Julia Cole Relate - Fata in Fata Cu Infidelitatea

A-PDF MERGER DEMO
familia la curtea veche
Fata
, in fata
, cu
infidelitate a
Continuam sau divortam?
,
Infidelitatea
este principala cauza care determina partenerii unui cuplu
sa se ntrebe daca mai pot ramne mpreuna. Toti cei care se confrunta
cu aceasta problema se simt devastati emotional, si pierd, n primul
rnd, ncrederea n partener, apoi si n ei nsisi. Experienta dobndita de
autoare, ca psihosexolog
puna cuplurilor
si consilier
sa priveasca
sunt un simptom al mbolnavirii

refuzului sau a imposibilitatii
de cuplu, a determinato
altfel infidelitatea.
Aventurile
sa pro-
amoroase
cuplului si, n general, apar ca urmare a
partenerilor de a identifica si gestiona pro
blemele relationale. n loc sa priviti infidelitatea ca pe o rana nevindecabila, ncercati sai ntelegeti aspectele complexe (pierderea ncrederii,
cauzele tradarii, tipologia
aventurilor
amoroase,- consecintele).
Exem
piele, studiile de caz si chestionarele acestei ca~i va ajuta sa revedeti si

sa analizati situatiile prin care ati trecut, dvs. sau cei apropiati, si astfel
sa va recapatati oxigenul relational, ncrederea.
familia la curtea veche
ISBN 973-669-128-4
J~11~~IJ~II~~tl~
~Ijll
>
www.curteaveche.ro
Colectie initiata si coordonata

DANIELA IVANOV .
~.,
de
JULIACOLEeste unul dintre cei mai cunoscuti experti n

relatia de cuplu din Marea Britanie, are o ndelungata
experienta ca terapeut n domeniul psihosexual si este
autoarea mai multor carti de succes. Activeaza de multi
ani n cadrul organizati~i nationale Relate. Ofera co~sultanta de specialitate persoanelor care trec prin dificultati n relatia de cuplu, n scopul consolidarii sau
refacerii relatiei ori pentru a sprijini supravietuirea psihica a celor care nu se mai pot reconcilia cu partenerul
de cuplu.
De asemenea, Julia Cole este realizator de. emisiuni radio si editorialist n presa de specialitate. Vocea sa este
frecvent auzita n mass-media britanica, atunci cnd este
vorba de problemele referitoare la relatia de cuplu.
Este casatorita si are doi copii.
RELATEeste o institutie caritabila cu o traditie de saizeci de ani n consiliere pe probleme de cuplu. Relate'ofera
consiliere si terapie pe probleme sexuale, venind n ajutorul att al cuplurilor casatorite, ct si al oricaror cupluri ntre adulti. Relate ofera ajutor tuturor celor interesati,
indiferent de vrsta, rasa, convingeri personale, orientare sexuala sau provenienta sociala.
Consilierea Relate se adreseaza att cuplurilor ct si
indivizilor, pentru rezolvarea unor probleme, pentru ncheierea unei relatii sau pentru depasirea unui moment
de despartire.
Consilierea si terapia sexuala se bucura de statutul de
confidentialitate.
Consilie;ii Relate sunt atent selectionati si pregatiti la
nalte standarde n cadrul grupului Relate. Sunt permanent asistati si supervizati si li se asigura acces la o gama
larga de consultante profesionale, pentru a mentine un
nalt standard de calitate.
Exista 126 de centre de consiliere Relate pe teritoriul
Angliei, Tarii Galilor si lrlandei de Nord. Fiecare centru Relate este o organizatie independenta, dar toate
centrele sunt afiliate la Relate National si se conformeaza standardelor acestuia.
'
,
Julia Cale
,
RELATE
SI
Fata
"
in -fata
cu
in.fidelitatea
Continuam sau divortam
,
Traducere de
DANIELA ONOFREI
BUCURESTI,
2005
Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

COLE, JULIA sI RELA TE
Fata n fata cu infidelitatea/ Julia Cole si Relate;
trad.: Daniela Onofrei
Bucuresti: Curtea Veche Publishing, 2005
200 p.; 20 CITI (Familia la Curtea Veche)
Tit. orig.(eng.): After the Affair
ISBN 973-669-128-4
1. Onofrei, Danida (irad.)
159.922.1
JULIA COLE ,,'ith RELATE

AFTER THE AFFAIR
How to Euild Tn.st and Love Again
Copyright Julia Cole and Relate 1999
All Rights Reserved.
Curtea Veche Publishing, 2005,

pentru prezenta versiune romneasca
ISBN 973-669-128-4
Pentru Eric si John
Multumiri
As dori sa exprim cele mai calde multumiri tuturor celor care au facut posibila aparitia acestei carti:
Lui Suzi Powling, de la Relate, care m-a sprijinit si ncurajat n scrierea acestei carti si care m-a ajutat n concretizarea ideii initiale.
Lui Sarah B~wler, Marj Thoburn si Derek Hill,' de la
Relate, care au sponsorizat si au sprijinit proiectul din
partea Relate.
Lui Jacquline Burns si Joanna Carreras, de la Vermilion,
pentru toata munca depusa n scopul aparitiei cartii.
Lui Jo Frank, agentul meu, pentru sfaturile sale ntelepte si ajutorul dat n toate demersurile mele literare.
Multumesc tuturor cuplurilor pe care le-am consiliat
prin intermediul Relate, cupluri ale caror experiente de
viata privind efectul aventurilor asupra relatiilor lor au inspirat aceasta carte.
Copiilor mei, Adam si Hannah, pentru ca mi-au permis sa monopolizez computerulla orice ora!
Si multumiri foarte speciale sotului meu, Peter, fara al
carui sprijin plin de iubire nu as fi realizat nimic.
Cuvnt nainte
Aceasta carte are ca subiect aventurile amoroase si efectullor asupra persoanelor implicate. Aventurile reprezinta n primul rand o distrugere a ncrederii, iar cartea ncepe tocmai cu sectiunea despre modul n care se naste
ncrederea, att la nivelul fiecarui individ, ct si ntre partenerii mtr-un cuplu. Sectiunea de mijloc are n vedere
diverse tipuri de aventuri si motivele pentru care cuplurile se implica n acestea. A treia si ultima sectiune descrie
efectu aventurilor dupa ce au fost dezvaluite si ofera un
ajutor practic n abordarea acestui subiect.
uIti oameni si imagineaza ca o aventura amoroasa
reprezinta o atractie ntmplatoare fata de cineva care pare
fermecator si interesant. Altii ar spune ca toate aventurile
sunt legate de sex. Dar, pentru majoritatea, motivele aparitiei aventurilor sunt mult mai complexe dect cele de mai
sus, fiind n aceJasi timp unice pentru fiecare cuplu. Pe
masura ce veti parcurge aceasta carte, va veti putea recunoaste pe dumneavoastra nsiva, pe partenerul, prietenul
sau ruda dumneavoastra, n studiile de caz sau n descrierile diverselor moduri n care cuplurile si manifesta ncrederea sau se implica ntr-o aventura. Scopul cartii este de
a va ajuta sa ntelegeti mai multe despre aventuri - care
este cauza aparitiei lor si cum sa le abordati, astfel nct sa
puteti dezvolta relatia pe care o doriti cu adevarat.
Consilierii Relate din tot Regatul Unit al Marii Britanii
sunt destul de obisnuiti sa auda confesiuni legate de aventuri amoroase si sa consilieze cupluri si persoane singure
10
FATA N FATA CU INFIDELITATEA
care\au
avutlogica
de-a tradarii
face cu ele.
Cartea fie
si propune
sapentru
va aju-a
te salg.~~i~i
si P?~~esa
s.~f~cient~
va[SI>r1J1ill
pe parcursul derularn aventurn SI dupa ce aceasta Ila sfrsit.
'
NTI
Ce este ncrederea?
"(
Bazele ncrederii
~""'~, ceasta[carte dezvolta subiectul ncrederii: ce anume

sustine eXIstenta acestui sentiment si ce anume l poate
distruge. Cei mai multi oameni, daca sunt ntrebati, vor
raspunde ca ncrederea este importanta n relatiile Jor.
Uneori este dificil sa transpui n cuvinte ce reprezinta n
realitate acest sentiment. De fapt, multe cupluri ar spune
probabi~ca nu ar putea sa o descrie, dar ca stiau ce nseampierzi. Daca
vreodata
un partener
n
na saatiOI,descoperit
care
ca ati
nu ntlnit
puteti avea
ncredere,
cunoasteti
deja (stitimentele
tristete
pe ajuta
care sa
le
poatelcauza
o astfeldededurere,
relatie. mnie
Aceastasi carte
va va
exploiatijatt natura ncrederii si modul n care acestsentimenSllecteaza indivizii si relatiile, ct si modalitatile de ,
a face\fata situatiei n care va este nselata ncrederea' - n
specE:!jdupa o ave~tura senti~ental~ ..
' ...
~ncrederea este Importanta In vanate tIpun de relatll nt~ membrii familiei, la serviciu si"n cadrul comunitatii.
De\exemplu, n familiile noastre avem nevoie sa credem ca
prc;misiunile vor fi respectate; la serviciu, ca avem sprijinul colegilor si ca acestia vor prelua partea care li se cuvine din probleme; n comunitatile din care facem parte,
avem ncredere ca impozitele platite vor fi gestionate corespunzator, pentru a pastra drumurile ntr-o stare buna si
pentru a evacua deseurile menajere. Daca suntem dezamagiti de o ruda de-a noastra care-si ncalca o promisiune sau
descoperim ca unul dintre colegi este egoist, ori gasim
timp de mai multe zile gunoiul neridicat n fata casei, vom
llffi:,
reactiona le!obabil printr-o stare de furie si dezamagire ..

Capacitatea de a avea ncredere si de a simti ca acest sentiment este reciproc este o conexiune esentiala n orice relatie - un liant emotional care va ajuta sa va simtiti protejatVi
n)siguranta.
\ ncrederea
n cadrul relatiilor de cuplu are cu att mai
multa importanta. Se prea poate sa aveti un mod propriu
de a privi ncrederea, dar partenerii unui cuplu mpartasesc, de obicei, aceeasi viziune privind importanta acestui
sentiment. S-ar putea sa aveti prieteni care sa aiba ncrede- '"
re n partener ntr-un mod la care nici nu ati putea visa
vreodata. Dar punctul dumneavoastra de vedere, unic si
personal, este pretios. Viziunea dumneavoastra
asupra
problemei ncrederii este ca un tablou pe care l-ati realizAat
amndoi pe masura ce relatia s-a maturizat si dezvoltat. In
anumite fragmente ale tabloului, imaginea va fi clara. De
exemplu, aveti ncredere absoluta n el n calitate de tata al
copiilor dumneavoastra sau n modul lui de a gestiona resursele financiare- ale familiei. Alte parti ale tabloului pot
fi mai putin clare. Poate va ntrebati daca partenerul dumneavoastra va va fi v~snic credincios sau daca va fi capabil
sa pastreze o slujba. In anumite circumstante, o parte a tabloului va fi patata sau alterata de distrugerea sentimentului de ncredere. Alteori, un anume eveniment sporeste capacit~tea dumneavoastra de a avea ncredere n partener.
Dar, indiferent de ceea ce se ntmpla n cuplu, aceasta
pictura va atrna n spatele relatiei, ca un fundal, ajutndu-va sa montati cadrul n limitele caruia va raportati unul
la celalalt.
CE NSEAMNA PENTRU NOI

SA AVEM NCREDERE N CINEVA?
Iata ctiva oameni vorbind despre semnificatia nc'rederii, n acceptiunea fiecaruia dintre ei.
BAZELE NCREDERII
15
Tania, 36 de ani: "Stiam ca puteam avea ncredere n el

din momentul n care m-a condus acasa dupa prima ntlnire. Nu a fost insistent si nu a ncercat nimic - m-a condus doar pna n fata usii. A doua zi si-a tinut promisiunea tie a-mi telefona."
ta~e,
iar. mama
tatal
me~ trecut
au~ostamc~renuntat
adevarat la alatu~i
~~ike,
22 de s~
ani:
"Anul
universi-de
mIne'l
El m-au aJutat sa ma stabIlesc Intr-un alt oras SI am
ncreder'9ca
conta "Eram
pe ajutorul
lor, daca
l voicusolicita."
Susan,!31pot
de ani:
n chinurile
facerii
primul
nostrului fi~;i
atunci
m-aITI
simtit
fata
Ro~ n
acel cnd
moment,
Rob
mi~asfrsita,
adresat am
un privit
zmajuta sa depases momentul."
b~t.Philip,
Am stiU~imediat
ca el mi
va sta
pentru
a ma
40 de ani: "Acum
ctiva
ania.laturi,
am avut
probleme
cu -bautura. SOti~mea m-a ajutat sa nu mai beau si a fost
ntotdeauna gat;ba ma asculte atunci cnd am simtit nevoia sa vorbesc. G\m avut ncredere n sfatul ei si am simtit-o alaturi de ~ine."
'
, Sammy, 26 ge ani: "I-am mpll.:!ITIutat surorii mele 200

~e
lire ste:line'l
a~ ~iyroc~da:
as finevoavut
Incredere
In ea.I Nu
Ea ffil-l
InapOlaZa ~stfel
In rate.daca
Nu nu
a fost
ie sa ncheiem !un acord scris, deoarece ea nu m-ar dezamagi niciodata;"1 -
Frankie, 561de ani: "Dupa divort, m-am gndit ca nu

voi mai avea
!niciodata
ncredere n cineva. Dar apoi
1
dere n el pent
a-mi ridica moralul, atunci cnd ma voi
simti descurajata"
mi-am cumPar~t. u n catelus si acum stiu ca pot avea ncre-
ani~nt
infirm si ma
bazeza pe
tia John,
locala 19
dede
sprijin;~ela
infirmilor
pentru
aveaorganizagrija de
mine. Fara ajutorul 1011 nu m-as putea trezi, nu as putea
merge la baie sau servijmasa; Mi-am ncredintat ntreaga
viata n minile lor."
16
Yvonne, 62 de ani: "Anul trecut am suferit o operatie

cauzata de o artrita la genunchi. Eram foarte nelinistita n
legatura cu anestezicul, dar n cele din urma a trebuit sa
am ncredere n profesionismullanestezistului."
n toate aceste exem~enii
vorbesc despre ncredere n moduri diferite.(Pentru unii, capacitatea de a avea
ncredere n altcineva a aparut ca urmare a unei relatii personale cu acea persoana fapt care le-a permis sa traga o
concluzie legata de acest subiect. De exemplu, Mark si cunostea destul de bine parintii pentru a sti ca ei l-ar fi ajutat.
Pentru altii, ca Philip, exista credinta ca nu vor fi dezamagiti, din moment ce o alta persoana le-a promis ca va
face un anume lucru. Acesti oameni au fost capabili sa decida daca o persoana era demna de ncredere prin evaluarea comportamentului anterior. ncrederea poate fi conlirmata, de asemenea, si prin actiunile practice ale celuilalt.
Atunci cnd promisiunea de a desfasura o activitate sau de
a face un serviciu este respectata, ncrederea poate sa
creasca si sa se consolideze.
Anu~ite tipuri de ncredere nu se bazeaza att pe caracterul persoanelor respective, ct pe instruirea si abilitatile acestora. De exemplu, Yvonne-nu-l cunostea personal
pe anestezistul sau, dar a avut ncredere n pregatirea lui
medicala pentru a-si exercita corect meseria. Iar John avea
ncredere ca profesionistii bine instruiti l vor ajuta n infirmitatea sa.
. Este posibil, la fel ca si Frankie, sa avem ncredere n
ceva ce nu ne poate demonstra n mod activ acest sentiment. Animalele sunt citate adesea drept "credincioase" si
"loiale", desi ele nu poseda, practic, aceste calitati umane.
Cu toate acestea, Frankie a simtit ca poate avea ncredere
n catelusul ei, deoarece ea era capabila sa se ataseze de o
creatura fara prejudacati, ale carei dovezi de sensibilitate
se manifestau ntr-o maniera previzibila. Ctor oameni nu
le-ar prinde bine sa deprinda acestea calitati!
Pe o scara mai larga, toti avem ncredere ntr-o varietate de institutii cu care avem contact permanent: banci, su-
17
BAZELE NCREDERII
permarket-uri,
guverne etc. Desigur, toate acestea sunt
administra te . de oameni, deci ne putem imagina nevoia
noastra de a avea ncredere ca pe o imensa retea de conexiuni
clienti ntre.
si actionari.
indivizi si\aceste
)
institutii, n care noi suntem si
E~t~, de~i, cl~ncrederea
este vitala !J aproape oricare element al !interactiunii umane, Dar cum stim cnd
este prezenta fata ctiva indicatori-cheie, pe care cei mai
multi oameni l-ar accepta ca fiind o dovada a ncrederii.
ncrederea Promisiunile p.ot fi formale sau informale. Anumite promisiuni facute n cadrul ceremoniei
de casatorie sunt formale, fiind sprijinite de lege si
traditii religIOas~ Promisiunile informale, cum ar fi
aceea de a tunde iarba n fiecare smbata, pot fi usor
ncalcate si adesea chiar se. ntmpla astfel! Daca o
promisiune est ono rata, va creste probabilitatea de a
avea ncredere si alta data n acea persoana si de a o
trata cu mai ~e
responsabilitate
data viitoare. Daca
jamentul sa va vnda numai alimente proaspete, veti

supe~market-uldin
zona dumneavoastra
si ianangadeveni,
probabil~ cumparatori
fideli n cazul
care
avea' sigurang!~~estU1
lucru, vetI achIzItIOna
s~, .o.data ocegama
vet!
acesta.
si va spect~ promisiu~ea
mai larga de produse.
Previzibilita
ea. Nu mai este la moda ideea ca
previzibilitate a reprezinta un fenomen iesit din comun. Mai mult dect att, "a Ii previzibil" este adesea
asociat cu a fi plictisitor si neinteresant. n realitate,
este imposibil sa ai un sentiment de ncredere fara sa
existe un e ement de previzibilitate. Daca i-ati cerut
'parteneru UI sa mbaieze copilul n fi~care seara de
miercuri,
eoarece o anumita problema deosebita va
solicita prezenta la serviciu n acea zi pnatrtiu, trebuie sa fiti capabili- sa a?ticipati daca el va actiona n
modul solicitat. Daca partenerul va reactiona ntr-un
mod ~previzibil,
uneori mbaind copilul, alteori Iasndu-~murdar
toata noaptea, sentimentul
dumnea-
18
voastra! de ncredere va ncepe n curnd sa se erodeze. Cu alte cuvinte, daca puteti anticipa ca o persoana va eactiona n acelasi mod de fiecare data cnd i
solicitatI ~n anumit lu~ru, puteti ncepe sa investiti
ncredere ln ea.
Onestitat~
n cele mai multe relatii, sinceritatea este
cruciala.jNecinstea si minciuna submineaza nsasi esenta (adeVari11ui'.Nu 'este ntotdeauna usor sa fii onest,
daflrelatiile
bazate pe ncredere au-ne~oie de sinceri-
tate:entru a se consolida. De exe'mplu,Meg l-a mintit ~Harry

n legatura cu fostul ei prieten, negnd ca
s-a iculcat cu el. Meg a descoperit apoi ca avea o boala
minora de natura sexuala, transmisibila si a trebuit
sa-I avertizeze pe Harry despre posibilitatea contactarii acesteia. Lui Harry i-a fost necesar mult timp
pna sa mai aiba din nou ncredere n Meg, mergnd
pe rationamentul ca "daca ea l-a mintit n aceasta privinta, cine stie ce altceva i-a mai ascuns ?" E posibil sa
simtiti ca Imtetj avea mai multa ncredere n cineva
care este gata sa va raspunda sincer la o ntrebare dificila. Persoana 'care evita sa va dea un raspuns sau
care va linguseste ori va spune doar ceea ce vreti sa
auziti va poate oferi un raspuns mai putin dureros,
dar se dovedeste n cele din urma lipsita de seriozitate .
Loia,litatea. Componenta-cheie
a ncrederii o reprezinta loialitatea, fata de o alta persoana. Ross a descop~rit aceasta atunci cnd sotia lui a fost arestata pentru, furt din magazine. Ea a~Jese n anul anterior o
perioad.a dificila, prin pierderea slujbei si decesul mamei sale si al unui prieten apropiat ..Sotia lui nu a putut
explica de ce furat conservele din supermarket, dar
Ross a suferit alaturi de ea, deoarece era sigur ca pur,tarea ei era legata de anul nefericit pe care ea l parcursese recent. Ross a sfatuit-o sa apeleze la ajutorul
unui specialist si, mpreuna, au traversat: treptat perioada nefericita. El ,i-a fost loial sotiei, iar aceasta,
<rt
BAZELE NCREDERII
dupa~ ce a-scapat de problemele de echilibru psihic, a

realizat ct de multa ncredere poate avea n sotul ei
si ct a investit Ross n ea.
Angajamentu'
bii parteneri
n orice cuplu este important
ca am-
s~ fie devotati relatiei. Acest lucru este
este pe cale sa se dezvolte. Este foarte greu sa ai ncredere n cineva care se gndeste vag la viitorul relatiei
cu care
att maiieVarat,
ct ncrederea
parteneri
n
este implicat. cu
Multe
cntece de ntre
dragoste
contin versuri~n care iubirea fata de cineva rezista pna
parea
atunci de
cndj"muntl.i
pel cer". Aceste
se vorsentimente
prabusi sausunt
stelele
apreciabile,
vor disdar angajamentu real presupune mai mult dect sa
iubesti pe cineva care vine la micul dejun aratnd
groaznic sau ime iat dupa ce ti spune ca a cheltuit
100 de lire sterline pe o noua pereche de pantaloni!
Cu alte cuvinte, angaj}mentu~repn~zinta atasamentul
fata de o alta persoana, la bine si la rau si dincolo de
obisnuitele suisuri si coborsuri ale vietii de fiecare zi.
Delimitarea granitelor. Imagiriati:'va relatia voastra
ca pe o gradina mprejmuIta de un gard. Gardul este
construit din lucrurile pe care le 'considerati amndoi
ca fiind importante pentru mentinerea reIatiei. Unii
oameni au garduri deosebit de nalte. De exemplu,
Marion est~ foarte nefericita deoarece sotul ei se uita
dupa, alte femei atunci cnd ies mpreuna. Ideea ti despre ncrederea n relatie semnifica faptul ca sotul ei
nu
sa reactione~astfel.
Altii aucagarduri
se. ar
Detrebui
exemplu,
Paulinelaccepta faptul
sotul eijoaare
aventuri amoroase, fiindlde acord cu aceasta manifestare atta timp ct el se ntoarce la ea. n ambele cazuri, granitele relatiei au fost trasate si aprobate de
partenerii implicati n relatie. Fiecare relatie si impune granite. Uneori, acestea sunt dare pentru ambii
parteneri, dar de 'cele mai multe ori nu sunt discutate
deschis; granitele pot iesi n evidenta atunci cnd
~o
unul dintre parteneri paseste dincolo de gard. De

exemplu, Olive a presupus dintotdeauna ca prietenul
ei va renunta la fotbal odata ce va deveni tata. Cnd
nu s-a nt~plat astfel, Olive s-a trezit punndu-si
ntrebari legate de fundamentul ntregii lor relatii.
Granitele reprezinta2de asemenea, un mixaj de atitusex, serviciu si viata de familie - si de credinte unice
dini
mpartasite
-~gate
de bani, ngrijirea copilului,
si personale
legate
de relatie.
CHESTIONAR
Pentru a ntele e modul n care abordati ncrederea, completati urmatorul chestionar. Marcati fiecare raspuns ales si cititi
apoi sectiunea are va reprezinta cel mai bine, din punctul de
vedere al punctajului:
1. Cred ca partenerii unui cuplu ar trebui:
(a) ~se dezvaluie total unul n fata celuilalt, nca de la nceputul relatiei;
.
(b)lsa vorbeasca deschis unul cu altul, dar sa pastreze secrete anumite lucruri din trecut;
(c)lsa evite discutarea trecutului, deoarece ar putea genera anumite probleme.
2.(Dezvoltarea
unei relatii de ncredere este:
crederii reciproce;
I,(a)
(b) foarte
importanta;
im'portanta;
dar depinde
toate relatiile
de tipul depind
de relatie;
de. existenta
.
nKc) neimportanta;
sigura.
nu exista o relatie care sa poata fi 100%
3. ~OdUI n care am decis sa am ncredere n ceilalti este, de

bbicei:
I(a) prin ncercarea de a-i cunoaste personal foarte ~ine;
t(b) prin informatiile culese de la alte persoane;
IJ(c) dupa prima impresie pe care mi-o fac despre . ei.
4JStiu ca pot avea ncredere n ceilalti cnd:
l(a) ma trateaza cu consideratie si actioneaza dupa cum le
!
cer eu;
'(b) par a se comporta bine cu cei din jur;
(c) au aceleasi gusturi ca si mine.
~~
BAZELE NCREDERII
5.\0
persoana poate sa aiba ncredere n mine, deoarece:

j(a) mi respect promisiunile;
.
\(b) i dezamagesc foarte rar pe cei din jurul meu;
[(c) asa SpUI:)eu.
6.jDaca partenerul meu mi nseala ncrederea:

'!(a) vreau sa aflu motivul pentru care a actionat astfel;
(c) nchei
relatia sa
faranchei
ezitare.
I(b)
ma gndesc
relatia
'
noastra;
7.\Cnd am fost dezamagit n trecut, m-am simtit:

ta) surprins, deoarece credeam ca cunosc persoana res-
l'
pectiva foarte bine;

(b) ngrijorat, deoarece nu stiam cum ar mai putea contil
nua relatia;
I(c)
suparat, pentru ca am fost tradat.
,
8.ln situatia n care sunt obligat sa am ncredere ca o perlsoana
necunoscuta
si va ndeplini o promisiune
tam
tendinta
sa ma simt:
facuta,
\ (a) ngrijorat ca lucrurile nu vor decurge bine;

neaza bine, caz n care ma pot simt! enervat;
I(b) ncrezator,
cu exceptia situatiei. n care ceva nu functioI (c) relativ destins, deoarece n orice moment as putea sa
I
cer unei alte persoane sa termine treaba.
91 Daca un prieten ma dezamageste, am tendinta sa fiu:
l (a)
nefericit, dar nesigur n legatura cu modul n care ar
(b) agresiv, dar hotart sa pun n disc;;utie problema;

trebui sa abordez problema;
I(C) constient
ca nu este
un prieten
si decis, probabil, sa renunt
la relatia
noastraadevarat
..
1o.1Adevaratul-test al unei relatii de ncredere este:

j(a) ca ambii parteneri sa se sustina unul pe celalalt, chiar
si n momentele grele;
(b) ca ambii parteneri sa fie deschisi si sinceri;
.
i (c) ca ambii parteneri sa creada unul n celalalt.
Wiajoritatea variantelor )
[ncrederea este foarte importanta pentru dumneavoastra.lAsteptati foarte mult de la partener si ridicati standarde re care le considerati cruciale pentru succesul relatiei.
.Y!J este difi~il sa dezvoltati
rapid o relatie de ncredere,

implicndu-va numai dupa tatonari de cteva saptamni
sau luni. De obicei aveti grija n cine va ncredeti, fiind putin probabil sa acordati ncredere cuiva doar pe baza aspectului sau exterior. E probabil sa dovediti tendinta de a
detine controlul, temndu-va de situatiile n care partenerul s-ar manifesta ntr-un mod neasteptat. Dar, odata ce
ati ajuns sa aveti ncredere-n partener, sunteti loiali si grijulii, de obicei implicndu-va cu toate fortele pentru ca relatia sa functioneze bine. Micile deziluzii nu va abat de la
calea durrin~avoastra, dar exista, din pacate, riscul de a va
simti adnc raniti daca sunteti dezamagiti. S-ar putea ca
viziunea pe care o aveti asupra relatiei sa fie usor "colorata n roz", asteptndu-va ca partenerul sa fie fericit, fara
nsa a mentine vii sentimentele dintre voi. Acest lucru ar
putea duce 'la formarea unei asa-numite "pete oarbe'f. asupra realitatii suisurilor si coborsurilor relatiei, care poate
genera o reactie exagerata n situatia n care problemele se
( agraveaza.
Studiu de caz
Marie si Alan s-au ntlnit la un curs de n-y:atare a limbii italjene ..Alan a fost atras insiaptaneu de Marie, -pentru
ca ea parea plina de viata, interesanta, punnd adesea ntrebari legate de curs. Marie l-a observat pe Alan deoarece i amintea de fratele sau mai mare. n timpul- unei pauze de cafea, la cteva saptamni dupa nceperea cursului,
Alan a invitat-o pe Marie sa ia cina mpreuna. Ea a acceptat si s-au bucurat astfel de pr~ma lor ntlnire. Marie a observat ca el o ntreaba o multime de lucruri despre viata si
experientele ei anterioare. La nceput acest lucru parea ca
o maguleste, dar, dupa cteva ntlniri, a nceput sa semene cu o intruziune. Alan avea, de asemenea, pretentii legate de respectarea orei de ntlnire si a planurilor pe care si
le faceau. Cli o anumita ocazie, ei si-au cumparat bilete
pentru o piesa care se juca n parcul din zona. n seara cu
BAZELE NCREDERII
:~t)
pricina\a nceput sa ploua, iar Marie a sugerat sa-si abandoneze\ planurile si, n schimb, sa mearga undeva sa ia
mas~7{lan
a insistat
asiste aceasta
la piesa ntmplare,
respectiva, chiar
daca
erauluzi pna
la piele.saDupa
ei au continu~ sa iasa mpreuna nca vreo cteva luni. Mariei i facea\Pfacere
compania lui
si, n
secret, simtea
cum inten~ lui preocuparea
fataAlan
de ea
i sporeste
ncrederea
n
sine. Ea simtea ca Alan o priveste ca si cnd ar fi asezata
pe un piedestal, iar acest lucru o magulea. Marie observase orinta uneori dificil de nfrnt a lui Alan de a controla situatiile, dar aprecia totusi modul n care el o supraveg ea si avea grija de ea. Prima lor problema reala a aparut
atunci cnd Marie a fost nev9ita sa munceasca departe de
casa timp de doua luni. Alan a reactionat negativ la auzul
vestii si a chestionat-o amanuntit n legatura cu colegii de
serviciu. Cnd Marie i-a dezvaluit ca va mai pleca mpreuna cu doi barbati, colegi de serviciu, Alan s-a suparat
foarte tare. S-au contrariat att de mult pe aceasta tema,
nct- Marie s-a 'ntrebat daca el nu are chiar deloc ncredere n ea. Apoi a plecat n calatoria de afaceri,. nesigura n
privinta viitorului acestei relatii.
Alan este tipul "Ace. Lui i-a trebuit mult timp pna sa o
invite pe Marie sa iasa mpreuna si apoi sa se convinga ca
era o persoana de ncredere,. adresndu-i un n()ian de,ntrebari legate _de viata personala. Alan cauta sadetina~o
mare parte din controlul relatiei, uneori fortnd-o pe Marie sa actioneze conform ideilor lui. Ea era ncntata de
faptul ca se simtea ocrotita si n siguranta cu Alan, dar n
mod intuitiv era ngrijorata de lipsa lui de ncredere. Acesta exagera relatia lui cu Marie, aseznd-o pe un piedestal,
dar fiind n acelasi timp incapabil sa creada ca ea i era total fidela. Controversa legata de serviciul Mariei a dus la
revarsarea anxietatii adunate n Alan, create n jurul ideii
ca ea trebuia sa-I doreasca mai mult dect pe toti ceilalti.
Inconstient, Alan ar putea sa nu fie capabil sa-si dea s~ama de adevarata sa valoare, creznd despre sine ca nu me-
24
FATA N FATA CU INFIPELITATEA
ri.ta~a cine:ra sa-i fie ~idel. ~cest s~~lti~ent i produce
la
pastrezeLpe
ruvel~otlOnalMarie reaCtIa
n siguranta,
unUI "POlItIst
"ncuind-o"caresub
doreste
protectia
s-o
urma, la istantarea partenerului, care se poate simti mai
degraba ontrolat si nefericit, dect ocrotit sau demn de
lui. Aces~" tip de 'comportament poate duce, n cele din
ncrederel
'
Majoritatea variantelor - B
Priviti 'ncre' erea ca pe o componenta importanta ntr-o relatie, fiind ns v posibil sa o puneti pe acelasi plan cu
alte calitati, cum ar fi atractia fizica, interesele comune etc.
Sunteti toierant ntr-o relatie, asteptndu-va ca partenerul
sa aiba propria lui istorie fara a va concentra excesiv pe
cunoasterea
fiecarui det~l~
al trecutuluicomportamentulUI
sau. Faceti eva~
luarea
altor persoane
pnnrobservarea
lor
fata de ceilalti,
ca siastfel)
aU!lodului
n care
se poarta
cu
dumneavoastra.
A veti,
un tablou
complet
al partenerului potential, care va permite sa nvatati multe lucruri
despre el n circumstante diverse. Sunteti o persoana practica, gata oricnd sa uite greselile ocazionale, privindu-Ie
poate ca pe o componenta a unei relatii normale. Va recunoasteti imperfectiunilelProprii
si nu cereti perfectiune de
la ceilalti. Nu toleratirn;inciunile si deceptiile, dar asteptati
totusi discutii direot~ asupra problemelor delicate. Daca
sunteti deven~grijorati
profund(dCZallagiti,va
puteticu lasa
pradarelatiei.
mnieiNusi
puteti
n legatura
viitorul
va este tea~sa
aduceti la suprafata problemele importante, dar va ~uteti simti uneori nesiguri privind modul n
care le-atifexprimat.
trebuts sa ncepe'ti rezolvarea lor, dupa momentul'
care
,
'
Studiu\de caz
nainte\ de a deveni iubiti; -Clare si Kevin au fost mult
timp printr-olcoincidenta,
priet~
Au fost studenti
la aceeasi
universitate
si,
apoi,
s-au mutat
n acelasi
oras, nce-
BAZELE NCREDERII
25
pnd serviciul. Deoarece nu aveau prea multe cunostinte

n zona, petreceau multe seri mpreuna, uneori ntr-un un
bar din zona, alteori n apartamentele proprii. Treptat, au
ncepu sa realizeze ca erau atrasi unul de celalalt ntr-un
mod care depasea bariera prieteniei. Curnd, Clare si
Kevi au nceput sa petreaca majoritatea serilor si noptilor
unul In casa celuilalt. Ea era multumita cu Kevin, deoarece l stia de mult timp. De fapt, pe vremea -Crid erau la
umversitate, el a iesit timp de cteva luni mpreuna cu d
prietena de-a Clarei. Ea a considerat favorabila aceasta situatie, deoarece, cunoscnd modul respectuos n care se
comportase Kevin fata de prietena ei, a putut sa-si formeze o parere personala despre caracterul lui. Dupa cteva
luni petrecute mpreuna, Claire a recunoscut ca a avut
cndva o scurta aventura cu un barbat nsurat, pe care a
oprit-o nsa dupa cteva saptamni, deoarece nu putea suporta vina pe care o simtea pentru aceasta fapta. Kevin a
ntrebat-o de ce a procedat astfel si, desi o perioada au tot
dezbatut acest subiect, odata ncheiat, el nu a mai fost
mentionat. La opt luni dupa ce,s-au ntlnit, ei au luat decizia de a se muta mpreuna. Dupa discutarea modului n
care urmau sa plateasca facturile si sa gestioneze conturile
comune, ei au ajuns la concluzia ca le face placere sa convietuiasca mpreuna. Apoi, Clare a descoperit ca pe o carte
de credit existau datorii neplatite, dobnda care se acumulase fiind foarte mare. Ea l-a abordatpe Kevin imediat ce
acesta a intrat pe usa, venind de la serviciu. Kevin i-a explicat ca a avut ceva dificultati financiare, n parte legate de
rambursarea unui credit achizitionat n vremea studentiei.
Clare s-a simtit groaznic, dar 'nu a stiut cum sa nce~pa
discutia problemei cu Kevin. n consecinta, au petrecut
seara singUri, fiecare n camera lui. Att Kevin, ct si Clare
se ntrebau daca nu cumva au gresit mutndu-se mpreuna. A doua zi, ei au ncercat sa rezolve situatia, hotarnd .
sa ceara ajutorul companiei care a emis carte~ de credit si
discutnd motivul pentru care nu au abordat mai devreme
problema.
~
~6
eIare este tipul "B". Ea l stia pe Kevin cu mult nainte de ~adeveni iubiti. Clare a avut, astfel, oportunitatea de
a-si forma ,o parere despre caracterul lui, deoarece l-a observat n relatia cu alte persoane. Ea este gata sa-si mpartaseasca propria nefericire, fiind realista n ce-l priveste pe
el si relatia lor. Amndoi pot discuta ct se poate de deschis despre sentimentele si gndurile lor, fiind dispusi
sa-si tolereze reciproc greselile. Poate eIare a fost impulsiva, atacndu-l pe Kevin n momentul n care a simtit ca
dreaza n tipul "B", Clare este gata sa faca fata unei anuncrederea
ei arost
o persoana
careefectiv
se nca-la
mite probleme
dar tradata.
are uneleFiind
dificultati
n a trece
rezolvarea lor./Acest lucru se datoreaza faptului ca oamenii de
lat
atunci
acestc~
tip,\sunt
investesc
gata uneori
ncredere
sa-sinasume
alta persoana,
un risc calcudar,
reactioneaza\tapid
ndata ce si simt amenintata ncrederea. Clare est~ dispusa sa caute o cale pentru a merge mai
departe, dar ~ va cere probabil lui Kevin noi asigurari ca
nuse va mai\7epeta problema aparuta. Ea si va folosi gndirea patrunzatoare si propriile abilitatile de evaluare pentru a nvata din acest eveniment.
V -ar placea sa va ncredeti n ceilalti, dar nu puteti ac~r;;

ajOri~ateavariantelor
- Cputernicului mecanism de
tiona
n consecinta din cauza
~para~ ce nu va' permite experimentarea acestui sentiparteneru dumneavoastra si e posibil sa simtiti ca relatiile
ment.ITi~eti
sa evitati
relatiiPoate
serioase
cu
n
care VV implicati
"cumdezvoltarea
vin, asa seunei
si duc".
v-a ranit
trecut,farmhe
n~~lndu-va
~au poate
ati
fost cinev~
educat]~mtt'-o
care v-ancredere~
alterat VlZlUnea
asupra
ncrederii. fI'indeti sa nu mai puneti ntrebari legate de
cOp1portam~
oamenilor,
acceptndu-i
asa cum sunt.
Aceasta
pute~ analiza
conducea motivului
la implicarea
ntr-ocare
succesiune
de relatii,arfara
pentru
o relatie
ncheiata nu a lfunctionat. A veti tendinta de a da vina pe
BAZELE NCREDERII
27
ceilalti pentru dificultatile relatiei n care sunteti implicat,

lucru care ar putea masca o anumita vina pe care va e dificil
nceapa
dar sa
sa v-olasumati.
avethdificultatiEste
n posibil
sustinereaca relatia
acesteia,sa din
cauza bine,
fapvaluiti~varatele
tului ca n~rsunteti siguri
sentimente
asuprasi modului
gnduri. n
Alte
care
persoane
sa va dezva
pot pnvi ca pe un supravietuitor, ca pe o persoana capabila "sa aiba grija de ea nsasi". Din cauza acestei opinii, s-ar
putea ca eilalti sa creada ca nu v-ar afecta tradarea lor si
sa abuzeze de dumneavoastra. Aveti potential pentru a va
implica adnc ntr-o relatie, dar este posibil sa va temeti de
un astfel de angajament ..
Lee si Zo~-au
ntlnit ntr-un
club pe care-l frecven-
gndea
despr~n~
el ca par.ea
"potriv~t lpentru
apecochet:
el":
tau
amndoi
regulat.
Lee la cu
barmal
si
Cu aceasta
pnma) od
ocaZIe,
Zoe Zoe
a fhrtat zarise
cu Lee,
dansand
toata seara mpreun
Lee a ntrebat-o pe Zoe daca pot
merge la ea acasa pent
a petrece noaptea mpreuna, dar
Zoe i-a spus ca nu asta si dorea. Lee i-a raspuns ca o va
cauta n urmatoarea seara, cnd va veni din nou la club.
Acest ara~jame~t a functionat
peI?-tru c~teva saptamni.
Zoe a reahzat ca lllPIace pe Lee, desI nu st1a prea multe despre
el, nDupa
afara jaoua
.-lBeviata
de clubdepentlniri
care o la
mpartaseau
amndoi.
saptamni.
club, Zoe
mineata, n tim ce serveau micul dejun, Zoe l-a ntrebat
pe Lee despre erviciul sau. El i-a raspuns ca lucreaza la
l-a
pe L~e la
acasa, iar
unde
dragoste.
Diuna invitat
din fabricIle
dineazona,
Zoeaui-afacut
explicat
ca ofera
asistenta la o ~ntie
imobiliara locala. Dupa ce au servit
masa,
Lee a G"pusca
trebuie
s-o paraseasca
si a plecat
instantaneu.lZo'e
s-a simtit
dezamagita.
ca nu mpart
mpreuna o mai are parte din zi, dar a acceptat situatia. Povestea s-a repetat timp de mai multe saptamni. Lee se culca
noaptea n care se ntlneau la club si pleca apoi
cu ea
A
28
imediat dupa micul dejun. Zoe a facut cteva ncercari vagi

