemiologie
Toxicoinfectiile sunt larg raspindite. Receptivitatea catre imbolnavire este mare. Mai frecvent se intilnesc
in timpul cald al anului. Sursa de imbolnavire o constituie omul si animalele. Mecanismul de trasmitere:
fecal-oral. Calea de transmitere alimentara.
In organism patrund microorganismele vii. Reactia organismului la patrunderea agentilor cauzali este
stereotipica si in majoritatea cazurilor putem deosebi:
4. procese locale poate apare o inflamatie a TGI, disbacterioza, dereglarea motilitatii intestinului.
5. procese generale febra, cefalee, modificari in sistemul cardio-vascular si nervos.

Principiile de profilaxie a intoxicatiilor alimetare microbiene
izolarea sursei de provocare a intoxicatiilor
prevenirea patrunderii agentului declansator al intoxicaatiei in produsele alimentare
intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare
preintimpinarea multiplicarii si acumularii mi/o sau formarii toxinelor
neutralizarea produselor potential periculoase din punct de vedere epidemiologic

23. Intoxicatiile stafilococice - patogenia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.
Toxicoza stafilococica aparitia bolii este povocata de enterotoxina stafilococului auriu (rara!). Sursele de
microorganisme:
personalul de la intreprinderile alimentare cu procese inflamatorii purulente de etiologie stafilococica
(plagi purulente, panariciu)
purtatorii facultativi animalele bolnave de mastita
stafilococii din mediul inconjurator
De cele mai dese ori toxicozele stafilococice apar in rezultatul utilizarii in alimentatie a laptelui si produselor
lactate poluate cu stafilococi, si mai rar la consumarea bucatelor din carne si peste. Poate sa apara si la
consmarea produselor de cofetarie cu crema. De regula intoxicatiile apar in rezulatul nerespectarii regulilor
igience si sanitare. Daca produsul alimentar este contaminat, el contine o cantitate mica de stafilococi, dar
aceasta este suficient de a provoca boala. Intoxicatile alimentare se pot produce numai in cazul cind acest
produs alimentar se pastreaza mult timp la o temperatura favorabila pentru multiplicare.
Primele semne apar peste 2-4 ore dupa consumarea produsului. Simptomele principale:
greata
voma
durerile acute in regiunea stomacului
insuficienta cardio-vasculara
60-70% din bolnavi sufera de dureri de cap, ameteli, transpiratie rece. Pielea devine palida, uneori cenusie,
buzele sunt palide pina la vinat. Majoritatea au diaree.
Directiiile in profilaxia intoxicatiilor stafilococice
depistarea surselor
micsorarea numarului purtatorilor de stafilococi ce activeaza la intreprinderile alimentare
intreruperea cailor de contaminare a produselor alimentare si a bucatelor
asigurarea conditiior de producere, pastrare si realizare a produselor alimentare cu prevenirea
formarii toxinelor

24. Botulismul - etiologia,patogenia,produsele ca-l pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.
Botulism, cu agentul patogen Clostridium botulinum.
Sursele si modul de contaminare a produselor alimentare:
Bacilul botulinic se afla in intestinele animalelor si pestilor. Astfel, cu excrementele forma vegetativa
(sporii) nimeresc pe sol si in apa. Sub forma sporulata isi pastreaza virulenta mai multi ani. In produsele
alimentare nimeresc cind nu sunt bine curartate de sol sau accidental patrunse in produsele animaliere si
peste. Prin carnea de peste trece prin prelucrarea incorecta din intestinele pestilor. In organismul uman
patrund formele vegetative, sporii sau exotoxinele. In organism sporii elimina forma vegetativa, care elimina
toxine.
In trecut cazuri se inregistrau prin diferte produse alimentare (mezeluri, peste sarat,etc. ). In prezent se
inregistreaza cazuri in rezultatul conservarii in conditii casnice, in special a ciupercilor si legumelor.
Se cunosc 3 variante de botulism: Botulism alimentar 99% ,de plaga, infantil.
Caracteristicile de baza ale bacilului botulinic: anaerob, imobil, formeaza spori, sporiii sunt rezistenti la
factorii fizici si chimici. Rezista 5-6 ore la fierbere. Ii distruge doar autoclavarea la 120 grade. Formele
vegetative elimina o exotoxina cu cele ma puternice proprietati toxice. Exotoxina nu este distrusa de
actiunea sucului gastric si intestinal, dar se distruge la fierberea de 10-15 minute. Are mai multe
serovariante. La borcanele cu conserve in care a nimerit agentul botulinic se bombeaza capacul.
Manifestarile clinice:
se deosebeste esential de cel a altor intoxicatii alimentare
perioada de incubatie, care depinde de doza de toxina 6-36 ore
se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos vegetativ, digestiv si altor sisteme
Simptomele de baza: simptomul oftamoplegic, sindromul bular, dureri de cap, indispozitie, slabicuni,
dureri in epigastru, tulburari dispeptice, dureri abdominale, meteorism, voma si diaree la inceput care trece
in constipatie
Simptmele specifice: diplopie, dilatarea pupilelor sau anizocorie, tulburari de vedere, ptoza
palpebrala, paralizia muschilor faringieni, tulburarea deglutitiei, paralizia palatului moale, voce ragusita,
pulsul la inceput rar, pe urma accelerat, temperatura nu corespunde pulsului (normala sau mai joasa, rar
subfebrila), in cazuri de intoxicatie grava astenia se intensifica, se constata dereglarea respiratiei, care devine
superficiala, aritmica. Organismul isi revine trepata dupa boala 2-3 luni. In forma usoara nu apar paraliziile

