CAPITOLUL 7

MORI CU BILE
O moar cu bile este format dintr-un tambur rotativ 1, caracterizat prin diametrul
interior D i lungimea L, fusurile 2 i 3, lagrele 4 i 5 precum i o acionare periferic sau
central. Tamburul este cptuit la interior cu plci de blindaj executate din oel, font, silex,
porelan, ceramic, n funcie de natura materialului supus mcinrii. n interiorul tamburului
se afl corpurile de mcinare, bile sau bare 8 i este alimentat, continuu sau discontinuu cu
material de mrunit, 6. Corpurile de mcinare sunt executate din acelai material cu blindajul.
Mrunirea se realizeaz att prin impactul materialului de mrunit (a) cu bilele i cu pereii
tamburului ct i prin frecarea cu blindajul. Astfel, n timpul rotirii tamburului, bilele
mpreun cu materialul de mrunit sunt ridicate pn la o anumit nlime H < D, de unde
cad i sunt ridicate din nou la urmtoarea rotaie. Materialul din imediata apropiere a
blindajului alunec (b) i mrunirea se produce prin frecare. Materialul mrunit este, apoi,
evacuat prin gura de evacuare 7.

Fig. 7.1

Viteza unghiular a tamburului

La rotirea tamburului morii bilele sunt ridicate pn la o anumit nlime mpreun cu
materialul de mrunit, de unde, prin cdere se produce mcinarea prin impact. n cazul
vitezei de rotaie foarte mare, bilele ader la mantaua morii datorit forei centrifuge i se
rotesc mpreun ea (fig. 7.2, a). n acest caz bilele nu produc sfrmarea materialului. Turaia
de la care ncepe acest fenomen se numete turaie critic. Pentru ca bilele s aib efect de
sfrmare, turaia tamburului morii trebuie s fie mai mic dect cea critic. n acest caz bilele
se mic mpreun cu mantaua, dup o traiectorie circular pn la un anumit punct, de unde
se desprind i cad dup o traiectorie parabolic (fig. 7.2, b). La rotirea tamburului cu o vitez
prea mic, bilele se rostogolesc n jos i se produce doar mrunirea prin frecarea cu blindajul
peretelui morii (fig. 7.2, c). n acest caz eficiena mcinrii este foarte sczut.

Fig. 7.2 Micarea bilelor la diferite viteze de rotire a tamburului morii

Viteza unghiular critic

Viteza unghiular optim

2g
cr
D
Viteza optim se calculeaz din condiia
ca energia de oc la cderea n punctul C (fig.
7.3) s fie maxim, ceea ce se ntmpl dac
nlimea H este maxim.

0,68 0,73 cr
Fig.7.3.

Construcia morii