de a-l face pe Lee sa vorbeascf despre viata si hobby-urile
cnd va fi pregatit, Lee i va spune mai multe. Ei i placea,
lui,asemenea,
dar aClsta
feritdesamister
raspunda.
a simtit
ca, atunci
de
sis-a
aerul
care Zoe
nvalui
a relatia,
acesta
fiind
un excit~sexual.
cteva ca
saptamni
trziu,
o prietena
de-afZoei i-a Dar,
comunicat
se parea mai
ca Lee
era
casatorit, iar sotia lui nascuse de curnd un copil. Zoe l-a
ntrebat pe Lee cu prima ocazie n care s-au ntlnit. Ridi~
cnd din umeri, Lee a admis ca avea o sotie si un copil.
Zoe i-a spus sa "dispara", iar ei doi nu si-au mai vorbit
vreodata Zoe era socata, dar si-a nabusit sentimentele,
deoarece nu voia sa apara suparata n fata prietenelor ei.
Ea a cugetat} de asemenea, ca nu s-a produs nici o nedrepta despre ei. Zoe a reluat iesirile la dub si a ntlnit curnd
un alt
barbat de care s-a
simtit
atrasa.
tate
majOra,~eoarece
sotia
lui Lee
nu avea sa afle niciodaZoe esie~ipul "C". Ea l accepta de buna voie pe Lee
asa
cumlegat~
estejsinu
urmareste
sa-i cunoasca
trecutul
sau alte
detalii
de viata
lui desfasurata
dincolo
de locul
lor
de ntlnire.lPentru Zoe, este de ajuns ca el o gaseste atracn fata lui doar o mic~ parte din adevarata ei personalitate.
tiva. tine
Desi strns\
se l~CUlca
cu Lee,
este constienta
ca sisa
sise
dezvaluie
Zoe
frul
emotiilor
sale, evitnd
implice ,
emotional n ~e1atie.Lee pastreaza, de asemenea, o distanta va afla de infidelitate a lui fata de sOtie. Prietena lui Zoe
s-a gndit ca aceasta va fi suparata la auzul vestii ca Lee
este
casatorit fata
dar de
ZoeZoe,
nu deoarece
s-a exteriorizat
n legatura
cu
ta
emOtional~~
i este teama
ca aceasacest evenimenrt\' n schimb, si-a reprimat dezamagirea si
,
tristete a, ascunz~adnc
n suflet. Persoanelor de tip
mente.
"C" le este,
Lor le-ar
de obicei'Lt~ama
putea~i greusa-si
chiararate
si saadevaratele
admita ca invessentitesc
sentimente
n relatlY
deoarece nu doresc
para vulnerabile,
considernd
g}vulnerabilitatea
poate saconduce
la
pierderea avantajului.}Zoe petrece putin timp gndindu-se
BAZELE NCREDERII
la problemelt
~~~
aparute n cadrul relatiei, t~ecnd direct la
urmatorul partener. lEa se implica, de asemenea, n relatii

sexuale care sunt lips~ de angajament emotional. Oamenii care nu au simtul fPtopriei valori confunda sexul cu intimitatea, putndu-selfolosi
de sex pentru a preveni apropierea care ar putea~parea ntre, ei si parteneri. Sexul fara
investitie emotionala poate opri adtsea oamenii sa mai
aiba ncredere unii n altii, fiindu-le dificil sa stie CUtl1- sa
echilibreze intimitate fizica cu apropierea emotionala.
Daca ati completat chestionarul, ati descoperit n ce caz
acuratete mCI una mtre aceste categoru. Muhe persoane
sunt o combinatie a categoriilor descrise mai sus sau pot
experiente de viata si ating o anumita vrsta. De exemplu,
ati fi putut fi aproape de tipul "C" cnd ati nceput primetrece de la o categon~" la alta, dupa 'cum parcurg diferite
le
Saurelatii,
ati fi' trecnd
putut fi apo~pre
tipu~"A" tipul
la nceputul
"B", c?dunei
v-atirelatii,
maturizat.
devenind apoi tipul "B", tunci cnd ati nceput sa aveti mai
multa ncredere n partener. Alternativ, va puteti ncadra
ntr-o categorie sau alta, n functie de partener. Totusi,
multi oameni se reporteaza la ncredere preponderent
conform uneia mtre cele trei modalitati descriseh1ai sus.
-.-l DE INCREDERE
fRELATIA I?UMNEA VOASTRA

Acum, ~a ati citit despre cteva din diferitele moduri n
care pute~ deprinde sentimentuL de ncredere pentru ca
ntrebari pentru a va ajuta sa cugetati la propria dumneaapoi
Sa-~lJelatie
experimentam
ntr-o a relatie,
voastra.
si la atitudine
pe carefolositi
o avetiurmatoarele
fata de ea.
registrnd raspunsurile date la fiecare, pentru a va ajuta sa
Puteti :~taasupra
urmatoarele
ntrebari din
perelatia
o foaiedumneavoastra.
de hrtie, nreflectat'
naturii ncrederii
;~o
1.~ncrederea
este importanta pentru mine, deoaIrece...
yrijin
pentru a raspunde la ntrebare. ncercati sa va
Imaginati ce s-ar ntmpla cu relatia dumneavoastra daca
ati exclude sentimentul de ncredere. Imaginati-va ca l nlocuiti pas cu pas. Ce ar fi necesar sa faceti pentru areconstrui ncrederea? Acest mod de a analiza raspunsurile va
poate ajuta sa hotarti de ce este importanta ncrederea
pentru dumneavoastra.
2. Stiu ca pot avea ncredere n partenerul meu,
deoarece ...
Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Gnditi-va la rutina zilnica si la lucrurile pe care aveti n,credere ca le va
face partenerul; de exemplu, ca va potrivi alarma la ceas
pentru a va trezi, va va aminti despre o ntlnire, o va suna
pe mama dumneavoastra, va pune benzina n rezervor etc.
Nici unul dintre aceste lucruri nu pare a fi foarte maret sau
important, dar adunate laolalta construiesc o-imagine a ncrederii pe care o aveti n celalalt. Ati putea sa va mai gnditi si la sentimentele care conduc la ncrederea n partener, cum ar fi: "Stiu ca el va fi lnga mine." sau "Ea are
rabdare atunci cnd ncerc sa-i expun ideile mele." Acest
amalgam de aCtiuni, sentimente si gnduri poate demonstra adesea, ntr-un mod deosebit de puternic, natura ncrederii existente ntr-o relatie.
3. Partenerul meu stie ca poate avea ncredere n
mine, deoarece ...
Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Reflectati asupra
modului n care vademonstrati ncrederea fata de partener. Va respectati promisiunile? n general, sunteti cinstiti
cu privire la activitatile pe care le desfasurati ? Sunteti alaturi de partener atunci cnd acesta are nevoie de sprijinul
dumneavoastra? Evitati sa va mintiti pe dumneavoastra
nsiva atunci cnd raspundeti la. aceste probleme. S-ar
putea sa realizati ca partenerul se poate ncrede destul de
BAZELE NCREDERII
31
usor n dumneavoastra sau puteti afla, n schimb, ca acesta nu a avut ocazia sa afle daca sunteti sau nu o persoana
demna de ncredere.
4.
n relatia noastra ne aratam reciproc ncrederea

prin ..
Sprijin entru a raspunde la ntrebare. Folositi aceasta

ntrebare pentru a va reaminti anumite situatii cu care ,va
confruntatI zilnic si care ilustreaza gradul de ncredere investita. L-at lasa, de exemplu, pe partenerul dumneavoastra sa va conCIlldl masina? Sau sa petreaca un anumit timp
cu prietenul sau ~ A veti ncredere ca el va plati facturile
sau ca se va' oc~p~~ de ngrijirea c.~~ilul~i ~ Fiecare ~elatie
are un mod UnIC 19 care partenenl lmpartasesc sentimentul ~e onc::dere, iafl.dumneavo~stra
veti ~i cei omaion ma~
gandl SI la mtlmltatea de ZI cu ZI pe care o lmpartasltl cu

partenerul.
llasa,l sa realizeze
ca tineti la el?
i mar"'! ao~~tetl
s~ra ~a.stIt~Cum
c~re. estel~Celc~r.
e va .caractenze~za.
turisiti sentimentele ~mneavoastra,
l mbratisati sau va
asteptati ca el sa traga \aceasta concluzie, pur si simplu, din
modul
care
purtti);u
el ? ntrebari's-ar
Dupan ce
ati va
raspuns
la}aceste
putea sa n-
fel,
cepeti
ati sa
putea
ntelegeti
realiza model~
ca avet~tendinta
care va este
de caracteristic.
a va manifesta Astncrederea fata de 2artener sau!de a astepta raspunsul pl,in de
ncredere >al acestuia, printf:Ui1j anumit -comportament.
S-ar putea sa ntelegeti ca asteptatqfoarte mult de la partener, dar ca nu sunteti la fel de' zelos)n a'vfdemonstra
propria loialitate. Sau puteti simti ca faVetio relatie echilibrata
ori ca sunteti, foarte implica,t, @t>mparativ cu partenerul
dumneavoastra.
V~ti descoperi ca vechime a . relatiei ,si
pune amprenta asupra raspunsunlO?} pe care le dati. De
exemplu, s-ar putea sa aveti o reh,tieldoar de cteva luni,
astfel ca mai nvatati nca unul desprelcelalalt sau puteti sa
fiti mpreuna de ani de zile si sa.credetlca stiti totul despre
modul nccarefunctioneaza
relatia[dUrhneavoastra.
Acum, ca ati raspuns la aceste ntrebari, cautati surprizele cuprinse n ele. n cele mai multe relatii, ntotdeauna
pot aparea surprize, indiferent de vechime a relatiei. Stiti ca
ncrederea dumneavoastra n partener se datoreaza, n
parte, sentimentului de ncredere pelcare-l aveti fata de parintii acestuia? Sau ati observat, chi~fara prea multa tragere de inima, ca nu sunteti att de: demni de ncredere
cum ati fi crezut?
'
i
RELATIA IDEAL ~
,
Dupa aceea, gnditi-va la relatia idea~ bazata pe ncreavea

dere totala.
orice tip
Imaginati-va
de relatie v-ar
o situatie
placea.perfec~
E p~sibilLsa
care
doriti
puteti
sa
faceti niste adnotari care sa va ajute sa refl~ctatIlasupra relatiei de ncredere perfecte, n viziunea jdumneavoastra.
IataCt
cteva
ntrebari, pentru a va inspin{Tmaginatia:
de mula libertate va doriti? Si ct de f,nulta ati putea
sa
acordati?
"
Cum va veti arata ncrederea unul fata de celalalt?
Imaginea dumneavoastra ideala'depinde de aparenta exterioara; comportament, comunicare, angajament sau de alte
lucruri?
Aveti nevoie de anumitecircumstan
e entru a avea o relatie
de ncredere jdeala? De exemplu aveti nevoie de siguranta
financiara, casatorie, (sau nu) ori de sprijinul prietenilor?
Care actiuniobservatiile
dincadrul uneJ
relatii/demonstreaza
ncrederea? pe
Folosind
facute
'iilscrissau 'raspunsurile
care vi le-ati formulat n minte,$uteti compara acum raspunsurile la ntrebarile legate d~ relatia n care sunteti deja
~mplicat cu rela~ia de ncredere\ i?eaIa. pe ca:e tocrr:ai ati
Ilustrat-o.
latia dumneavoastra,
PutetI reflecta
precum
aSllpr~
si ~supra
lIpsurIlor
modului
eXIstente
n care
m're-le
putet~
rezolva~ Daca
partener~
este dispus,
poate
sa gaseasca folositor
sa raspunda
la[aceleasi
ntrebari,
pentru
ca
3J~
BAZELE NCREDERII
apoi sa comparati replicile. Fiecare dintre parteneri se va

opri la aceeasi situatie, pe care nsa o va interpreta n mod
diferit. Acest lucru poate fi ca un tonic emotional, deoarece veti avea a,cces la abordari diferite legate de rezolvarea
unei probleme
sau de ntelegerealnaturii
Studiu de ~az
acesteia.
Cnd Louise a raspuns IFbarile

de mai sus, a descoperit ca, adesea, i spunealpartenerului
ei, Lewis, "minciuni nevinovate" despre costul hainelor ei. Louise era nnebunita sa tina pasul cu moda si sa-si cumpere haine de
marca sau ultimele aparItii n materie de moda, ceea ce
adesea nsemna cheltuieli extrabugetare. Ei doi au avut
mereu bugete separate, astfel ca Lewis f,lU cunoaste detalii
legate de resursele ei financiare. Totusi, au ncheiat o ntelegere legata de mpartirea la Jumatate a platii facturilor si
chiriei. Pe~nt~~ a-si usur1;ceasta ~isiu~e, fiecare dip.tre ei
ordona bancIlor sa achIte{factunle la mtervale standard,
mod regulat, Louise era falita

direct din conturile sal~.
la sfrsitul lunii, astfel ca ~mprumuta d,e la prieteni banii
necesari pentru acoperire~datoriilor.
Prin folosirea aces-
legatura
tor ntrebari,
cu resursele
ea a realiz~.at'ca
ei\f~ansiare.
l nselaLouise
frecvent
a nceput
p~,Lewis
sa nn
uza ngrijorarii
lcegate
faptulca
caaul'rietenii
ei
o vor deconspira
ncalegatura
cu de
aptul
mprumutat-o
sau caca
teleaga
a sChimbat~mOd
subtill}atura
relatiei,
din
Lewis va avea o parere' mai proasta despre ea daca i va
i-a fost greu sa spuna de'ce avea ncredere n partenera lui.
Acest lucru l-a facut sa simta ca are nevoie sa comunice cu
mai
mult succes
cu Louise, Lewis
pentru laaraspuns.
putea filanntrebari,
stare sa
descoperi
minCiunil~eCnd
aiba ncredere total~ n ea. Au raspuns mpreuna la ntrebarile legate de relatialde ncredere ideala si au nteles imed~at ca fiecar~' diW:?!i
facea ~resuPl.l~eri !egate~de c~e: ce
gandest~
cela~
~~s~r~
r.elat~e:"Au
SlI?tlt~
,ca o
"comurucare
{deschisa
SI cmstIta'
trebUle
sa a~and01
fIe parte mte-
34
granta a unei relatii ideale, fiind de acord ca vietile lor ocupate nu le-au permis petrecerea unui timp suficient de
productiv Impreuna.
Att louise, ct si Lewis au realizat ca raspunsurile la
ceiuri de a se comporta reciproc si pe care ncepusera sa le
accepte ca atare, dar care constituiau un potential pericol
ntreba~i
au adus
la suprafata anumite deprinderi si obiPentru viitorul
relatiei.
1
'
CUM NVATAM
SA AVEM NCREDERE?
prezinta10
n ~itate abilitate
de adulti,
cu care
ne putem
ne nastem
gndi -ca ceva
ncrederea
pe care-l
re~ur~ pu rezit~ d~n~r-un pod si "pur si simPlu' stim': ca ar
avem2a
artesaintegranta
a fiintei
la o mcrescnfI
o Idee rea
paslm pe ea
pentru umane.
a trece Privim
raul. Dar
poate parte dm evolutIa noastra m calItate de funte umadere~este un ~mestec ~e abilitati'AUnel~ dintre ~~estea fac,
ne, n timp ce altele se deprind ncepnd cu momentul
exemplu anumite experimente recente cu nou-nascuti au
relevat
naster~l aptul
noastre,
ca acestia
prin interactiunea
nu se vor tr cu
d~asupra
alti oameni.
unei trepDe
te care ~are ca este cladita peste un hau. In experiment, bebelusul a fost asezat pe o treapta care parea ca este asezata la cativa metri deasupra unei gropi veritabile. De fapt,
un taler de plastic proteja copilul de o potentiala cadere.
Pruncii, totusi, nu s-au trt deasupra talerului: ei s-au
oprit cu putin nainte de ceea ce au perceput a fi o prabusire periculoasa. Ei dispun de un instinct nnascut, care le
spune ca este periculos sa continue. Desigur, aceasta abilitate nu este att de sofisticata la copii. Tinerii au adesea necazuri n evaluarea situatiilor periculoase. De exemplu, ei
pot aprecia gresit viteza unei masini, napustindu-se n ca-
BAZELE NCREDERII
*.1%5
leaf'ei sauscarile
pot accepta
adevar, ncercnd sa
'COJ)oare
n zbor,fantezia
precum drept
Batman.
Pe masura ce crestem nvatnd sa facem aprecieri si
preziceri corecte despre lumea nconjuratoare, deprindem
o abilitate cruciala legata de cine si ce merita ncrederea
noastra. Avem nevoie sa nvatam sa citim semnele si sa initiem actiunile potrivite pentr~ a ne m~ntine sigura~ta fizica si stabilitatea mentala. De exemplu, mergnd pe jos
noaptea, spre casa, vom evita o alee ntunecoasa din teama
de a nu fi atacati sau vo~ renunta la o slujba care se dovedeste a fi prea stresanta. Invatam sa avem ncredere n noi
nsine ca vom evalua o anumita situatie si n altii ca ne vor
aj~ta la aceasta evaluare. Ne pu~tem"ui~a la st~rea vremii
prezentata la stiri si decide daca, n baza previziunii considerate a fi demne de ncredere, vom lua cu noi la c,umparaUiri l1mbrela. Am nvatat deja ct de multa ncredere
putem avea n prognoze, folosind umbrela ultima data
cnd am fost avertizati ca o sa ploua (sau ct sunt de nedemni de ncredere, atunci cnd am mbracat un pulover
gros ntr-o zi caniculara!).
Cei mai multi oameni pot avea o viziune cu totul particulara asupra adevarului. De ex~mplu, va uitati ntotdeauna la stirile de'la BBC creznd ca acestea sunt mai corecte
dect ~ele prezentate de alte televiziuni, deoarece profesorul dumneavoast!a v-a spus cndva acest lucru. Sau puteti
avea ncredere n portarul echipei locale de fotbal, deoare..;
ce acesta v-a raspuns amaAbilla o scrisoare pe care i-ati trimis-o n calitate de fan. In aceste mprejurari, ncredere-a
dumneavoastra a fost influentata de emotiile si convingerile personale. Chiar daca stirile se dovedesc a nu fi impartiale sau chiar daca portarul primeste goluri la fiecare
meci, probabil nca va mentineti ncrederea, deoarece
acest senti,ment este impregnat de imaginea se sine. Portarul v-a raspuns personal si probabil ca profesorul a fost un
bun pedagog si ca va facea placere sa participati la orele
lui. Puteti chiar sa faceti speculatii logice legate de ncre-
~J6
dere spunndu-va ceva de genul: "Portarul este doar ntr-o forma proasta." sau "Stirile sunt de obicei impartiale,
cu exceptia acestei relatari." Tuturor ne place sa simtim ca
putem avea ncredere n propria noastra judecata. Daca facem o greseala de apreciere - cumparnd, poate, o masina
care ne dezamageste sau alegnd un plan de pensii-gresit ne simtim ridicoli si jenati. Pe masura ce ne maturizam, nvatam, astfel, ce nseamna a avea ncredere n altii si a avea
ncredere n noi nsine.
ELEMENTELE DE BAZA
ALE NCREDERII
n versurile cntaretului si compozitorului Paul Simon,
primii pasi de nvatare a modului n care investim ncredere n alte persoane reprezinta o "poveste despre cum ncepem sa ne amintim". Atunci cnd se naste un copil, acesta
este complet dependent de cel care-l ngrijeste si care trebuie sa-i poarte de grija sub toate aspectele. Bebelusul nu
are nevoie doar de calqura, hrana si siguranta fizica; el are,
de asemenea, nevoie de dragoste, afectiune si sustinere din
partea parintilor sau a persoanei care-l ngrijeste. Cei mai
multi parinti nvata treptat ca un anumit plnset nseamna
ca el cere de mncare, n timp ce un alt tip de plnset nseamna ca trebuie schimbat sau ca are nevoie de o dovada
de afectiune. La nceput, sosirea parintelui pentru a-i da
cele necesare pare surprinzatoare.
Bebelusul plnge pentru ca este "programat" sa faca acest lucru. Dar parintii
sunt si ei "progr~mati" sa raspunda la plnsullui. Pe masura ce trec saptamnile, el nvata ca plnsul sau aduce un
parinte. De asemenea, el nvata ncet-ncet ca, chiar daca
parintele paraseste camera, acesta se va ntoarce. Cu alte
cuvinte, copilul ncepe sa faca o anumita previziune legata
de modul n care va raspunde parintele. Daca un bebelus
BAZELE NCREDERII
0#
~7;."o/
ar!putea sa transpuna gndurile sale n cuvinte, acestea ar

ar~ probabil,.dupa cum ,urmeaza:
.
(Stadiul 1: "Emit un zgomot de plnset Ma ntreb dece?"
{StadiU/2: mare,
"Atuncipecnd
acest
zgomot,
acea persoana'
care fac
o plac,
apare
pe usa."
Stadiul 3: "Daca plng, pot face ca acea persoana mare sa
vina sa ma vada. Uneori, mi da lucrurile de care

am nevoie."
Stadiul 4: "Plnsul se dovedeste a fi bun, deoarece astfel i
pot comunica pers~anei mari ca am nevoie de

ceva."
n cele din urma, plnsul este nlocuit de limbaj, dar

elementele de baza ale prezicerii, ca si asocierea dintre nevoia de ajutor si de atentie si plnsetele~sau tipetele unui
bebelus, devin pentru acesta parte ,integranta din imaginea
copilului despre lume si locul sau ea. Bebelus]}l poate fac:
o apreciere de o..epctitate rezonabila n legatura cu ceea ce
seva ntmpla. Acest moment este crucial ndezvoltarea
ncrederii. Ati observat, probabil, ca, pentru a descrie
principalele elemente ale ncrederii, chiar ncepnd cu relatia de baza parinte-copil, au fost utilizate deja cuvinte
cum ar fi: previziune, apreciere, nevoie, sPIijin si grija, pe
care le folosim si ca adulti, atunci cnd ne referim la sentimentul de ncr~dere ma~ifestat fata de partener.
.
Cnd relatia_parinte-copil
functioneaza bine, copilul
poate face o prezicere legata de comportamentul
parintelui, care de' cele mai multe ori se dovedeste a li adeva~ata.
El nvata sa se bazeze pe parinte. Acest lucru nseamna ncredere. Daca parintele reactioneaza previzibil n 95% din
cazuri, bebelusulnvat~ ca poate sa aiba ncredere si sa se
bazeze pe parintii sai. In loc sa ,se gndeasca ca mama lui
va pleca' pentru totdeauna atunci cnd paraseste ~camera,
copilul nvata sa prevada ca ea se va ntoarce. Unii psihologi sugereaza ca jocul' cu fata ascunsa n mini si apoi dezvelita, pe care cei mai multi parinti l joaca cu copii lor, are
legatura cu dezvoltarea simtului ncrederii. Mama si re-
descoperalfata pe care si-o ascunsese n palme, iar copilul

da prosopu 'la o parte pentru a-si vedea tatal, nvatnd astfel ca oameniI sunt nca acolo,- chiar daca nu pot fi vazuti.
Cheia construirii simtului ncrederii la copii consta n
faptul ca 1 arintii. trebuie sa aiba un comportament previzibil. Este deosebit de dificil sa dezvolti simtul ncrederii,
daca nu p~ti face o prezicere ct mai e~acta 'asupra lumii.
Daca ebelusii sunt lasati sa plnga o perioada mare de
timp, ei pot ncepe sa creada ca pari!1tit lor au ncetat sa
mai existe. Daca bebelusul
, este uneori alinat, iar alteori Iasat sa plnga, acesta nu va fi capabil sa dezvolte niciodata
e ementul de "previzibilitate"
al ncrederii. Adultii carora
le este greu sa aiba ncredere n cineva se comporta astfel
deoarece nu au reusit niciodata sa-si dezvolte capacitatea
de a crede ca pot anticipa actiunile celor din jurul sau.
Acest lucru si are radacinile n copilarie, deoarece actiunile inconstante ale parintilor i-au facut sa simta ca ncrederea n ceilalti poate fi periculoasa si se poate sfrsi cu dezamagire.
Tabelul urmator prezinta comportamentele
de construire si de distrugere a ncrederii prin experiente traite n
copilarie. Ceea ce experimentam n copilarie si adolescenta este, adesea, un tipar la vrsta adulta, influentnd puternic relatiile noastre si alegerea unui partene~ n viitor.
Construirea ncrederii
Distrug~rea ncrederii
Ca bebelusi, avem parinti

care raspund nevoilor
noastre.

care nu reusesc sa raspunda
nevoilor noastre.
Ca bebelusi, avelTl persoane

care ne ngrijesc si care
ncearca sa nteleaga
natura personala
a nevoilor noastre si ne
vad ca pe indivizi care
au nevoie de iubire.
Ca bebelusi, avem persoane

care ne ngrijesc, dar nu
reusesc sa nteleaga natura
personala a nevoilor noastre
si ne ngrijesc ca si cum am
fi "un lucru printre altele",
si nu indivizi.
BAZELE NCREDERII
~bebelusi,
nevoile
noastre sunt mplinite
ntr-o maniera previzibila.
Parintii nostri vin la noi
atunci cnd plngem si ne
nconjoara cu afectiune,
si cu protectie fizica.
Aflati la vrsta copilariei,
comportamentul nostru
ne este ghidat cu blndete,
dar ferm. Parintii nostri
ne explica de ce un anumit
lucru este gresit. De
exemplu, parintele te ia
de lnga video, spunnd:
"Nu pune pinea prajita
n video, deoarece se va
strica si nu vei mai putea
vedea Pompierul Sam."
39

care uneori raspund
plnsetului nostru, alteori nu.
De asemenea, ngrijirea
poate fi acordata si fara sa
fie nsotita de afectiune.
Aflati la vrsta copilariei,
primim putina ndrumare
legata de modul n care
trebuie sa ne comportam
sau aceasta nu ne este
acordata n mod constant.
De exemplu, o mama ar
putea ca ntr-o zi sa tipe la
tncul care se traste spre
video, mpingnd pinea
prajita n aparat si sa rda
n urmatoarea zi n care
acesta face acelasi lucru.
"ndrumarea" poate fi nsotita
de pedeapsa fizica.
Pe masura ce crestem,
adultii si respecta
promisiunile pe care
ni le fac. Ne simtim ascultati
si ni se permite sa exprimam
o opinie.
Adultii nu si respecta
promisiunile sau nu creeaza
niciodata un mediu
propice pentru a promite
ceva. Simtim ca n-ar avea
nici un sens sa ne exprimam
o anumita opinie.
Ca tineri, ni se impun reguli

n functie de ceea ce se
asteapta de la noi. Stim ca
trebuie sa ne ntoarcem
acasa la o anumita ora,
stim cnd sa ne facem
temele si cnd sa ndeplinim
treburile gospodaresti.
Parintii nostri sunt gata
sa negocieze anumite
ndatoriri.
Ca tineri, resimtim prea

multe constrngeri si
impuneri. n schimb, putem
tnji dupa o limita ferma care
sa ne fie impusa de parintii
. nostri, putnd adopta un
comportament periculos,
cum ar fi sa consumam
droguri, n stradania de a
le atrage atentia.
-40
care mai trziu pot cauza probleme legate de capacitatea

de a acor a ncrederea altei persoane. Nici un parinte nu
tabelul,
lucruri
esteDUPa~um
perfect Vorilustreaza
fi momente
cnd exista
copilulanumite
va plnge
mai
mult dect de obicei, deoarece parintii vor fi ocupati sau
momente n care parintii si vor repezi tncul fiind sub influenta unei zile mai proaste avute la serviciu. Dar aceste
evenimente cntaresc mai putin dect exemplele anterioare de ngrijire care permit copilului sa-simta ca relatia cu
parintele sau este construita pe teren solid, si nu pe nisipuri miscatoare. Cnd un copil traieste cu o nesiguranta
zilnica, iar aceas~ depaseste orice aport de afectiune adus
de parintele sau, ilPoate fi alterata capacitatea de a avea nsibil sa simta ca nu merita nici macar sa ncerce sa conteze
pe
o alta Lumea
persoanaIU*'Copiii
caresubreda
au avut sio nesigura,
astfel de experiencredere.
a deveni
fiind pota considera uneor~a
acordarea ncrederii este o sarcina
prea dificila ~i si vo~petrece viata evitnd relatiile bazate
de caz
pe Studiu
acest sentIment.
4\
Katie nu-si putea~minti nici o perioada n care s-a simtit apropiata de tataI:sau. Ca adult, privind napoi spre copilaria sa, considera ;ca tatal ei a fost mai mult o persoana
nspaimntatoare, ~ejct o prezenta apropiata inimii ei. Ea
l descria prietenelor, ei ca pe un huligan care recurgea adesea la palme si insulte)l~ adresa ei. Dar erau si momente, de
cele
mod mai
surprinzator,
multe ori amuzantJsi
cllil\ era baut,
mai.cnd
usor acesta
de abordat.
devenea,
Acesn
ta
era tatal
p~ pUtm
car~-l agresIv;
pIace.aIKatie,
d~rpermltea
chia.r si sa
a~unci
c~n~
acesta
era mal
ea nu-sI
creada
ca
Cnd Katie
l-a ntlnit
pe)Barry,pentru
s-a bucurat
cu adevaparintele
ei ar putea
ramn{astfel
tptdeauna.
rat de compania lui. Barry o (placea deoarece era de multe
ori amuzanta, dar n primul ~nd pentru ca el credea ca a
descoperit o alta latura a jK'irliei, pe care ceilalti adesea nu
BAZELE NCREDERII
19,1
o banuiau ca exista. Barry credea ca ea cauta o relatie de

durata, desi ceilalti o vedeau ca pe o "fata buna la distractie", care nu ia viata n serios. Ea avusese nenumarati prieteni, dar cu nici unul nu statuse mai mult de cteva sapta~niAsau ~luni.. Cu Barrx/: fo~t ast~el, e.l~ealiz.nd cur~d
ca se m~ragost1se de ~C~nd l-a ~arturlSlt ce ~l1:ntea,Kat~e
s-a spenat. Ea a dat,fnapOl, spunand ca vrea sa la o pauza,
pentru ca totul era ,~mult prea dificil pentru ea". Dar Barry
n~ a. acceptat idee~ca a fost resp~ns. Dupa cteya Satamaru de telefoane constante, Katle a fost de acord sa' se
vada cu el. Barr a convins-o n cele din urma sa i se destainuie, Katie recunoscnd
ca nu putea crede ca o relatie
Roate
situ cu ni<;iodata
adevarat sigura.
Ea i-a spus.lui
Barry firp'e'rmanenta
d.\nu i-a fost Hcuta
o promisiune
care.sa
nu fi fos~apoi ncalcata. Barry i-a promis ca-si va re~pec,ta pr:offiiSiuriile, dovedindu-siangajamentul.
-
I Experienta lui Katie legata de tatal ei i-a lasat o mostenir~ Aceasta mostenire consta n ndoielile ca cei din jur,
ma~les b~rbatii,' si vor respecta promisiunile ~au ca vor f~
preocupatI de ea pe termen lung. Poate ca va fI Barry va fI
capabil sa o convinga ca va ramne n preajma, dar probabil ca vor trece ani pna cnd Katie va fi b stare sa accepte cu adevarat ca a gasit un barbat n care poate sa~aiba ncredere. Capacitatea de a investi ncredere, de a face
aprecieri si prezi~eri ct mai exacte este construita n primii ani de viata si poate fie sa permita oamenil~r sa-si aleaga partenerii care-i satisfac, fie sa arunce o umbra de nesiguranta asupra alegerii unui partener de viata.
Studiu de caz
Nevil a fost educat ntr-o familie numeroasa, zgomotoasa. El avea cinci frati si surori si nu i-a fost'niciodata
prea greu sa gaseasca u~ partener de joaca sau de discutie,
atunci cnd a mai crescut. Nu- au fost niciodata prea nstariti, dar Nevil nu a simtit ca parintii sai si-ar fi dorit mai
mult, deoarece ei aveau un debordant simt al umoruluI si
si amuzau copiii ore n sir, cu tot soiul de jocuri. Nevil

stia ca poate conta pe ajutorul lor. Mama lui tinea foarte
mult la respectarea promisiunilor si ar fi fost n stare de
orice pentru a-si onora 1.Jnangajament pe care l-a facut copiilor. Odata,
zilei\de nastere
lui Nevil,Nevil
care
mplinea
8 ani, nea preajma
i-a promisrefrept
cadou oa bicicleta.
a primit cadoul, dar atunci nd a crescut a descoperit ca
mama lui si vnduse una di bi'uteriile primite de la propria ei mama pentru a-i cumpara lui bicicleta.
Atunci cnd Nevil ci ntlnit-o pe Tanya, el a fost imediat atras de generozitatea ei s~de firea sa iubitoare si amuzanta. Tanya parea a avea acelasi simt al umorului caracteristic familiei lui si i Impartasea
pasiunea pentru
motociclete vechi. Dupa trecerea unui an n care s-au cunoscut reciproc, ei s-au ca~atorit, avnd n cele din urma
doua fiice. La cea de-a zecea aniversare a casatoriei lor, un
prieten i-a ntrebat ca e este secretul unui mariaj de succes. Nevil i-a raspuns ca el crede ca la baza mariaj ului sau
sta faptul ca poate avearncredere n T anya ntru totul. "Ea
ma ajuta sa ma simt n siguranta si nconjurat de atentie,
iar noi ne cunoastem reciproc foarte bine. Am avut perioade mai bune si mal rele, ca si partea noastra de discutii contradictorii, dar a stiut totdeauna ca exista un fundament cladit din ncredere, pe care ne putem sprijini."
ntocmai ca si Katie, Nevil a primit o mostenire de la
familia lui. El a fost capabil sa aiba credinta ca merita sa investeasca
persoana,
n Tanya.
Nevil ncredere
provenea ntr-ofalta
dintr':Qj familie
care respectiv
punea accent
pe
uneori acest lucru implica anumite costuri pentru memgrija fata de celalalt si-sii1especta promisiunile, chiar daca
tati, stiind ca el era o persoana speciala pentru parintii lui,
desi facea parte dintr-o familie numeroasa. Toate acestea
l-au ajutat sa aiba o casnicie fericita atunci cnd a devenit
adult.
brii ei. Nevil avea s~.un ezvoltat simt al propriei identi-
BAZELE NCREDERII
J&$l
PRIVIND N TRECUT
Acum, Hupa ce ati citit studiile de caz si ati raspuns la
mai multe ntrebari legate de modul n care abordati ncrederea, va poate fi de ajutor sa reflectati asupra a ceea ce ati
nvatat despre acest subiect pe masura ce ati crescut, precum si supra modului de manifestare a ncrederii n cadrul e atiilor pe care le aveti la maturitate.
l.jconsiderati
ca parintii sau cei care v-au ngrijit
aveau n mod consecvent
si previzibil grija de
Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Nici un pa(dumneavoastra?

rinte nu poate sa acorde n fiecare minut al fiecarei
zile ngrijirea perfecta. Poate ca va veti amintiti anumite mprejurari cnd v-ati simtit deceptionati, dar
ncercati sa priviti pe ansamblu si sa decideti daca
grija pe care ati primit-o a fost "de ajuns de satisfa\ catoare parintii
n cea mai
2o(Daca
s~u mare
alti parte
adulti a timpului".
va faceau
anumite
Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. S-ar putea sa
IPromisiuni,
de sa
obicei
si le la
respectau?
.
va fie .d~ aj~tor
reflectati
cte~vatiru:~ dife~ite
d~
I p~omlSluru. De exemplu, poate ca panntll .au Ulta~ sa
- , va cumpere cerealele preferate pentru mIcul dejun

atunci cnd vi l-au promis, dar si-au tinut promisiunea de a va ajuta atunci cnd ati avut de nfruntat un
examen dificil. Privind n trecut, unele promisiuni
par lipsite de jmportanta,
comparativ cu altele pe
care le percepeti ca fiind deosebit de importante.
3.\Credeti ca parintii
nt~l~ge nevoile?
depuneau
eforturi
pentru
a va
Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Aceasta ntrecrunle dll1 perspectIva dumneavoastra
sau macar, In
Iba.
re. se
r~feradinla acelasi
cap,acitatea
a ve~eacare
l~mare
parte,
punctparintilor~
de vedere.de Copiii
44
nu sunt capabilI sa pnveasca lucrunle dm perspectiva lor. mnci cnd nvatam sa avem ncredere ntr-o
sUfe~a se simt. ~e~lija!i deoarece c~i ca~e-i ngrije~c
a!5 ?er~oana, av~m n~voie sa credem .ca. aceasta are
unavomta de a mtra m lumea noastra SI de a aprecia lucrurile din perspectiva noastra, chiar daca nu
este de acord cu noi. Multi adolescenti vor spune ca
parintii lor nu sunt capabili sa faca acest lucru. ntr-o-anumita masura, aceasta manifestare reprezinta
o treapta spre crestere si o dorinta de a fi privit ca o
persoana care are ceva de spus. Dar daca un tnar se
simte n mod constant refuzat de parinti, poate sa nceapa sa creada ca nimeni nu este cu adevarat capabil sa-I nteleaga.
4.)
V-ati certat vreodata

ncrederii?
cu membrii
familiei pe tema
Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. n cadrul unei

familii apar adesea certuri legate de ncredere. Pe
masura ce oamenii trec de la copilarie la vrsta tineretii, apar tot mai frecvent feituri legate de ncalca{ea orei de ntoarcere acasa, teme neterminate si dez-"
frrdine n dormitor. Ati putea sa le vedeti ca fiind un
rel de ritual al cresterii, n care nvatati despre ncrederea n dumneavoastra nsiva si n cei din jur. Dar
daca familia va tot repeta ca nu sunteti demn de ncredere sau ca sunteti un mincinos, reactia dumneavoastra ar putea fi diferita. Astfel, indivizii ar putea
simti ca schimbarea modului de comportament nu
are sens, deoarece nu mai au cu adevarat nici o speanta de a fi crezuti.
5. 'Ati simtit ca puteti avea mai multa ncredere n
~~umiti'membrii
ai familiei, comparativ cu ceilalti?
!Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. Pe masura ce
lati crescut, ati descoperit probabil ca unul dintre pa\rinti si respecta mai mult promisiunile, comparativ
li#?
BAZELE NCREDERII
care o aveti Ati

asupra
sau femeilor
v-a fost
. cu~elalalt.
simtit,barbatilor
spre exemplu,
ca viziunea
pe
lmprimata de modul n care mama sau tatal s-au
comportat fata de dumneavoastra. Unii oameni experimenteaza acest lucru pe perioada divortului pa- '
rintilor, cnd, spre exemplu, unul dintre parinti promite sa mentina contactul cu ei, dar treptat nceteaza
sa-i mai viziteze. Sau ati avut, poate, un parinte care
v-a promis vacante scumpe ori cadouri costisitoare
de c::raciun, desi nu exista resurse financiare pentru
ele. Uneori, lipsi de ncredere ntr-un frate sau o
sora poate, de ase'menea, sa cauzeze probleme, mai
ales daca exista favoritisme n familie. Daca unul
dintre parinti i-a favorizat mai mult pe fratii sau pe
surorile dumneavoastra,' ati avut o experienta dure;:.
roasa, simtind ca ei erau crezuti mai mult dect dumneavoastra. Si invers, fratii dumneavoastra ar fi putut
sa-si manifeste anumite resentimente legate de faptul
ca pareati a fi mai de ncredere dect erau ei.
6. Ati suferit o tulburare

avea ncredere
ntr-un
majora
membru
a c~pacitatii
al familiei?
de a
Sprijin pentru a raspunde la ntrebare. L'il vrsta copilariei, ati suferit poate o trauma din cauza unui tratament necuvenit aplicat de cineva din fal]1ilie. Un
buz n perioada copilariei - psihic, mental sau sexual - poate lasa urme adnci, care pot diminua serios capacitatea unui adult dea darui sau de a primi
ncrederea altcuiva. Cnd cineva de care depinzi ti
.violeaza siguranta, simti ca nimeni nu mai este de ncredere. Unii oameni care sunt abuzati, nu mai vor
sa se mai implice n alte relatii profunde, de teama ca
vor trece prin aceeasi durere emotionala pe care au
trait-o n relatia anterioara. Lor le poate fi dificil si sa
accepte ncrederea care li se ofera, deoarece se ndoiesc de veridicitatea persoanei care investeste acest
sentiment n ei.
Considerati, ~poate, ca abilitatea dumneavoastra de a

avea
actul ncredere
deliberat de
ll1ceilalti
~buz la care
nu vaatififost
tulburata
supusi, mai
ci mai
trziu
degrade
persoane apropiate n copilarie poate avea mai trziu repercusiuni, deoarec cel care ramne n viata se apropie cu
ba
dede
unaltcineva
alt tip d~eveniment
traumatizant.
unei
greu
sImtind ca, daca
acorda dinPierderea
nou ncredere, retraieste(;er:banent
pierdereaparintilor
suferita. Conflictul
n
copilarie datorita divortului
poate aveatrait
un
efect similar
Acum, c~ ati facut cteva adnotari la ntrebarile de mai
sus, aveti capa~itatea de a vedea anumite tipare n functie
de modalItate n care ati nvatat lectia despre ncredere.
De exemplu v-ati dat seama poate ca parintii sunt persoanele n c~rerouteti avea ncredere si care cred n dumneavoastra.:J~tii
s~nt rareori perfecti! Ati rememorat, poa~mite
amintiri n care v-ali certat sau ati avut
anumite neconcordante cu ei, dar simtiti ca, n esenta, ei
sunt cei care v-au dat o anumita viziune asupra ncrederii,
care v-a fost de folos peste ani. Sau poate ca ati identificat
anumite probleme legate de ncredere n' familia n care ati
crescut. Ar putea sa,va fie de folos sa reflectati la efectul
~cestot probleme asupra modului de abordare a relatiilor.
In capitolul urmator vom vedea cum o relatie poate fi
afectata de ceea ce ati nvatat si trait n legatura cu acordarea
ncrederii.
'
Relatia bazata pe ncredere
~Capitolull
ati explorat modul n care este dezvoltata
ooederea si ati analizat relatia n care sunteti (sau ati fost
pna de curnd) implicat. At~ reflectat, de asemenea, si
asupra mediului n care ati nvatat lectia ncrederii si ati nceput sa vedeti efectul acestuia asupraAmodului de aborda:'
re a relatiilor pe care le aveti astazi. In a.cest capitol, veti
putea sa faceti legatura ntre raspunsurile la ntrebarile Capitolului 1 si modul de dezvoltare a relatiei dumneavoastra. Daca n prezent nu sunteti implicat intr-o relatie, folositi acest
...capitol pentru a analiza relatiile trecute si ceea
ce speratl pentru VlltOr.
Toate relatiile solicita un anumit grad de ncredere.
Chiar si relatiile ntmplatoare, care dureaza o perioada
foarte scurta, cer ncredere pentru a functiona. De fapt, se
poate afirma ca acest tip de relatie solicita chiar mai multancr.edere, din moment ce partenerii implicati nu se cunosc reciproc foarte bine. Relatiile pe termen lung solicita
nsa ncrederea pe post de fundament. Att barbatul care
examineaza minutios n bonul eliberat de supermarket fiecare articol achizitionat de sotia sa (da, nca se mai ntmpla astfel de lucruri), precum si femeia care si urmareste
sotul n drumul sau de la birou spre casa, suspectndu-l ~a
are o aventura amoroasa, manifesta o lipsa de ncredere. In
cele din urma, manifestarea repetata a unui astfel de comportament duce la o situatie de criza n interiorul cuplului.
Ori conversatiile de rutina vor deveni rigide si dificile, ori
unul dintre parteneri va pune capat relatiei, deoarece nu va
4S
mai putea suporta colivia n care a devenit prizonier. ncre erea ajuta partenerii sa traiasca mpreuna si fereste cuplul de tensiunile ce ar putea aparea n momentele n care
trebuie sa stea despartiti. Fara acest ingredient, relatiile devin ncarcate de vinovatie si frica.
Cum se dezvolta, de'ci, ncrederea n majoritatea relatiilor? Pentru cele mai multe persoane, dezvoltarea ncrederii urmeaza o serie de etape, caracteristice mai ales persoanelor care se implica n relatii noi. Perioada aferenta
fiecarei etape este unica pentru fiecare cuplu si individ.
Unii fac un tur rapid prin diferite stadii, n timp ce al,tora
le sunt necesari ani de zile ca sa ajunga la ultima faza. Totul depinde de dumneavoastra si de modul n care abordati
relatia.
ETAPAI
n aceasta faza, sunteti dornic sa aflati ct mai multe
despre persoana cu care ati devenit prieten. Poate ca nu va
aflati n punctul n care sa iesiti deja mpreuna, dar v-ati
ntlnit n cadrul unui anumit eveniment social sau doar
ati vazut-o ntr-un local. Desi nu pare a avea prea mult
sens, ncepeti deja sa emiteti aprecieri la adresa ei, nainte
chiar de a va ntlni efectiv. De exemplu, puteti sa credeti
ca oricine agreeaza acelasi club ca si dumneavoastra trebuie sa fie o persoana O.K. Sau ca cel pe care l-ati reperat
de cealalta parte a ringului de dans va aminteste de fostul
prieten de care ati fost foarte legata. Cu alte cuvinte, la fiecare ntlnire veti aduce c~ dumneavoastra un bagaj emotional plin cu ipoteze, sperante, visuri si asteptari. Acestea
va vor influenta modul n care veti aprecia loialitatea celeilalte persoane, nainte de a fi schimbat un cuvnt unul cu
celalalt. Uneori, acest lucru este de ajutor. Femeia pe care
ati ntlnit-o la concert poate fi acolo pentru ca i place
aceeasi formatie ca si dumneavoastra, astfel ca presupunerile legate de compatibilitatea cu ea ar putea suna rezona-
RELATIA BAZATA PE NCREDERE
}4{A
"jf.-",s:*
~Alteori,
alegerea partenerului
poate fi denaturata,
deoarece ati facut o presupunere gresita. Aceeasi femeie
poate sa un fie cea mai potrivita alegere, daca ea chiar uraste formatia respectiva si a venit la concert doar pentru a-si
multumi prietenul. Va trebui sa va verificati presupunerile imediat ce ati nceput sa cunoasteti o persoana. Odata ce
atiJacut cunostinta, veti ncepe treptat sa va for~ati o parere asupra caracterului si personalitatii sale-. In aceasta
etapa, va veti afla probabil n pozitia de a pune o multime
de ntrebari si de a raspunde la cele enUlitate de noua persoana din viata dumneavoastra.
Toate acestea fac parte
dintr-un proces de verificare, esential pentru viitorul relatiei. Nu veti nvata doar o multime de lucruri despre persoana respectiva, ci veti fi totodata capabili sa cititi limbajul trupului acelei persoane, precum si ceea ce spune cnd
de fapt nu spune nimic, ca si ceea ce ar dori sa spuna.
Studiu de caz
Bridget l-a ntlnit pe Josh la o petrecere data de prietena ei cea mai buna. Josh a abordat-o, ntrebnd-o cu ce
se ocupa, pe cine cunostea la petrecere si de ct timp dura
prietenia cu cunostinta respectiva. Bridget i-a raspuns la
-ntrebari, dar a observat ca el cu greu i-a acordat si ei ceva
timp pe parcursul conversatiei pentru a-i pune-yteva ntrebari despre e1.-La sfrsitul serii, a fost de acord sa-i lase
numa~1 ei de telefon, ntlnindu-se frecvent n saptamnile ce au urmat. Bridget a avut cteva tentative de a-l incita pe Josh sa vorbeasca despre el, dar acesta devia de obicei conversatia catre o alta problema sau i raspundea
printr-o ntrebare. Dupa doua luni, Bridget a nchelat re:
latia. Ea a simtit ca Josh nu era dornic sau capabil sa-i daruiasca ceva din el, astfel ca Bridget nu a vazut nici un viitor n relatia lor. Cteva luni mai trziu, ea a aflat ca Josh
si pierduse recent prietena bolnava de cancer cu care fusese implicat ntr-o relatie qe lunga durata, acesta fiind
motivul pentru care i era greu sa abordeze acest subiect.
if%O
n \ aceasta situatie, ceea ce nu se spune poate indica

uneornun
sensibil.
n mod
clar, JIntuitiv,
osh nu era
prega-a
tit saraiscutesubiect
despre
pierderea
suferita.
Bridget
adun\ indiciile referitoare la lipsa lui de dispozitie privind
implicarea ntr-o noua relatie, dar nu a fost capabila sa
tre.aca dinco o de bariera ridicata de J osh.
Uneori,
~onvingere
initiala ca celalalt este demn de
~cred~r~
seldoved~s~e
a fi gresita.
Ea poate
apareaparteneatunci
cand al facut}
pur SIsImplu,
o greseala
m alegerea
rului sau din cauza faptului ca partenerul si propune, n
mod deliberat sa para initial altcineva dect este. Aceasta
este o experient" dureroasa, deoarece va poate submina
ncrederea si ImpIedica sa va simtiti ncrezator ca data viitoare veti lua cele mai bune decizii.
Studiu de taz
Penny iesk mpreuna cu Charlie de cinci luni, cnd a
realizat
ac::~ofita areadela naivitate
ei. tip
Ea fermecator
fusese atrasasi
de Charlieca ,?eoarecel
suprafata a un
protector. In prime e cteva saptamni de la nceputul relatiei, el o invita la cin si prin diverse baruri, plimbnd-o
adesea cu simpaticullUl BMW. Dupa un timp, Penny a nceput sa observe ca ea a nceput sa fie cea care plateste cele
mai multe escapade, a esea din cauza faptului ca Charlie
si "uita" portofell.!!!liar BMW -ul parea a fi n mod constant
service".olfolosea,
ITreptat, pur
Penny
a acceptat
adevarul
dureros "n
ca Charlie
si simplu,
pentru
a se dis-
destul
riu era d.e
c;eea
strmtor.ata
ce parea adin
fi, punct
iar cteva
de vedere
luni mai
financiar.
trziu Charlie
Penny
tra.
ncheiat~elatia,
mult satimp
aceea a fost
nca Ea
si amai
puneajntrebarea dar daca
mai dupa
aiba ncredere
ntr-un alt barbat.
~
Faceti verificari. uneti-i ntrebari partenerului potential fOlositoare~'n
sau prietenilo aceasta
care vaetapa
pot furniza relatii deAbilitati
spre el. Observati daca acesta evita anumite subiecte

sau schimba tonul discutiei la alte subiecte. Cercetati-i
pe prieteniiJcu
~e ntlneste,
n care
se
comporta
nriadrulcare
grupului
sau n modul
cerc restrns.
Notarea efectiv~a unora dintre observatiile facute ar
putea sa va ajute a ramne ti obiectiva. Este destul de
usor sa alunecati
e panta sentimentelor romantice
(sau a senzualitatii pure !), dar este ntelept sa reflectati daca relatia va avea n viitor un impact pozitiv
asupra dumneavoastra
persoana. Ar putea fi oare, circumstantele n care va
aflati? De exemplu, tocmai ati terminat o relatie de
ntrebati-va
ce alinati
va atrage
la acea
ntrebati:
ce ?"[A si
durata cu un"De
partener
cautati sa va
sentimentele ranite. Poate ca alt persoane_considera ca ati fi o
pereche potrivita, dar dumneavoastra sunteti cu adevarat siguri n legatura cu relatia? Sunt anumite semnale de alarma ca relatIa ar putea aduce probleme?
agresivitate sau mnie, care va fac sa simtiti disconfort?
Folositi-va intuitia. Cei mai multi oameni au dezDe exemplu, a inanifestat~artenerul anumite semne de
intra n contact. Manifestarea intuitiei se poate rede ncordarea
persoanele muschicu care
voltat
simtaproape
al intuitie9ata
simti la~n
nivel
fizic
prin
lor stomacului sau ai spatelu?,)ridicarea firelor de par
de pesau
ceafa
ori prin Acest
acumularea)sentimentelor
de placere
anxietate.
gen de\ intuitie va poate
ajuta, de asemenea,
atunci
cnd(llCepetio persoana
sa cunoasteti
'pe
cineva.
Nu este ceva
neobisntit)ca
sa spuseze
na: "Am
recu~oscnd
stiut ca erau
ca nca
oameni[1;uni"
deLla nceputul
sau sa serelatiei:
confe"Am .simtit ca c~~a n~ e n or~~
ea." ~inen~eles,
partenerului,
dar intuitia
poate fi E~s~a chiar
mai
putetI sa va venftcatI
present1ment~pnn
studIerea
precisa dect sunteti gata sa acceptaEJ Invatati, mai
degraba, sa acordati atentia cuvenita (1ntuitiei, dect sa
nu luati n considerare sentimentele care va pot provoca disconfort sau ngrijorare. Disponibilitatea de a
investi
...... ncredere n cineva poate ncepe imediat ce ati
mtenonzat pnma ImpreSIepe care v-a creat-o.
ETAPA A II-A
Aceasta
este faza
pe care(cei
mai multi
dintre noi
o recunosc
n toate
filmele
sau cntecele
de dragoste
care
au
fost
vreodatasi dorintele
compuse. pline
Ini~ d'e)pasiune
batnd navalnic,
senzatiile
din stomac
sunt ingredientele ce caracterizeaza acea etapa!dintr-o relatie, n care r'ealizati ca acel partener este cel ales. E probabil sa simtiti ca
nimeni altcinev~ nu va fi vreodata la fel de special si de important sau, pur si simplu sa realizati, parafrazndu-l pe
poetul Yeats, ca "acesta este chipul ideal al omului". Ati
putea trai toate aceste sentimente ntr-o relatie care, n cele
din urma, va pica testului timpului sau <itiputea resimti
doar zbatere emotionala subtila ntr-o relatie care poate
dura o viata. Aceasta este, de asemenea, etapa n care va
descoperiti testndu-va capacitatea de a avea ncredere n
noul partene sau n care evitati sa vedeti anumite lucruri
din Gomportamentu sau ce ar putea sa traga un semnal de
alarma privind loialitate a acestuia. Dorinta de a vedea numai ce este mai bun n celalalt i poate face pe ndragostiti
sa-si tina cu fermitate capul n nisip! Acest lucru este, ntr-o anumita masura, estul de previzibil. Fara emotia ndragostirii, primii pasI ntre parteneri ar putea fi compa-"
rati cu o ntlnire de afaceri. Curios, cei care au luat parte
la casatorii aralJ-jateau marturisit adesea ca au trait aceasta
etapa abia du a asatorie. Cercetarile privind reactiile neurochimice provocate de iubire au evidentiat ca primul
raspuns la stimulii sexuali, ca si emotiile iubirii, reprezinta un proces chimic care are loc la nivelul creierului. Creierul 'est~inundat de.un compus chimic denumit feniletila-
mina (FEA),
care produce
sentimente
placere s~\dorifol-ta.Este probabil
@:~
de instabilitate,
~a"acest raspuns chiI?~c
ImpreUna)cu
elIberarea
dopamma responsabili
(un neurotransmItator)
si de /oX:itocina
sa fiedeprincipalii
de sentimentul pe care l aveti fata de celalalt, gasindu-1 irezistibil.
Cu alte cuvinte, putem privi pasiunea si emotia provocate
de o,re atie noua ca fiind "imbolduri" psihologice care ne
ajut sa o cream.
n mod treptat, veti traversa aceasta etapa de nceput
deose It de intensa nvatnd despre ct de mult.puteti avea
ncredere n noul partener. Lucruri simple - cum ar fi sa
va caute la telefon dupa ce l-ati apelat, sa nu ntrzie la ntlniri sau sa fie politicos cu prietenii si parintii dumneavoastra - va vor da indicii asupra caracterului sau. Probleme mult mai complexe pot, de asemenea, aparea la
suprafata. Va asculta cu adevarat? ntelege importanta lucrurilor pe care puneti pret n viata? Raspunde cu ntelegere ngnJorarilor si problemelor cu care va confruntati?
Este gata sa se implice si sa mpartaseasca cu dumneavoastra ucuriile si placerile vietii? Un alt mod de formulare a
acestei ntrebari este de a va pune problema daca pare n
masura sa se puna n situatia gumneavoastra. Acest aspect
reprezinta o parte importanta a construirii ncrederii,
deoarece daca partenerul ntelege ct de mult poate sa va
multumeasca sa"':1sa va raneasca un anumit comportament,
el va actiona mult mai pUtin probabil n directia dispretuirii sentimentelor dumneavoastra sau a nselarii ncrederii
pe care ati investit-o n el.
'
Studiu de caz
Una si Samuel se ntlneau de patru luni n momentul
cnd ea si-a pus ntrebarea daca era implicata ntr-o'relatie
potrivita. Att Una, ct si Samuel mai fusesera casatoriti
nainte. Fiecare dintre ei avea cte un copil si facusera deja
cteva ncercari de a-si aduce si copiii mpreuna. Una era
foarte implicata n relatia ei cu Samuel, trecnd printr-o
52
faza plina de pasiune, n care dorea sa-i fie tot timpul alaturi. Acum, ea se simtea nesigura si se surprindea privindu-l pe Samuel n relatia cu fiul lui. Una simtea ca acestuia nu i este deloc usor sa se ocupe de cresterea fiului sau,
caruia i cerea adesea un comportament exemplar, desi baietelul nu era nici pe departe neascultator, el nefacnd altceva dect sa se joace. Ea se ntreba daca nu cumva Samuel ar fi avut aceeasi titudine si fata de fiul ei dupa ce s-ar
fi mutat mpreuna S nu era sigura ca ar fi putut aveaincredere n comportam~rltu ui. Desi simtea aceeasi dorinta
puternica fata de Samuel, s-a ndepartat de el. n cele din
urma, cteva saptamni mai trziu relatia lor s-a ncheiat,
deoarece problema legata de ncrederea ei n atitudinea lui
Samuel fata de fiul ei i~a schimbat sentimentele pe care le
nutrea fata
, de el.
Daca Una ar fi completa un tabel al ncrederii asemeni
celui de mai jos ea ar realizat ca problema legata de fiul ei
merita o atentie sporita.
Abilitati folositoare n aceasta etflpa
Scoateti-va din cn n cnd ochelarii "cu lentile

roz". Desi este normal sa va priviti partenerul ca pe
cea mai buna bucatica ncercati sa reveniti din cnd
n cnd la realitate! Reflectati asupra calitatilor partenerului si ncercati sa decideti daca sunt cu adevarat
atractiv~ sau au 'ost intens' colo~ate de iubire. De
exemplu, va putetI mpotriva pasiuriii lui pentru motoare dupa ce ati vazut ct de sexi arata mbracat n
piele?
Incercati sa raspundeti la urmatorul set de ntrebari. Gnditi-va la o lista de ntrebari la care puteti
raspunde n legatura cu noul partener. Aceste ntrebar~ pot fi proprii fiecaruia dintre dumneavoastra,
dar ar putea suna S dupa cum urmeaza:
@3
:,'0

ntrebari
ntotdeauna
Poatel
Uneori
m.,:'
n nici un caz
Si-a respectat
partenerul
ntotdeauna
promisiunile?
I-as mprumuta
eu bani?
.
L-as lasa singur
cu cel mai bun prieten
al meu (de acelasi
sex cu mine)?
M-as simti confortabil
daca i-as cere sa-mi
supravegheze cppilul?
Pot sa-i povestesc
despre problemele
mele?
Bifati cploana potrivita pentru raspunsul la 'fiecare din

ntrebari. Incercati sa fiti cinstiti. Cteva bifari n coloana
"n nici un caz" ar putea indica faptul ca mi va cunoasteti
destul de bine partenerul sau ca aveti rezerve serioase n ce
priveste relatia n care sunteti implicati. Daca ati bifit coloana "Poate/Uneori" aceasta nseamna ca nca mai nvatati despre comportamentul nouluL partener si ca dupa
trecerea unei perioade de timp va veti simti mult mai ncrezatori. Puteti detecta, de asemenea, anumite probleme
pe care sa do!iti sa le discutati cu partenerul. Cteva bifari
n coloana "Intotdeauna" nseamna probabil, ca aveti un
nceput bun n relatie, dar aveti griJa ca nu cumva sa va
mal multe on coloana "Intotdeauna SI doat-o data sau de
. doua
ase~atioriparte~erul
pe nici
ul} un
Piedesta~.
, ~ca aticabifat
ode
cele
coloana "n
caz", ns~mna
exista
totusi
probleme importante de-discutat/cu partenerul.
ETAPA A III-A
Daca va gnditi la diferitele etape de maturizare a unei

relatii de ncredere ca la treptele unui carusel, acest stadiu
poate fi asimilat cu faza n care aluneci vertiginos n jos.
maltlml ale donntel, orulm SI romantlsmulm. Faza a
III-a este coborrea rovocata de maturizarea relatiei.
~tar.a ~ II-a rep:eZ?t~- catar~re~ spre cel~ mai ~ebunesti
Pentru
anumiti
oam~
aceasta eialunecare
nimic de-a
face cu
o (atundare:
o resimtncajospenuo are
panta
usoara, mai mult ect ca pe o prabusire terifianta. Altii
vor simti ca li se schimba ntreaga viziune asupra lumii.
Acest lucru este normal deoarece nu este posibil sa rami
pozitionatpent
totdeauna n vrful unui munte emQtionaI. n cele din urma, va trebui sa cobori cu picioarele pe
pamnt si sariScuti aspectele necesare, dar obisnuite, cum
ar
ordin
fi modul/n
finan~~ care
dorintele
va continua
si sentimentele
relatia, aranjamentele
de natura sexuade
la si, chiar, daca/mai a;e se~s continuarea relatiei. Acest lucru seamana cu a nvata limba unei tari straine n care traiesti. Daca veti ramne acolo ci perioada de timp relativ
scurta, veti do ndi o exprimare la nivelul gesturilor si a
cuvintelor ronuntate gresit si straniu. Daca intentionati
sa sedeti acolo o perioada de timp mai ndelungata, veti
v~ea"sa nvatati mai multe despre limba respectiva. Pe masura ce veti nvata limba, veti deprin~e si o mai buna nteleger~
dintr~~ucrurile
1: culturiicare
si. credintelor
vi s-au parutspecifice
atractive acesteia.
atunci cnd
Unele
ati
sosit prima data n acel loc" vor ncepe sa-si piarda din
stralucIre. De ,.exemplu, pacea si linistea specifice unei
zone rurale n care v-ati stabilit poate sa devina obositoacircula neregula si uneori nu vine deloc. Acest lucru se nre atunci cn .~ingurul autobuz spre cel mai apropiat oras
tmpl~
atract1ve
n SI
~t.~
a a III-a. la
Lucrurile
pe care
nainte le gaseati
Japalpltante
partenerul
dumneavoastra
pot
aparea ntr-o lumina diferita, daca a trecut o perioada de
caz
timpStudi~de
defla nfiriparea
relatiei.
,
'
Megan credea ca abilitatea lui lan de a discuta cu oricine si de a fi sufletul petrecerilor era dovada caracterului
sau cald si prietenos. Sase luni mai trziu ei i se parea ca feluI lui zgomotos de a fi si obiceiul sau plictisitor de a convers cu toata lumea a devenit iritant. Ea se ntreba cum de
a~putut fi atrasade caracterul lui.
Megan a descoperit un mare adevar legat de construirea unei/relatii de ncredere: lucrurile care te atrag poarta
semintelucrurilor
care ti displac. Omul tacut si puternic carei pare un tip dencredere poate sa fie uneori plictisitor si ~ecomunicativ. Femeia plina de rezonanta si exuberant" poate sa apara uneori obositoare si incapabila de a
se concentra asupra problemelor serioase care sunt impC/rante pentru dumneavoastra.
Dar nu disperati. Acesta este un punct crucial pe care
va trebui sa-I traversati prin ncrederea si credinta n dumneavoastra si n ,relatia n care sunteti implicati. Nu toate
relatiile sunt destinate sa reuseasca si s-ar putea sa va fie
imposibil sa mai ramneti lnga partener dupa aceasta etapa. Daca va despartiti, acest lucru se datoreaza, probabil,
mai multor motive bine determina te. Dar daca credeti ca
puteti sa continuati, atunci actionati n acest sens. Nu sunteti pe punctul de a face echipa,cu J ekyll si Hyde! Este stadiul n care amndoi creati fundamentul~theie n capacitatea de avea reciproc ncredere. Veti nvata unul despre
celalalt privindu-va ca persoane reale, complete. Da, v-ati
pierdut o parte din iluzii, dar veti dezvolta toleranta, ntelegerea si puterea care va vor sustine n lunile si anii ce vor
veni. Acum, ca stiti punctele forte si slabiciunile partenerului (si poate si pe ale dumneavoastra, din moment ce ati
aflat cum sa-i raspundeti partenerului), puteti, ncepe sa
lucrati mpreuna la construirea unei relatii reale.
4%8
FATA N FATA cU INFIDELITATEA
Abilitati folositoare n aceasta etapa
III
etapa a
-a si treceti prin momente grele, ncercati
Amintiti-va~
bUQ.e. Daca parcurgeti
I e lucrurile amuzante pe care le-ati fasa va amintiti dvremurile
cut mpreuna. Gnditi-va la ceea ce va atrage.la partener si cautati din nou acele caracteristici. De exemplu, Ellen s-a" uptat uneori sa se simta aproape de
Tony, din
omentul n care i-.a:perceput timiditate a
ca pe o lipsa de sociabilitate. Dar si-a amintit ce partide de sex roiave aveau mpreuna. Ellen si-a dat
seama ca Ton era poate timid cu ceilalti, dar cnd faceau dragost era senzual, deschis si lipsit de inhibitii .
Acceptati ceea ce nu puteti schimba si schimbati
ceea ce se poate Anumite parti ale personalitatii unui
individ sunt, probabil, inalterabile. Astfel, indivizii
fie au anumite caracteristici mostenite genetic, fie au
nvatat anumite lucruri att de devreme n primii ani
ai copilariei, nct acestea par nradacinate n stilul lor
de-a fi - sunt vorbareti, retrasi, perspicace, se enerveaza usor etc Acestea sunt nsusiri pe care nici
dumneavoastra,
nici altcineva nu le poate schimba.
Alte probleme, cum ar fi dezordine-a, faptul ca nu va
asculta sau problemele de natura sexuala, se pot
schimba .. aca simtiti ca doriti sa continuati relatia si
n acest stadiu, da;"~a deranJeaza-modul
n ca;e si
lasa pantofii mprastiati n toata casa, va trebui sa fiti
(tapabilisa discutati despre aceasta problema si sa gaIsiti o modalitate, de a o rezolva. Pe de alta parte, poa\te ca nu veti fi capabili sa rezolvati situatia daca reali/'zati ca partenerul fuge de responsabilitatea celei mai
si nu arata nici un semn de control al
temperamentului,
desi sunteti un cuplu stabil. Anumite persoane pot nvata sa-si controleze agresivitate a, dar aceasta este, de obicei, un semnal de alarma'ca
I mici provocari
r viitoarea
relatie poate fi caracterizata prin izbucniri

\ de mnie. Va trtbui sa va gnditi atent la a face un an..!
4W~~
gajament c~tre un partener, daca ceea ce ati conside-
rat i?ilial drept insi,stent~. de:rine agresivitate
si vio-
lenta.
complexaiJiindca
In@~drul uneI
esterelatn,
adevarat
vlOlenta
ca, de este
obicei,
o problema
odata ce
o perso.ana\
devine acest
violenta
fata de parteneh1l~
ei ~s!e
probabIl
sa repete
comportament.
Nu cadetl
m
capcana credintei ca dragostea dumneavoastra o va
schimba n mod magic. Daca nu se va ntmpla acest
lucru, va asumati riscul de a fi ranit n mod serios,
att fizic ct si emotional. Mai mult dect tt, n
acest proces va fi distrusa capacitatea dumneavoastra
de a acord mcredere.
ETAPA A IV-A
n aceasta faz ~ a caruselului urcati din nou spre culmi.
Relatia dumneavoastra a trecut prin cele mai marete naltimi si prin vaile cel mai adnci. Acum va cunoasteti reciproc, deoarece ati intrat n contact cu diferite elemente ale
caracterului si personalitatii fiecaruia dintre dumneavoastra. Daca ati ramas 1l1preuna, ati-stabilit o baza solida a ncrederii reciproce. Veti ajunge treptat pe o suprafata emotionala
lana, care va va da- sentimentul durabilitatii si
sigurante' Pe masura ce relatia se va adnci si va evolua,
veti train~l~
d~ nou dar
experienta
pasiunii
pe care
simtit-o la
prim.a
aceasta va
fi sprijinita
de ati
pro~unzimea
Imphcarn reciproce cu partenerul dumneavoastra. Aceasta etapa va da un sentiment de bine si este, de obicei,.perioada n care cuplurile se gndesc la viitorul relatiei lor.
Nu este ceva -neobisnuit ca partenerii sa decida sa locuiasca mpreuna au sa dea o nota- de permanenta relatiei lor poate casatorindu~se sau achizitionnd mpreuna o locuinta. Capacitatea de ncredere a unuia n celalalt va fi suficient de dezvoltata pentru a mentine cuplul. Pe aceasta
baza, partenerii construiesc usor, nvatnd sa aiba reciproc
ncre ere unul n celalalt, mai presus de probleme ca ges-
60
bleme de natura sexuala, discutnd despre copii si alte plationarea~comuna

a banilor, si sa negocieze _ anumite pronuri de iitor.
n@tod ocazional, acest s'tadiu poate deveni banal dupa
emotiild traite n stadiile anterioare. Va puteti ntreba
unde
a Idisparut
spectacolul emotii
sau chiar
tnjitile-ati
dupadepasit.
extenuantel~
dar palpitantele,
pe care
Unii oameni gresesc considernd etapa a II-a drept "adevarata iubire", nerealiznd ca aceasta este mai degraba
"caimacu de la cafea" dect.armonia plina de satisfactie pe
care ti-o ofera o iubire dublata de implicarea reciproca.
Din pacate ei pot considera ca normalul acestei etape nu-i
satisface si frsesc, de fiecare data, relatiile ajunse n acest
punct. Aces comportament
ar putea reprezenta mai degraba o teama fata de angajament, persoanele re~pective
profitnd de situatie pentru a evita implicarea n munca
dificila deJCreare a unei relatii de termen lung.
Teresa si Sally erau mpreuna de aproape un an de zile,

cnd
au deciscaz
sa achizitioneze mpreuna un apartament.
Studi~de
AmndoUa)fusesera implicate nainte n alte relatii, astfel
ca la ncepullerau foarte rezervate n legatura cu ideea de a
sta mpreuna Pe masura ce treceau saptamnile si deveneau tot mai propiate, au simtit ca nu au mai avut niciodata o relatie In care sa se simta att de mplinite. Timp de
cteva luni s-au tachinat reciproc n discutiile legate de
cumparare unui apartament. Teresa si dorea o gradina,
dar Sally s gndea ca era mult mai important sa fie ct mai
aproape de locul lor de munca. Sally se ntreba chiar daca
a gresit egnd-o pe Teresa sa-i fie alaturi, dar, treptat, au
depasit ceasta etapa si au gasit un apartament care sa le
ndeplineasca
evoile. Ele si-au sarbatorit reusita printr-o
petrecere de casa noua data n cinstea prietenilor, amuzndu-se de problemele legate de mutare.
Teresa si Sally au traversat fazele unei noi relatii de ncredere pentru a ajunge la o relatie n care sa-si tolereze re-
61
ciproc diferentele de opinie si sa accepte ca nici una dintre

ele nu era perfecta. Acesta este scopul pe care urmaresc
sa-I ating cele mai multe relatii, daca vor sa aiba o baza de
sustinere. Daca va ridicati parteJ;lerul pe un piedestal, vazndu-l erfect, sau abdicati de la toate responsabilitatile
personafe) hotarnd ca toate lucrurile negative dintr-o rentr-o
I~elatie
ireala.
asemenea,
foarte
sa
latie s<;J.
frl'tmpla
din Este,
cauza de
celuilalt,
va veti
gasi dificil
implicat
COnStll.f1estlsi sa mentii ncrederea, daca la nivel emotional esti orb la erorile si esecurile umane cu care se confrunta parterterul\sau i ur~aresti n mod constant, asteptnd sa faca cevargresit. nvatnd despre partener si fiind
gata sa acceptati ca acesta este asemeni dumneavoastra un amestec de sentimente variate, emotii si tipuri comportamentale -fieveniti capabili sa i iertati greselile si sa-I iubitiSunt,
pent~(Ceea
~~si, anumite
ce este.. situatii care pot contraziceaceasta
ceptabileC':~\nicio
afirma~
Violenta,
agresivitatea
si arata
casiarabuzul
trebui
nu
sa va
sunt
retraacgeti.
Acesta este
unsituatie
exemplu
de "dragoste
cu nabadai".
Ar
si
trebui;i:irspuneti
ia u~~~jame~~ partenerului
ferm ~a ~~nceta
ca vetiagresiunile.
lua masuriFi~ati-va
daca nu
foarte
Flar termenn
negOCIem.De
exemplu,
atI suferit
ramenintari
violente
spuneti foarte
dar cadaca
acestea
trebUle sa nceteze si.explicati-i ce veti face daca va continua
n acelasi mod. Daca amenintarile reapar, actionati n sensu n care ati promis. Partenerul va nvata, astfel, ca poate avea ncredere ca veti face asa cum ati spus. Acesta este
si mesajul pe care trebuie sa:-I transmiteti partenerului.
Daca mesajul este confuz, iertndu-l ntr-o zi si amenintndu-l ca veti suna la politie data viitoare, acesta va continua n aceeasi nota, deoarece nu va fi capabil sa aiba ncrederen ceea ce i spuneti. A va comporta n modul n
care doriti ca partenerul sa se poarte cu dumneavoastra se
numeste uneori "modelare" si poate avea un efect puternic asupra relatiei de cuplu.
Abilitati Volositoare n aceasta etapa
Priviti napoi pentru a vedea viitorul. Acum este

timpul pentru un scurt moment de reflectie. Priviti
tot lI?arcursul relatiei de pna acum si observati lucru~:~l;:lfrumoase
.pasiunea pe
comuna
pentru
vizitarea
obiectivelor
care le-ati
trait cu
partenerul.
Ar putea
turistice din Fra~ta, servirea unei portii de pizza, sus:"
tinerea echipei Manchester United sau urmarirea serialului Coronation Street. Indiferent de placerile mpartasite, acestea sunt cele care va ridica moralul
atunci cnd relatia este la ananghie. Daca este posibil,
includeti-le n activitatile zilnice. Daca nu va puteti
petrece vacanta n Franta, ncepeti sa frecventati un
curs de nvatare a limbii franceze sau daca este mult
prea scumpa' petrecerea unei seri la restaurant, petreceti o seara distractiva facnd pizza.
Acum gnditi-va la lucrurile care au provocat nentelegeri. Este destul de frecvent ca multe dintre certuri
sa se nvrta, iar si iar, n jurul aceluiasi subiect. Luati
masuri pentru a identifica aceste diferende repetate,
deoarece ele stau ca un cutit nfipt n spatele unei relatii pline de iubire. Daca va certati n legatura cu banii, petreceti o seara punnd la punct conturile bancare si facturile de plata. Discutati despre ct de multi
bani ar trebui sa cheltuiti pe anumite lucruri, cum ar
fi iesirile n oras sau hainele, si tineti o evidenta a veniturilor si cheltuielilor. Merita sa exersati aceasta
metoda, deoarece escaladarea a certurilor pe acelasi
subiect poate, n cele din urma, sa slabeasca nsasi taria unei relatii fericite.
Faceti plamiri de viitor. Aceasta etapa este o perioada excelenta pentru a decide ce vreti de la viitor. Stiti
ca va doriti, poate, sa va casatoriti sau ca sunteti fericiti convietuind. mpreuna. Poate ca amndoi va doriti copii sau poate nici unul dintre dumneavoastra.
Puteti sa va faceti planuri de calatorie n jurul lumii
6$1
saulsa va cumparati o casuta la tara. Indiferent de ceea

~are
important pentru dumneavoastra, dezbateti
mpreuna cu partenerul si decideti modul de actiune
pentru a va transpune visurile n realitate. Unele dintre planurile sau sperantele mpartasite se pot dovedi
a fi doar fantezii, dar altele pot fi mult mai practice.
De exemplu, puteti decide ca doriti sa va mutati dintr-o locuinta nchiriata ntr-una proprie. Petreceti o
vreme pentru a decide modalitatile n care vreti sa realizati acest vis, prin examinarea ipotecilor, revizuirea economiilor si vizitnd casele de vnzare din
zona. Poate ar fi de folos sa faceti o schema si sa o folositi mai trziu, ca punct de referinta.
Fiti realist n privinta asteptarilor de viitor. Poate
ca ati reusit sa aveti o relatie de succes, dar descoperiti ca asteptarile fiecaruia dintre dumneavoas,tra sunt
diferite. De exemplu, Mike si Ruth s--aumutat mpreuna, dar au avut probleme atunci cnd Mike a realizat ca Ruth nu privea relatia lor ca pe o relatie pe termen lung. Mike presupusese ca acordul lui Ruth de a
se muta cu el era modul ei de a-i spune ca i va ramne alaturi pentru totdeauna. Totusi, Ruth nu 'a privit
niciodata acordul sau de a se muta cu Mike drept un
angajament ferm fata de partenerul ei. De fapt, -chiar
se ntreba n.sinea ei daca va ramne acolo mai mult
de o jumatate de an. Mike si Ruth nu au fpst n stare
sa rezolve problema si n cele din 'urma s-au despartit, deoarece Ruth nu a putut promite ca va ramne.
Facnd o declaratie sincera referitor la asteptarile pe
care le aveti de la relatie, puteti dezvolta ncrederea n
cuplu, deoarece, n acest mod, fiecare dintre dumneavoastra va sti pe ce pozitie se afla. Fiti prudenti cu
presupunerile legate de gndurile si sentimentele partenerului. S-ar putea ca n final sa fiti foarte dezamagiti sau nencrezatori, daca i-ati ,interpretat gresit intentiile.
64
Acum,tca ati citit despre cele patru etape ale dezvoltarii une~'atii de ncredere, puteti reflecta asupra relatiei n
care,}Suntetiimplicati, n baza raspunsurilor date n Capitolu~ 1. V-ati descoperit, probabil, deja propria abordare
asup?a!ncrederii sau tendinta pe care o aveti de a va "bloca"
de/fiecare oameni
data ntr-o
anumita
etapadincolo
a unei relatii.
exemplU)unii
nu trec
niciodata
de etapaDea
lasa
II-a praa~
saufuudeziluziei
ajung sa se
provocate
bucure de
derelatiile
criza relativa
lor, deoarece
declansase
ta n etap, a III-a.
dCUM SI MANIFESTA
ARTE~ERII
IINCREDEREA UNUL IN CELALALT
Fiec~cuplu este unic. Partenerii au o modalitate specifica de ra-sidemonstra ncrederea n cadrul relatiei. DifelItatea, cultura 'celor ImplIcatI, precum SI m modul de
formare a cuplului;
Am n
explorat
deja anter~o:ra:
n prezentulpersonacapitol
r.entele~si
~u radacinil~
~xp~rienta
multefChntre aceste probleme, dar se pot totusi evidentia
anumite) teme comune n stilurile n care partenerii unui
cuplu ~ manifesta reciproc ncrederea. Consilierii Relate
le-au remarcat adesea, atunci cnd cuplurile le vorbeau despre problemele cu care se confruntau n relatie. Cititi urmatoarele descrieri si studii de caz, pentru aconcluziona
daca va regasiti n stilurile prezentate. Puteti, de asemenea,
sa ncercati-sa rezolvati orice potentiala problema legata de
ncredere prin utilizarea exercitiilor si sugestiilor descrise.
"
Relatia de tip" mna deJier"

'Aceasta relatie este caracterizata prin teama fata de o
pierdere si' prin anxietatea legata 'de loialitatea partenerului. Daca unul dintre parteneri (sau} uneori, amndoi) si
pierde credinta ca poate avea ncredere ircelalalt, va decide n mod sub-constient ca trebuie sa detina controlul
emotional cu o "m~a de f..ier"asupra parten:erului. Astfel,
poate insista sa sa-si nsoteasca partenerul oriunde ar merge n fara locuintei sau si ia masuri de siguranta ca acesta este colo unde a spus ca va pleca. De asemenea, si poate suna partenerul acasa la un prieten, pentru a verifica
daca mtr-adevar se afla acolo. n loc 'de o relatie ntre
adultl, acest tip de relatie pare mai degraba una ~tre parint si copil. Probabil ca persoanele care fac altfel de verificari se simt disperate. Probabil ca ele nu doresc sa-si
verifice partenerul, dar se simt obligate sa actioneze astfel
nainte
jdeneoblsnU1t
a ~cep~ pentru
rezolvare~
treburilor
este ceval
cel -care
doresc cotidien~.
sa mentma vNu
un
control !strns asupra partenerului sa-si justifice aGtiunile
spunn .U-Sl n sinea lor ca sunt obligati sa actioneze astfel pentru a- mentine pe calea cea dreapta. n cazuri extreme, si pot tine partenerul ncuiat n casa, blocndu-i caile
de acces sau amenintndu-l cu ped!::pse daca nu se supune.
Pentru ceilCare au un astfel de partener, situatia este intolerabila. Ei devin incapabili sa traiasca o viata normala sau,
pur si simp u ajung sa creada ca nu sunt n stare sa se
comporte onorabil atunci cnd partenerul este plecat de
lnga ei. Un astfel de comportament
poate, de asemenea,
sa di:,t~
experie~ta de fiecar; zi a pa~enerilor unu~ .cuplu, m[moinentele m care sunt Impreuna. Unele femeIImplicate n relatii de tip "mna de fier" se vor supara atunci
cnd artenerull_or se va uita dupa o alta femeie de pe strada sau va urmari cu placere o emisiune de televiziune n
care apare o femeie atractiva. Nu este ceva neobisnuit ca
cei erceputi drept persoane n care nu te poti ncrede sa
ecida ca, daca tot sunt condamnati pe nedrept, atunci
macar ar putea sa faca ceva - cu alte cuvinte ... daca-i bal,
sa fie bal! n acest mod, partenerul care si disputa controlul va afla ca a cauzat chiar el lucrul de care i era cel mai
teama. Acest tip de relatie poate fi asemanat mai degraba
cu un pumn de nisip. Tinnd nisipul strns, ti scapa printre degete, dar facnd mna caus si Iasndu-Ilejer, ti va ramne n palma.
Fiona Si Roger au fost casatoriti timp de cinci ani. Roger

considera ca Fiona atrage n mod deliberat atentia asupra
sa, mbracn u-se provocator. Ei au avut nenumarate discutii nversunate pe aceasta tema. De-a lungul anilor, ea a
luat masuri, tempemn U-SI 'Iacerea pentru haine colorate
si ndreptndu-se spre culon sobre si chiar stiluri ntr-un
anumit fel demodate. Dar Roger nu este convins ca e suficient si i solicita sa-si tun a arul, deoarece considera ca
barbatii sunt atrasi de femeile cu parul lung. Fiona protesteaza, dar el i raspunde: "Daca ma iube'sti cu adevarat, vei
face asta pentru a-mi demonstra ca sunt singurul barbat
din viata ta." Ea l iubeste pe Roge dar nu mai stie ce sa
faca pentru a-l multumi. Este sigura ca, daca si-ar taia parul, probabil ca el ar mai gasi si altceva care sa nu-i convina. Fiona crede ca problemele sotului sau sunt urmare a
mortii traumatizante a mamei lui, cnd acesta avea vrsta
de 9 ani, dar el nu va aborda niciodata acest subiect.
Anumite relatii de control tip "mna: de fier" nu sunt
att de dramatice sau att de clar definite Acest mod de
comportament fata de partener poate saIapara dupa o perioada scurta n care a intervenit o probleh1~ n cadrul relatiei. De exemplu, la o petrecere, Kathy s-a! tinut scai de
prietenul ei deoarece acesta, beat fiind la o ale petrecere cu
cteva saptamni n urma, s-a lasat sarutat d o fata. Uneori, aceasta manifestare poate fi si un r~spun normal la o
situatie nefericita. Astfel, cuplurile trec prin aceasta faza n
care partenerii nu se dezlipesc unul de celalalt; daca unul
dintre
a"Iostbolnav:au
~i~ de
drag.
Cumei sa
ne descurcam cua sUlerig'eraerea
o reia, u{ de ttp "mana
fter' ,
Iata ctiva pasi pentru a preven' ca manifestarea
unui
control
a mai desface
tip "mna
str~soarea,
de fier" ncercatjurmatoarele
sa va~nguleze
relatia.
sfaturi:
Pentru
ca
Cautati
sursa.iaIntoate
general,
cel c~ncearca pentru
sa-sialinisteaspartenerul
masurile(necesare
diminua

anxietatea acestuia. Dar aceasta abordare poate duce la
escaladarea nelinistilor si tensiunii. Si nu reuseste sa
mpiedice reaparitia problemei, deoarece, de ndata ce o
situatie este rezolvata, va fi nlocuita de o alta. De exemplu,
Kevin insista ca Rachel sa-I une de doua ori pe zi, pentru
a-I informa ce face. Ea este e acord, chiar daca astfel si
ntrerupe activitatea de la serviciu. Dar Kevin i cere apoi sa
rupa o prietenie cu o persoana pe care el o dezaproba.
O modalitate efectiva de a rezolva acest tip de situatie

dificila este aceea de ncerca sa ntelegem de unde provine anxietatea. Cnd achell-a ntrebat pe Kevin de ce vrea
s-o tina din scurt, el i-a explicat ca prima sa sotie i-a fost
de mai multe ori ecredincioasa pe parcursul mariaj ului
lor. Ei au realizat n curnd ca cererile lui Kevin erau mo-tivate de teama ca Rachell-ar fi putut rani n acelasi mod.
Att pentru Kevin ct si pentru Rachel a fost o mare usurare sa descopere ca problema se datora anterioarei neferi.ciri a lui Kevin, si nu unei probleme majore a relatiei lor.
Facnd aceasta legatura au reusit astfel sa elibereze o parte din tensiunea care s acumulase n relatia tip "mna de
fier", ambii parteneri eusind sa gaseasca o solutie care sa
mbunatateasca relatia de cuplu . .,
Ascultati nu numai cuvintele, ci si melodia. Multe con. versatii sunt precum cntecele. Ascultati si ntelegeti usor
cuvintele, dar subntelesuL emotional al conversatiei este
asemeni acompaniamentului
pe care un pianist l executa
pentru un cntaret. De exemplu, ntreb~rea: "Unde ai fostT
are o mu time de ntelesuri. Poate fi, pur si simplu, o ntrebare despre vacanta prietenului, o curiozitate m'enita sa
puna n ncurcatu.ra' un c'oleg care 'el lipsit de la o ntlnire
sau o acuzatie adusa de partener prietenei lui care a ntrziat la ntlnire. Cnd partenerii unui cuplu vorbesc despre
o relatie bazata pe un control tip "mna de fier". se pierd n
cuvinte, In loc sa acorde atentia cuvenita tonului emotional
care razbate dincolo de vorbe. Partenerii implicati n astfel
EA: Pe unde ai umblat?
EL: Iar ncepi.lti pierzi ncrederea n mine imediat ce 'ies pe
usa, nu-i
asa? urmatorul gen de conversatie:
de [elatii
au adesea

EA: INu este corect. n fond, de ce te simti att de vinovat?
Daca n-ar fi important, mi-ai spune pe unde ai fost. Ce
'anume ascunzi?
EL: jNu pot sa cred ca-mi faci una ca asta. Stii doar ca am
fost la Garden Centre sa cumpar o lama noua pentru
masina de tuns iarba. Nu mai pot sa fac nici cele mai
simple lucruri - nu o sa ai niciodata ncredere n mine,
nu-i asa?
Si asa mai departe, pna cnd totul degenereaza ntr-o

adevarata cearta, ca de fiecare data cnd-discuta n legatura cu aceeasI problema, pe care o diseca si o rotesc pe toate E,artile.
In locul acestor schimburi dureroase de replici, raspunsurile catre un partener ngrijorat ar putea releva mai clar
motivul rea care a stat la baza ntrebarii. Iata o reluare a
aceleiasi discutll care demonstreaza cum ascultarea muzicii din 'spatele 'cuvintelor poate ajuta la' calmarea situatiei.
EA: Pe unde ai umblat?
EL: Suna ca i cum ai fi fost ngrijorata n legatura cu mine.
EA: Ei bine, a, am fost. Te astept sa te ntorci de mai bine
de o jumatate de ora.
EL: Stiu ca te nelinistesti atunci cnd ajung mai trziu dect
cre eam. Spune-mi de ce erai ngrijorata.
EA: f.1i-a fost teama ca ai avut un accident sau ca ai fost ranit.
EL: ~ntotdeauna ncerc sa ma ntorc la ora la care ma astepti,
Idar nu este totdeauna posibil. Daca se ntmpla ceva
'atunci cnd sunt plecat, promit sa te anunt ct pot de repede. Doar stii ca te poti baza pe mine ca voi face ceea
ce-ti promit. Am,promis sa gasesc o lama noua pentru'
masina de tuns iarba si ... iat-o!
,
EAl Cr~dca m-am,agitat fara' rost, pentru ca 'stiu ca ntotdeauna ti tii promisiunile. Am ncre'dere n tine,dar ma cuprinde treptat nelinistea, care ma copleseste pna ajungi,
acasa.
n cest exemplu, barbatul asculta si oglindeste emotia

partenerel sale, pe care o simte dincolo de ntrebarea aparent simpla "Pe unde ai umblat?" Acest lucru le permite
ambilor parteneri sa treaca 1a abordarea adevaratelor probleme, n loc sa se implice ntr-o cearta. Ati observat, poa-
te, ca el nu a pramis ca se va grabi spre casa data viitoare

cnd vaVntrzia si nioi -nu a acuzat-a ca se camparta nerezanabil.l, Adespus
adevarul,
dar a cuplului.
accentuat Desigur,
ideea caaeste
persaanaj
ncredere
n cadrul
can-a
versatie ~urtata n acest mad nu va rezalva taate proble"mna d fier", dar paate avea dectul unei guri de aer n
situatiile tensianate.
mele car~pat aparea ntr-a relaJie bazata pe un control tip
Relatta de tip "strut"
Se stie ca strutii, la primul semn de dificultate, si vra
capul n nisi . Relatia de tip "strut" se aseamana cu campartamentul}cestar pasari. De abicei, cuplul stie ca sunt
anumiterprol)leme delicate n relatia de ncredere recipragen de a ardare va duce n cele mai multe cazuri la-escaladare dificultatiI ar pna la nivelul la care, pur si simplu,
nu mai pat fi ignarate~_genernd astfel daune faarte mari.
Situatia
apare, despernd
abicei, ca
n var
relatiile
privite
suspiciune
ca,
dar~lflignara'
disparea.
Dincupacate,
acest
de cei dI jur. De exemplu, cuplurile de adalescenti care se
hatarasc sa se casatareasca n ciuda rezistentei familiei si
prietenila pat alege sa nu tina cant de prabl~mele practice si financIare asaciate de abicei cu casataria la a vrsta
frageda. Aceasta atitudine deriva.din darinta de a demanstra ca au dreptate' n timp ce tati ceilaJti gresesc. De asemenea, anumite persaane, chiar daca pat identifica prableme la un patential partener, decid ca e mai bine sa
cansidere ca nu au vazut nimic neabisnuit, deaarece nu
pat sa admita ca au gresit sau si imagineaza ca relatia va
mplini un vi al Iar secr~t, n lac sa accepte realitatea alegerii pe care au facut-a .
Studiu
ca~
Lucy sede
ntl~
. -ciuda reputatiei lui de tip

cu Terry, n
a altercatie
deasebit
de
lui
agresiv.
prietena
Ea aa auzitlhiar
fastlspitalizata
zvanuri
dupalegate
de faptul
ca fasta
,&'0
virulenta. Cnd Terry a nceput s-o terorizeze pe Lucy, ea

si-a spus ca daca il iubeste de ajuns va reusi sa-i schimbe
comportamentul
ct de curnd, fara nsa a-i cere n mod
direct acest lucru. n oc sa-i solicite schimbarea atitudinii,
ea evita pe ct posibil sa intre n conflict cu el si l mpaca
atunci cnd o acuza ca "a depasit masura" - expresie favorita pentru Terry, care enumea astfe1lucrurile cu care
nu era de acord din omportamentullui
Lucy. Dar, n loc
ca relatia sa se 1mbunatateasca si T erry sa se calmeze, acesta devenea din e n ce mai insistent si mai dificil. Lucy se
simtea ca o rizoniera si, mai rau dect att, se temea de el.
n l~c sa iscute aceas~a problema, ea si spunea ca lucrurile se vor schimba n bine, dar nu a fost asa. Dupa sase
luni de teama si anxietate~ a decis ca nu mai poate sa suporte capriciile lui Terry. In mijlocul noptii si-a mpachetat bagajele si l-a parasit, adapostindu-se la casa unui prieten pe care Terry nu-l cunostea.
Lucy a hotar sa ignore ceea ce deja stia despre Terry
- ca existau serioase ndoieli legate de capacitatea lui de a
sustine o relatie si c~ era violent. Dintr-o multime de motive, ea a mers mai aeparte, cel mai probabil pentru a-si
urmari propriul 1 eal legat de modul n care o relatie ar
trebui sa capete contur. Cu alte cuvinte, ea a urmat un vis
n loc sa accepte realitatea, creznd Ca acea parte din T erry
ndeplini
fanteziile.
si-ase
si elasa
obiectivele,
ncercnd
pe care nuei,
sao~acea
o faca pe
ar Terry
Lucy
fi pututsa
saurmar.it
fie
comporte
modelata
pentru
cum ara-i
fi
vrut el.
n relatiile de tip "strut" aceasta practica este una obisnuita. Nici unul dintre parteneri nu este capabil sa admita
ca relatia trebuie nteleasa n termeni reali. In loc de aceasta, ncre erea este dezvoltata pe un fundatie instabila, ca si
cum ai constrUI o casa pe nisip n loc s-o construiesti pe
stnca. Nici unu dintre parteneri nu-l cunoaste cu adevarat pe celalalt s' relatia se zbate sub greutatea problemelor
nespuse pe car ambii partenerii le ngroapa n ei.
o varianta a relatiei de tip "strut" poate aparea atunci

cnd cuplul ignora problemele care nu se potrivesc cu viziunea mpartasita de ambii parteneri. Astfel, unele cupluri doresc sa vada relatia lor ca pe o idila romantica ce
nu ar trebui sa se upuna regulilor pamntene. Partenerii
ignora facturile de consum al energiei electrice sau rup
prietenia cu cei car nu mpartasesc viziunea lor asupra lumii. Acest gen de relatie necesita o implicare emotionala
foarte mare din partea ambilor parteneri, care n cele din
urma poate devem extenuanta. Cauza este ca ncearca att
de mult sa ignore ucrurile pe care nu vor sa le vada, nct
devin supra}ncarcat emotional n urma efortului de a alimenta functionarea unei relatii care nu mai exista n plan
real. O astfel de re atie duce, de asemenea, la aparitia anumitor probleme practice care nu primesc atentia ce li se
cuvine. Astfel sunt adesea ignorate problemele sexuale, ca
si cele legate de copii si serviciu, pur si simplu pentru ca
nu sunt n onformitate cu viziunea pe care o are cuplul
fata de relatIe. Cnd problemele its la suprafata, partenerii ajung sa simta ca ntregul fundament al ncrederii pe
care au construit-o mpreuna s-a dovedit a fi fals.
Iata
moduri (simple
o relatie
de a de
aborda
tip" strut"
"sindromul
Cum cteva
sa ne desc~cu
strutului" :
La nceputul relatiei, ~cultati-va
intuitia n legatura cu ceea
ce mpartasiti sau nu cu partenerul. Observati principalele
probleme pe care le ridicati reciproc sau a caror dezbatere
va face sa va simtiti Inconfortabil. Un exemplu bun ar putea
fi relatia sexuala, ce reprezinta o problema pe care multe
cuplu~i nu o discuta n profunzime. ntr-o relatie noua puteti
astepta ca sexul "sa se ntmple", dar n cele din urma veti
simti nevoia ~a Iscutati despre ceea ce va place ~tunsi
cnd faceti dragoste etc. Daca considerati ca evitati aceste
subiecte, ntrebati-v- de ce aveti aceasta atitudine.
O alta abordare presupune practicarea urmatorului

exercitiu.
Notati mai multe subiecte si probleme pe foi de hrtie

separate si apoi introduceti-le ntr-un recipient. Rotiti-Ie,
apoi extragetI pe rnd cte una dintre aceste foi. Fiti de
acord sa discutatI cinci minute despre tema propusa n
hrtia extrasa. entineti limita de timp si exersati acest joc
nu mai mult de o jumatate de ora, o data pe saptamna
(sau chiar de doua ori, pentru un cuplu cu vechime de cteva luni). aca nu sunteti obisnuiti sa discutati despre relatie, va fi de ajuns. Evitati dezbaterile si certurile. Discutati, mai degraba, despre sentimentele si presimtirile
dumneavoastra, dect sa intrati ntr-un schimb de replici
dure.sincepeti~xercitiul
suntetiAsigurati-va
amndoi relxati
este pUt@probabil atunci
sa fiti cnd
ntrerupti.
ca
sunteti asezati comod si ca mentineti un permanent contact vizual. Rezistati tentatiei de a va plimba prin ncapere
sau de a va pierde n gnduri. Acest exercitiu de comunicare poat parea ciudat, chiar distractiv, dar daca perseverati veti escoperi ca, treptat, va va fi mai usor sa abordati
subiecte care nu va erau anterior la 'ndemna.
Iata cteva subiecte menite sa va ajute sa ncepeti comunicarea cu dreptul:
Ne platim mereu facturile la timp. Discutie.
Simti ca poti sa-mi spui orice ai vrea?
Simti ca poti avea ncredere n mine?
Care crez ca sunt cele mai importante lucruri Q relatia noastra?
Enumera trei lucruri care ti se par cele mai importante pentru
relatia noastra n urmatorii trei ani.
.
Viat
noastra sexuala se desfasoara asa cum ti-ai dori?
Petrecem/nu petrecem d~stul timp mpreuna., Discutie.

Crezi ca viata profesionala este n echilibru cu cea de familie?
Sugereaza doua schimbari pozitive pe care le-am putea face
n viata noastra amoroasa. ~
Ce parere ai despre obiceiul
bea/paria/avea alte vicii?
n'ostru/al tau/ai
Cum te simti n calitatea de mama/tata?
meu/de
--
Suntemj mereu de acord n deciziile pe care le luam n calitate de arinti. Discutie.
Lista poate fi nesfrsita, pe masura ce adaptati ntrebarile si a lrmatiile, astfel nct sa se potriveasca tipului dumneavoastra de relatie. ncercati sa va gnditi la subiecte
care nu sunt att de usor de abordat. Fiti prudenti n introducerAea unor teme care cu siguranta vor degenera n altercatii. In locul acestora, alegeti subiecte mai lejere, straduindu-va sa aduceti n discutie teme mai dificile dupa ce
v-ati obisnuit suficient cu problema respectiva.
Acest exercitiu va ajuta sa diminuati efectele "sindromului strutului", deoarece trebuie sa aduceti la lumina idei
si sentimente care altfel nu ar fi niciodata puse n discutie.
Asigurati-va ca subiectele vor fi alese de amndoi, caznd
de acord ca fiecare sa introduca n recipient cte cinci subiecte (sau orict de multe decideti). Schimbat~ n mod regulat foile de hrtie sau adaugati alte subiecte care devin
importante
pe parcursul derularii vietii cotidiene. De
exemplu, s-ar putea sa fie necesar sa alegeti ntry achizitionarea unei masini noi sau plecarea n vacanta. Puteti ;tdauga n recipient acest tip de decizie, ca un catalizator al discutiilor viitoare. Uneori, s-ar putea sa doriti sa discutati
mai mult de cinci minute n legatura cu un anumit subiect.
Spuneti-i partenerului ce simtiti si obtineti acceptul acestuia de a continua dupa terminarea exercitiului.
Atentie din nou, caci daca nu sunteti obisnuiti sa discutati deschis, mai bine limitati-va la o discutie de o jumatate de ora pe un subiect, n loc sa ncercati abordarea acestuia ntr-o discutie ct e noaptea de lunga! Nu veti obtine
dect ntrzierea rezolvarii problemei. Abordarea "pas cu
pas" a discutiei la nivel de cuplu este mult mai benefica dect controversele nversunate care va doboara pe amndoi.
Uneori este mult mai benefic sa porti n mod regulat
cinci-zece minute de conversatie, dect sa te nvrti ore n
sir n jurul aceleiasi probleme, adesea rezolvnd-o numai
74
FATA N. FATA CU INFIDELITATEA
partial,f
pentru sa ca
apoi sa
urmeze
perioade lungi
n care cu
greu r;usesti
gasesti
o cale
de comunicare
cu partenerul.
~elatia de tip" balanta ncrederii"

. entru cei mai multi oameni,. capacitatea de a avea ncreaere n partenerul lor este variabila.pe durata unei relatii. De exemplu, puteti debuta prin a avea ncredere totala
n el, pentru ca apoi sa descoperiti ca, daca i dati pe mna
o carte de credit, va goli contul n cteva ore! Aceasta este
o evolutie normala a majoritatii relatiilor si reflecta, pur si
simplu, punctele forte si slabiciunile fiecaruia dintre parteneri. Multe cupluri ajung sa convietuiasca mpreuna, din
dorinta de a consolida acea parte din ei care este mai putin
puternica, alegnd un partener care are dezvoltate tocmai
acele calitati. De exemplu, unul dintre motivele pentru
care Nigella l-a ales pe Felix este acela ca Felix era un tip
de ncredere, care nu avea probleme n a dezvolta relatiile
sociale. Nigella era timida si, desi era capabila sa lege prietenii dupa ce reusea sa treaca de faza primei ntlniri, ea a
apreciat capacitatea lui Felix de a sparge gheata si de a o
prezenta oamenilor cu care altfel ea nu ar fi avut curajul sa
vorbeasca. Dar sunt si cupluri care duc n mod constant o
batalie legata de cine are ncredere mai multa n celalalt,
uneori intrnd n competitie pentru suprematia acestui
sentiment. Aceasta situatie poate fi asemanata cu o balanta n care fiecare partener masoara n mod constant att
propria capacitate de a avea ncredere, ct si pe cea a partenerului.
Studiu de caz
Liam si Kate locuiesc mpreuna de patru ani. Ei au un
fiu de doi anij Ben, din cauza caruia se ceara adeseori. Kate
considera ca Liam nu este un tata bun, deoarece l lasa pe
Ben sa se uite prea mult la televizor, hranindu-1 cu mncare nesanatoasa, n locul hraneinutritive
pe care ea i-o prepara nainte de a pleca la serviciu. Liam crede ca ea este
;l:i&r~
d.@l
prea ncordata cnd vine vorba de fiul lor si nu se joaca

des tu cu Ben, Iasndu-1 adesea n tarcul special amenaLat
acasa, n timp ce rasfoieste hrtiile aduse de la serviciu. In
certun e lor se acuza reciproc ca nu sunt destul de demni
de ncre er pentru a avea grija de Ben. Kate i spune frecvent ca a putea cu usurinta s~ aiba grija de Ben singura, n
timp ce, la rndul sau, Liam spune ca ar face o treaba mai
buna fara ea. Certurile i fac sa se simta nefericiti si istoviti, ajungan
na la urma chiar la lucrul pe care'n~-l doreau - sa-I Ignore pe Ben.
Liam si ate au o balanta mintala cu care se cntaresc
reciproc,' aaesea descoperi~du-i celuilalt lipsuri. n acest
gen de Incercare de creare a unei relatii de ncredere, problema este ca se pierde att de mult timp cu judecarea si
cntanre
celuilalt, nct partenerii nu mai gasesc niciodata calea de a rezolva problemele de la care a pornit disputa. De ma' mare ajutor ar fi ca cei doi sa ncerce sa ajunga
la un compromis n legatura cu cresterea micutului, dect
sa se lupte p~ntru a afirma care dintre ei este mai bun ca
parinte Oamenii care, folosesc aceasta "balanta mintala"
actioneaza astfel din cauza unui nivel scazut al ncrederii
n 'sine. Au nevoie sa aiba dreptate sau sa fie mult mai de
ncreder
ect partenerul, deoarece, daca pierd a,cest sentiment, ajung sa fie -nesiguri pe propriile lor abilitati. Cu
ct se Imt mai corecti, cu att vor fi n' stare sa-si motiveze a rdarile proprii' sau deciziile pe ca~e le iau' si sa aiba
~parere
mai buna despre ei. De multe ori, sunt oameni
ambitiosi care cauta o cauza dreapta pe care sa o sprijine
sau n care sa creada. Kate este cu siguranta o persoana
constiincioasa att la serviciu, ct si n calitate de mama,
iar Liam se simte ofensat de acest lucru. Interesant, acest
gen de relatii poate fi asemanat cu un balansoar. Cu ct
mai mult se ridica un partener, cu att mai mult coboara
celalalt. Deci,cu ct vocifereaza mai mult Kate, cu att mai
mult cauta Liam sa-i contracareze ideile. n cele din urma,
ambii parteneri se ndeparteaza att de mult, nct nu mai
pot comUnIca.
76
FATA N FATA CU INFlDELlTATEA
Cum1sa ne descurcam cu o relatie de tip" balanta ncrederii"

Pentru a contracara aceasta situatie, dupa principiul balantei, soluti este sa ncercati , sa echilibrati , talerele. Acest
lucru nseamn
sa pretuiti abordarea partenerului, chiar
daca nu o agreati. De exemplu, stiti probabil ca, daca partenerul va face curatenie n baie, nu o va face la fel ca dumneavoastra. V -ati dori ca el sa lustruiasca cu grija robinetul, asa cum faceti dumneavoastra.
Dar puteti ignora
faptul ca el ustruieste capul de dus, pe care dumneavoastra l neglijati a roape de fiecare data. Puteti privi lucrurile spunndu-va ca mpreuna puteti fi doua jumatati ale
"
unui ntreg, carei este n echilibru n cea mai mare parte a

timpului. Ceea ce]va este greu dAumneavoastrasa faceti va
fi realizat de partener si invers. In loc sa va asezati n coltul ringului de lupta si sa fiti din ce n ce mai agresivi, faIncercati
evaluatil+1aca
acestor
~eti
un passanapoi
si~iviti ola abordare
ceea ce secomuna
ntmpla a de
fapt.
Data viitoare cnd Intmpinati dificultati n a echilibra balanta ncrederii, ncerca I sa raspundeti la urmatoarele ntrebari:
proble~e
v-ar pute~~fi de folos .
Ce voi pierde daca lucrurile ies cum vreau eu?

-(Raspunsurile
Ce voi cstiga la
d~a~
celelucrurile
doua ntrebari
ies cum de
vreau
mai eu?
sus, se exclud
reciproc?)
Care sunt avantajele opiniei partenerului
meu?
Care sunt avantajele opiniei mele?

Am ncredere n partene n celelalte domenii? Daca da, ce
anume nu se potriveste ici, n comparatie. cu alte domenii?
De ce am nevoie sa a
dreptate?
De ce ntmpin dificultati n a pretui punctul de vedere al

partenerului?
Raspunsurile la aceste ntrebari va pot ajuta sa ntelegeti ce se ntmpla cu a evarat atunci cnd aveti temeri legate de ncrederea _partener. Kate ar trebui sa-si puna
cele doua ntrebari legate de avantajele propriei abordari
asupra relatiei cu fiul sau, Ben, si cele ale abordarii lui

Liam fata de acelasi subiect. Ea ar putea astfel sa nteleaga
ca Ben are \nevoie, de fapt, de grija parinteasca
care n
se simta bine uneori si ca ea si Liam au abilitati parintesti

diferite, timp~a
care contribui~
la o~roti~ea
fiului lor.
acelasi
vegheze
lampreuna
bunastarea
sa-iastepta
permita
sa
De asemenea ar
putea mtelege
ca se lui
agItasi SI
mult
prea mult de la relatie .
Un alt mo
e a echilibra o relatie aflata n dezechilibru este de
a ncerca sa aveti ncredere n partener n domenii de importanta mai mica dect cea a situatiei din cauza careia sunteti n
conflict. De exemplu, l-ati putea lasa sa pregateasca masa, sa
conduca masina, sa aranjeze o iesire - orice din ceea ce faceti de
icei, dar care ar putea fi realizat si de partener. Dupa
ce ati dobndit ncrederea ca este capabil sa preia anlimite
responsabilitati, va veti simti mai ncrezator sa-i acordati ncrederea si n problema pentru care aveti disputele. Exista un motiv important pentru care trebuie sa ncercati sa echilibrati balanta ncrederii ntr-o relatie. Daca veti considera ca sunteti
singurul de ncredere din cadrul cuplului, va veti mpovara cu
responsabilitati din ce n ce mai mari, n timp ce partenerul se
va simti din ce n ce mai ndepartat. Totul se poate termina cu
transformarea unei relatii normale di:1tre adulti ntr-una dintre
parinte si copil. ntr-un balans emotional, solutia pentru a crea
un echilibru si a preveni, n cele din urma, caderea unuia este
sa va apropiati concomitent unul de celalalt de-a lungul scndurii de balan~. n acest mod veti fi capabili sa va vedeti reciproc si sa aveti o comunicare de succes, n loc sa tipati unul la
altul deasupra unui vid emotional.
n acest capitol ati citit despre modul n care se dezvolta relatiile de ncredere si despre abordarea problemelor
care le pot submina. Daca ati ncercat oricare dintre sugestiile si sarcinile prezentate, v-ati putut da seama ca sunteti
implicat ntr-o relatie de ncredere valoroasa sau ati desco- .
perit ca aveti nevoie sa depuneti eforturi pentru a rezolva
anumite elemente ale relatiei. Sectiunea a II-a a cartii se va
concentra asupra a ceea ~e se n'tmpla atunci c~d este
distrusa ncrederea ntr-un cuplu - n special printr-o
aventura amoroasa.
Cnd ncrederea este nselata

,
De ce apar aventurile amoroase
1YI$
II
nselarea ncrederii cuiva reprezinta o tradare. Tradare
nu
sperante,\~isuri
doar '3un:ui individ,
si asteptari.
ci deDaca
obicei
vi sia
'se datoreaza
-unui amestec
bani de
si
persoana n cauza refuza sa vi- restituie, acest lucru va
duce la ruinarea planurilor dumneavoastra de viitor privin utIlizarea banilor si la distrugerea relatiei dintre voi si
atomic. Aventurile amoroase sunt identice. Daca dumneavoastra sunteti cei care descopera aventura, veti simti
probabil furie att fata de a,ctuln sine, ct si datorita pierderii a ceea ce ar fi putut nsemna pe viitor relatia respectiva. Este ca si cum o construct}e la care lucrati ncepe sa
se prabuseasca n jurul vostru. In momentul descoperirii,
s-ar putea sa va simtiti socati si tristi, furiosi si confuzi.
Mai trziu, s-ar putea sa simtiti-dorinta de razbunare, sentimentele de vinovatie, sa doriti ca lucrurile sa fie iarasi
, ca
nainte, dar si rusinea si jena pentru ca acest lucru_vi s-a ntmplat voua. Dar probabil ca nu veti fi capabili sa ntelegeti imediat de ce a aparut aventura. Acest capitol si propune sa explice de ce apar aventurile - att pentru cel care
descopera ca partenerul a avut sau are o aventura, ct si
pentru partenerul infidel.
..
n acest moment, s-ar putea sa va ntrebati de ce noi,
att ca indivizi, ct si la nivel de comunitate, acordam o
importanta att de mare fidelitatii. Exista destule comunitati care nu cred n fidelitatea absoluta fata de o singura
persoana. De exemplu, anumite comunitati africane considera ca este normal sa ai cteva neveste, iar mormonii
"
din anumite regiuni ale Americii de Nord nca mai practica poligamia. Prin comparatie, practica de a avea mai multi
soti este :~lativ[ mai pUtin frec~enta. Ideea de a avea mai
tie,
multe
de~t
sOtll
dea~tea
~~~int~ fIbarbatului
legata maldemult
a ~n.tretine
de actul:elati~
de procreaintime
cu mal multe femel. Se pare ca manaJele pohgamlce apar
din cauza orintei barbatilor. de a avea multi copiii, desi
nu poate fi exclusa din ecuatie dorinta lor de a face sex cu
femei mai'tinere (sau, n unele cazuri, virgine).
~lte
cupluri care citesc aceasta carte nu vor fi proba#o.mplet
bil ~e acordneobisnuit
cu existentaca mai
unii multor
partenerisotiisasau
si soti,
aducadesi
iubinu
tul/iubita acasa, crend un triunghi conjugal, dih dorinta
de a pastra si vechea relatie, pentru binele copiilor. (Este
dificil de spus daca din acest aranjament au de cstigat copiii, deoarece el poate cauza la fel de multa confuzie si anxi etate ca si cel rezultat din despartirea parintilor.) Majoritatea cuplurilor, odata ce si-au luat urt angajament, simt
ca nu doresc ca partenerul lor sa fie 'implicat ntr-o relatie
apropiata cu altcineva. Cele mai multe ceremonii religioase de casatorie includ referiri la fidelitatea unuia tata de celalalt, si, chiar si atunci cnd relatia nu este oficiala, cei mai
multi parteneri s-ar simti dezamagiti daca unul dintre ei ar
avea aventuri amoroase. Un studiu efectuat n 1993 a relevat ca 83% dintre britanicii intervievati au considerat ca
)egaturile
extraconjugale
reprezinta' ntotdeauna
sau
aproape ntotdeauna un lucru gresit" ; 86% dintre participanti au declarat ca '"fidelitatea este foarte imp~rtanta
pentru un mariaj de succes". Pare clar ca cei mai multi oameni vaq o aventura amoroasa ca pe un potential distrugator al unei relatii. Deci, avnd n vedere ca att de multi
oameni dezaproba aventurile amoroase, care este motivul
pen!ru care ele totusi apar?
DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE?
AVENTURILE AMOROASE
MOTIVUL REAL
discute
Cnd despre
consilierii
aventurile\
Relat~\ntlnesc
extraconjugale,
cupluripartenerii
care doresc
ncep
sa
daca nu ar fI fost aventur pe care celalalt a avut-o. El
tind sa confunde aventura cu cauza problemei. De fapt,
tot~eauna sp:unnd ceva~genuI:
"T ot~l ar fi fost per~ect~
cele
cauzemaialemulte
problemelor
aventuri de
su~Icuplu.
mai. degraba
Imaginati-va
simptome,
ca sunteti
dect
spectatorul unei piese trei acte. Spre sfrsitul celui de-al
III-lea act, pe scena apare un actor care tine un discurs In
care explica drama pe car ati urmarit-o pna atunci. In
acelasi fel functioneaza si aventurile. Adesea, ele apar dupa
ce relatia a avut probleme o anumita perioada de timp.
Acestea ar fi putut fi ori eVIdente pentru cuplu, ori att de
bine ascunse nct aventur sa para picata din cer. AventuriIe amoroase, asemeni actorului din actul III, arata foarte
clar, adesea ntr-o maniera dureroasa, ca exista o problema
n relatia de cuplu. Desi lecare aventura este unica pentru
un anume cuplu, apar adesea teme comune prin care acestea pot fi descrise.
aca cititi aceasta carte pentru a afla
mai multe despre aventura prin care a trecut cuplul dumneavoastra, ncercat sa vedeti daca o puteti ncadra n vreuna din categoriil~ urmatoare. Exista posibilitatea ca aventura sa preia e emente din toate categoriile, dar sa se
nscrie n linii mari ntr-o anumita categorie.
AVENTURA
, CELUI CARE DESCHIDE
Acest
USA"
tiJ de aventura apare, de obicei, a~nci cand o re-
latie
~e apro~e.
fi~al.spre
Parte~e~ul
~tr-o
ra pnveste,
de Gblcel,
sfarsltul impli~a:
relatIeI SI
pune aventubazele
unei noi relatii ;din cauza faptului ca nu se mai simte atasat
Sil
emotional de partenerul initial. Uneori, partenerul care