Directiile de baza in profilaxia botulismului
prevenirea patrunderi agentului declansator pe materia prima
prelucrarea termica corecta (sterilizarea)
prevenirea germinarii sporilor, multiplicarii formelor vegetative si formarii toxinelor in conservele
pregatite

25. Micotoxicozele - etiologia, produsele ce le pot cauza, particularitatile clinice, profilaxia.
Micotoxicoze intoxicatii de ciuperci microscopice, care paraziteaza pe diferite produse alimentare, in
special pe cereale. Dintre micotoxicozele provocate de ciupercile microscopice fac parte:
1. Ergotismul
2. Fuzariotoxicoza
3. Aflotoxicoza
Micotoxicozele se deosebesc de intoxicatiile alimenare prin manifestarile clinice.
Aflotoxicoza are forma acuta, subacuta si cronica; e provocata de aflotoxina, care poseda actiune
hepatotoxica si hepatocancerigena. Dezvoltarea ciupercilor si producerea aflotoxinelor mai frecvent se
inregistreaza la nucile de arahide, faina de arahide, griu, ovaz, faina pe porumb, lapte, oua, ceai, boabe de
cafea.
Ergotismul apare in urma folosirii in alimentatie a produselor atacate de cornul secarii. Formele
ergotismului: convulsiva se caracterizeaza prin afectarea sistemului nervos, gangrenoasa afectarea
aparatului neurovascular, mixta.
Fuzariotoxicoza este cauzata de piinea contaminata cu Fusarium graminearum. Tabloul clinic se manifesta
prin gastroenterita cu afectarea SNC, care se aseamana cu ebrietatea.
Profilaxia micotoxicozelor include:
lupta cu daunatorii plantelor cu prelucrarea corecta a cerealelor
respectarea regulilor de pastrare a produselor alimentare, a cerealelor, a nutreturilor
monitorizarea nivelului de poluare a materiei prime si a produselor alimentare

26. Funciile medicului practician n caz de declanare a intoxicaiei alimentare.
Daca dupa particularitatile sale, boala se aseamana cu o intoxicatie alimentara, medical este obligat
1 S acorde ajutorul medical urgent
2. S fac cercetrile prealabile ale cazului cu scopul de a determina cauzele bolii, de a lua msurile
necesare pentru profilaxia rspndirii sau repetrii intoxicaiei alimentare, spre exemplu, sustragerea
3. S informeze centrul sanitaro-epide-miologic despre cazul de intoxicaie (prin telefon sau telegrafic) i s
expedieze n-Wnarea._urgent indicnd n ea : 1) localitatea ; 2), data ; 3) locul (unitatea alimentar),
unde s-a ntmplat cazul ; 4) numrul de victime (inclusiv spitalizate) ; 5) tabloul clinic al bolii ; 6)
numrul de cazuri letale (dac snt) ; 7) produsul alimentar suspect i cauzele, care au dus la izbucnirea
intoxicaiei alimentare ; 8) ce msuri s-au luat
Centrele sanitaro-epidemiologice primesc informaia despre cazurile de intoxicaie alimentar i imediat
trimit n focar un medic-specialist n igiena alimentar. Acesta efectueaz inspecia sanitaro-epidemiologic
a cazului de intoxicaie alimentar. Studierea cazului ncepe cu cercetarea locului i chestionarea celor
suferinzi, precizndu-se data i ora intoxicaiei alimentare, specificul clinicii, cu ce bucate s-au alimentat
1. Medicul igienist
Sa excluda produsul suspect din alimentatia populatiei
Sa colecteze mase vomitive sis a la trimita in laborator
Sa interzica comercializarea produselor suspecte pana la identificare a cauzelor
Sa anunte central sanitary-epidemiologic
2. Medicul sanitar
Colecteaza anamneze
Impreuna cu medicii curative analizeaza tabloulclinic
Expediaza in laborator materialele recoltate de la bolnavi
Sa clarifice caile de infectare