afla despre aventura este usurat ca relatia s-a ncheiat. Alteori, s-ar putea a el sa considere ca relatia functiona norsocat sa descopere ca celalalt intentioneaza
mal si poate
sa plece. Cei care sunt implicati n acest tip de aventura recurg la ea deoarece le este greu sa spuna partenerului ca
vor sa puna punct relatiei. Ei folosesc noua relatie ca pe un
mod de a eschide o usa catre o viata noua si s~ar putea sa
nu fie niCIcnd capabili sa explice p~imului 'partener de ce
au tmtit ca lucrurile mergeau prost ntre ei. n anumite
CIrcumstante, tocmai dorinta de a scapa de o relatie fara a
nfrunta problemele dificile din cuplu este cea care mpinge o persoana sa nceapa o aventura de tipul "celui care
deschide usa ee.
Studiu de caz
Martha si J ohn locuiau mpreuna de patru ani cnd
John a descoperit ca Martha se ntlnea cu altcineva de cteva saptamni. John a fost socat, dar nu surprins. El si
Martha se certau de un an n legatura cu ntemeierea unei
familii. John si dorea copiii, n timp ce Martha nu. Treptat,John a observat ca Martha era mai putin af~ctuoasa cu
el si a simtit ca relatia lor se ducea de rpa. In cele din
urma, Simon, prietenul lui John, i-a spus acestuia ca a vazut-o pe Martha ntr-un local, tinndu-se de mna cu un
barbat pe care el nu l cunostea. Cnd John a confruntat-o
cu aceasta declaratie, Martha a admis imediat aventura n
care era -implicata si i-a spus lUI John ca se muta. ntr-o
saptamna, Martha a plecat. J dhn a realizat ca lucrurile nu
decurgeau bine de o lunga perioada de timp si, dupa sentimentul initial
, de tristete,
, a simtit
, ca Martha a luat decizia
corecta. J ohn a ramas totusi nedumerit, deoarece Martha
nu a fost niciodata capabila sa-i explice de ce copiii erau o
problema pentru ea, dar n cele din urma el a gasit o noua
partenera si si-a continuat viata alaturi de ea, avnd mpreuna un copil.
85
Nu toate aventurile "celui care deschide usa" sfrsesc

n aceasta maniera echitabila. Multi parteneri s~ opun plecarii celuilalt si~ncearca vitejeste sa nchida usa, chiar daca
persoana care i paraseste este sigura ca asta doreste.
Gita si Jonath
'erau casatoriti de doi ani cnd Jonathan
i-a spus Gitei ca mariajullor
s-a ncheiat pentru ca el o
iubeste pe Alice. Gita a fost nnebunita la auzul acestei
vesti. Ei aveau un bebelus, iar Gita si nfruntase familia,
casatorindu-se cu un barbat provenind dintr-un grup etnic si o cultura 1 erite de ale sale. Jonathan i-a explicat ca
nu se simte capabil sa locuiasca cu ea atta timp ct iubeste o alta emeie. De fapt, el se vedea cu Alice din ultimele
luni de arcina ale Gitei. Gita si J onathan avusesera n acea
perioada probleme cu viata sexuala si Jonathan s-a ndreptat spre Alice, deoarece ea flirt a ntotdeauna cu elIa serviciu. Curnd, s-au implicat ntr-o aventura pasionala, iar
J onathan a decis ca a gresit casatorindu-se cu Gita. Pe parcursul urmatoarelor
saptamni dupa ce Jonathan si-a
anuntat plecarea, Gita a ncercat sa-I convinga sa ramna.
Ea era ngrozita la gndul ca va ramne singura si nu putea crede ca Jonathan o trata n acest mod. Dar Jonathan
nutrea din ce n ce mai putine sentimente fata de Gita si n
final a plecat cnd fiul lor avea sase luni. Desi a continuat
sa-si viziteze fiul, nu s-a mai ntors niciodata la ea. Gita a
si~tit ca-i va fi greu sa reziste, dar cu ajutorul celor doua
surori ale sale si-a reconstruit viata n .anii ce au urmat.
Martha si John au avut amndoi un sentiment de usurare cnd s-au desprins dintr-o relatie n care se confruntau cu o problema fara solutie. Certurile legate de ideea de
a avea sau nu copii ar fi putut fi un semnal ca nu mpartaseau aceleasi asteptari n ce priveste modul n care ar trebui sa se desfasoare o relatie. Sfrsitul convietuirii din cauza aventurii Marthei le-a permis sa nceteze certurile si sa
admita ca erau ntr-un dezacord ajuns la extrem, astfel ca
86
relatia nu mai putea continua. Pentru Gita si Jonathan lucrurile au fost diferite. Gita stia ca existau probleme dupa cum aratau dificultatile din viata lor sexuala - dar ea
si Jonathan nu le-a abordat. Mai degraba Jonathan a cautat sa evite confruntare
problemelor si s-a ndreptat spre
Alice ca spre o cale de evadare. Gita a sperat ca J onathan
se va ntoarce si se va implica de bunavoie n repararea relatiei, mai ales ca er necesar sa continue sa fie parinti pentru fiul lor.
Aventurile "usii eschise" sunt adesea caracterizate de
o dorinta de a evad din problemele dificile care au coplesit o relatie. Uneori, un partener este dornic sa discute despre probleme, dar celalalt si doreste sa evite acest lucru
cu orice pret. n anumite privinte, aventura te poate distrage sa
de iala sfrsit,
problemel?creale.
Acest aventurii
lucru poate
permite
relatiei
fara ca motivele
sa fie
vreodata
discutate.
Ati avut de-a face cu aventura" celui care deschide usa
ce
Puneti-va urmatoarele ntrebari. Daca veti raspunde

pozitiv la mai mult de sase dintre ele, exista sansa sa fi avut
de-a face cu aventura "celui care d~schide usa" n relatia
dumneavoastra sau sa o fi observat n relatiile prietenilor
vostn:
,
de discutat?
1. Exista dorinta
probl::teede In relatia
care sunt (au fost) dificil
2.
evada voastra
din relatie?
3. A
;re~~u~dintre
si ncercat
a ntmpina
~stenta
partene:i
discute problemele
din partea saceluilalt?
4. DuP? nceperea aventurii, vi se parea ca va gnditi tot timpul la ruperea relatiei?

5. Persoana implicata n aventwa
tate pentru a pleca?
a folosit aceasta oportuni-
6. Partenerul care nu a avut o aventura a simtit un sentiment

de usurare?\
'

DECEAPARAVENTURILEAMOROASE?
87
7. Dupa ce partenerul a plecat, decizia lui a ramas definitiva?

tul
(Sentimentele
ca aventuraambival~(despre
nu se ~ncaareazanplecare
tipul "celui
pot indica
care desfapchide usa".)
8. nu
Decizia
de a pleca
arfust o surpriza pentru partenerul care
era implicat
n a1~~tura?
tema mai multor chestiuni?
9. nainte de aven~u~racuplul a avut certuri frecvente pe
10. sa
Partenerului
explice decar~l
ce rafost
ntmplat
implicat
astfel?
n av~ntura i-a fost dificil
AVENTURA
"SCAUNULU\CU
TREI PICIOARE"
Aceasta este, de cele mai multe ori, o aventura de lunga durata, care poate avea, un efect neasteptat asupra relatiei. Cele mai multe relatii pot fi comparate cu un scaun cu
doua picioare. Ele se clatina pe masura ce presiunile vietii
le afecteaza, iar nul sau altul dintre parteneri preia din
cnd n cnd povara sau o mparte mai mult sau mai putin
egal cu altcinev
"Scaunul cu doua picioare" poate functiona atta tim ct tensiunile si cerintele vietii nu sunt
prea mari si nici unul dintre parteneri nu se simte supus la
o presiune mult prea ridicata. Totusi, daca povara unui cupludevine
prea mare, poate din cauza problemelor din
afara cuplului cum ar fi un copil care are necazuri cu politia) sau din interiorul sau (cum ar fi dificultatile financiare ori scan alurile frecvente), unul dintre parteneri poate
cauta o aventura. Aventura vine sa actioneze ca un "al
treilea icior", care stabilizeaza situatia. Acest lucru se ntmpl deoarece cuplul poate sa dea vina pe aventura pentru roblemele cu care se confrunta, evitnd discutia decuplu 'implicat sa fie la curent cu av:entura unuia dintre ei,
spr~edevaratul
impas. Edeposibil
ca ambii parteneri
din
dar sa ramna mpreuna,
obicei plngndu-se
de infidelitateal celuilalt. n calitate de consilier, am ntlnit aceasta
8S
FATA N FATA. CU INFIDELITATEA
situatie din punctul de vedere al amantului. Noul partener

i face acestuia o serie de promisiuni, cum ca se va muta si
vor ocui mpreuna, doar pentru ca apoi acestea sa fie ncalcate De fapt, cuplul ajunge n ipostaza qe a avea nevoie de acea aventura amoroasa. Ea elibereaza presiunea
exercitata asupra cuplului de a rezolva problemel~ care au
dus la ventura de la bun nceput si continua sa fie o supapa care ajuta la evacuarea emotiilor frustrante. Acest gen
de aventura poate dura ani de zile. Pentru cineva din afara poate pare<q un lucru nefiresc. Adesea, cuplul nu pare
nici prea fericit} dar nici nu pare sa poata iesi din aceasta
situatie. Contra?celorlalfe
tipuri de aventuri, viata sexuala a cuplului poat chiar sa se mbunatateasca, iar relatiile
dintre parteneri pot chiar sa se mai destinda. Acest lucru
apare de obicei deoarece ei ignora problemele emotionale
reprimate care au. condus la aventura si traiesc un fals sentiment ca acestea nu mai exista.
O varianta la acest scenariu o reprezinta aventura care

ramne secreta. De o icei, partenerul implicat n'aventura
foloseste relatia cu amantul ca pe o supapa de siguranta
tmotionala - un mod de a se detensiona si uita de problemele pe care le are n cuplu. Ei i spun adesea amantului ca
nu pot parasi relatIa initiala din cauza copiilor sau a altor
angajamente .. La drep vorbind, este posibil ca persoana
implicata n aventura s aiba nevoie, de fapt, att de caliti,.
tile partenerului, ct si le amantului si sa-i fie imposibil sa
aleaga. Ca n toate varIatiile acestui tip de aventura, relatia
initiala ar avea de cstigat datorita faptului ca partenerul
stres~t simte ca se oate despovara de griji prin ntlnirea
cu amantul, mtorcandu-se apoi la partenerul de c1,lplu cu
o viziune mai calma asupra lucrurilor. Din pacate, aventur~ "sca~riulUi)cu trei p~cioarecc poate. avea ~cest efect a~ta
tImp cat cel J:le-al treIlea este dormc sa Joace acest JOc.
Daca ncepel sa se simta folosit si neapreciat (cur;: se ntmpla adese'a)) poate decide sa divulge secretul. In acest
caz, toata tensi~
care a fost deviata din relatia initiala
#!0~}
poate sa se reverse si mai puternica. Descoperirea unei

aventuri este dureroasa prin ea nsasi si, n acelasi timp, ncuplului: acestea revin n discutie, adaugndu-se la noua
ceteaza sa mai'SmPiedice problemele .sa se reverse asupra
zia ca o. aventura
oate fi o laturi pozitiva a unei"relatii
stare ramne
de nefericire~De
aici pacate,
ar pareararlogic
sa trage.masa.
concludaca
secreta Din
se ntmpla
Simplul fapt ca ncepe o aventura altereaza subtil modul n
care cuplul relationeaza astfel ca partenerii acestuia sfrsesc prin a trai o minciuna Relatia lor' este ca o umbra, nu
mai exista n lumea reala. Aceasta poate induce cuplului
sentimentul ca emotiile si experientele traite mpreuna
sunt, ntr-un anume fel, false. Acelasi sentiment se manifesta chiar si n cuplurile n care partenerul neimplicat n
aventura nu stie de in 1 elitatea celuilalt. n calitate de
consilier, am ntlnit adesea cupluri care au descris aceste
sentimente, fara sa nteleaga de unde provin, pentru ca
apoi partenerul 'mplicat n aventura sa mi se destainuie ntr-o sedinta (eparata.
Studiu de\ caz
Dawn si (\rictor erau casatoriti de 14 imi cnd Dawn a
nceputa~entura
sa cu Rob, p~ care l-a ntlnit ntr":o
noapte, a o iesire cu prietenele. Dawn si Victor aveau trei
fete n vrsta de 13;10 si 8 ani ..La nceput, Dawn a primit
cu ucurie atentia primita de la Rob. El era un tip dispo---iMbilsi distractiv, ntr-un inod n care Victor nu era. Dawn
era plictisita de mariajul ei de attia ani, visnd Aadesea sa
scape de banalitate si sa faca ceva mai deosebit. rncercarile ei de a-l atrage pe Victor n vacante aventuroase sau de
a fi mai spontani n pat nu au avut ecou. La aGestea' se
adauga si frustrarea legata de nentelegerile cu fiica sa mai
mare, care, simtea ea, i mostenise felul de a fi mai iudei.
pendent si mai greu abordabil. Dawn si Rob ieseau frecvent mpreuna de cteva luni, avnd drept scuza iesirIle
nocturne cu prietenele. Victor nu~a chestionat-o pe Dawn
gliO
cu privire la aceste iesiri - el a evitat subiectul, deoarece

se temea sa nu descopere lucruri pe care nu le putea tolera.
Rob a nceputE-i
ceara lui Dawn sa-I paraseasca pe
Victor si sa locuiasc mpreuna. Dawn raspundea evaziv,
spunnd ca nu poate sa-si paraseasca fetele si ca Victor
s-ar prabusi fara ea. Ea i spunea lui Rob sa aiba rabdare ca
se va gndi sa-I paraseasca e Victor cnd "lucrurile vor fi
mai simple". Dawn gasea a. se simte mai bine cu Victor,
acum ca l avea si pe Rob Ea a ncetat sa-I mai critice si
sa-I cicaleasca permanent. La rndul sau, Victor a simtit ca
mariajul era mai stabil, esi se simtea nstrainat emotional
de Dawn si nu foarte confortabil n relatia lor sexuala. n
sinea lui, ~imtea ca Dawn "facea doar g~sturi mecanice",
n loc sa traiasca o experienta sexuala deplina alaturi de el.
Lunile treceau unele dupa altele si, dupa mplinirea unui
an de cnd Rob si Dawn ncepusera aventura, Rob devenise din ce n ce ai nerabdator. El i-a dat lui Dawn un ultimatum - fie l araseste.pe Victor, fie termina relatia.
Dawn era terifiata Ea nu-si putea imagina cum s-ar putea
descurca fara Rob dar simtea ca nu poate pune punct mariajului. Apoi, ntr-o seara ploioasa, Rob a venit acasa la
Dawn. A dat buzna SI i-a spus lui Victor ce se ntmpla ntre el si Dawn. ntreag scena a fost traumatizanta. Rob,
Dawn si Victor ncepu.sera cu totii sa tipe unul la altul.
Cele trei fiice au cobort di dormitoare si au nceput sa
plnga. In cele din urma, Ro s-a napustit afara, Iasndu-i
pe Dawn si Victor cu ceea c mai ramasese din relatia lor.
Stabilitatea tranzitorie pe car i-o furnizase aventura s-a
prabusit peste ea. Fiica cea mare a lui Dawn a devenit mult
mai nchisa n sine si mai dificil de abordat. Victor s-a nchis n el, abia comunicnd cu sotia sa. Dawn s-a simtit
pierduta, vinovata, suparata si, n acelasi timp, total confuza. n acest moment ei au apelat la consilierea Relate. Cu
ajutorul consilierului au ncercat sa desclceasca motivele
aventurii. A rezultat ca aceste pareau a avea n centru sentimentele lui Dawn cum ca s-a casatorit si a avut copii
cnd era mult prea tnara, neavnd sansa "de a se simti libera si de a se bucura de viata", dupa cum a explicat
ntr-una dintre sedinte. Ei au ramas mpreuna, dar primii
doi ani dupa aflarea aventurii au fost foarte durerosi.
Aventura "scaunului cu, trei picioare" poate parea un raspuns la anumite probleme de cuplu, ar n cele din urma,
ngreuneaza si mai mult o situatie eja nefericita.
Ati avut de-a face cu aventurCi!,,,scaunului cu trei picioare" ?

pozitiv la mai mult de sase dintre ele exista sansa sa fi avut
de-a face cu aventura "scaunului cu trei picioare" n relatia Puneti-va
dumneavoastra
urmatoarele
s,au sa o ntrebari~Daca
fi observat n relatiile
veti raspunde
prietenilor vostri:
1. pierderea
A existat n ultimul timp o perioadatdificila pentru cupluunei persoane apropiat~ sau probleme n calitate de parinti?
2. Au existat dificultati legate de discutarea acestor probleme?
3. n cazul n care aventura a fost econspirata, a fost considerata drept singura responsabila] pentru problemele
aparute ntre parteneri?
rioada de dinainte de a fi dezvaluita, este sau a fost nregistrata o reducerea a tensiunii ntre parteneri?
5. Partenerii au simtit o mbunatatire a vietii lor sexuale?
4. n cazul n care nu a fost descoperitat1aventura sau n pe6. Aventura a durat mai mult de cteva aptamni sau luni?
7. Partenerul implicat n aventura simtea cum tensiunea acumuiata' era eliberata imediat c'e se ntalnea cu amantul?
8. Partenerul implicat n aventura simtea ca traieste ntr-un
balon emotional atunci cnd era mpreuna cu amantul?
9. Partenerul neimplicat n aventura si-a pus ntrebarea
cum sa rezolve problemele pe care le gasea pna atunci
dificil de abordat?
10. Cnd
a fost dezvaluita aventura, partenerii cuplului s-au

simtit ca si cum "greutatea ntregului cer" a cazut, deoda-
ta, pe umerii lor?
~)~
AVENTURA
"RAZBUNARII"
Aventura "razbunarii" este de obicei de scurta durata,

dar poate fi o problema reala pentru un cuplu care se loveste de ea. De obicei, apare deoarece unul dintre parteneri se -simte ranit. Pentru a ntelege ce i s-a ntmplat,
poate sa decida mcohstient sa-si pedepseasca partenerul n
acelasi mod n are a fost ranit si el. In momentul derularii aventurii poate ca nu realizeaza ceea ce face, dar dupa o
perioada de timp devine evident ca s-a implicat ntr-o
aventura a, razbunarii", Conditia principala pentru o astfel de aventura amoroasa este ca unul din parteneri sa fi
avut deja o aventura, iar celalalt sa doreasca sa recupereze
ce-i apartinea Adesea, aventura "razbunarii" se interpune
n relatiile n care partenerii nu sunt capabili sa-si exprime
unul fata de celalalt furia legata de o aventura amoroasa
sau n care infidelitatea a fost descoperita la ctiva ani
dupa ce s-a ntmplat. Se prea poate ca partenerul care a
fost tradat sa-si piarda ncrederea n sine, nestiind cum
sa-si recapet o imagine proprie pozitiva. El cauta, proba. bil, un mod care sa-i sustina imaginea destul de precara si
se complac adesea n relatii de o noapte sau n capricii de
scurta durata Efectul psihologic al acestor actiuni este
acela ca parteneru 'mplicat n aventura "razbunarii" simte ca nca mai est atractiv, dorit si sexi - sentimente spulberate de aventura celuilalt. Este 'ceva frecvent ca aventura "razbunarii" sVfie foarte curnd regretata, deoarece cel
care este implicat n aventura realizeaza dintr-o data ca
face exact lucrul pe care l detesta la partenerul sau. Uneori, el va face tot posibilul ca celalalt sa fie la curent cu derularea aventurii: fie i va spune chiar el, fie se va destainui
prietenilor care l vor informa pe partener. Uneori, el chiar
se poate mndri cu aventura, mergnd att de departe nct sa se asigure ca va fi gasit de catre partener n pat cu
amantul sau ca va fi vazut mpreuna cu acesta. Aventura
"razbunarii" are oarecum, fatada unui spectacol, fiind des-
%~$i
tinata sa fie un proiectil emotional atintit direct catre inimaJ'artenerului~vinovat

de durerea
suferita.
In mod absohitl ocazional,
aventura
"razbunarii" este
tinuta secreta. Ea devine o alinare secreta pentru un partener supus la tradari emotionale repetate. Cnd acesta este
tradat n mod repetat, amintirea aventurii "razbunarii"
poate actiona ca un spr~ntim.
De exemplu, o femeie al
careipesot
are aventura
pastreaza
amintire
barbatul
pe caredup~aventura
l-afcunosCl.ltsilcu
care s-a n
culcat
la
o conferinta la care a articipat din partea companiei la
care lucra. De fiecare ata cnd descoperea infidelitatile
sotului, ea si amintea a barbatul cu care s-a culc-at gasea
ca este o companie placuta si sexi. Acest ,tip de aventura a
"razbunarii" poate actiona ca un mod de aparare mpotrimai degraba Q haina groasa, plina de ncarcatura emotionala,
purtata
pentru a tine
piept racelii
parteneriat
va durerii
pricinuit~de
problemele
relatieiunui
de cuplu.
Pare
nefericit.
Studiu de caz
prietenii si ~dele or, ei repreze~tau simbolul unei familii
Marion
si SOlli~erau
casatoriti
ani. Pentru
fericite.
Pareau
c" se bucura
unul de
de cinci
compania
celuilalttoti
si
aveau doi copii adorabili - un baietel de 3 ani si o fetita
nca bebelus. Dar,-Marion ascundea un secret de prietenii
sai. Sollie era implicat ntr-o aventura amoroasa nca de la
nasterea fiicei lor. Marion a aflat aproape imediat, dar nu
a discutat niciodata cu Sollie despre descoperirea ei. I-a
fost teama ca acesta o va parasi imediat si s-a decis astfel sa
mearga mai departe, pretinznd ca toate erau n regula. Ea
spera ca Sollie sa fie rational Ji sa opreasca aventura, dar
nu_s-a ntmplat acest lucru. In schimb, el continua sa se
ntlneasca cu amanta sa. Dupa cteva luni, Marion ajunsese la capatu puterilor. Ea se simtea nefericita si abandonata, chiar daca Sollie continua sa pastreze imaginea unui
sot si tata iubitor pentru cei din afara. Apoi, Iitr-o zi, ea a
~*4
FATA N FA:rA CU INFIDELITATEA
lovit din greseala un barbat cu caruciorul de la supermarket-ul din zona. Barbatul, Neil, a facut o gluma despre
modul n care ea "sofa" si au nceput o conversatie.
Marion a fost de acord sa se ntlneasca cu N eilla o cafea
si a doua zi sa serveasca un pahar de bautura ntr-un bar
din apropiere. Marion se simtea din nou cineva n propriii
ochi. De la sentimentul de tristete si singuratate, ea ajunsese sa se sunta atractiva si interesanta. Marion si Neil au
nceput sa se ntlneasca' n mod regulat, iar Marion si
imagina reactiile lui Sonie daca i-ar vedea mpreuna. Ea se
ntreba, chiar, daca ar putea planui o ntlnire "accidentala" pentru o nfruntare ntre Sonie si Neil. Cnd, n cele
din urma, nceput sa se culce cu Neil, ea a devenit tentata sa-i mpartaseasca lui Sonie ce partide grozave de sex
avusese Dupa zece luni de la aceasta situatie, o prietena
i-a comunicat ca vrea sa discute ceva cu ea. Ea i-a spus lui
Marion pe un ton mirat ca a descoperit ca Sonie era implicat ntr-o aventura. Marion i-a explicat ca stia de mult
timp, replicndu-i ca si ea are o aventura. Cu aceasta declaratie, Marion a decis sa-I nfrunte pe Sonie ntr-un mod
neobisnuit. Ea si-a invitat sotul si amantul sa ia masa n
oras, ~espunndu-Ie ce intentioda. Odata adunati, ea i-a
spus lui Sonie ca era la curent de ani de zile cu infidelitatile lui si ca intentioneaza sa continue relatia cu Neil. Neil
a fost surprins, iar Sonie a ramas uluit. Marion se simtea
puternica si stapna pe Sonie. Acest sentiment o tulbura,
deoarece multi ani traise cu sentimentul ca era la cheremul
lui din punct de vedere emotional. Sonie a petrecut urmatoarele zile ncercnd sa o convinga pe Marion sa renunte
la N eil. El a promis dOi va fi credincios si ca va renunta la
amanta, dar Marion a ramas la decizia sa. Cteva luni mai
trziu, Neil i-a spus ca nu poate accepta se vada pe apucate si a ncheiat aventura. Acest lucru nu a ngrijorat-o pe
Marion att de mult pe ct se astepta. De fapt, ea a realizat
ca sentimentele sale fata de Neil s-au bazat n mare parte
pe ideea de a-l rani ct mai mult pe Sonie, dect pe un sen-
DE CE AP AR AVENTURILE AMOROASE?
timent de afectiune. Marion l-a ranit pe Sallie si astfel au

nteles amndoi ca relatia lor a fost n mare masura deteri~rata de aventurile e~traconjugale. La doi ani dupa ce
Marion l-a ntlnit pe~Neil, ea si Sollie au decis sa divorteze.
Ati avut de-a face cu aventura" razbunarii"
Puneti-va urmatoare e ntrebari. Daca veti raspunde

de-a face cu aventura ,Jrazbunarii" n relatia dumneavoastra sau sa o fi observat n relatiile prietenilor vostri:
1. lofidelitatea partener UI sau o alta tradare a acestu.ia sunt
din ce n ce mai greu de suportat, mai ales daca dureaza
de o lunga perioada de timp?
2. Subiectul aventurii initiale a fost dificil de abordat cu partenerul care a fost implica n ea?
3. Partenerul care nu a fost infidel la nceput a aVl,jt fantezii
4. Aventura
legate de apare
ranireacaemotiona
o surpriz~\totaIa?
aLa celuilalt?,
5. Partenerul implicat primul ntr-o aventura a dezvaluit-o
. nfr-un mod deosebit de insensibil? De exemplu, si-a'prezentat celuilalt n public mantul sau s-a confesat mai nti altcuiva?
} ,
6. Partenerul care nu a fost infidel la nceput avea o imagine
tatea?
defavorabila
despre;Jine
atunci cnd
a de.scoperit
infideli7. Aventura
a restabilit
ncrederea
zdruncinata
n propria
valoare si atractia exuala?
8. Partenerul care nu a fost infidel la nceput si-a manifestat
dorinta de a-si ,etala" amantul n fata celuilalt?
9. Partenerul implicat ulterior ntr-o. aventura a lasat semne
care sa-I ea de gol. pentru c'celalalt sifafle despre infidelitatea sa?
1O. "plata
Dezvalu~venturii
cu vif/si ndesat"a fata
adusdecupartenerul
sine satisfactia
necredincios?
pentru
AVENTURA "OBSERVA-MA!"
Acest genr de aventura este adesea o aventura de o
noapte, sau nici macar nu este o aventura sexuala. Ea apare, de obicei n relatiile n care partenerii nu reusesc sa observe probleme e importante ori n care au ncercat sa le
rezolve, dar au esuat. Uneori, o persoana poate simti ca,
desi ncearca cu consecventa sa-si exprime sentimentele
fata de partener, parca vorbeste n vnt. Acest gen de
aventura poate aparea si atunci cnd exista anumite probleme legate de sex. Aventura de o noapte poate spune:
"Doresc sex care sa-mi mplineasca nevoile si am avut
aceasta aventuiafPentru a-ti arata ct de important este
pentru mine aces aspect." Este putin probabil ca partenerul implicat n aceasta aventura sa vrea sa paraseasca relatia, dar si oreste sa cons~mneze n acest mod nefericirea
reala legata de relatie. Este echivalentul emotional al strigatului n megafon, dupa,ce conversatia pe un ton normal
pare sa n fi fost al.}z~ta.Poate fi comparata si cu o ncercare de slllucidere sau cu o amenintare de sinucidere. U netioneaz~
ori, cti~lo
depersoana
fapt, sa sencearca
omoare.saEa
sencerca
sinucida,
cu ea
disperare
nu intensa
si faca nteleasa depresia sau alta problema pe care o are.
Aventura "Observa-ma!" poate avea aceeasi functie ntr-o
relatie pe termen lung. Cnd toate celelalte esueaza, unul
dintre parteneri poate -ncerca sa foloseasca o aventura
scurta pentru a sublinia ct tste de disperat sa puna ordine n problemele care se ihterpun n calea relatiei. Unii
partenen constiev.tizeaza ca se arunca'n mod deliberat n
aventura; altii reusesc sa nteleaga de ce au nceput aventura abia, undeva, pe parcursul acesteia. Adesea, partenerul implica nrelatie valasa la ndemna celuilalt anumite indicii pentru ca infidelitatea lui sa fie descoperita, cum
ar fi prezervative n geanta sau numere de telefon pe resturi de hrtie n buzunarul de la jacheta. Aventura "Observa-ma!" poate sa nu aiba implicatie sexuala, cealalta
DE CE APAR AVENTURILE AMOROASE
~~'4
persoana fiind utilizata ca o amenintare emotionala care sa

implice cuplul n rezolvarea problemelor pe care le-au ignorat. De exemplu, Mike a simtit ca prietena sa, Katrina,
l ignora, efectiv. El a nceput sa se destaintlie lui Alice,
una dintre cele mai une prietene ale Katrinei. Desi nu au
avut nici un fel de relatie sexuala, Katrina a nceput sa fie
deranjata conversatllle lungi dintre Mik~ si Alice, cerndu-i sa ntrerupa legatura cu prietena ei. Intr-o discutie cu
Katrina, Mike a recunoscut ca a fost "fortat" sa construiasca o relatie de prietenie cu Alice, deoarece ea l ignora.
tase pe Mike si a luat atitudine pentru rezolvarea problemelor pe care Mike le resimtea att de acut.
DesiAventura
suparata "Observa~ma!"
si furioasa, Katn:::J~a
ca ea
ndepareste nteles
acel gen
del aventura
dupa care cuplurile se pot refa~
dar numai daca o recu-
Adesea
de un
scurta
durata,
poate)produce
durere si
n.osc ca pe
semnal
puternic
';iflipsei lor multa
de comunicare.
unulUI cu treI pIcIoare , in car problemele sunt deJa fara
solutie sau adnc nradacinate. Daca semnalul de alarma al
aven~rii "Observa-ma 1" est i norat, pot urma alte tipuri
furie, ~ar i se 'p0,a~efac~ f~ta~mI usor dect aven.turi~ "s~a=
de aventura, care vor tr relatIi n ape emotionale tulburi.
Studiu de caz
Michelle
si Andrew
de saseca-si
ani. doresEi nu
aveau
copii, desi
Michelleerau(clsatoriti
i-ai spus lui Andr~w
ca erau foarte multe n joc n legatura cu cariera sa si se nd.oia3n sinea lui ca si va Adori vre?data .un. copil' Michelle
SI
dlscutandconsidera
despre
te Andrew
un copil au
pnapetrecut
la vrstacatev
de~5 sen
de lungI
ani. Andrew
~e-a
34-~
anive~saredar.~~ilei
sale de na.stere,
.Michelle
aLamers
aceasta
problema,
nu a~iuns
un vecInatate.
acord
ferm.Andrew
cea
Impreuna
cu pnetenll Intr-u
club ladIn
era plecat cu afaceri, iar ea se simtea singura. n fundul inimii sale era constienta ca ceasul ei biologic ticaia si se ntreba daca-I va putea onvinge vreodata pe Andrew sa de-
~*s
vina tata. Cnd un tip aratos a abordat-o, a nceput sa flirteze cu el, n final fiind de acord sa-si paraseasca grupul de
prieteni pentru a petrece seara mpreuna cu el. La un moment dat pe parcursul serii, Michelle a realizat ca era pe
punctul de a se culca cu admiratorul ei, numitMario, si s-a
lasat condusa n apartamentu lui, unde ntr-adevar au facut sex. Michelle nu s-a gndit nainte foarte mult la sex; a
constatat ca nu era la fel de bine ca si cu Andrew si, simtindu-se vinovata si murdara, s-a s{recurat afara in zori,
latoria de afaceri, ea s-a dat de 01 prin modul impulsiv de
a se comporta. Andrew a ramas uimit. El avea absoluta ncredere n Michelle si acum ea i tradase ncrederea. Cei
fara au
sa avut
discute
cu Mario.
din cadoi
o cearta
extremCn~ndrew
de rtunoasa, s-a
pe ntors
parcursul
reia Michelle i-a spus ca si {doreste sa aiba un copil si ca
le care au urmat, Michelle si ndrewau avut unele dificulgaseste
complet inaccePtabil~~atitudinea
n saptamnitati
de comunicare.
Andrew i-a spus luilui.
Michelle
despre
temerile lui de a fi un tata bu~ n timp ce Michelle i-a explicat ca-si doreste sa fie m'ama Ei au decis sa apeleze la
consilierea Relate pentru a ncerc sa desclceasca sentimentele lor n raport cu aventura si cu decizia de a,deveni
parinti. In acest mod, aventura i-a stimulat sa treaca la
actmne.
Poate fi tentant sa considerati aventura "Observa-ma!"
ca pe un mijloc cu care sa-I n reptati pe partenerul care
greseste. De fapt, de obicei ea adauga problemelor cu care
deja se confrunta cuplu sentimente de furie, vinovatie, anxietate si multe alte trairi dureroase, ntr-o situatie deja
nefericita. Cea mai buna metoda de a rezolva orice problema de cuplu este sa o abordezi rapid, llainte ca ea sa evolueze spre un alt ti de aventura.
Ati avut de-a faCi/cu aventura" Observa-ma!"?

pozitiv
la mai urmato~l
multde sase(dintre
ele, exista
sa fi avut
Puneti-va
ntrebari.
Daca sansa
veti raspunde
~ID~)
de-a face cu aventura "Observa-ma!"

n relatia dumneavoastra sau sa o fi observat n relatiile prietenilor vostri:
1. Cuplul a ntmpinat o anumita problema, dificil de abordat?
2. Partenerul implicat n aventura a ncercat sa discute cu
celalalt, primind doar riposte?
3. partenerii s-au_simtit ndepartati unu~de celalalt?
4. A fost sau este o aventura de scurta durata?
5. A fost o aventura fara implicare sexuala?
6. Dezvaluirea aventurii a adus n discutie anumite probleme delicate?
7. Cuplul a ncercat sa identifice motivul care a stat la baza
aventurii?
8. A fost aceasta prima aventuralcu
care s-a confruntat cu-
9. plu
Partenerul
pna acum?
care avut aventura a)fost
\
coplesit de sentimen1
iat-o?
te
de vinovatie si rusine, la scUrt)timp
dupa ce a nche-
10. Aventura era atip;ca pentru partenTUZa?

AVENTURA "EVITARII."
zata sub titlul aventurile "evitarii", deoarece cuplul care

Strict vorbind, aventura "evitarii~' ar trebui nominaliare de-a face cu acest tip de avent~
este prins ntr-o situatie n care averiturile se repeta. Cauza este ca aventura
"evitarii" se bazeaza pe evitarea 'ntimitatii si implicarii.
De obicei, partenerul care are acest gen de aventura se
teme sa se apropie si sa fie vulnerabil emotional fata de celalalt. n mod ciudat, el ar putea don sa faca un angajament fata de cineva la care tine, dar: saboteaza chiar relatia
n care doreste sa se angajeze. Aceasta poate avea ca rezultat un "dans" emotional, n care parteneru care considera
ca a devenit mult prea apropiat fata de partener se retrage
ctiva pasi, are o aventura si apoi ncearca s~ reconstruiasca relatia. Uneori, "dansul" ncepe atunci cnd apare o
FATA N FATA el! INFIDELITATEA
anumita problenta in cadrul relatiei - o situatie care l solicita n special pe partenerul implicat n ;ventura. De
exemplu, ~asau el se pot afla sub presiunea gasirii unei
slujbe mai bune, acordarii ngrijirii unui bebelus pe o perioada ndelungata saU sprijinirii partenerului pe durata
unei boli. Aflati n aceste puncte de presiune; se tem ca nu
vor reusi sa faca tata asteptarilor, astfel ca folosesc aventura ca pe o diversiune. Este probabi sa nu realizeze ca reactioneaza n acest mod, dar parteneru va sesiza cu siguranta repetarea aceluiasi tipar compdttamenta Problema
care se pune pentru partenerul celui care are aventura este
aceea ca admira la celalalt modul de a se comporta plin de
iubite si atentie, d<l.rnu poate accepta in idelitatea acestuia. Astfel, se poate simti prins ntr-o enigma - ar trebui sa
ramna CU partenerul n ciuda nfidelitatii sale repetate,
avnd n vedere ca n cea mai are parte a timpului este o
un persoana agreabila, sau sa puna punct relatiei; deoarece aventurile sale sunt mtolerabile? Multe cupluri n
aceasta situatie se simt rlnse ntr-o retea de nefericire care
pare ca nU are cale de iesire. Tragedia reala a aventurilor
"evitarii" este aceea c ; de obicei, ambii parteneri se lupta
sa aiba o relatie apropiata, deplina, dar se simt prinsi ntr-o
capcana-Cei care ati aces gen de aventura o descriu ca pe
un "viciu". Ei sunt constient ca nu ar trebui sa aiba aventuri, dat nU sunt cap<l.bili.
sa se op'reasca.
Studiu de caz
Maisie locuiafurtUnoasaJdWarec~
cu Paul de ma~multi ani.
lor fuse~
se ntotdeauna
PaulRelatia
ave~ frecvente
a~e~turi. Ei ttisevserachiar~espartiti ~e mai ~ult~ ori, m~
pacandu -se dupa protest ~ lm Paul SIpromislUlllle sale ca
va opri sirul aventurilor. Maisie era foa~te confuza n lega~
tura cu sentimentele sale fata de Paul. In zilele bune, ea l
iubea si si dorea o relati cu'el. n zilele proaste, dupa descoperirea unei alte infidelttati, ea dorea sa rupa total relatia.
Paul se simtea indecis cu priVIre la relatia lui cu Maisie:
DE CE AP AR AVENTURILE AMQROASE?
.un
dintre toate femeile pe care le cunostea, ea era persoana de

care parea sa se poata apropia cel mai mult. In sinea lui,
admitea ca era speriat sa se apropie prea Inult de o femeie.
Paul stia ca perspectivele responsabilitatii l faceau anxios
si acest lucru era valabil si la locul sau de munca. El schimba slujbele n mod frecvent,spunndu-i
adesea lui Maisie
ca s-a plictisit sau ca nu-i plac colegii cu care lucra. Un alt
motiv era ca dorca sa scape de colegele cu care avUsese
pentru a face cunostmta cu alte femel SI a se culca cu ele.
avent~r. i; seara, frec:e~ta neobosit ?a:urilel si cluburile
Uneori se simtea rusinat de comportamentul/sau;
se justifica ~n fata cel~~lalt~,spun~nd despre si~e calare .d?ar ,:un
pul petrecut cu Masie era egal ca durata cu cel nc'are statuse.
Maisie l reprimea
Ea
se uradeparte
pentru de_ea,
ca nu-ld,~r
mfrunta
Paul
sau ntotdea~~a.
entrU
ca 11spuapetIt
sexual
ndlcat
sau ca nupeare
neV01e~'
e MalSle.
TImnea ~~ r:u mai PQat~ tol~~acfli:turile sal~ d~r n cele din
rea ca Paul, deoarece eYlta apropIerea de u partener sub
urma
Il Ierta.
UneorI Ma!SIe
se IntTeba
daCa~t.I
la felcare
de
pretextul
caracterului
ei, n loc
sa-si caute
un era
barbat
sa-i fie credincios.
Maisie si Paul sunt un bun exemplu alravedturii "evitarii" .Jnfidelitatile constante ale unui partene pot ascunde
un adevar de baza: ca fiecare din cei doi se teme sa fie cu
adevarat intim cu' celalalt si de aceea se angajeaza ntr-un
dans al apropierii/intmitatii,
urmat de etragere. ntr-un
anumit grad, toate relatiile contin o parte din aceste caracteristici. Ceea ce apare drept o problem - intima a unuia
dintre par~ene~i
dovada
unu~ scut psihologic
pentru
o SItUatIeP.~~t~
dIfIcIla~acufiecare
se confrulfaJcuplul.
Ati avut de-a face cu aventura" evitarii"
Puneti-va urmatoarele n.trebari., Daca ~ti raspunde

pozitiv
la mai
mult de sase
dintre n
ele,relatial
exist~a~sa
sa fi avut
de-a face
cu aventura
"evitarii"
dumneavoastra
sau sa o fi observat n. relatiile prietenilor(vostri:

1. Relatia de cuplu
<!-
avutJepetate
suisuri si coborsuri?
2. Se poate identifica un anumit tipar pentru problemele aparute n relatie - rupturi urmate de mp~cari?
3. Pe parcursul relatiei, unul dintre parteneri a fost implicat n
mai multe aventuri?
4. Partenerii au considerat, n mai multe rnduri, ca relatia lor
s-a ncheiat?
'turi, fara sa nteleaga de ce' a mai nceput-o?
5. Persoana infidela s-a gasit adesea n mijlOCUI~unei avenn care este implicat cuplul acum?
~'~IJ
7. Exista anumite perioade de timp n care relatia pare foar6. S-a mai repetat aceasta situatie, si 'o alte
deot cea
te buna, urmate de perioade n care pare Ingrozitoare?
8. Partenerul neimplicat n aventura crede c~poate
.J
schimba
comportame~tul celuilalt?
9. Partenerul implicat n aventura se simte,\ntr-un anume fel,
'sub presiune n cadrul relatiei?
10. Partenerul care a avut repetate aventuri bomite
re data ca nu se va mai repeta niciodata?,
de fieca-
Aventura "evitarii" se petrece ca rezulta al incapacitatii cuiva de a avea ncredere - capatata, a esea, n primii
ani de viata. Partenerului implicat n aces gen de aventura i-a "fost indus, probabil, un comportamen
de nencredere de catre persoanele care l-au format, as cum am aratat n Capitolul 1. Acesta se simte nesigur ata n a acorda
<
ncredere,
realmente, ct
de si
la ao n
stare
a primi
la alta,
dovezi
uneoride dorin~fiba
ncre1~~ El trece,
o relatie de ncredere, alteori temndu-se sa se lmpIlce ntr-o
astfel de relatie. Aventurile l ajuta sa evite sa faca fata vulnerabilitatii apropierii de o alta persoana furnizndu-i
nsa o pseudointimitate si permitndu-i sa considere escapadele cu numerosii parteneri drept relatii reale. Acestea
pot fi, nsa, experiente dureroase pentru ambii parteneri
implicati n relatie, rareori avnd ca rezultat sentimente de
siguranta sau de iubire. Din pacate, din cauza acestui gen
de aventura se poate ca relatia stabila sa nu devina nicio(
data un parteneriat de succes. I
DE CE APAR AVENfURILE
AVENTURA
AMOROASE?
103
"EXPERIMENTALA"
Aventura "experimentala" este, probabil, cea mai legata de sex. Are loc adesea n cuplurile n care experienta
sexuala este limitata. Poate ca partenerii cuplului au facut
sex doar unul cu celalalt ori au gasit acest subiect dificil de
discutat,.astfel ca repertoriul lor "n acest domeniu este limitat, fiind aproape o rutina. O greseala frecventa este
aceea de a considera ca toate aventurile urmaresc sexul n
afara relatiei stabile de cuplu Multe aventuri au loc dintr-un complex de motive, escrise n cazurile anterioare.
Dar aventura
chiar este,
mai adesea,
n cel
avtntura
cauta
legata
doar de "experimentaIa~
sex. Partenerul Iimplicat
de obicei sa descopere cum ar i o partida de sex cu o alta
persoana si porneste din start cu aceasta intentie. Uneori,
aceasta dorinta este premeditata. Alteori, o situatie apare
ca un potential experiment si emeia sau barbatul folosesc
oportunitate a pentru a ncerca sa faca sex cu altcineva.
de femei. Un barbat i poate spune unei femei ca"nu a nsemnat nimic - a fost doar sex". Aceasta afirmatie, nsa,
Acest mod
aventura
este percep~t
de barbati
poate
sa nudeaiba
rezultatul
scontat, diferit
deoarece
femeiafata
se
la fel de nepasator. Un barbat se ntreb ~ daca femeia este,
poate ntrebacinstita
daca barbatul
evalueaza~i
lor sexuala
ntr-adevar,
atunci cnd
afirma, relatia
doar sex",
imaginndu-si ca acesta este o scuza care ascunde intentia de a
avea o relatie mai profunda. Ambii arteneri si pot pune
ntrebarea daca relatia lor este n oericol.
Studiu de caz
Rosie si Wesley s-au ntlnit la scoala si s-au casatorit
cnd aveau 20 de ani. Ei aveau chi doar unul pentru altul
nca de la vrsta de 14 ani. Toti prietenii lor i vedeau ca pe
un cuplu "permanent" n scoa ~ si, de asemenea, la colegiu. Opt ani mai trziu au avut fetita; viata lor se derula
neschimbata. Wesley avea o slujba sigura la un atelier din
zona, n timp ce Rosie lucra cu norma redusa la un supermarket. Nici unul dintre ei nu recunostea deschis fata de
celalalt ca se afla prins ntr-un mariaj care-l facea sa se simta "de vrsta mijlocie", desi aveau doar 28 de ani. W esley
se uita .invidio~
l~ priet:ni1sai
c:~e Elcala~oreau
si frec:entau
clubunle
la sfarslt
de saptamana
o iubea pe
RosIe; dar
si Rosie aveau si probleme sexuale Viata lor sexuala ncepuse bine, dar se deteriorase atunCI cnd Rosie ramasese
simtea ca a pie'rdut
ocaZ~i
n viata.
El
nsarcinata.
Rosie nuanumite
a mai vrut
sa importante
faca sex si cu
greu s-a
mai apropiat de Wesley pna la nasterea fiicei lor. Lui
Wesley i lipsea viata sexuala, chiar daca uneori aceasta parea un pic plictisitoare. El se descopere visnd sa faca sex
cu femei care treceau pe strada. A ncepu sa stea n parc la
ora prnzului si sa priveasca femeile care treceilU pe acolo.
n cele din urma, inevitabilul s-a produs O tnara femeie
s-a asezat ntr-o zi lnga el. Curnd, ei au nceput sa se ntlneascaaproape
n fiecare zi, apoi ea 1- invitat n apartamentul ei. Wesley s-a lasat prad" 'seI;J.tlluentelor nou trezite si a facut sex cu ea. A fost surprins de receptivitatea si
disponibilitatea ei de aIace n pat anumite lucruri pe care
Rosie le ura - cum ar fi sexul oral. Wesley nu simtea dragoste sau afectiune p_entru nQua sa amanta. Era clar n
mintea sa ca RQsie era nca iub{rea vieti lui, dar gasea foarte excitant sexul cu noua sa prietena. Dupa cte_va luni de
ntlniri clandestine, relatIa a esuat. Wesley nu i-a spus lui
Rosie despre aventura, dar treptat, viata lor sexuala a devenit mai interesanta. Rosie se ntreba adesea de ce Wesley ncerca noi lucruri n pat si ncepuse sa fie ncntata de
varietatea noii lor vieti sexuale Daca ar fi stiut ca aceasta
se datora n parte experientelor noi ale lui Wesley cu alta
femeie, ar fi fost devastata. Desi ramas tainuit fata de Rosie,
secretul a ramas un potential pericol, care ar putea da nastere unor probleme, daca Wesley l-ar deconspira la un
moment dat.
lOt!
Ati avut de~aface cu tlventura " experimentala"'?

Puneti-va urmatoarele ntrebari. Daca veti raspunde
de-a face cu aventura, ,experimentala" n relatia dumneavoastra sau sa o fi observat n relatiile prietenilor vostri.
1. Aventura a urmatj unei perioade-problema
n viata sexua-
la a cuplului?
2. tura
PerSOana
baZataimPlica
"doar..ta~n
pelsex"?
aventura a descris-o drept o aven4. PartE?nerul imp!iQat n aventura a simtit ca persoana 9U
care se ntln~a nu eri'! att de importanta precum expe3. Anterior,.
CUPlU.
Ipe
avuse~e
experienta sex ua.Ia redUSa?,
rientl'l sexuala
care otrait-o?
5. Parten~rul implicat r. ratentura
a fost l'ltras mai degraba
de atrib~tele fizice alelQeleiialte pers~ane cli care ,s-a culcat, decat de caracter~sau
personalitatea acesteia?
implicata n aventura a simtit ca i-a fost satisfaouta dorin6. Odata ce s-a derulatraventura "experimentala", persoana
ta de experimenta re? ~
.
pectiva?
~
.,
7, Au intervenit
existat sentiment1de
regret n
legate
aventura cuplu
res8.
modificari specifice
relatiadevechiului
- de exemplu, comport$lment sexual diferit - provocate
de aventura?
9. Daca aventura a fost dezvaluita, cum a reactionat partenerul neimplicat 1 -ideea oa a,ceasta, nu a nsemnat nimiG. reprezentnd "doar sex"?
10. Exista sau nu.o mica dQrinta de a repeta experienta?
Aventura ,experimentala" nu este ntotdeauna una n

care aventurar7,xperimentaIa'~
experienf;se rezuma a fi "doar
sex". De fapt, adevarata
este destul de rara. Mult
care oamenu se folosesc dupa ce au baut prea mult, Se gamai
comun~~ste
ntlniredea casa
~neiori
op~rtunitati
~e
sesc mpreun
o si departe
se lasa, pur sexuale
si simplu,
prada seducti.:IJ"complete" practicate de un prieten. Ca n
cazul tuturorlaventurilor, nu este ntelept sa vezi acest gen
FATA N FATA CUINFIDELITATEA
de aventura ca fiind un remediu pentru o relatie bolnavivada

cioasa.
c~traniitorie,
~partenerul s-ar putea
implicat
sa nu
n fie
aventura
la fel sipoate
pentrusaceo
Jalalt, bre, probabil, se va simti ranit si tradat ca si cum
cuplului poate parea ca se mbunatateste, acest lucru nu a
ave:~~ ar fi durat ctiva ani. Chiar daca viata sexuala a
~ost.17onstruitpe
o discutie
onesta
ntreconfruntarii
parteneri, legata
de
orintele si nevoile
lor, ci pe
evitarea
cu problemele legate de sex. Acest lucru poate nmagazina un
potential pericol pentru viitor, tot astfel cum aventura secreta ar putea actiona ca o bomba cu ceas, asteptnd sa distruga o relatie, luni sau ani dupa ce s-a consumat.
Dupa ce ati citit despre diverse tipuri de aventuri, va
puteti afla n pozitia de a spune : "Aventura pe care am
avut-o nu se potriveste cu aceste tipare." Multe aventuri
urmaresc o tipologie particulara, dar altele vor prelua elemente din mai multe tipologii. De exemplu, o aventura
"eXperimentala" poate conduce la aventura "celui care
deschide usa", daca partenerul simte ca experimentul i
dezvaluie probleme mult mai mari dect s-ar fi gndit la
nceput. Aventura "razbunarii" poate, de asemenea, sa devina aventura "evitarii", din cauza faptului ca dorinta de
razbunare poate sa-I conduca pe partener spre dezvoltarea
unei nencrederi profunde n celalalt. Acesta ar putea fi si
motivul pentru care simte ca partenerul merita sa fie nselat, din cauza durerii pe care a cauzat-o, ajungndu-se, n
cele din urma, la sfrsitul
relatiei.
La analizarea aventurii
,
,
cu care ati avut de-a face, e bine sa folositi diversele tipologii, pentru a ntelege de ce a aparut aventura si cum a
luat amploare, dupa ce a nceput. Acest lucru va va ajuta
sa ntelegeti rolul aventurii n relatia dumneavoastra sau n
relatia celor pe care i stiti implicati n aventuri.
l07
CE ANUME DECLANSEAZA
,
, O AVENTURA?
Aventurile
nu apar din senin. Cele mai multe au n
Multe
spate anumit.ejevenimente
cupl't!riJnu si dau seama
carentotdeauna
conduc la de
aparitia
aceste lor.
circumstanteJntr-adevar,
ele pot considera evenimentul sau
grupul de mprejurari drept irelevant. Acest lucru poate
dezvolta un fel de "relatie oarba", care mpiedica partenerii sa ia titudine cu privire lq. sentimentele lor nainte ca o
aventura sa se ntrevada la orizont. Uneori, orbirea n relatie se atoreaza fricii. Cuplul se poate teme sa si exprime anxietatea referitoare la o problema specifica (asa cum
ar fi o problema sexuala sau financiara) sau poate decide
ca situatia se va rezolva de la sine, fara interventia nici
unuia dintre parteneri.
Iata cteva dintre cele mai
frecvente elemente care declanseaza o aventura.
Pierderea unei fiinte dragi din familie .

Daca ati trait experienta unui deces n familie, veti sti ca
efectele acestuia sunt de lunga durata~ Oamenii pot spune
si face lucruri care nu sunt conforme cu felul lor de afisau
pot descoperi ca evenimentul mortii este o avertizare
puternica asupra propriei mortalitati. Daca o relatie a resimtit deja anumite tensiuni si solicitari, aceste sentimente pot
prelua controlul. D~ exemplu, un partener poate decide ca
ar trebui sa gaseasca o iesire diil aceasta relatie nefericita,
nainte ca viata lui sa fie de asemenea distrusa, mbarcndu-se n aven~ura "celui care deschide usa". De asemenea,
ar putea ncepe o aventura "experimen;aIa", pentru a vedea daca doreste un stil de viata alternativ celui pe care l-a
ales. Uneori, aventura care urmeaza acestei tragedii este
legata de dorinta de a cauta caldura si siguranta care nu-i
mai sunt oferite de partenerul de cuplu. Aceasta situatie
este echivalenta cautarii orbesti a unui sprijin pentru a iesi
dintr-o groapa ntunecata, apucnd prima mna care i
este ntinsa. Daca partenerul neimplicat n aventura a su-
FATA N FArA
cu INFIDELITATEA
ferit pierderea, aceasta poate fi att de sfrsit de durerea sa,

nct celalalt trebuie sa caute atentie n alta parte. Aceasta
noua relatie reprezinta mai mult o prietenie intensa dect
o aventura sex-uala exploziva, dar poate cauza un plus de
nefericire partenerului deja lovit de pierderea cuiva iubit.
Socul si tristetea pe care moartea le aduce pot conduce
anumiti oameni sa faca lucruri pe care mai trziu le regreta, dar, chiar si n acest caz, examinarea relatiei poate da
avertismente cu privire la problemele care existau nainte
de aventura.
Moduri d a preveni acest gen de aventura

Asigurati-va ca discutati despre impactul decesului.
Daca partenerului i este greu sa discute despre pierdere,
l-ar putea ajuta sa stie ca sunteti disponibili pentru atunci
cnd se va simti gata sa abordeze problema. Spuneti ceva
de genul: "Sunt ici cnd ai nevoie de mine. Anunta-ma,
daca ai nevoie d mine sau daca doresti sa vorbim."
Oferiti-i caldura si afectiune fizica. O strngere la piept
sau un cuvnt de iubire l pot ajuta pe partenerul dumneavoastra sa stie ca va pasa, atunci cnd cuvintele sunt greu
de rostit. Pastrati aceasta atitudine o lunga perioada de
timp dupa deces, deoarece pierderea unei fiinte dragi nu
este o problema cu rezolvare rapida.
Daca ati suferit o pierdere si ati descoperit ca aceSt lucru are un impact negativ neasteptat asupra dumneavoas~
tra, spuneti-i
artenerului cum va simtiti. Cereti-i sprijinul ntr-un r---'odclar. De exemplu, evi}ati sa spuneti: "Nu
m-ai mbratIsat deloc zilele acestea." In schimb, ncercati
cu: "Ma simt cu adevarat groaznic. As putea sa-mi revin
cu o mbratisare"
Daca realizati ca decesul a condus, ntr-un anumit mod la reevaluarea vietii dumneavoastra,
mpartasiti-i acest sentiment partenerului. Daca acumulati
n tacere toate aceste lucruri s-ar putea sa va jigniti partenerul, deoarece el nu realizeaza instinctiv modul n care va
afecteaza decesul Vorbind despre efectul pe care l are
DE
CE APAR AVENTURILE
AMOROASE?
-~
lO~~
asupra vietii dumneavoastra, veti putea amndoi sa faceti
fata anilor
vor veni ntr~un mod mai rational.
Atingere 'vrstei mijlocii
Criza varstei de mijloc este urt fel de cliseu al zilelor
rtoastre, dar exista anumite dovezi care sugereaza ca oamertii
treclErin maiasupra
multe schimbari
n jurul
vrstei mijlocii.
Studiile/facute
femeilor aflate
la aceasta
vrsta
sugereaza c~ cele n jur de 45 de ani folosesc timpul pentru a reflect'iasupra vietii lor anterioare, evalund felul n
rezonabil
care traiescsaf<ldmitemca
n)prezent si facnd
si barbatii
planuri
trec prin
pentru
acelasi
viitor.gen
Pare
de
nale
evaluare
propr]1femellor.
arvIetii c~ si femeile,
Rezultatul
dai' fara
acestor
schifi1baril.~hormo~
reflectn poate fI
acela ca ei \doresc sa renunte la anumite moduri nvechite
adesea,
de viataun~lmbol
sJS.a experine~te~~
al donntel de
altele
a avea
noi.unO.nou
aveht:ura
sul de es~e,
VIaunul nou, t'0at.e fi o dorinta subita s,au o cultllinare a disconfortulUl .cumulat de-a lungul amlor.
ta. Dorint~de a abandona Un stil de viata vechi pentru
Modurilde a preveni acest gen de aventura _
_PregatitI-V pentru criza vrstei mijlocii prin petrecerea
unui anumit timp cu discutii despre sperantele si astepta~
riIe pe care le avet' de la viitor. Evitati sa faceti presupuneri
referitoare la faptul ca part(merul va ramne acelasi pentru
totdeauna si
, fiti, gata sa faceti, fata
, p'rovocarii schimbadi.
Cnd amndoilmpliniti vrsta de 4~ de ani, supuneti-va relatia unui control de sanatate". Intrebati-va att
pe' dumnea~oastra, ct si pe partener, ce parere ~veti despre relatie si ce vreti de la viitor. Actionati pentru ndeplinirea visurilo si a sperantelor reprimate. De exemplu,
daca unul dintre dumneavoastra si-a dorit dintotdeauna sa
mearga n Florida faceti o lista ~u toate lucrurile de care
aveti nevoie pentru a materializa acest lucru. Apoi treceti
la actiune!
1"
Fiti atenti la semnele de avertizare legate de apropierea

furtunii vr~teitmijlocii. Insatisfactia unei slujbe care a fost
considerataJanterior acceptabila, certurile cu copiii aflati la
vrsta la42rescentei
(n special
de acelasi sex si
cudorincel al
parinteIWJ'i
schimbarile
n stilul cei
de mbracaminte
ta de socializare n vechile locuri de ntlnire pot indica
faptu ca se apropie criza vrstei mijlocii. Discutati despre
acest semnale si ntrebati-va ce anume semnifica ele pentru artenerulla care se manifesta.
"ngrijorarile legate de bani
'n studiu organizat de Relate a demonstrat ca banii reprezinta principala tema a certurilor din cuplu. Problemele legate de bani pot conduce la dorinta de a avea o aventura, deoarece aceasta pare a fi o cale de scapare din
tensiunea prin care trece- cuplul. Interesant este faptul ca
certurile legate de bani pot aparea deoarece partenerii si
ascund capetele n nisip, spernd ca acestea vor disparea.
Cnd apare oportunitatea unei aventuri, acestea se adauga
autoamagirii deja existente, iar, n curnd cuplul se confrunta cu ncurcaturi complexe de minciuni si evitari.
Aventura poate da nastere sentimentului de detasare, dar
va deveni ulterior o nchisoare de minciuni si nselatorii
care va conduce la ruptura de cuplu.
Moduri
de a preveni acest gen de aventura
Supravegheati-va ndeaproape banii! Aceasta nseamna

sa discutati despre modul n care veti gestiona partea financiara a vietii voastre, din momentul n care deveniti un
cuplu. Decid~ti asupra lucrurilor de baza, cum ar fi: 'cine
plateste politele, cine are n custodie conturile sau cartile
de credit si ce numerar credeti ca va cheltui fiecare saptamnal.
Sfatuiti-va imediat ce lucrurile ncep sa para instabile.
Un mprumut de valoare marenu este un mod de a va rezolva situatia conturilor si puteti sfrsi n certuri mari le-
gate de responsabilitate.
111
Aceasta situatie este, cu siguran-
ta,
deoare_ce1partenerul
ce~re
poate conduce
ncepe lasatentati
para acicali
de ator
aveasauo aventura,
avar. Su-'
nati la~miile de consultanta pentru plata gazului si a energ~ectric.e
si pentru cartea de credit, daca ati intrat n
atorii. Puteti fi adesea ajutat sa va lichidati datoria, fara sa
intrati n alte necazuri.
Gnditi-va la ce anume reprezinta banii n relatia dumneavoastra. Aveti sentimentul ca, daca un partener detine
.controlul asupra banilor,va prelua n curnd toata puterea? Ignorati realitatea situatiei voastre financiare, deoarece nu pare romantic sa discutati despre bani? Sunteti anxiosi la gndul ca e mai bine ca fiecare sa si gestioneze
propriul numerar? Doriti sa va mentineti propria individualitate, n caz ca veti fi ranit printr-o implicare prea
mare ntr-p relatie nesigura? Odata ce v-ati analizat sentimentele de dincolo de bani, veti avea ncredere sa puneti
ordine n orice alte probleme mai profunde.
o schimbare a modului
de viata
Aventurile pot urma unei schimbari importante a stilului de viata, cum ar fi schimbarea casei, pierderea sau obtinerea unei slujbe si recuperarea dupa o mboJnavire - de
fapt, orice v-ar putea induce o forma de stres. Chiar si lucrurile bune, cuIT! ar fi obtinere~ unei promovari la servIciu, sunt uneori stresante, deoarece va trebui sa va ridicati
la nivelul asteptarilor de la noul loc de munca. Puteti fi
tentati sa cautati o aventura, deoarece vreti sa va vedeti ntr-o situatie noua si stranie. Acest lucru va conduce la
abandona~ea sprijin'ului pe care contati - familie, prieteni
si partener - si la gasirea unor noi metode de a va descurca.
aventura poate parea atractiva, deoarece persoana pe
care ati ales-o nu cunoaste strategiile voastre de a rezolva
problemele si poate fi capabila sa va ajute sa nfruntati situatiile neobisnuite. De exemplu, puteti intra ntr-o aventura cu o persoana de la noul loc de munca, deoarece ea
~unoaste compania si situatia n care va aflati. Acelasi lucru sepoate spune si despre aventurile cu noii vecini, asisorice /persoana care
care~-au
va ofera
n raportboala
cu noul
tentii~edicali
ajutatntelegere
sa treceti printr-Q
sau
mediu
~
.Moduri de a preveni acest gen de aventura

~Mai
~ti, va trebui sa ntelegeti de ce p,,:re deodata
atractiva o aventura n acest moment al vietii. Incercati sa
aflati daca va simtiti vulnerabili din punct de vedere emotional si de ce. De exemplu, acum-ca v-ati mutat ntr-o
casa mai mare, sunteti ngrijorat ca veti plati o ipoteca mai
mare? Ati disctltat cu partenerul despre schimbare si despre implicatiile sc~imbarii casei? Va lipsesc prietenii si
vecinii din vechea zona? Acest tehnica a autochestionarii
n legatura cu ceea ce simtiti este folositoare si va poate
ajuta n multe situatii, dar n mod special daca aveti n
vedere o aventUra amoroasa, deoarece ea va poate oferi
"timpul de gndire" necesar pentru evaluarea implicatiilor
actiunilor dumneavoastra .
.Vorbiti cu partenerul despre sentimentele legate de
schimbarea stilului de viata. Exprimati orice neclaritate
simti-o n legatura cu 'viitorul sau emotia pe care v-o
provoaca gndulla notll rol. ntrebati-l despre sentimente-lesale prIvind sittlatia 'dumneavoastra, deoarece este implicat n oric-eschimbare pe care o efectuati.
'
Problemele de relatie
Acestea acopera, cu siguranta, toate problemele care se

pot gasi ntr-o relatie, de la frecventele certuri amare la
problemele parentale si dificultatile sexuale. Principalul
motiv pentru care o aventura poate parea atractiva n aceste circumstante este, probabil, evident: da posibilitatea
unei evadari din situatia n care se gaseste relatia si ofera
imaginea unui paradis, situat departe de orice dificultati.
DE CE AP AR AVENTURILE AMOR OASE
11;5
Asa cum ati citit, acesta este adesea iluzoriu, fiind putin
probabil sfrezolve problemele relatiei pe termen lung.
Modurijde a preveni acest gen de aventura

MentinrJRo comunicare eficienta. Vorbiti unul cu celalalt despre/placerile si problemele dumnea~oastra. Ascultati-va fpartenerul, fara sa-I ntrerupeti pentru a va spune
parerea si exprimati-va clar sentimentele. De exemplu,
evitati sa spuneti: "Nu-ti mai pasa de mine!" n loc de
aceasta spuneti ce anume v-a determinat sa va simtiti neglijati. Va puteti simti neglijati pentru ca partenerul nu va
aduce dimineata o ceasca de ceai, nu pare interesat de
munca dumneavoastra sau refuza sa va ajute sa faceti baie
copilulu cnd sunteti obositi. Fiind neclari n ceea ce comunicati, s-ar putea sa nu obtineti niciodata ceea ce va doriti, Fit~lconstienti
cu[< evarat. de '"punctele-obstacol"
pe care le i'ntlneste adesea cuplul. Arealul problemelor poate cuprinde:
hotarrea de a sta mpreuna, nasterea primului copil, dificultatile n echilibrarea vietii de familie cu viata profesionala, marire familiei, grija fata de parinti sau alti membri
ai familiei, momentul n care copiii parasesc casa si petrecerea unui timp mai ndelungat n snul familiei odata cu
iesirea la pensie. Discutati aceste probleme-cheie si gnditi -va cum sa le faceti fata de acum nainte, n loc sa asteptati a 'descoperiti capcana atunci cnd vt:ti fi prinsi n ea.
DIscutati probleme sexuale la nceputul relatiei voastre.
oate o sa va simtiti stnjeniti sau nesiguri, dar, daca puteti dezvolta un "limbaj sexual", acesta va va fi de ajutor
pe viitor. Chiar daca nu ati facut acest lucru n trecut, nu
este prea trziu sa ncepeti acum. Amintiti-va ca dorinta
sexuala creste si scade corespunzator starii partenerilor si
presiunilor externe exercitate asupra dumneavoastra. De
exemplu, starea de oboseala, stresul sau anxietatea legata
de copii pot scadea dorinta sexuala. Relaxndu-va, distrndu-va si rznd mpreuna, puteti mbunatati dorinta sexuala, care merita cultivata.
Toate aventurile au similaritatile si cauzele lor. n general, ele vin din dorinta de a gasi o modalitate simpla pentru a ace fata unei situatii complexe aparute n cuplu.
Unele reprezinta o dorinta de evadare, altele sunt un raspuns la suferinta provocata de partener sau o dorinta de
explorare a unei noi legaturi ori o dorinta de a evita vulnerabilitate n fata vechiului partener. Problema este ca
aventuriI rareori reprezinta moduri simple de rezolvare a
unor- situatn complexe, nradacinate de-a lungul multor
ani ntr-o relati de cuplu. Aventurile nU'sunt solutii. T0tusi, puteti fi tentati sa-le priviti n aceasta lumina. Ele
aduc ntotdeauna complicatii unei situatii deja complicate
si au potentialul de a rani ntr-o mare masura o familie sau
un partener. In urmatorul capitol vom explora sentimentele care decur din aventuri, inclusiv emotiile celor implicati n triunghiul conjugal.
Ce se ntmpla, cu adevarat,
ntr-o aventura? ,
n capitolele precedente, am explorat motivele aparitiei

aventurii si am evidentiat rolul pe care-l joaca ncrederea
n cadrul relatiei de cuplu. Prezentul capitol cerceteaza
sentimentele, em"otiile si comportamentul unui partener
implicat ntr-o aventura. Emoti.ile cauzate de aventuri pot
fi asemanate unui carusel- n anumite momente sunt sublime si naltatoare, dar imediat dupa aceea, pline de vinovatie si onfuzie. Unii oameni par a se mpaca bine cu dramatismu acestor situatii, condimentate cu suisuri si
coborsuri dar majoritatea considera ca experienta unei
aventuri este dificil de depasit - chiar n situatia n care
conduce spre implicarea ntr-o relatie stabila. Cele' mai
multe sentimente apar din nsasi esenta aventurii. De obicei, ele ramn un .secret (cel putin, un timp) si reprezinta
elemente de distruger a ncrederii existente ntr-un cuplu.
n societatea moderna: acestea sunt un subiect tabu,'pe
care oamenii se straduies sa l evite. Probabil v-ati simti
extrem de stnjeniti daca vi s-ar cere sa tineti un secret
(despre o aventura, de exemplu), stiind ca dezvaluirea
acestuia ar aduce multa nefericire unei alte persoane. De
exemplu, imaginati-va ca ntr-o zi de luni vi se spune ca un
coleg de serviciu va fi concediat la sfrsitul saptamnii. Vi
se solicita sa tineti secret acest lucru. Va ntlniti cu colegul dumneavoastra la birou si acesta ncepe sa va vorbeasca despre sperantele de viitor, n calitate de angajat al ace-
lei firme. Permanent simtiti dorinta de a-i spune ca este

gata sa-si piarda slujba pentru care si face attea sperante,
dar stiti ca['Ilu puteti face acest lucru. n loc de aceasta, i
zmbiti si poate l mintiti, ncercnd n acelasi timp sa
opriti conversatia. La sfrsitul saptamnii va ntlniti colegul, care-si mpacheteaza lucrurile. El va acuza suparat ca
suntet un "mincinos" si un "nepasator". Va este ciuda si
ati dor sa-I ajutati cu ceva. Tensiunea pe care ati simtit-o
pe parcursul conversatiei penibile de la-birou poate fi asemanata cu modul n care se simt cei care trec prin experienta unei aventuri, fie ca sunt ei cei implicati, fie ca sunt
amantul ori partenerul nselat. Va puteti simti la limita,
tensionati si ati putea chiar sa aveti un disconfort fizic specific anxietatii, cum ar fi dureri de cap si stomac, dar si dorinta de a evita situatia. La toate acestea se adauga si euforia unor sentimente puternice fata de o alta persoana.
Adunate, pot con-duce lao confuzie emotionala puternica.
Nu este de mirare ca multi oameni se simt dezorientati pe
parcursul unei aventuri! Ei au de-a face, de regula, cu o
multime de emotii diverse, care adesea par ca nu au nici un
s<:ns. Din cauza ~onfuziei, cea mai simpla decizie devine
problematica sau dureroasa. Puteti sta n dubiu daca sa-i
spuneti sau nu partenerului despre aventura. Daca sunteti
un prieten, va luptati probabil cu dumneavoastra nsiva n
legatura cu oportunitate a dezvaluirii aventurii pe care ati
descoperit-o. Daca sunteti amantul, ati dori sa ramneti n
continuare cu persoana cu care aveti legatura, dar va este
teama de consecinte.
Iata, n cele ce urmeaza, cteva sentimente caracteristice persoanelor care au nceput o relatie extraconjugala:
rDorinta. Aceasta este probabil <;:eamai coplesitoare

emotie traita la nceputul aventurii. Adesea, ea are profunzimea emOtiilor care acompaniaza de obicei relatiile noi.
Persoana cu care doriti sa ncepeti aventura vi se pare minunata - cea mai atractiva, cea mai distractiva si cea mai
tulburatoare fiinta pe care ati ntlnit-o. Puteti ~hiar sa o
CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA?
comparati cu partenerul prezent, vaznd astfel n amant

toate calitatile care i lipsesc acestuia. Dorinta dumneavoastra puternica poate~
conotatii sexuale, dar ar putea
fi la fel de bine sentimentul! ca ;-ati descoperit "sufletul
pereche" sau un prieten apropIat. de nadejde.
Emotia si placerea. Uneori, unul dintre parteneri i
marturiseste consilierului: "Nu stiu de ce s-a implicat n
aventura." Raspunsul e-ste simplu la nivel emotional.
Aventurile ofera placere si emotie, dar si ceva pe care par.:
tenerul nu-l gaseste n alta arte. Altfel, nu ar avea sens sa
nceapa o aventura. Desi motivele unei aventuri sunt multe si .complexe, dorinta trairii unor s~ntimente spec~fice
nceputului este adesea oarte importanta. Emotia siplacenere". Faptul ca stii ca ceea ce faci este gresit.ti p9ate adurea ntr-o aventura pO~fi evidentiate de "factorul nesupuplacerea ~ai mult dect o relatie normala.
Nesiguranta.
Majoritatea oamenilor
se simt mesiguri,
ce un
fior de mUltumlre~care
mareste apetit.ul
sexual si
actiunile
atunci
cnd
lor ncep
si de teama
o aventura.
de a fi/descoperiti.
lEi se simt sfsiati
Este,ndedoua
asemede
nea, posibil sa ncepeti o aventura mpinsi fiind de evenimente succesive, doar mai trzi realiznd ce ati facut. De
exemplu, John, la trei saptam . dupa ce s-a implicat ntr-o
legatura periculoasa cu sotia rietenului sau, a realizat ca
s-a iIl}plicatntr~o relatie e care nu o gndise sau planificase. In primele etape, corn matia dintre dorinta sexuala si
emotia naucitoare va mpiedica sa va gnditi clar la actiunile pe care 1 ntrep rind eti'.
Apararea. e masura ce relatia avanseaza, va descoperiti justificndu-va. Va spuneti lucruri de genul: "Daca sotul mi-ar fi acordat mai multa atentie, nu as fi avut nevoie
~a recurg la asta." au "E numai pentru s~urt timp." sau
chiar vechiul cliseu "Nu nseamna nimic pentru mine."
Aceasta ultima remarca de aparare este similara afirmatiei
unui fumator: "Sigur, fumez 20 de tigari pe zi, dar ,mapot
lasa oricnd vreau." Cu alte cuvinte, constiinta este supusa
la presiuni si ncercati sa gasiti o modalitate de a continua

aventura fara sa fie necesar sa luati o deciiie inevitabila cu
privire la ceea ce se va ntmpla mai departe. Partenerul
poate observa aceasta aparare dupa modul n care va napustiti asupra sa, n ncercarea de a devia discutia de la o
problema relatIv simpla. De exemplu, Lisa a sarit ca arsa la
remarca sotului ei care se ntreba de ce a nceput ea sa prefere mersul pe jos, n detrimentul autobuzului. Lisa a replicat grabita ca nu era treaba lui. Ea se htlnea cu amantul n drumul sau spre serviciu si se simtea presata de
observatia sotu ui.
Eliberarea. Acest sentiment pare a fi unul cu totul neasteptat pe parcursu,1 aventurii, dar este descris de cei care
l-au trait. Eliberarea
oate fi legata de sentimentul ca sunt
nca atractivi sau capabili sa ntretina relatii sexuale. Nu
este un lucru neo isnuit sa descoperi ca, daca un cuplu are
de-a face cu probleme sexuale severe - daca barbatul sufera de impotenta -, iar barbatul ncepe o aventura amoroasa, el traieste un sentiment de eliberare vaznd ca este
capabl sa aiba o relatie sexuala normala cu amanta. O
aventura care apare din cauza problemelor de cuplu poate
fi asemanat- cu un refugiu n vreme de furtuna. De exemplu, atunci cnd Louisa l-a ntlnit pe Sam, era casatorita
de sapte ani cu Mark. n ultimii ani ai mariaj ului, Mark
avusese cteva iesiri violente fata de ea. Sam i oferea Louisei tot ceea ce i lipsea - ntelegere si protectie. Ea nu l-a
parasit ~mediat pe Mark, deoarece aveau mpreuna o fetita
urma s- .desparta de tatal el. Ea s-a mtalmt cu Sam tImp
de 5 an~si Louisa_ era n~rij~rata de r;acAtiaJetitei, pe ~are
de ctev,\!uni, pna cnd s-a hotart si i-a lasat sotului ei
un bilet n care-i spunea ca-I paraseste. Pe parcursul lunilor de mainte de a pune capat mariajului, Louisa a trait
un sentiment de usurare ca exista cineva spre care sa se nrepte, care o ntelegea si o iubea.
Egoismul. Multe aventuri, au ca efect crearea unor
"ochelari de cal" la nivel emotional. Aparent simtiti ca
CE SE NTMPLA NTR-O AVENWRA?
119
aventura nu afecteaza nici o alta latura a vietii dumneavoastra. Unii o descriu ca fiind "efectul cutiei" - aventuamantii.
f'\ceasta
nseamna
ca nevoile
familiei
prietera
este c~o
cutie care
este deschisa
atunci
cnd siseale
ntlnesc
de
-aven~
si de tot nceea
se ca
ntmpla
aceaabsorbiti
latura a
nilor
ramary u.nd.eva
urmace si
deveniti ntotal
vietii umneavoastra. Nu este ceva neobisnuit pentru cei
care au o aventUra sa minta n privinta ei si sa creada ca de
fapt nu mint. Chiar ajung sa creada minciunile pe care le
spun pentru a-si pune la adapost aventura, pent~ ca le
conSI er~ justificabile n circumstantele respective. In cele
din urma "efectul cutiei" poate duce la urzirea unei mpletituri foarte complicate de minciuni, menite sa tina complet separat aventura de celelalte aspecte ale vietii proprii.
Anxietatea
La nceputul aventurii va puteti simti euforici si tulburati Aceasta este etapa n care se instaureaza
si anxietatea. Lupt mentinerii secretului aventurii apasa
ca o povara din ce ce mai grea, pe masura ce trece timpul. Chiar daca aventur actuala se termina rapid, anxietatea legata de teama de fi dat de gol poate plana asupra
dumneavoastra luni si am de zile. Anxietatea se poate manifesta fizic - crampe stomacale, dureri de cap si tensiuni
musculare, daca cel implicat este stresat sau ngrijorat.
Principalul motiv pentru care partenerul i marturiseste
celuilalt aventura este tocmai acumularea de anxietate.
Acesta, pursi sim lu nu mai poate suporta apasarea sentimentelor care-l cop esesc si se da de gol n fata partenerulu~ care nu anuieste nimic.
Dorinta sexuala crescuta. Daca aventura este de natura sexuala; puteti descoperi ca experienta sexuala traita are
toate caracteristicile sexului cu un nou partener. Poate parea excitant si pasional, reflectnd tot ceea ce ati pierdut n
re atia actuala. O parte a atractiei celor mai multe aventuri
este dat~ de dorinta de a face dragoste cu o alta persoana.
Dar se ntmpla ceva ciudat. Unele persoane au relatat o
dorinta la fel de aprinsa de a face dragoste si cu partenerul
120
de cuplu. Poate parea o gluma, dar daca libidoul dumneavoastra este exploziv, nseamna ca vreti mult mai mult sex
si va ndreptati att spre partenerul de cuplu, ct si spre
amant. O alta explicatie este aceea ca, asemeni aventurii
"scaunului cu trei picioare", va simtiti eliberat de presiunea relatiei de uplu, crend n schimb loc dorintei sexuale si afectiunii. Acest lucru poate cauza o mare durere partenerului de cuplu, odata ce aventura este dezvaluita.
Acesta se va simti tradat, traind uneori o repulsie fizica, la
gndul ca v-ati culcat att cu el, ct si cu amantul, n acelasi timp. Daca nu mai simtiti o dorinta sexuala de ceva
timp, poat din cauza faptului ca partenerul dumneavoastra si-a pier u interesul pentru sex, va puteti elibera printr-o aventura, Iasndu-va n voia acesteia pentru a obtine
efecte sexuale easteptate. Dar-~poate fi periculos, pentru
ca, daca nu vor face "sex protejat", cei implicati pot provoca aparitia unei sarcini sau pot contacta o boala cu
transmitere sexuala. Unii barbati care cauta relatii sexuale
n afara cup ului nu vor ncepe 'o aventura cu o' persoana
cunoscuta, cautnd n schimb satisfactia sexuala alaturi de
o prostituata D~si nu este o aventura n sensul strict al cuvmullli, atunc cnd partenera de cuplu afla despre acest
lucru, se simte devastata; simte ca nu mai are nici o va10are, daca partenerul prefera chiar si o prostituata n lolunga perioada de timp si poate solicita multa munca pentru
alva relatia.
cul aei~e
resarea
dupa aceasta experienta poate dura o
-'
,I
TRIUNGHIUL CONJUGAL
_~ate
aventurile sunt triunghiul are. Ele implica trei
persoane care ncearca sa stapneasca o relatie. Una dintre
ele ncearca sa se descurce chiar cu doua relatii n acelasi
timp - persoana care are o aventura extraconjugala. Cealalta - partenerul fidel- ncearca sa aiba o relatie normala cu prima persoana. Ce de-a treia persoana este amantul,
---
care are o relatie cu primul partener. Acest triunghi poate

fi sustinut atta timp ct cei trei oameni ramn n el. Daca
fost dezvaluita, iar artenerul fidel spune ca nu mai vrea sa
unul dintr. triunghiu
e parteniei sespune
ca vrea
sa plece
sau aventura
continue,
dizolva.
Pentru
ca aventura
sa du-a
reze, trebuie sa sefmc.mtina triunghiul. Este, probabil, un
lucru evident, dareu ntotdeauna nteles de cei care se nhama la o aventurat A~estia pot ntretine fantezii despre
mentinerea cu usunntaj a doua relatii sau despre mutarea
de la o relatie la cealalt~ara
ca partenerul de cuplu sa sufere. Dar nu se ntmplaLasa prea des. Dupa ce aventura
tile implicate, ea poate ave un efect cataclismic asupra reeste dezvaluita si accePtat~-?lcafiind adevarata de toate parlatiei si a stilului de viata., m adaugat afirmatia "acceptata
ca adevarata",
partenerul
respinge
adesea
adevarul
asupra adeoarec,.
ceea cejs-a
ntmplat,fidel
chiar
daca dovezile
sunt dare ..
Studiu de caz
Anya si Bill erau casatoriti ~de cinci ani atunci cnd Bill
a avut o aventura cu Sarah. Ei s-au vazut prima data la un
eveniment social esfasurat la fabrica n care lucra Bill si
foarte curnd aveau sa se ntlneasca de cteva ori pe saptamana. Un prieten apropiat de-al lui Bill a decis ca acesta
actiona iresponsabil si i-a spus Anyei despre ceea ce s-a ntmplat. Ef a ramas stupefiat atunci cnd Anya a refuzat
categoric sa accepte ceea ce-i spunea. Anya i-a raspuns ca
are ncredere n Bil si ca acesta si petrecea serile cu prietenii, construind un automobil pentru curse. Prietenul i-a
replicat ca o va duce In barul unde merg de obicei Bill si
Sarah, dar Anya a refuza n continuare sa creada. De fapt;
aventura a continuat mai bine de un an pna cnd Anya a
fost capabila sa admita CV ar putea exista 6 problema.
Anya nu putea admit posibilitatea unei aventuri, pentru ca i era teama. Fric mpiedica oamenii sa abordeze o
problema dificila, iar Fya
era o persoana de acest tip.
Tabelul urmator ilustreaza raspunsurile date de cei trei

implicati n triunghiul conjuga!.
Tabelul poate fi de ajutor n explicarea impactului diferit al aventurii, care poate fi de scurta sau de lunga durata.
, Aventurile de
noapte sau cele care dureaza cteva
saptamni pot provoc sentimentele descrise n etapa I,
desi, pentru partenerul persoanei care are o aventura, pot
avea_acelasi efect ca-cel descris n etapele a IV -a si a V-a.
Partenerul
Persoana
care are
o aventura
persoanei care
are o aventura
Amantul
1. La nceput
Justificare: "Am
nevoie de aceasta
aventura pentru
ca lucrurile merg
foarte prost ntre
mine si partener."
Neliniste: "Avem
probleme n relatie,
dar nu stiu cum/mi
,este teama sa le
abordez."
Dorinta: "Vreau o
relatie cu aceasta
persoana.
Depinde de ea
daca i va spune
partenerului ei."
Dorinta: "Vreau
foarte mult sa fiu
cu acesta
Negare: "Poate
ca lucrurile se vor
Placere: "Aceasta
aventura este
incitanta."
ndrepta
de la sine."
persoana."
II. Pe masura
Negare: "Aceasta
aventura nu
afecteaza cu nimic
relatia mea stabila
de cuplu."
ce
aventura progreseaza
'ntrebare:
"Partenerul
meu pare diferit,
dar nu stiu de ce."
ntrebare: "Ma
ntreb unde va
duce aceasta
aventura. Ce
nseamna amantul pentru mine?"
III. Daca aventura continua

ntrebare: "Nu
stiu unde va duce,
pna la urma,
aventura. Este ea
mai importanta
dect relatia
de cuplu?"
Anxietate:
"Partenerul meu
se comporta ci.udat
si adesea se
ascunde. Ma ntreb
daca nu cumva
are pe cineva?"
Cautnd raspunsuri: "Vreau

sa stiu cum stam.
O sa-I ntreb daca
intentioneaza sa-si
paraseasca partenerul de cuplu."
IV. Daca aventura este dezvaluita

Confuzie:
"Credeam ca pot
stapni aventura.
Acum a scapat
de sub control. Ma
simt vinovat pentru
situatia creata."
Nefericire:
"Credeam ca-mi
cunosc partenerul,
dar este ca un
strain pentru mine.
Ma simt tradat."
Nesiguranta: "Nu
stiu ce se va
ntmpla acum.
Va continua
relatia noastra?"
V. Dupa aventura
Nefericire: "Nu
stiu ce vreau. Sa
ramn sau nu n
vechea relatie
de cuplu?"
Confuzie: "Nu
stiu ce-mi doresc
sa se ntmple.
Va continua, oare,
relatia noastra?"
Nesiguranta: "Ma
ntreb daca mai
avem nca Ci
relatie mpreuna.
Sa astept pna
aflu sau mai bine
sa termin acum?
Ma simt folosit si
furios."
Asa cum sugereaza tabelul, este mult mai putin probabil ca amantul si persoana care are aventura sa se simta atasate una fata de cealalta si, astfel, este mult mai putin probabil sa constituie o amenintare pentru relatia de cuplu.
Acest lucru explica de ce\persoanele care au mici "capricii" nu le vad ca pe cevarcare ar supara partenerul de cuplu,
n timp ce,
totu~i,ratesta determinat
se simte extrem
de tulburat
si dezamagit.
Rezultattileste
de o comunicare
destul de scazuta, deoarec artenerul care a fost tradat se
lupta sa-I convinga pe celala ca aventura' a avut un efect
puternic negativ asupra relatiei Acesta este genul de aventura descrisa prin expresiile, oar sex" sau "nu a nsemnat
nimic pentru mine". Semnificati aventurii pentru cel implicat n ea nu este aceeasi cu ce . a partenerului nselat.
Acesta este un punct crucialpentru cele mai multe aventuri. Nu
se refera
la ceea
ce sepentmp
a}peyarcuTsul aveno perio';i({;flmaresau
mica
turii
(n plan
sexual
sau nu)
de timp, ci-Zaefectul" devastator" asupra~latiei de cuplu.
Nu este posibil sa creezi un tabel emotional care sa spuna:

"Toate aventurile pe termen scurt sunt inofensive." sau
"Toate aventurile pe termen lung vor determina distrugerea relatiei de cuplu." Fiecare aventura este unica si va fi
gestionata diferit de cei trei implicati n triunghi, desi sunt
anumite reactii specifice majoritatii aventurilor.
Aventurile pe termenmai lung, care dureaz~ cel putin
cteva luni de zile, probabil ca vor da naster ~ntimentelor descrise n etapa a II-a si a III-a. Aceste aventuri sunt
adesea caracterizate prin negare si prin urtarea n plan
emotional a unor "ochelari de cal", dupa cum au fost descrise mai devreme. Probabil ca oamenii rinsi n acest gen
de aventura se afla ntr-o faza de tranziti - relatia lor nu
este suficient de matura pentru a garanta luarea unei decizii pentru viitor, dar are un impact destu de mare pentru
ca cel implicat sa se gndeasca la ce se va ntmph curelatia de cuplu. Dupa cum indica tabelul, negarea realitatii
aventurii este ceva comun. Este putin rob abil ca amantul
sa nege importanta aventurii, dar cocheteaza oarecum cu
ideea ca este "inofensiva".
Aventurile pe termen lung, car dureaza luni sau chiar
ani de zile, vor trece prin toate etapele descrise n tabel.
Negarea si apoi nevoia presanta de a nfrunta realitateaa
ceea ce s-a ntmplat pot diminu emotia initiala. Iata de
ce, cu ct dureaza mai mult aventUrI e pe termen lung, cu
partenerul implicat n aventura, ct si amantul vor face
mari ele
investitii
unulcen ncelalalt,
c nseamna
ca dezvaatt
devin din
ce maiceea
greui
recunoscut.
Att
luirea
Acest ei
tipvade
avea
aventura
un efectseputernic~upra
ncadreaza) adesea
relatiei
n de
tipologia
cuplu.
aventurii "scaunului cu trei picioar ", care, n mod pervers, stabilizeaza relatia de cuplu. Dezvaluirea ei poate
aduce un enorm flux emotional lstructiv care ameninta
sa-i nghita pe toti cei trei oamem implicati n triunghi.
Totusi, aceasta nu este o scuza pentru a evita discutia despre aventura. Marea majoritate a aventurilor sunt un pa-
---
ravan subtire pentru problemele relatiei de cuplu, spre

care ar trebui sa se ndrepte atentia mai mult dect spre
continuarea aventurii. Este posibil ca relatia de cuplu sa_se
termine ca o consecinta a aventurii, dar aceasta este uneori
o situatie
buna
dect)cea n care
ceiplina
trei oameni
aflau
pina mai
n ~cel
moment,,-traind
o viata
de nesigu-se
ranta, construita
pe minciun~
ANALIZA TUTUROIt L----.

LATURILOR
TRIUNGHIULUli
Persoanele din triunghiulconjugal
nutresc sentimente
diferite n legatura cu aventura, ntfitnctie de punctul de
vedere al fiecareia. AcestaJe va a ecta comportamentul
si
deciziile. Iata parerea fiecareia dintre cele trei persoane
implicate n aceeasi aventura. Pe masura ce cititi studiul de
caz, ncercati sa va imaginati ca unteti unul dintre personaJ'e si
n aceeasi" situatie.
" gnditi-va cum v-ati, 'romporta
i
Studiu de caz
Erica si Martin traiesc Impreuna de ctjva arii. Ei sunt
profesori n scoli diferite si nu au copii. In urma cu doi
ani, Erica a suferit o operatIe ginecologica destul de dificila. A fost nevoie de mult tImp pna sa-si revina, iar n
aceasta perioada viata sexua a a cuplului a suferit un regres. n afara de aceasta, Martm se simtea nesigur l,!llocul
de ~~~ca, deoarece consi~iu~~ Irector luase ~n considerare
poslblhtatea unor concedlen ,m scoala sa. El lucrau foarte
mult si atunci cnd erau mpreuna erau de cele mai multe
ori obositi. Erica ncepuse chiar sa se ntrebe daca va supravietui relatia lor, cnd l-a ntlnit pe Tim, parinte unic
al uneia dintre elevele sale, ane. Cei doi s-au simtit atrasi
instantaneu unul de celalalt desi Erica a ncercat sa-si tin'a
n fru sentimentele. Apoi i~ s-a implicat ntr-o ~x~ursie organizata de scoala, de are se ocupa si Erica, astfel ca
au petrecut mult timp discutnd despre munca lor si despre pasiuni. La sfrsitul zilei n care a avut loc excursia,
Erica a fost de acord sa se i1tlneasca cu Tim pentru o
plimbare si asa a nceput aventura lor. Tim era singur de la
divortul ,sau si a vazut n Erica o persoana cu care putea sa
discute, gasind-o, totodata si deosebit de atractiva. El nu
era sigur cum ar reactiona Martin daca ar afla despre aventura, dar se simtea cumva confortabil la gndul Ca Erica si
Martin nu erau casatoriti. Tim se gndea chiar ca relatia lui
cu Erica este un ,joc cinstit", atta timp ct depinde de ea
sa-i marturiseasca partenerului, n caz ca lucrurile ar fi
mers prea departe. Erica si Tim aveau o viata sexuala satisfacatoare, care parea chiar mai luminoasa si mai plina de
bucurie dect experiente ti sexuale cu Martin. Dupa sase
luni, Erica a decis ca trebUIe sa-i spuna lui Martin despre
Tim. Ea a aranjat o masa speciala si i-a marturisit acestuia
ca are o aventura. L-a nceput, el nu a crezut ce-i spunea
Erica, dar dupa un timp a realizat ca ea vorbea serios.
Martin a nceput sa lnga, iar Erica s-a simtit ngrozitor.
Ea ncepuse sa-si nduca ideea c~ Martin s-ar putea simti
usurat ca relatia lor a luat sfrsit. In loc de aceasta, Erica se
ntreba daca a facut ceea ce trebuia si cum sa-I aleaga pe
unul dintre cei doi.
Daca cele trei persoane din acest triunghi si-ar fi tinut
un jurnal n tot acest timp, probabil ca ar fi aratat astfel:
Erica: Astaz' l-am ntlnit la scoala pe Tim. Este un tip
aratos si sunt constienta ca ma simt atrasa de el, dar trebuie sa pun o bariera sentimentelor. Ce-ar spune Martin ?
Am petrecut ziua mpreuna cu Tim n excursia de la
scoala. Stiu ca nu e bine~ dar ma simt atrasa de el. Bratele
~oastre's-au atins n autobuz si m-am simtit de parca 'ma
curentasem. Sunt sigura ca si el ma place. M-a ntrebat
daca as vrea sa mergem mine sa ne plimbam mpreuna
de-a lungul ru ui si am cazut de acord sa ne ntlnim la
7.00 seara. Nu sti daca mai pot da napoi. Trebuie sa gasesc o scuza pentru Martin.
Abia l-am cunoscut pe Tim si deja ne-am ntlnit de

cinci ori n ultima luna. Pentru prima data am f~cut dragoste noaptea trecuta - a fost grozav! Astazi ma simt ravasita. Ma simt vinovata si fericita n acelasi timp. Poate
re~sesc sa ascund acest lu'cru fata de Marti~. Dupa toate
astea, nu stiu ce o sa se ntmple n continuare: S-ar putea
ca to-tul sa se sfrseasca n curnd. Nu are nici un sens sa-i
spun lui Martin ~are este situatia. L-as-rani n mod inutil.
Relatia dintre mine si Tim devine tot mai serioasa si ma
simt co~plet confuza 'Ma simt mai prost ca niciod;ta ca
trebuie sa tin secret ifil,ateacestea. De fiecare data cnd l
Este att de dificil sa aflu unde mi este locul. Nu m-am
gndit niciodata c v voi ajunge ntr-o situatie att de dificila.
vadMpe-am
Ti~decis.
ma Sim~tUlburata'
darMartin
am si un
fior de
teama.
Ji voi spune lui
despre
'Tim.
Nu
~cntat de ~c~ast- idee. E~crede ca, spunndu-i lui Marpot
sa va
merg
mai~departe
n de
minciuna.
Tim nu
este
tIn, se
sfarsi
totu Nu traind
mtelege
ce nu putem
merge
mai departe ca pna acum. Totul este perfect pentru Tim;
el nu are un partener pentru care trebuie sa-si faca griji.
I-am spus lui Martm Este ngrozitor. Este cu adevarat
foarte suparat si ma tot implora sa-I las balta pe Tim. Nu
stiu ce am sa decid, mai ales ca Tim nu mi-a sugerat niciodata o viitoare relati permanenta. Poate ca am gresit. Nu
stiuMartin:
ce o sa se
n ntl)1pl~mai
ultimul(timp, departe.
lucrurile la serviciu au mers
pustii
destul sidemaprost.
asteptNu
ca~n
[stiu
orice
dacamoment
reusescsasafiuma
considerat
descurc 'cu
de
prisos. Relatia dintre mine si Erica nu decurge tocmai
bine, mai ales n pat. Viata noastra sexuala nu si-a mai revenit de la operatia el; ia; eu ma simt mereu fo~rte obosit.
n ultimul timp, Erica pare sa fie ntr-o dispozitie mai
buna. Este mai feriCIta ,i mai abordabila. Poate ca lucrurile se vor ndrepta ntr noi. Mi-e teama sa discut despre dificultatile de care ne-am lovit n ultimul timp; poate ca
discutia va nrautati lucrurile.
Erica petrece foarte multe seri muncind pentru scoala.

Abia mai trece pe acasa. De asemenea, am surprins-o spunnd o minciuna ciudata despre locul n care se afla si ncep sa ma ntreb ce se ntmpla. Daca se vede cu altcineva? Sper din tot sufletul ca visez, pentru ca n-as putea
suporta sa stiu c ~ ea este implicata ntr-o aventura a~oroasa. ncrederea mea a ajuns la capat.
Erica ma minte cu siguranta. Mi-a -spus ca a fost sa-si
viziteze sora, dar aceasta a sunat-o n timp ce Erica trebuia deja sa fie acolo~ Pe unde umbla? ngrijorarea ma omoara. Ce sa ma fac?
Erica a martunsit ca are o aventura cu un barbat pe
nume Tim. Ma simt complet exclus. Nu vreau dect sa ramna. Ma simt eprimat, furios si distrus. Nu pot sa cred
ca mi-a facut na ca sta.
Tim: AstazI am ntlnit-o pe Erica. Preda Ia scoala lui

J ane. Cred ca e enomenala. L-am ntrebat pe unul dintre
parinti daca este casatorita si o doamna mi-a raspuns ca
nu, dar ca ea crede ca are un prieten.
ca ma place - sImt cest lucru atunCI cand ne pnvIm. 1-a1PErica
si cu
n:ine~m parc.
petrecut
ntre~g~
zi. Stiu
cerut
sa ne
ntlnim/n
Spermp:e~na
din suflet-ca
va verii.
Ne-am vazut si,((la, are ntr-adevar un prieten. De fapt,
chiar locuieste cu~n tip numit Martin, dar nu sunt casatoriti. Cred ca ast nseamna ca ea nu este prea implicata
n relatie.
serios ntre
, n cele din urma, daca ar fi fost ceva
.'
ei, s-ar fi casatorit pana acum. Erica spune ca lucrurile nu
stau chiar asa, dar eu cre altceva. O vreau si_sunt gata sa
lupt ca sa fie a mea.
Noaptea trecuta am facut dragoste. A fost tot ceea ce
am sperat. Erica e minunata si cred din tot sufletul ca m-as
putea ndragosti de ea. Dar, din cauza lui Jane, nu stiu
daca sunt gata sa fac un angaJament N-as vrea ca Jane sa
fie.ranita din nou, cum s-a3ritmplat dupa ce eu si mama
CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA
129
ei am divortat. Pentru un timp, poate ca eu si Erica ne vom

putea ntlni ca si pna acum, pna cnd ma voi simti mai sigur.
Erica tot aduce vorba de Martin. Daca i va spune
acum, va provoca o situatie dificila, deoarece el i va da
probabil un ultimatum - sa ramna cu el si sa renunte la
mine sau sa se desparta de el. Nu sunt pregatit pentru acest
lucru.
dori ,sa astepte,
ealmi
ca sefi simte
vinovataMi-as
nselndu-l.
Ei bine, dar
si eul
dar spune
am putea
mult
mai pregatiti sa fim mpreuna dac~ ar mai ramne nca
putin n aceasta situatie.
Erica spunnd
i-a spus lui
Martin.
A ve~la
mine
plngnd
n
hohote,
ca el
s-a supa~froarte
rau si
ca nu stie
nco~o sa se ndrepte. Ma simtrconfuz si satul de tot pna
n gt.
Nu stiu ceaventurilor,
o sa se ntm~~cum.
n triunghiul
fieca~persoana
are propriul
raspuns la situatia data, care va dez antui emotiile pe care
ceilalti le traiesc. Majoritatea oamenilor care au experienta unei aventuri traiesc transferul emotiilor descrise de
Erica, Tim si Martin. Odata ce nesiguranta si anxietatea
afecteaza o persoana, aceste sentimente pot face cu usurinta rondul, trecnd pe la toti cei implicati n triunghi, mpiedicndu-i adesea sa vada lucrurile ntr-un mod clar.
. Iata de ce aventurile pot fi att de dureroase - nu veti trai
doar propria stare de tnstete si confuzie, veti afecta totodata si sentimentele altor doua persoane.
SAl~ELr:GETI
CE DUMNEAVOASTRA
S,.ANTMPLAT
~
IN CUM
AVENTUR
TRAITA DE
A
Daca sunteti implicat n triunghiul unei aventuri, este

folositor sa ncercati sa gasiti sensul a ceea ce s':a ntmplat
de fapt. n,capitolele anterioare ati citit despre diferitele tipur' de venturi si ati descoperit, poate, categoria n care
se ncadreaia aventura dumneavoastra.
Folositi lacum urmatorul chestionar pentru a -examina

ce vi se ntmp a (sau vi s-a ntmplat) si de ce. Acest chestionar poate fi de folos si daca ati avut o aventura sau ati
fost prins n triudglilU unei aventuri ca amant sau partener al celui implicat n aventura. Multi oameni nu nteleg
pe deplin de ce, p parcursul unei aventuri, actioneaza n
blema, se lupta sa gaseasca logica comportamentului
lor.
Completnd acest ormular, veti putea ntelege sentimenmodul n care o f~a astfel ca, daca ncearca sa rezolve protele pe care le-ati trait.
1. Cnd ma aflam la nceputul aventurii, sentimentele care
ma invadasera erau unele de:
(a) vinov,atie si teama ca voi fi descoperit;
(b) euforie si motie;
(c) nesiguran,a pentru ca ceea ce faceam nu era un bine.
2. Odata ce aven ura a ncepuJ sa evolueze, se parea ca:
(a) daca avea sa dureze mai mult de cteva saptamni,
mi-ar fi fost greu sa ma mai descurc;
(b) era destul de uso s-o tin secreta;
.
(c) tensiunea provocata de nesiguranta facea aventura
mai putin placuta decat era la nceput.
3. Pe
(a)
(b)
(c)
masura ce a continuat, aventura parea ca:

scapase de sub control
era mult mai putin tulbu'ratoare ca la nceput;
orice ar putea s-o distruga - puteam fi usor despartiti.
venit:
'
4. (a)
ncercarea
a lua 1decizie
viitorul
a deconfuza, de
deoarece
emotiileprivind
noastre
erau aventurii
mprastiate
n
mai toate directiile;
(b)
din cedificil
n cedemai
gre~dedeoarece
abordat;ne certam cu privire la
(c) prea
discuta~
viitor.
5. (a)
Cnd/daca
aventura ca(j5rtenerul
a fos~dezvaluita:
a fost o usurare
meu de cuplu a aflat despre ea;
(b) a
reprezentat
team
face fatal(sfrsitul
situatiei; aventurii, deoarece nu mai pu(c) a fost foarte~jficil sa ne dam seama daca am facut cel
mai bun lucrU)dezvaluind aventura.
l#~l
Majoritatea de A
Ca persoana implicata n aventura, va simtiti permanent vinovata. Raspunsurile dumneavoastra au evidentiat
ca v-ati dorit probabil c partenerul dumneavoastra sa afle
despre aventura, deoarece stresul mentinerii unui climat
de nselaciune era foarte presant. E posibil sa va fi nceput
aventura gndindu-va ca ea va fi de scurta durata sau poate de o noapte, si nu u angajament pe termen lung. Daca
aventura s-a terminat, 1 priviti ca pe o greseala si va doriti
sa nu se fi ntmplat c!Odata.Sentimentele dumneavoastra vinovate indica aptul ca, n fundul sufletului, pastrati
nca angajamentul ata de partenerul de cuplu, legamnt
care nu a fost omplet distrus de aventura. V-ar fi de folos
sa aruncati o privire asupra motivelor care au stat la baza
aventurii (veZI Capitolul 3), deoarece exista posibilitatea
sa fi nceput aventura din cauza unor probleme nerezolvate n relatia ae cuplu.
Majorit~tea\de
I B
Ati intrat probabil n aventura cu inima usoara, fiind
posibil s-o fi rivit ca pe "un pic de distractie", care nu l-ar
putea rani cu adevarat pe partenerul din relatia de cuplu.
Insa, pe masura ce aventura a continuat, a devenit clar ca
era mult mai mult dect v-ati fi asteptat. n loc sa va implicati n aceastV noua relatie care avea un oarecare potential
, de reusita,
, a devenit foarte dificil sa i faceti, fata.
, Comunicarea cu ,amantul a devenit aproape inexistenta,
sugernd ca '~entura era bazata doar pe atractie sexuala
sau ca nici unul nu se astepta sa fie mai mult dect o diversiune fata (le relatia de cuplu. Cnd aventura a fost data n
vileag, durerea resimtita de cea de-a treia parte a triunghiului v-a luat prin surprindere. Acest lucru s-a ntmplat deoarece nu ati luat n serios aventura, gndindu-va
poate ca, daca dumneavoastra nu o priviti ca pe ceva ce
merita atentie, nici partenerul de cuplu nu o va face. Acest
gen\ de aventura este adesea oportumsta
si se pare ca sun-
teti \Sa,-signdeasca
,genul de persoana
care tinde act~unile.
sa traiasca momentul,
loc
n adncime
e pare ca ati intrat n aventura pentru a experimenta o

relatie noua. nca de la nceput, dUInneavoastra ori amantul- sau poateamndoi - nu ati fost siguri ca era ntelept
sa aveti o aventura, dar, cu toate aceste, v-ati implicat ntr-o noua relatie. V..:ati simtit ca si cum atiJi fost setati pe
"pilot -automat" ""n plan emotional, ntlnindu-va,
dar
traind sentimente contradictorii n legatura cu acest lucru.,
S-ar putea sa fi simtit ca aventura va mplinea o nevoie
profunda, iar a pune punct aventurii 'nsemna sa nu va mai
satisfaceti nevoia respectiva. Acest tip de raspuns apare
ades'ea ntr-o relatie fara implicare sexuala, n care se dezvolta o prietenie apropiata, mai mult dect un schimb de
pasiune. Nesiguranta resimtita n ce priveste dezvaluirea
aventurii poate proveni din sentimentul ca, de fapt, nu faceti "nimic gresit", mai degraba dect din dorinta de a o
ascunde fata de partener. Spreldeosebire de alte tipuri de
aventuri, n acest caz dezvaluirea aventurii nu este traita
(partial) ca o usurare, ci creeaza alte sentimente de confuzie si anxietate. Va trebui sa desclciti adevaratele motive
care au stat la baza aventurii si apoi sa hotarti'ce vreti de
la viitor.
Daca sunteti partenerul' fidel al unei persoane care a
avut o aventura, raspundeti la urmatorul chestionar pentru a ntelege de ce ati avut un anumit comportament:
1. Cnd am banuit prima data aventura, eu:
(a) m-am gndit ca probabil greseam;
(b) recunosteamsemnalele
din aventurile anterioare;
(c) ma simteam extrem de nelinistit(a).
2. Pe masura ce trecea timpul, suspiciunile mele cresteau si:
(a) am ncercat sa-mi spun ca nu era adevarat;
CE SE NTMPLA NTR-O AVENTURA
lfJ;~
(b)fsimteam din ce n ce mai mult ca era vorba de o aven~c)jtura;

mi-era teama sa discut cu partenerul.
tot mai
retras, darca
ampartenerul:
pus acest lucru pe sea3. (a)ldevenea
In fimpul acesta
am'observat
.
ma muncii epuizante sau altor probleme;
(b)}devenea tot mai afectuos, dar avea un mod de a fi pe
care l-am recunoscut si cu prilejul altor aventuri;
(c)1a facut cteva ncercari sa discute cu mine, dar mi-a
4 .. nd am aflat despre aventura, eu:
~fost
preasocat
teamasi si
evitat
.a) am fost
nuam
mi-a
venitsa-I
sa ascult.
cred;
b) am fost suparat, dar nu surprins;
Xc) am ncercat sa evit sa am de-a face cu aventura.
5.IPri~ind napoi, mi-as dori:
(a) sa fi luat aminte la semnalele aventurii;
(b) sa-mi fi abordat partenerul mult mai devreme;
(c) sa fi fost mai curajos n problema discutarii aventurii.
I
'.'
'r
unteti probabil socati de. ceea ce se ntmpla si ati cauA

"
tat tajOritatea
a va protejatide prin
evitarea aflarii
adevarului. Poate ca
--v=ati gasit n ipostaza de a fabrica scuze pentru partener si
de a cauta sa-I protejati, daca altii v-au spus ca va nseala.
La u'n nivel mai. profund, v-.ati dat, probabil, seama ca
existau motive importante pentru care s-a ntmplat aventura - poate un necaz n familie sau alte tensiuni care au
contribuit la' dorinta de evadare a partenerului. n co1!-secinta, probabil ca ati ncercat sa gasiti rationamentul a ceea
ce s-a ntmplat si, totusi, nca mai sunteti suparati din cauza aventunl.
Majoritatea
de B
Aveti experienta aventurilor anterioare ale partenerului

si recunoasteti, cu un anumit grad de cinism, semnele unei
noi aventuri. Probabil ca ati decis sa ramneti lnga partener dintr-o multime de motive - copii, situatie financiara
sa~chiar teama de a ramne singur - dar simtiti ca, daca

aventurile vor continua, relatia nu va mai fi una de ncredere. Ati construit n jurul d~mneavoastra un zid nalt de
aparare, care sa va protejeze de tristetea si durerea situatiei
n care va aflati, dar aceasta nseamna ca ati ngradit, probabil, si accesul catre o relatie plina de iubire, care sa va
umple sufletul de bucurie. V -ati dori poate sa schimbati
lucrurile, dar simtiti ca nu dispuneti de resursele necesare.
Majoritatea de C
Va aflati n pozitia de a nega aventura si cautati sa evitati chiar sa va gnditi la ceea ce s-a ntmplat. Consecinta
acestui comportament este ca va simtiti nca tus ati emotional- nu sunteti capabili sa faceti fata la ceea ce s-a ntmplat, deoarece nu puteti admite nici macar situatia n sine.
S-ar putea sa nu fiti niciodata capabili sa faceti fata situatiei pe deplin, prefernd sa ascundeti amintirea ei ntr-un
ungher, pentru a evita chiar si sa reflectati cum si de ce s-a
petrecut aventu~a. Prin acest comportament, puteti mari
pericolul ca partenerul sa mai aiba si alte aventuri, deoarece principalele motive ale aventurii n cauza nu au fost rezolvate.
Pna acum, capitolele' prezentate n aceasta carte si-au
propus sa va ajute sa ntelegeti de ce apar aventurile, au
examinat diferitele stiluri de aventura si au prezentat raspunsul emotional si comportamental
al oamenilor prinsi
n triunghiul aventurii. Urmatoarea sectiune va urmari
consecintele aventurii - cum poate fi ea dezvaluita, efectul acesteia asupra celor trei persoane implicate si cum este
ea perceputa de prieteni si familie. Poate ca ati descoperit
de ce a aparut aventura, dar doriti sa aflati ce puteti face
pentru a rezolva problemele pe care le resimtiti. U rmatoarele capitole va vor ajuta sa aflati mai multe despre reactiile obisnuite n cazul aventurilor, precum si ce trebuie sa
faceti pentru a merge ITlaideparte, dupa ce aventura a fost
dezvaluita.
Recuperarea
n urma ncrederii
distruse
Descoperirea aventurii
escoperire unei aventuri este una dintre cele mai dificile si mai tra matiza,nte experiente cu care un cupru
poate sa se confrunte. Indiferent' daca ati avut anumite
suspiciuni ca partenerul va nseala sau daca ati fost chiar
dunmeavoastra cel implicat ntr-o aventura si ati dorit sa
marturisiti acest lucru, poate fi extrem de dificil sa rezistati furtunilo emotionale care urmeaza, de obicei, dupa ce
afla toate cel~ trei parti implica te ..
Majoritatea\ aventurilor nu sunt descoperite la modul
dramatic n car~au tendinta sa o arate personajele prezendescoperirea sau marturisirea unei av~nturi are loc, de
obicei, n cele mai pamntene conjuncturi - stnd la masa,
n
chiar alaturi de prieteni.
Uneori,
este
tatepat
n sau
serial.e~lermelOdramatice.
Pentru
un c.uaventura
plu obisnuit,
desc.op~rita
atunci cnde~te.
singur,
teon
cand sede\P~rte~e~1
faflaalatunde fidel
partenerul
sau mfldcl
sau alde
altcineva. Orlcum ar fi, n concluzie, aceasta este o experienta dureroasa si nefericita.
Iata cele mai ntlnite cai prin care puteti afla despre o
aventura
GASITI INDICII CARE SA VA CONDUCA

LA IDEEA CA ARE LOCa AVENTURA
NUl~a
estesedinta
ceva neobisnuit
ca unul
parteneriaventura
sa-mi
spuna
de consiliere
ca a dintre
aflat despre
11lS
descoperind "indiciile" lasate de celalalt. Acestea pot lua o

multime de forme. Foarte frecvente sunt biletele la anumite evenimente si chitantele de plata a meselor servite n
diverse localun Sertare ncuiate (nainte permanent descuiate), prezervatIve descoperite n buzunar sau n torpedoul masinii, precum si scrisorile si vederile de la amant
banuia
sunt, denimic
asemene'0m1jloace
afla )despre aventura.
prin care
Uneori,
partenerul
puteti care
de fapt
nu
sa cautati acest ge de indicii, deoarece banuiti ca partenerul va nseala sau l-ati surprins facnd anumite lucruri de exemplu, punndu-si rufele de spalat n masina sau
cautnd un tImbru n servieta. Poate parea surprinzator,
dar parteneru I necredincios poate lasa aceste indicii n
vreau sa ce
ntelegeti
ca le (desi
"planteaza"
, mod
specialdeliberat.)
pentru ~Nu
va comunica
s-a ntmplat
am ntlnit oameni care au facut acest lucru), dar ca - poate inconstient - vrea ca aventura sa fie dezvaluita, nsa i este
tea~a sa marturiseasca. deschis. A lasa indicii peritru a fi
discutiei
gasite I este un mod de a pune responsabilitatea
despre aventura n spate e partenerului care a facut descoperirea. n general, nu acesta este modul cel mai indicat
pentru a da n vileag aveIltura. Ca rezultat, persoana care
are aventura nu-si asuma, responsabilitatea,
pasndu-i-:-o
celui care este, pro abil, cel mai putin preg~tit sa faca fata
situatiei - partenerul fidel. Rezultatul acestei actiuni este
un blocaj e comunicare, att de putin necesar n aceste
momente.
.J
va (asteptati
gasiti n
indicii
ale expresie
unei aventuri,
esteDaca
foartenu ~abil
sa fitisasocati,
aceasta
incluznd si manifestarea fizica a acestui sentiment. Atunci
cnd realizati pentru prima data ca tineti n mna o scrisoare de dragoste adresata de partenerul dumneavoastra
infidel amantului, va ,puteti simti ametiti sau bolnavi. Daca
DESCOPERIREA
AVENTURII
U~1
de hrtie care arata plata prin cartea de credit catre un restaurant

necunoscut
ncepe sa
cautati
mental
un
indiciil~nu
sunt att-deputeti
bine definite
- cum
ar fi
o bucata
raspuns. Cautarea unei explicatii este de nteles, din cauza
implicatll or pe termen lung ale unei aventuri. Veti realiza
ca mintea umneavoastra trece de la dorinta de a crede ca
ati interpretat resit la nevoia de a afla cu c~rtitudine daca
e vorba de o aventura. Poate ca veti dori sa discutati imediat cu parteneru aceste probleme sau poate ca veti fierbe
n nesiguranta zile ntregi. Toate aceste reactii sunt complet normale.
A TI AFLAT DESPRE AVENTURA
'l
DE LA ALTII
ra, Dintre
acesta toate(modurile
este, probabil, n
celcare
maiputeti
stnjenitor.
Un aventuprieten
afla despre
v-ar
aven~ra
puteasi spu~
sim:~lc~
ce est~
se ntmpla,
core~t ~apentru
~a ~stiinyeze.
ca a descoperit
I?~ca el
este smgurul care, tIe, va putetl slmtl mal pUtm pembll dect daca ati fi ultimlI care afla, dupa ce toti ceilalti cu care
lucrati sau care va CUnoscau nteles acest lucru cu mult
timp n urma. De obicei, oamenii i spun celui nselat debaza intentii .Jlne - poate pentru ca se pun ei n locul
acestuia. Din pacate, bunele intentii va pot mpinge sa-i
luati apararea partenerului, atunci cnd nu mai puteti
spre aventura~nca!e
este implicat
partenerul
sau avnd
la
gndi
limpede ..Va puteti
simti obligat
sa explicati
comportamentul partenerului, n timp ce va luptati sa credeti
ceea ce ati auzit. Uneori, s-ar putea sa nu fiti nstiintati n
mod direct. Persoana care va spune poate sa va lase un mesaj anonim pe telefon sau sa va scrie o scrisoare anonima.
Desi, se resupune ca ar fi de ajutor, acest mod de nstiintare va oate lasa o multime de portite pentru a considera
mesajullsau scrisoarea o "greseala" sau pentru a va ngri-
140
jora n legatura cu ele, n timp ce va gndi ti cum aJi putea

discuta cu partenerul despre aceasta problema. In mod
ocaziona , acest tip de scrisoare anonima este una de razbunare si oate fi trimisa de cineva care va poarta pica,
dUITneavoastr~
sau partenerului
Desi se prea
poate
ca nici
aventura
sa nu fi de
avutcuplu.
loc, experienta
va
poate
s-a ntmplat.
da o star~de
}
tulburare si anxietate n legatura cu ce
Sentiment:l:v:e
o aventura mrceste
c~r~l~:ati
ctrcumstante
pute~ trai daca ati descoperi
auzind n acest mo despre aventura. Va puteti gasi n poCa si n Celelal~e cazuri, este posibil sa va simtiti socati,
zitia de a ncerca sa pastrati o masca de normalitate, n
timp ce n interior vaLfsi~titi distrusi. D.aca descoperiti ca
mai multe persoane st1au~spreaventud;
in timp ce dumn~~v~astra. era~i re din~far.~?va veti si~~~, probabil, st~nje=
mtlsr neslgun In legatur~ cu modul In care trebUle sa
:-bordati situatia. ':a putet~Fntreba? ,cine Ama~puteti avea
Incredere, daca afat colegI]' de servlc1U, cat SI rudele sau
:~"
lucru. AtI putea sa va'Intrebat ImedIat partenerul drept In

prietenii ~u tinut ~ec:~t fata~de ?um~eavoastra un astfel ~e
fata
despre mai
adevarul
zvonurilo,-lJ
sau safincepeti
investigatie,
nti cu
ceilalti) Puteti:
tentat sapropria
contactati
un prieten comun, pentru a escoperi daca era la curent cu
aventura sau doar pentru
vedea daca va va spune ce se
petrece. Exista posibilitatea sa reactionati ntrerupnd orice contact cu ceilalti, deoarece nu puteti face fata faptului
ca ei au stiut despre aventura Inaintea dumneavoastra.
ATI AFLAT DESPRE!AVENTURA

.
DELAAMANl
Vestea.poate
aventurii
partenerului
da~suportat.
chiar de
amantul
acestuia
fi destul
de .greu ,de~
Respectiva
DESCOPERIREA
AVENTURII
141
persoana va poate contacta direct, la telefon ori printr-o

scrisoare~ Daca soseste la usa si_va spune ca ea este persoana cu care partenerul dumneavoastra va nseala, primele
gnduri pot fi acelea ca minte. Exista si posibilitatea de a
trai un sentiment pe care cei implicati mi l-au descris ca pe
"gasirea unei piese lipsa dintr-un puzzle". Acest sentiment poate fi attdeputernic,
nct( acestia_descriu ntlnirea cu amantul ca pe "un fel dereIiberare". Totusi, chiar
daca aceasta ntlnire va poate ajuta sa vedeti clar anumite
evenimente, altfel inexplicabile, care au avut loc n cadrul
relatiei n ultimele cteva luni sau c iar mai mult, ramne
totusi un moment ncarcat de mOtie. O parte din ceea ce
va urma va depinde de modul n care respectiva persoana
se prezinta. De exemplu, poate fi furioasa, disperata sau
tematoare. Va trebui sa faceti ata'att unei persoane extrem de emotionate, ct si ropriilor dumneavoastra sentimente. Sa aflati despre aventura printr-o scrisoare de la
amantul partenerului
umneavoastra este, de asemenea,
foarte dificil, desi ati avea, cel pUtin, timp sa analizatI cum
v-ati putea aborda artenerul l1legatura cu aceasta situatie. Ati putea chiar nega ca scrisoarea este sincera sau veritabila, n timp ce asteptati mai multe informatii de la partener.
.
Sentimentele pe care le-ati putea trai daca ati descoperi
o aventura n aGeste circumstante
Primul sentiment vaij, probabil, cel de surpriza si nefericire. Puteti sa lZ ucniti n plns, sa simtiti agresivitate
fata de amant sa sa fiti rezervati, ca si cum evenimentele~
pr~zentate se tntampli unei alte' pers~ane. Puteti, de asemenea, sa traitl experienta unei empatii neasteptate fata de
acesta, simtind a ati fost mpreuna victimele partenerului,
mai ales daca amantul a descoperit abia aci.1mca persoana
pe care o cre ea singura este, de fapt, casatorita sau traieste cu altcineva. Acest lucru poate explicit de ce unele persoane pot chiar sa se alieze cu amantul partenerului lor.
Sau, dimpotriva, puteti simti ca acesta este vinovat pentru

toate problemele relatiei si sa doriti sa l atacati, verbal sau
fizic. Confruntati curealitatea data de prezenta amantului
n persoana, nu varIDai puteti ascunde n spatele iluziei ca
nu a avut loc nici 10 aventura sau n ncercarea de a gasi
escrie drept o greseala. Aceasta nseamscuze pentru a
na ca ntlnirea cu amantul este ca o lovitura de ciocan
care v~a facut tandari viata. Acestea' sunt sentimente normale, dar foart'e e:reu de ~fruntat.
<:>
DE
ATIJAFLAT
tA PARTENERUL
DESPRE AVENTURA
DE CUPLU
Acesta reprezinta cel mai deschis mod de a afla despre
aventura, Har este, probabil, si cel mai dificil de nfruntat.
Daca partenerul va va expune situatia pe un ton grijuliu -dupa ce v-a explicat ca vrea sa va vorbeasca despre ceva
Important, pregatindu-va pentru discutia care urmeaza probabil ca veti fi suparat, poate chiar nervos, dar nu va
veti mai putea ascunde n spatele sentimentului defensiv ca
aventura nu este reala. Daca nsa, n mijlocul drumului, va
dezvaluie aventura pe care o are, puteti simti ca se crapa
pamntul sub picioarele dumneavoastra. Oricare ar fi conjunctura, veti trai realitate a emotionala deplina a aventurii
si va va fi foarte dificil sa i faceti fata. Unele cupluri care
au apelat la mine pentru consiliere au descris sentimentul
ca pe un "tavalug emotional", aproape n sensul literal al
cuvntului, care ti taie, pur si simplu, respiratia. Daca ati
avut banuieli cu privire la existenta unei aventuri, acum va
puteti ntreba ce va mai rezerva viitorul.
Sentimentele pe care le-ati putea trai daca ati descoperi
o aventura n aceste circumstante
Raspunsul dumneavoastra la vestea data de partener n
legatura cu aventura va depinde de modul n care acesta va
DESCOPERIREA
AVENTURII
comunica situatia. Daca vi se da ceva timp pentru a pune

ntrebari si a va exprima sentimentele, veti face fata mai
apoi
usor se
dect
va napuSfi)tfara
dacalparteneruldin va
camera.
va spune
Dar,despre
oricareaventura
ar fi sen~
si
timentele profunde pe care le nutriti n legatura cu aventura partenerului, primele cteva zile dupa dezvaluirea
acesteia vor fi marcate de un puternic amestec de sentimente conttadictoru - mnie si tristete, soc si resemnare.
Daca partenerul 'sta cu dumneavoastra, probabil ca veti
dori raspunsuri la ntrebarile pe care le aveti si, de asemenea, o anumita perioada de singuratate. Puteti chiar sa va
respingeti partenerul, daca acesta ncearca sa se scuze sau
chiar sa deveniti att de mniosi, nct sa ncepeti sa aruncati cu lucruri n eL Toate aceste manifestari sunt normale, dar aca apare orice tip de violenta care sa va ameninte
pe dumneavoastra sau pe partener, trebuie sa luati cele mai
potrivite masuri pentru a va proteja. Nu stati locului, spernd ca violenta nu va escalada.
Felul n care veti reactiona la dezvaluirea aventurii poate depinde de modul n care ati nfruntat n trecut evenimentele dificile. Majoritatea cuplurilor si-au format un fel
de tipare de raspuns pe care tind sa le urmeze de fiecare
data cnd apare ceva incomod n relatie. Cititi urmatoarele descrieri pentru a determina care este cea mai potrivita
metoda de discutie sau de nfruntare a unei situatii delicate. Fiecare descriere este urmata de sugestii n legatura cu
modul n care e recomandat sa faceti fata dezvaluirii unei
aventuri, n stilul care'va avantajeaza.
"...
CUPLUL DE TIP
"EXPLOZIE VULCANICA"
(EV)
n calitate de cuplu, probabil ca aveti de nfruntat anumite situatii dificile, din cauza exprimarii sentimentelor
dumneavoastra ntr-o maniera zgomotoasa si evidenta.
Puteti tipa si urla unul la celalalnau puteti avea o succesiune rapida de certuri puternice. ntre aceste izbucniri,
s-ar putea
reactionnd
calm
chiar sa1aveti
silatunci lungi
cndperioade
va loviti dedeacalmie,
problemele
suparatoare de fieca~zi. Dar, destul de des, veti avea o explozie
de mnie si critiCI acide, n 'care toate problemele cu care
ati avut de-a face vor fi aduse la suprafata devenind motive de cearta.
neori,aceste certuri pot fi aprinse de la o
problema aparent fara legatura, dar, odata pornite, orice
fleac lipsit de importanta de care s-a lovit fiecare va-deveni
subiect de discutie. Dupa toate acestea, va puteti simti extenuati, orind sa alocati o perioada de timp pentru "a va
linge ranile". Relatia poate decurge apoi relativ calm, desi
s-ar putea sa nu fi rezolvat problemele pentru care v-ati
contraZIS.
Cuplul de tip" explozie vulcanica" si aventu-rile
Dupa cum va imaginati, dezvaluirea unei aventuri ntr-un
cuplu EV poate fi un tablou nspaimntator
de urmarit.
Este probabil ca violenta certurilor sa fie att de mare, nct partenerii sa se sperie ei nsisi de emOtiile dezlantuite.
Aceasta situatie are, cu siguranta, un risc real de violenta,
deci este mai bine sa se ncerce mentinerea lucrurilor ntr-o
stare de maxima acalmie. Cuplul EV ar trebui sa evite admiterea existentei unei aventuri n ,contextul certei, optnd
n schimb n favoarea unei dezvaluiri ulterioare, n cea mai
cal ma maniera posibila. Daca lucrurile par sa depaseasca
pragul normal, partenerii ar trebui sa ia o pauza, hotarnd
sa continue mai trziu discutia sau chiar a doua zi. Aceasta
metoda cere disciplina, dar p~ate ajuta cuplul EV sa ramna
calm la un nivel rezonabil. Este important, totusi, sa adaugam ca sentimentele de mnie sunt rezultatul firesc al vestii
despre aventura, deci este necesar ca acestea sa se reverse.
Dar mnia ar trebui sa conduca la o abordare mai constructiva a ceea ce s-a ntmplat,
discutiilor viitoare.
nu sa nchida usa n fata
DESCOPERIREA
14~
AVENTURII
n general, cuplul EV se loveste de scandaluri explozive

(n legatura cu aventuri sau alte probleme conexe), deoarece partenerii au endinta sa-si reverse iritarea, n loc sa
ncerce sa o lase sa treaca. Ei se comporta ca o oala sub
presiune care da, cele din urma, pe dinafara. Cuplurile
EV au nevoie sa ri ice din cnd n cnd capacul pentru a
mai elibera presiuneal mpartasirea sentimentelor de dezamagire sau suparar~ la momentul n care apar poate fi
mult mai putin distructIva dect acumularea si explozia
acestora la fiecare sase saptamaru, urmata de cteva saptamni de palida comunicare.
J
CUPLUL DE TIP
"CONTRAZICERI tIRCULARE"
(Ce)
probleme, pot fi descrise rept cuplurile cu contraziceri

circulare.
Acest
apare pentru
ca certurile
se nCuplurile
carelucru
au mer~u
scandaluri
n jurul lor
acelorasi
vrt, pur sinusimplu,
Partenerii
rezolva naproap~
jurul] aceluiasi
deloc problemele
cerc de probleme.
(ce reapar, de obicei, sub alte forme)
De exemplu, Vera si,Winston se cearta n mod regulat
n legatura cu cadourile facute de aceasta fiicei sale din prima casatorie. Willston crede ca nu sunt necesare, dar Vera
considera ca sunt destinate s-o ajute pe fiica ei, care creste
singura doi copii. Vera si Winston nu au ajuns niciodata la
o concluzie, negasind nici macar un od practic de a rezolva problema - cum ar fi stabilirea unei sume maxime
ca limita pentru cadouri. n schimb, e fiecare data cnd
V era ~erge la cumparaturi, Winston i inspecteaza sacosele si vrea sa stie ce a cumparat. Daca aceasta problema ar fi
privita la rece, Vera l-ar putea si ea cuza pe Winston ca
petrece prea mult timp la bar sau ca pariaza la cursele de
cai
banii e~o.nomisiti
dveamndoi:)'"'
a~iidar
sun~
cu siguran~a
o problema1mportanta
pentru cel I dOI,
el nu
au conSI,
derat niciodata ca ar fi un subiect serios, probabil si din cauza sentimentelor care-i leaga reciproc, amestecate cu un
pic de gelozie fata de oamenii si lucrurile carora celalalt le
acorda atentie .. "
Acest ge~ de cearta circulara poate fi epuizanta, ca sa
nu-i spunem fara sen~. Ambii parteneri tnjesc probabil
dupa o pauza ntre aceste entelegeri, dar nu stiu cum sa
aCtioneze. Uneori pare ca Implicarea n cearta este mai degraba o rutina familiara, dect exprimarea unei anumite
probleme pe care o are unul sau altul dintre parteneri.
Cuplul de tip, contraziceri circulare si aventurile

ce
Cuplurile care tolereaza contrazicerile circulare pot

descoperi ca ncercarea de a discuta despre o aventura nu
este doar dureroasa, ci si gre'u de abordat. O anumita problema - cum ar fi latura sexuetla a unei aventuri - poate
deveni focarul princi al n jurul caruia este posibil sa gravite~e. ?ontrazic!,~~~.rte~erilor..
n ~cest~co?text, ~xista
poslblhtatea
ca !(hscutllle
SI certunle
se un
mcalceasca,
plul comportn~ru-se
ca un
catel caresaare
os, pe carecu-l
ntoarce pe toate fete esi-l analizeaza din toate'punctele
de vedere. Partenerul care nu a fost implicat n aventura
are tendinta de a repeta ncontinuu aceeasi ntrebare sau o
problema colaterala, lastfel ca partenerul infidel se simte
asedia~ si e~te as~capabil
sa raspu~da la ~trebari pe?tru a-sI satlSfacelmterlocutorul.
Pot eXIsta penoade de dIscutii intense rrp.ate de perioade de acalmie relativa, dar
cuplul CC nu-si va rezolva problemele: partenerii vor astepta sa le dezgroape la urmatoarea criza de cearta.
Din auza formarii obiceiului contradictiilor circulare,
ntrerupere
tiparului cuplului
poate fi dureroasa, dar
nu imposibi a Cnd ia in discutie problema aventurii, cuplul trebuie s~ faca o ntelegere care sa le permita partenerilor sa discute anumite probleme, dupa un orar determinat. De exemp u, Alastair si James au cazut de acord ca
vor discuta problema 'l}fidelitatii lui Alastair numai seara,
ntre,orele 6.0Qsi 7.00 In celelalte perioade de timp ei s-au
ce
DESCOPERIREA
AVENTURII
147
concentrat asupra reconstruirii si mbunatatirii

relatiei
prin alte metode. Alastair si James au vorbit despre schimbarile pe care doresc sa le faca si care i-ar ajuta sa se apropie mai mult, prevenind astfel principalele motive care au
stat la baza infidelitatii.&
Impo~tanta pent~ cuplul CC poate fi si nevoia de a actiona n mod practic. Certurile circulare sunt mentinute
adesea pentru ca partenerii se regasesc mai degraba n pozitia de a reactiona fata de actiunile celuilalt, dect n a se
lupta pentru s'chimba~e. De ~xemplu, Siobhan si Max au
decis sa se mute, pentru ca Max sa evite astfel sa se mai
vada cu o vecina cu care avusese o aventura de o noapte.
Acest lucru i-a facut sa simta ca au un nceput nou n mariajullor si a fost un semnal puternic pentru Siobhan, care
i arata ca Max era, ntr-adevar, legat de ea;
CUPLUL DE TIP "ASCUNDE PROBLEMELE

SUB COVOR" (APC)
Cuplul APC tinde sa aiba de-a face cu situatii dificile
din cauza evitarii discutarii problemelor. De ndata ce
apare o anumita problema, cuplul nceteaza, pur si simplu,
a-si mai vorbi si si ndreapta atentia spre un alt subiect.
Acest lucru apare, de obicei, din cauza fricii fata de impactul problemei sau- din cauza anxietatii legate de faptul ca
nu o vor putea rezolva. Pentru o scurta perioada de timp,
majoritatea oamenilor pun problemele importante pe lista
de asteptare, fara sa le acorde prea multa importanta. De
fapt, acest lucru poate fi uneori benefic, deoarece permite
subconstientului sa lucreze la rezolvarea acestora, nainte
ca ele sa primeasca atentia constientului. Dar daca o problema nu mai vede niciodata lumina zilei, ea poate sa evolueze~ devornd relatia putin Cte putin, pna la destabilizare. In cele din urma, daca sunt mpinse sub covor destul
de multe dificultati, cuplul se va prabusi sub greutatea
problemelor care apasa relatia!
De exemplu, Marie si J eff au descoperit ca le este

extrem de greu sa deschida discutia legata de fiica lor,
Suzanne. Jeff credea ca Marie cerea prea mult de la Suzanne,
asteptndu-se ca fetita sa citeasca bine si sa fie n fruntea
clasei, chiar daca avea doarfS ani. Marie credea ca J eff nu
era pretentios fata de Suzanne si nu o ncuraja corespunzator sa-si faca temele pentru scoala. Dupa o serie de ncaierari, ei au nc@tat complet sa mai aduca n discutie acest
subiect, rareori analiznd volutia fetitei.-Ca rezultat, fetita a devenit nesigura, nu a bai s~iut cu~ trebuie sa se comporte la scoala si a trecut. printr-o adevarata dilema n legatura cu parintele de care ar fi trebuit sa asculte.
Rezultatele ei la scoala au nceput sa fie mai proaste, astfel
ca Marie si Jeff au fost c emati la scoala pentru o discutie
legata de dificultatile cu care avea de-a face fetita lor.
Una dintre principa ee dificultati pentru cuplul APC
apare pentru ca partenerii nu au discutat niciodata problemele dificile aparute si, n consecinta, nusi-~u dezvoltat
abilitatile de care aveau evoie pentru acest lucru. Astfel,
ntregul scenariu se au operpetueaza. n cele din urma,
lipsa practicii, dar si deja;prezenta teama de analizare a situaliei arata ca partenerii sunt blocati la nivel emotional
ntr-un fel de tarm al nimanui - fiind incapabili sa nainteze sau sa ea napoi pentru a-si rezolva problemele cu
care se con runta.
Cuplul de tip "ascundeproblemele
si aventurile
sub covor"
Dupa cum va asteptati, cuplul APC se lupta, n urma

unei aventuri, sa nteleaga ce anume s-a ntmplat. Nu numai ca partenerilor le este foarte greu sa vorbeasca despre
aventura, dar lipsa de comunicare dintre ei i poate conduce la anumite presupuneri nerealiste n legatura cu consecintele unei aventuri.
De exemplu, Peter si Natalie au trecut printr-o perioada nefericita dupa aventura Nataliei. S-au simtit ngrozi-
DESCOPERIREA
AVENTURII
14~
tor cnd prietenul Nataliei, David, i-a spus lui Peter despre aventura. Desi dezvaluirea aventurii a nsemnat totodata sfrsitul relatiei dintre Natalie si David, nici Natalie
si nici Peter nu stiau cum sa abordeze ceea ce se ntmplase. Dupa cteva luni de \tacere, Peter si-a spus ca Natalie
trebuie sa se simta angaj.rta}n relatia lor, din moment cea
ramas cu el, n loc sa plece bu amantul. Totusi, acest lucru
cuplu.nesi~,:ra
Imtlal, ea
rablema
daca sa
ramana
~~~\~u 1llfoarte
era depart~
~e mal
ad~v~r.
~~t~eraA
n apr~mas cu Peter, deoarece stia, n sufletul ei ca nu-l iubea pe
simtea si foarte nesigura n egatura cu sentimentele ei fata
David destul de mult pent~u a se muta cu el. Natalie se
de Peter si ncepuse deja sa, faca planuri de mutare, pentru
a obtine "spatiul mental" necesar ca sa cugete la acest lucru. Intr-b buna zi, Peter venit acasa si a gasit un bilet pe
masa din bucatarie, n care 1 atalie i spunea ca l paraseste.
Peter a fost devastat de, aceasta experienta si i-a fost foarte
greu sa se adune dupa~lecarea sotiei.
Cuplurile APC pot contracara nclinatia de a mpinge
deoparte problemele
elicate prin crearea unei liste de ntrebari pe care sa si le una reciproc, atunci cnd realizeaza ca ncep sa evite comunicarea. Lista poate fi de ajutor,
deoarece fur.nizeaza catalizatorul necesar actiunii.
ntrebarile
urmaWre) sunt sugestii pent~
o astfel de
lista. Majoritatea sunt geiUil)de "ntrebari deschise" - ele

necesita un raspu"ns ma~~liat
dect un simplu "da" sau
"nu". Un exemplu de ,!ntrebare nchisa" este: "Va place
acest tablou ?" La aceas~ntrebare
ar fi dificil sa raspunzi
altfel ~:ctar prin

deschIsa
putea"da~'
fI: sau~nuv".
"CeJ parereUn avetI
exe:uplu
despre
de ntrebare
acest tatru persoana care raspunde. Tehnica este importanta pentru
blou
cuplurile
?", aceasta
APC, deschiz~
care se rezuma,
o multime
n general,
de posibilitati
la ntrebarile
pennchise.
2.
1. Ce simti
crezi ncalegatura
ar trebui!sa
c~ problema
facem n
X (de
legatura
exemplu,
cu problema
o aventura)?
X?

3. De ce ai spus ceea ce ai spus n legatura cu problema X?
4. Ce pasi crezi ca ar trebui sa facem mai departe pentru a
, rezolva problema X?
.
5. De ce crezi ca a aparut problema X?
Majoritatea ntrebarilor deschise cer partenerului sa-si

exprime opinia sau sentimentele n legatura ,cu acea problema. Motivulpentru care cuplurile AP evita utilizarea
lor este, cu siguranta, teama de a auzi exact ceea ce simte
partenerul. nvingerea acestei temeri este importanta,
deoarece ea poate bloca discutiile chiar n momentul n
care este vital sa detaliezi ceea ce s-a ntmp at.
DISCUTIA DESPRE AVENTUR
Chiar dacadiscutia
sunteti despre
cea maiaventura
tolerantapoate
si mailntelegatoare persoana,
fi~ncredibil de
dificila.
babil, emotii
Vrtejurile
contradictorii
provocate extreme.
de discuti~'~rezinta,
Enovatia, mnia,
protristetea
si
dorinta
de
razbunare
se
revar~u
putere,
odata ce a fost dezvaluita aventura. Desi toate aceste emotii
sunt naturale, ele va pot mpiedica sa discutatI si sa va a~cultati reciproc; mai mult, ele va pot dezavantap n efortul Pasii
de a ntelege
s-a ntmplat
... va ajute sailsCutati
J
urmatoricesunt
destinati sa
despre aventura din momentul n care ati aflat(a.espre ea:
Pasull
neavoastra
Ideal ar fi
daca
ca partenerul
ati avut o aventura.
sa afle ntotdeau~
Desi~enii de ladescodumpera aventurile n multe alte feluri (vezi posibilitatile expuse
avut aventura
anterior),explica
este mult
ce s-amai
ntmplat.
bine da~persoana
~,:area unei decizii
care a
de
a actionapencare.i-am~ntlnit
acest mod nu este
o.a~enilor
n usoara~r
activita~meamajoritatea
de consIher-<l:u
- poa, spus. ca,stIau ,cand.era momentul\oportun
.'
DESCOPERIREA
l~l
AVENTURII
te pentru ca trairea unei vieti duble era mult prea greu de

suportat ori'se simteau vinovati sau le era teama sa nu fie
descoperiti. Uneori ti doresti sa marturisesti, deoarece
simti ca vei termina irevocabil relatia si chiar ti doresti
ace;t lucru; Alteori, dezvaluirea unei av~nturi po~te da ~n
nou "imbold de nceput" relatiei, deoarece va poate ajuta
pe amndoi sa va reevaluati angajamentele, desi este posibil
gazca
pentru
naintecercetarea
de a atinge
amanuntlta
~cest puncttsa
afsUfletulUl.Daca
fie n.ecesar~unraaventurile repetate au nceput sa fie o caracteristica a relatiei
dumneavoastra, ar trebui sa ncercati sa explicati de ce
v-ati implicat ntr-o alta aventura, n loc sa presupuneti ca
nu are sens sa mai expuneti motivele pe care partenerul le-a
mai auzit si alta data.
'
recomandat sa va comportati atunci cn pentru prima
Tabelul
urmator
este un
ghid desp~e
n careei.e
data,
marturisiti
aventura
sau.auziti
despremodul
producerea
I
Persoana
care a avut o aventura
care
Partenerul
a avutlo
!persoanei
I aventura
Alegeti UR loc n care este

putin probabil sa fiti deranjati.
Stati astfel nct sa puteti

mentine contactul vizual cu
partenerul.
Alocati un timp mai mare

discuti'ei, n loc sa discutati
n graba, deoarece trebuie
sa plecati.
Fiti de acord sa petreceti un

anumit timp cu parte[lerul,
chiar daca va temeti de
primirea unor vesti proaste.
Fiti cinstiti. Explicati-i ca aveti

ceva dificil sa-i comunicati
si apoi spuneti: "Am avut
o aventura." Evitati sa folositi
eufemisme care pot produce
confuzie, de genul: "Am pe
altcineva.,." sau "Ma simt
foarte atasat de '
o alta persoana."
Evitati sa interveniti n expunerea partenerului.

Lasati-1 sa termine nainte
de a-i raspunde. Probabil
ca sunteti suparati, dar ncercati sa nu ncepeti sa tipati
sau sa-I zoriti. Pentru a putea
evalua ceea ce s-a ntmplat,
aveti nevoie sa cunoasteti
ntreaga poveste.
n acest stadiu, evitati

detaliile intime ale aventurii.
De exemplu, nu intrati
n detaliile legate
de experientele sexuale
minunate sau weekend-ul
superb petrecut la hotel.
Partenerul dumneavoastra
va
avea o~perioada de timp

dificila, pna sa se obisnuiasca
cu ideea ca ati avut o
aventura, astfel ca e necesar
sa lasati de-o parte
picanteriile relatiei.
Puneti ntrebari, daca simtiti

nevoia, dar alegeti-le pe
acelea legate de motivul
aparitiei aventurii. De
exemplu, ntrebati ce crede
partenerul dumneavoastra
ca s-a ntmplat n vechea
relatie de cuplu, astfel nct
sa-i justifice aventura. Evitati
sa puneti ntrebari de genul:
"Este ea mai buna dect
mine n pat?" Ati putea
obtine aceste raspunsuri
mai trziu, dar ar fi mai
bine ca n acest stadiu sa
ncercati sa gasiti sensul
sentimentelor dumneavoastra n legatura cu motivele aparitiei aventurii.
Oferiti o explicatie n legatura

cu ceea ce considerati ca a
condus la ,aventura pe care
ati avut-o. Evitati sa elati
toata vina pe partener.
De exemplu, nu spuneti:
"Daca ai fi fost mai atenta,
nu as fi avut nevoie sa ma,
confesez ei." n loc de asta,
explicati-I toate problemele
reale care au contribuit la .
aparitia aventurii. De
exemplu, ti putea spune: .
"Am fost foarte presat la
serviciu, iar noi nu am mai
discutat prea mult. Ea a fost
un punct de sprijin pentru
mine, astfel ca a nceput
o aventura ntre noi."
Evitati sa ncepeti sa dati

vina imediat pe partener,
pe amantul acestuia sau
pe dumneavoastra. Poate
parea tentant sa aruncati
cu insulte n partener n legatura'cu nestatornicia sa
si sa ncepeti sa-i numiti
amantul drept "seducator
de ocazie" sau "vri?tor",
dar nu va va ajuta sa aflati de ce a avut loc aventura'. Va trebui sa fugiti si oe
autocompatimire. Va puteti
ntreba daca propriile imperfectiuni au fost cele
care au dus la aventura, dar,
n cele din urma,ar trebui
sa priviti acest eveniment ca
o responsabilitate a relatiei
de cuplu, si nu ca pe o vinovatie exclusiva dumneavoastra sau a partenerului.
DESCOPERIREA
AVENTURII
Pasul 2
Acum, ca ati mar~risit aventura sau ati auzit despre
producerea ei, veti trai o gama larga de emotii. Primul sentiment este, de obicei, de soc. PU,teti simti ca sunteti departe de ceea ce se ntmpla sau ca nu sunteti dumneavoastra
care aude povestea aventurii. Daca va veti marturisi inficei implicati. Acest J].lcru nu este\~'caracteristic doar celui
delitatea, . nervii dumneavoastra
pot I det~rmina anumite
_1
senzatii asemanatoare socului.
raspundeti)ntrebarilor
Va' puteti p~ticni ~ partenerulu~
cuvinte sauWuteti
Acest filucru
incapabili
este de
sa
nteles si ar fi bine sa stati mpreuna! Imi stiti un timp, pna
cn~ so~ulAinitial va ~rece..~st~~o2tant
sa ncercati sa
obtinut
ramanetI ncat
fatadedurerii
calmI siposlbII~:~ceasta
mni~,care urmeaza
stare este
n mod
grtunorde
mal
dar, ramnndfalmi,
veti reusi sa nfruntati
mai dupa,soc,
bine situatia.
'.
,
,
..
i:
r I
A.
Pasul]
Imediat dupa ce trece soc~llegat de marturisirea aventurii sau de vestea producerii ei att dumneavoastra, ct si
partenerul puteti fi asaltati de emotii. Unii oameni raspund prin agresivitate si ftlrie extrema (desi nu este prea
ntelept sa dati cur-s dorintei de a fi violent), altii pot izbucni n plns sau se pot izola n ei nsisi, pentru a nu fi
c.oplesiYSIpotrIVIta
?e se~t~n:en~e:.
!ti simti~ reprezinta
reactia
fIreasca
starII Orice
iCri:irriieavoastradm
acel moment.
Daca ati aflat despre aventura dintr-o scrisoare pe care ati
citit-o sau daca ati interceptat o conversatie telefonica dintre partenerul
uIhneavoastra si amant, de exemplU, puteti
fi speriati, orind, totusi, o confirmare a aventurii. Acest
lucru mseamna ca veti veni la discutia despre, aventura
ntr-o stare de surmenaj accentuat, determinat poate si de
f~ptul.~
dlscutlai Cea
dumne~voastra
mal mare dOrInta
su~te5i acel
dumneavoastra
care trebuie ~aeste,
initieze
pur
..JiJsimplu, sa auziti adevarul, iar acest lucru poate duce la

traire a unor emotii extreme, nainte ca partenerutdumneavoastra sa nceapa relatarea. Puteti fi luati amndoi
prin surprindere de efectul puternic al sentimentelor traite, ntrebndu-va cum veti supravietui orei urmatoare si
lasnd de-o parte celelalte probleme ale relatiei de cuplu.
Puteti reactiona prin refuzul oricarei atingeri din partea
partenerului, respingnd orice gen de.alinare (desi la unele cupluri pe care le-am consiliat, partenerii s-au consolat
reciproc, deoarece regretau durerea rezultata). Actiunile
care survin n acest punct pot fi extreme, cum este celebrul
caz al femeii care a taiat toate costumele sotului ei si a lasat sa se verse tot vinul acestuia nmagazinat n pivnita.
Astfel de actiuni nu sunt recomandabile, pentru simplul
motiv ca ele sunt aproape ntotdeauna regretate. Daca relatia are vreun fel de sansa sa continue, acest gen de comportament nu va face dect sa nrautateasca lucrurile, crescnd dificultatea de a readuce relatia pe fagasul anterior.
Daca relatia se sfrseste oricum n acest punct, actele de
razbunare va pot lasa un gust amar, de vinovatie si rusine,
putnd avea ca efect deteriorarea imaginii de sine a celui
care le-a.produs. Am consiliat oameni care au actionat n
acest plod dupa descoperirea unei .aventuri, pentru ca mai
apoi sa simta ca s-au dezamagit pe ei nsisi. Daca simtiti
nevoia unei razbunari, cel mai bun sfat este sa traiti corect
si sa ramneti o persoana care sa vrea sa supravietuiasca
plina de demnitate atacului aventurii.
Pasul 4
Aceasta etapa apare, de regula, dupa cteva zile, desi

poate varia n functie de fiecare cuplu. Trecerea timpului
permite o mai buna clarificare a gndurilor si sentimentelor care apar. Acesta este punctul n care cuplurile au tendinta de a ncepe sa discute despre ultimele evenimente legate de aventura, acompaniind, de regula, discutiile cu
certuri si ultimatumuri. De exemplu, partenerul care nu a
DESCOPERIREA
AVENTURII
fost )implicat n aventura i poate pretinde celuilalt sa accepte)ncetarea relatiilor sexuale n cuplu sau sa plece din
caminu conjuga!. Unii oameni pot lua decizii neasteptate
n legatura cu viitorul relatiei, cum ar fi sa stea mpreuna
indiferent ce se va ntmpla sau, mai adesea, sa se desparta, ca urmare a destabilizarii accentuate provocate de
aventura Este ceva natural sa doresti sa actionezi pozitiv,
atunci cn ot ce este legat de cuplu pare a fi n deriva. A
face ceva - orice - poate parea de ajutor pentru a opri
agonia in eciziei, confuziei si nesigurantei care urmeaza
aventurii dar este o consolare iluzorie. Din multe motive,
este mai bine ca pentru un timp sa traiti cu ambiguitatea
viitorului relatiei dumneavoastra, dect sa vnati un raspuns rapid Primul dintre motive ar fi legat de decizia separarii si poi de renuntarea la aceasta hotarre. n contextul n care aveti copii, va fi dificil ca acestia sa faca fata
situatiei. n al doilea rnd, nu ati avut destul timp pentru
a decide care este cel mai bun curs al evenimentelor. Puteti sa va espartiti sau sa supravietuiti aventurii, daca mai
ajustati anumite puncte din relatie. Decizia dumneavoastra poate depinde de tipul de aventura. De exemplu, Josie
si-a ierta prietenul, pe Eddie, dupa o aventura de-o noapte la nce utul relatiei lor, dar nu a i-a mai putut tolera o
alta aventura de lunga durata, descoperita dupa cinci ani
de convietuire, erioada n care au avut si un bebelus.
Aveti nevoie de timp ca sa cugetati la toate acestea, desi
poate parea rezonabil sa luati anumite decizii, cum ar fi sa
nu mai ormiti mpreuna, pna cnd nu veti discuta implicatiile aventurii.
lp(iful5
\
rii; n calitate de parteneri nselati, puteti deveni din ce n

ce mai curiosi. Va puneti ntrebari n legatura cu aventwa,
~UPa
PUtlll
o saptamna
de la raspunsurile.
dezvaluirea aventuc .ar dacacelstiti
ca va
doare sa auziti
(Acest
lucru este similar cu a atinge o rana deschisa, pentru a ve-
dea daca mai doare. ) Explicatia este ca ati parcurs n mod

gra at imaginea a ceea s-a ntmplat - ducnd la bun sfrsit o , verificare a daunelor colaterale" si ncercnd sa evaluati, t de adnc ati, fost afectati, de aventura, att dumneavoastra, ct si relatia de cuplu. Puteti trai sentimente
contradictorii, de a vrea sa stiti (dar, n aceeasi masura, de
a nu Vrea sa stiti) exact ce anume s-a ntmplat. Veti pune,
probabil, o serie de ntrebari legate de amant, din dorinta
de a afla .ct mai multe detalii despre comportamentul
si
caracterul acestuia. n anumite mprejurari, puteti actiona
astfel deoarece doriti sa va ajutati partenerul aflat la ananghie si cautati pe cineva care sa poarte vina aventurii. n
alte situatii, va puteti simti inferiori n comparatie cu
amantul, deciznd ca aventura a fost vina dumneavoastra,
pentru ca nu sunteti att de aratosi sau ati fost mult prea
preocupati de fam~lie. n acest moment, veti ncepe probabil sa povestiti si prietenilor despre aventura. Majoritatea
oamenilor care actioneaza n acest sens doresc sprijin si
compasiune. Avnd n vedere ca ei nu mai pot cauta aceste
manifestari la partener, se vor ndrepta spre prieteni. Acest
lucru poate fi periculos, mai ales daca prietenii se aliaza cu
dumneavoastra
mpotriva partenerului
infidel. n acest
caz, va veti simti ndreptatiti sa va formati o parere despre
partener, fara nsa a avea toate datele problemei.
De exemplu, Frank i-a spus celui mai bun prieten, Derek,
despre aventura sotiei lui, Gina, cu un barbat pe care ea l-a
ntlnit la sala de sport. Frank era suparat si mnios, iar
Derek i tinea isonul cu privire la comportamentul
abominabil al Ginei. Totusi, Frank nu i-a spus lui Derek ca si el
avusese n trecut cteva aventuri.
n aceasta situatie, Frank cauta o justificare pentru sentimentele sale pline de mnie la adresa Ginei, obtinndu-Ie
prin intermediul lui Derek. Este posibil sa fi actionat astfel pentru a evita propriile-i sentimente de vina, legate de
aventurile n care fusese implicat. Va trebui sa va amintiti,
DESCOPERIREA
AVENTURII
---
~asemer:ea,
ca. v~ti schimba pentru totdeauna opi~ia
pnetenulUI cu pnVIre la partenerul dumneavoastra, chIar
daca, n cele din urma, veti decide sa ramneti mpreuna.
Aceasta situatie este, de asemenea, valabila si n cazul mpartasirii vestilor legate de aventura familiei sau colegilor
de serviciu. Va trebui sa mnuiti o balanta delicata, alegnd foarte atent pe cei cu care puteti sa discutati, precum
si momentele n care e mai bine sa ramneti tacuti. Ca regula empirica, alegeti doar oameni n care aveti ncredere
cu adevarat si care, mai degraba, va sprijina, n loc sa ia
partea unuia sau a celuilalt.
Pasul 6
De obicei, n primele doua saptamni dupa ce este dezvaluita aventura, va puteti pune ntrebari n legatura cu viitorul relatiei. Majoritatea oamenilor presupun ca o aventura pune capat n mod automat unei relatii. n realitate,
cele mai multe relatii supravietuiesc. Poate ca si cei mai
apropiati prieteni ai dumneavoastra au supravietuit aventurilor, fara nsa a va spune ceva. Mai trziu, n aceasta sectiune, veti gasi informatii specifice legate de modul n care
se poate decide daca o relatie mai poate continua dupa o
aventura. n aceasta etapa, cel mai bun sfat este sa nu va
grabiti n luarea unei decizii cruciale. Dupa cum indica Pasul 4, deciziile rapide pot provoca mai multe probleme dect merita. Aceasta, desigur, nu nseamna ca nu ar trebui
sa va exprimati sentimentele puternice care va apasa n legatura cu aventura (excluznd violenta). Nu ati fi umani
daca nu ati dori ca partenerul sa stie exact care sunt efectele aventurii asupra dumneavoastra
si asupra familiei
(daca aveti).
Ca o consecinta imediata a descoperii aventurii, puteti
trai un amalgam de emotii de acest gen. Ele se pot succede n ordinea prezentata anterior sau pot aparea amestecate ntr-o maniera aleatorie. Este normal sa se ptmple ast-
fel, 'din cauza socului si a tulburarii relatiei. n urmatorul

capIto , puteti afla mai multe despre modul n care cei trei
oameni implicati n "triunghiul aventurii" pot reactiona n
fata dezvaluirii aventurii si despre cum pot ei sa stapneasca n cel mai bun mod posibil anumite sentimente si comportamente care decurg din acest eveniment;
Acum stiti - impactul pe t.ermen lung

al unei aventuri
~
,-
@Ii
.,.,
.,
'"
t~
clcapitolul
ati citit
despreunei
ceeaaventuri.
ce simt indivizii
nrptimele
oreanterior
si zile care
urmeaza
Prezen'tiil capitol aru~ca o pri~ire asupra efectelor pe termen
lung asupra cuplului si asupra modului n care partenerii
reusesc sa-si stapneasca emotiile care sunt aduse, de obicei, la suprafata de 6 aventura.
Odata ce s-a nregistrat socul descoperirii, veti trece
probabil n lunile ce vor urma printr-o multime de stari.
Unele dintre acestea corespund mai mult celor care ncearca sa ramna mpreuna, dar majoritatea sunt caracteristice celor care au trecut prin aventuri,~indife!:.ent daca
ramn sau nu n relatia de cuplu. Tabelul urmatortfscrie
cele mai frecveni:e sentimente ,pe care le puteti observa
dupa o aventura.
Sentimente pe care le
puteti ,trai ca partener
al unei persoane care '
a avut o aventura
Sentimente pe care le
puteti trai daca
sunt~ti cel care
a avut o aventura
Furie. Va puteti simti att

de furiosi, nct sa simtiti cum
acest sentiment va copleseste
si va erodeaza. Uneori ea nu
e diminuata prin tipete si
acuzatii, ci se resimte ca o
durere fizica, ce nu nceteaza
niciodata. Daca ncercati sa
Jena. Poate fi extrem de

jenant sa faceti fata
explicarii a ceea ce ati
facut. Poate fi necesar sa
va marturisiti secretele si
minciunile inventate de-a
lungul unei lungi perioade
de timp, iar acest lucru

refaceti relatia, aceasta furie
poate sa se dezvolte n dumneavoastra, mpiedicndu-va
sa va explicati sentimentele.
De asemenea, va puteti teme
ca, ncercnd sa va eliberati
de furie, aceasta va deveni
incontrolabila si va nabusi
celelalte sentimente pe care
le simtiti.
poate fi extrem de greu

pentru dumneavoastra.
Amaraciune.
Pierdere. Poate fi greu sa

recunoasteti deschis, dar,
atunci cnd veti renunta la
aventura, veti simti probabil
lipsa amantului, mai ales
daca era o aventura pe
termen lung. Sentimentul
poate fi de pierdere profunda. Uneori, puteti simti
lipsa a ceea ce reprezenta
pentru dumneavoastra
persoana respectiva evadare din banalul
cotidian, pasiune sexuala
sau doar cineva cu care
Dintre toate
sentimentele pe care le-ati

simtit, acesta este poate cel
mai longeviv,revenindu-va
totodata cel mai greu de pe
urma sa. ntr-o exprimare
plastica, putem spune ca
ncercati va reveniti ca
urmare a unui deces cel al relatiei de cuplu.
Chiar daca relatia
se mbunatateste si ramneti
mpreuna, nu va mai fi
niciodata la fel ca nainte.
Veti trai toate sentimentele
pe care le-ati resimti la
moartea cuiva - tristete,
nencredere, dorul de a avea
din nou ceea ce s-a pierdut
si depresie.
discutati. Puteti trai un

sentiment de pierdere si n
legatura cu relatia de
cuplu, ntrebndu-va daca
va mai fi vreodata la fel.
Nesiguranta. O perioada
lunga de timp dupa experienta
aventurii, puteti simti ca si cele
mai simple decizii sunt greu
de luat. Multi oameni, uneori
chiar la cteva luni dupa o
aventura, manifesta un
sentiment de confuzie si frica
de a nu spune sau face un
lucru gresit. Va puteti simti
ca si cum toate criteriile pe
baza carora ati luat anterior
Aparare sau evitare. Va

puteti afla)n pozitia de a
va cere scuze pentru
aventura, dorindu-va sa nu
mai fie necesar sa discutati
despre acest eveniment.
Puteti simti ca este de
ajuns sa spuneti ca va pare
rau si ca partenerul ar
trebui sa fie satisfacut odata
ce ati recunoscut aventura.
n cazul n care vreo
IMPACTUL PE TERMEN LUNG
'-
decizii nu mai sunt valabile,

fara sa stiti care ar mai putea
fi logica valida pentru viitor.
discutie se va apropia de
aceasta tema, veti evita
continuarea ei - poate parasind ncaperea sau
schimbnd subiectul.
Eliberare. Daca ati avut

suspiciuni n legatura cu
aventura, puteti sa va simtiti
usoratica acestea se c1arifica
n sfrsit si ca nu mai trebuie
sa tineti un secret pe care sa
va fie teama sa-I abordati.
Dezaprobare fata de sine.

Daca aventura nu va este
Anxieiate. Dupa ce o
aventura este data n vileag,
puteti avea probleme la nivel
fizic asociate cu anxietate,
ca si la nivel psihic ngrijorare. Puteti avea o
dispozitie proasta si o
instabilitate accentuata,
precum si dureri de cap si
stomac suparatoare si tulburari
ale somnului si poftei de
mncare. De asemenea, veti
simti ca ncercarea de a gasi
solutii la problema aventurii
se nvrte n capul
dumneavoastra, descriind
. aceleasi miscari circulare,
parnd nsa ca nu veti ajunge
niciodata la vreo concluzie.
Nencredere. Ca efect pe
termen lung al aventurii,
acesta este unul resimtit de
majoritatea oamenilor. Va
puteti simti n pozitia de a va
lupta cu dumneavoastra nsiva.
caracteristica sau ati

realizat foarte rapid ca este
o greseala, va puteti simti
vinovat ca ati actionat
ntr-un mod pe care acum
l regretati. S-ar putea sa
nu fiti .capabili sa scapati
de sentimentele de vina si
teama legate de ceea ce
ati facut.
Stres si anxietate. Cel .
care a avut aventura
poate, de asemenea, sa
traiasca efectele anxietatii,
inclusiv toate problemele
fizice si psihice descrise n
coloana alaturata -Ia
,,Anxietate~. Va puteti pune
ntrebarea ct de mult vor
dura aceste sentimente si
ct va mai dura pna la
revenirea la sentimente
normale.
Confuzie. Este ceva

obisnuit ca cel care a avut
o aventura sa se simta
confuz n legatura cu
viitorul. Puteti simti ca v-a
fost ntoarsa ntreaga viata

ncercnd sa credeti ce va
spune partenerul, fiind poate
tentati sa-I urmati atunci cnd
acesta pleaca undeva sau
sa-i solicitati o confirmare
a planurilor lui.
cu susul n jos sau ca nu

puteti empatiza (aproape
deloc) cu partenerul. Chiar
daca decideti sa ncheiati
aventura, va veti ntreba
daca ati facut ceea
ce trebuia.
Gelozie. Puteti fi foarte gelos

pe amant si pe experientele
traite mpreuna cu partenerul
dumneavoastra. Uneori,
aceste sentimente se
centreaza asupra sexului
si a experientelor sexuale
sau n jurul amantului.
Aparare. Daca partenerul

dumneavoastra este gelos
pe amant,. puteti petrece
mult timp lundu-i apararea.
Va puteti ngrijora cu
privire la faptul ca
partenerul I va cauta pe
amant pentru a-I ataca
verbal sau fizic.
STAPNIREA SENTIMENTELOR
DUP K O AVENTURA
bii DUPa\O;;entura;
partenen trebuie asa
sa faca
diferite.
cum fata
putetimultor
vedea emotii
si n tabel,
amUneori ei ezoneaza, traind emotii similare, alteori emotiile lor se mtersecteaza~ unul dint;e parteneri trai~d un se~timent in timp ce celalalt este coplesit de emotii complet
opuse, lucru care poate duce la blocaje de comunicare si
certuri deoarece ei nu pot empatiza:unul cu celalalt.
Stella si Ben ncearca sa-si revina dupa aventura lui

Ben. Ca afacerist de succes care munceste enorm, Ben s-a
ncadrat n cliseul clasic, fiind implicat de sase luni ntr-o
aventura cu secretara. Aventura a fost dezvaluita de un
prieten, care a observat relatia cu ocazia unui eveniment
social
care a luat parte. Stella se simte adnc ranita si
vrea ca.Ben s-o asigure ca aventura s-a ncheiat pentru totdeauna ..Dar
Ben este confuz. Lui i lipseste
I
' Debbie, secre-
sigur daca a luat cea mai buna decizie. Ben si Stella au resimtit ca fiind extrem de dificile saptamnile si lunile de
dupa evelarea aventurii. Lor le era greu sa discute ca de
tara,~e
careatt
a fost
acorddespre
sa n-o problema
mai vada, aventurii.
nefiind nsa
obicei cu
mai deputin
n
dintre ei nu mai ncerca n mod real sa stabileasca un contact cu
prinsi impas,
n lumea
creatanici
de unul
ei.
cele
d~'celalalt,
urma, simtindu-se
au ajuns ntr-un
n care
semeni cuplului Ben-Stella, este mult mai la ndemna ~a consideri prea dificila abordarea subiectului aventurii
de ~i
tarm
sa tealrefugiezi
nimanui, pen un
caretarm
relatiaemotional
nici nu poate
neutru,sa un
treaca
fel
-pete eveniment, dar nici nu se poate ntoarce la ceea ce a
fost. Multe cupluri care solicita consiliere Relate, solicita
de fapt ca relatia sa fie "la fel cum era nainte". Acest lucru nu este posibil. Dezvaluirea unei aventuri a schimbat
toate laturile unei relatii, astfel ca ceea c~ a: fost odata a ncetat sa mai existe sub' toate aspectele importante.
Iata care sunt starile cele mai importante ce caracterizeaza perioada de dupa aventura:
Deplngeti
ceea ce ati pierdut
Indiferent daca partenerii vor ramne mpreuna sau nu,

perioada de ntristare ramne importanta. Fiecare partener
al cuplului, separat sau mpreuna, are nevoie sa deplnga
pierderea relatiei. Nu simt nevoia sa jeleasca numai ceea ce
au pierdut, ci si asteptarile pe care le aveau fata de viitorul
relatiei. Iata de ce, cei care au aventuri pot trece prin anumite sentimente trai te de cei care si pierd iubitul. Tristetea, furia si dorul dupa trecutul trait n certitudine sunt,
toate, asociate cu mhnirea si sunt raspunsuri normale la o
situatie dificila.
Evaluati prejudiciul produs relatiei
Aventurile au diferite efecte asupra diferitilor oameni.
Unii indivizi reactioneaza prin dorinta imediata ca relatia
satia sfrsit (desi deciziile luate foarte rapid nu sunt, n ge'Iiiral, folositoare). Altii cred ca pot tolera aventura, n
timp ce o alta categorie de oameni considera ca, odata ce a
trecut un timp, cuplul a primit o lectie valoroasa despre
schimbarile 12ecare ar trebui sa le faca pentru mbunatatirea relatiei. Incercarea de a evalua ce anume reprezinta
aventura pentru fiecare persoana si pentru relatie poate
ajuta reprimarea sentimentelor de nesiguranta si confuzie
care apar dupa aventura.
ntelegeti de ce a aparut aventura
Dintre toate prqblemele carora trebuie sa le faca fata
cuplul, aceasta este cea mai importanta. Daca motivele
aventurii'pot fi ntelese, ncercndu-se rezolvarea lor,
atunci aventura nu a fost chiar lipsita de sens. Chiar daca
aventura se dovedeste a fi de tipul "cel care deschide usa"
sau "experimental", c~l putin, cei doi parteneri au nteles
ce.anume s-a ntmplat si de ce. Acest lucru nu este esential doar pentru relatia curenta, ci si pentru relatiile viitoa-.
re, n cazul n care cea prezenta se sfrseste:t,ectiile importante cu privire la relatia de cuplu, ppt fi nvatate prin
ntelegerea aventurii. Stiind de ce a aparut aventura, primiti un ajutor pentru ca o noua relatie sa evolueze fata de
cea anterioara, ncheiata prin' infidelitate.
SPRIJIN N CONFRUNTAREA
CU MHNIREA RE SIMTITA DUPA AVENTURA
Acceptati ca aveti nevoie sa deplngeti relatia pe care

aventura a schimbat-o pentru totdeauna. Unele cupluri
evita sa nfrunte aceasta situatie, deoarece doresc sa prezinte lumii o fata care sa arate ca "nu s-a ntmplat nimic".
Daca relatia s-a terminat, nu veti dori sa va confruntati cu
tristetea pe care o resimtiti, pentru ca sunteti furiosi pe
cele ntmplate si doriti sa le spuneti prietenilor ca sunteti
IMPACTUL PE TERMEN
[uNG
bucurosi ~a relatia s-a terminat si ca ati scapat de un partener care. v-a ranit. Majoritatea oamenilor, considera ca
este dificil sa faca fata ambiguitatii. Preferam sa spunem:
"S-a te~minat! ' sau "Acum sunttm O.K." dect sa spunem: "In unel zile sunt O .K., iar n altele ma simt groaznic." Starea dejtristete, ca efect al aventurii, este asociata de
obicei ambiguitatil- un amestec de sentimente contradictorii de a ri!mne sau de a pleca, amintiri ale trecutului
comparate cu 'cee ce se ntmpla n prezent sau usurare
ve~sus
teama, sund toate, exemple
~e 'ne.siguranta
si ar
tr~bUl acceptate.(Reiunoasterea
cu smcentate
a unor
sentImente de pier ere poate reprezenta un prim pas spre nfruntarea nesigurantel care nsotestt, de obicei, aventura.
Sugestiile urmatoareLva pot ajuta sa acceptati mhnirea
pe care, mai mult ca sigur!,o resimti ti.
Tineti un jurnal
\
Descrierea pe hrtie al sentimentelor de fiecare zi va
poate fi de ajutor n conturarea acestora, atunci cnd va
este dificil sa le mpartasiti cu altcineva. Puteti descoperi
anumite tipare emotionale doar privind napoi n jurnal, la
zilel: Qune ~au\la cele J?ai pUtin bune. Cerc~tarile au e~ipentru oamenii suferinzi de boli fizice, cum ar fi astmul
sau artrita,
deci r putea
sa va fie
de ajutor
sa
dentlat
ca tmere~
unUl Jurnal
poate
avea daca
etectencepeti
benefIce
aveti simptome tizice cauzate de stres. Daca nu va place sa
Tmetl
~ntr-:un
loc secretco~fesiunil~
SI actuahzat1-l
atunCI
sc.riet~,Jurnalul
~ncercatil:a
va nregistrati.
p~ o caseta:
cnd este necesar~ Amintiti-va ca este ceva ce nu trebuie
vazut de alti ochi.
Vorbiti despre lsentimentele dumneavoastra cu cineva
de ncredere
Marturisind si taltora ce simtiti, va puteti elibera de
emOtii. Oamengruparati vor sa-si repete povestea la nesfrsit. Aceastaleste o parte importanta n deplngerea si-
lGG
FATA N FATA CU INFlDELITATEA
tuatiei si poate actiona ca o eliberare a emotiilor reprimate. Alegeti ntotdeauna un prieten n care sa aveti ncredere absoluta si care este putin probabil sa fie mpotriva partenerului. Ar fi ideal sa apelati la cineva care este gata sa va
pa pentru a-si expune propriile idei n legatura c:u ce s-a
asculte imp~artIal
n loculpoate
unei persoane
sa va ntreruntmplat.
Consilierea
fi extremcarede--fnlositoare,
Important
entru dumneavoastra,
fara sa va Judece sau
~eoarece~onsilierul
va permite
sa spuneti c~ea ce este
sa-si
exprime propriul vapunct
de vede~e.
Fiti blnzi leu dumneavoastra nsiva

Nu va spunetI ca trebuie sa va ntoarceti imediat la serviciu si sa v~ comportati ca si cum nimic nu s-ar fi ntm. plat. S-a ntamplat ceva important si aveti nevoie de timp
pentru
digera evenimentul. Relaxati:-va mai mult, dar
mentineti rutina zilnica. Un lucru simplu, cum ar fi pregatirea unei mese sau obisnuita cumparare a ziarului de la taraba n Iecare zi la. aceeasi ora va poate ajuta sa duceti la
bu s arsit ziua, ntr-uJ;l plod mult mai eficient. Daca vreti
sa ngeti, dati-i drumul. Unii indivizi considera ca este
de ajutor 'sa ur'rnariti un film lacrimogen, deoarece acesta
permite lacrimilor sa se elibereze, n loc sa ramna blocate. Eliberarea sentimentelor de furie se poateJace si prin
baterea pernelor de puf de pe pat cu un ziar rulat sau
strngerea a ct mai multe pahare pentru a le recicla la
pUJ;1ctul de colectare. Loviti cu putere paharul pna ce
acesta va ncapea prin deschizatura aparatului de colectare! Alte moduri de a permite eliberarea sentimentelor de
furie surit: preferati plimbarile sofatului, indiferent n ce
directie; practicati gimnastica sau oricare alt sport care va
permite ~a fiti activi din punct de vedere fizic. Cresterea
activitatii fizice este o metoda dovedita de a dispersa stresul si agresivitatea. Daca aveti probleme de mobilitate, implicati-va n orice activitate care nu necesita elasticitate,
dar care sa fie diferita de rutina obisnuita, n sensul implicarii fizice.
IMPACTUl: PE TERMEN LUNG
Este O.K sa va simtiti tristi daca ati pus punct relatiei

cu amantull
Daca ati \hOtart sa puneti punct relatiei cu amantul, va
puteti simti\ vinovati din cauza sentimentului de tristete
resimtit dupa pierderea acestuia. A fost, probabil, necesar
sa luati aceasta decizie pentru ca asa era cel mai bine pentru a ncerca sa reconstruiti relatia, sa aveti grija de copii sau pentru c::t.nu sunteti siguri ca stiti ce simtiti, - dar
acest lucru nu frtseamna ca nu veti simti lipsa persoanei cu
care ati avut aventura. Poate fi foarte dificil sa explicati
aceste sentiment partenerului, dar puteti cauta consiliere
pentru a va ajuta sa treceti peste pierdere, mai ales daca
pa.rtene~ul dumneavoastra este reticent n ntelegerea acestUI evemment
mpartasitt partenerului sentimentele de pierdere

Daca ncercatI sa fa~_etifata consecintelor unei aventuri,
de obicei doriti sa treceti singur prin aceasta ncercare.
Acest lucru se ntmpla partial pentru ca nu sunteti nca
siguri ca mai puteti avea ncredere n partener dupa ce v-a
tradat, dar n parte si pentru ca mpartasi~ea sentimentelor
dumneavoastr
pare sa va faca vulnerabil fata de' o noua
rana. Dar dac ncercati sa mpanasiti partenerului cte
ceva di sentimentele dumneavoastra, acesta PQate ntelege impactu aventurii, crescnd n consecinta sansele de a
discuta cu folos despre motivul pentru care a nceput
aventura.
SEMNELE PERICULOASE
ALE DEPRESIEI
Dupa aventura a ar sentimente puternice de nefericire.

Este necesar sa cerem ajutorul specialistilor daca apar une~
le dintre urmatoarele semnale, deoarece ele pot fi simptome ale depresiei si nu au nimic de-a face cu a te simti "la
pamnt" sau mizerabil.
Modificari n obiceiurile de somn si alimentatie, care dureaza mai mult de cteva luni. Depresivii se trezesc 'de obicei
foarte devreme dimineata~u o senzatie-?e spaima sau reusesc sa adoarma cu foartejmare dificultate. Alternativ, dopresiei. Foamea prea mare sau lipsa acesteia o perioada
rinta mare
de a de
dormi
mai saptamn'
tot tim~ul poate
simptom al
mai
cteva
poate fideunasemenea
sa deinmentul normal. Mergeti la un consult la mediC!, daca cele
de mai sus va caracterizeaza pe dumne,,!voastra sau pe
partener.
dice
Incapacitate
a seales
conecta
la viata cotidiana.
Daca perdepresia,demai
daCa~;.;!ceasta
schimba comportasoana pare retrasa si tacuta, spr81deosebire de comportamentul ei uzual, va avea nevoie delajutor daca aceste manifestari
dureaza
mai mult d~ cteva saptamni.
Problemele legate de igiena personala, vestimentatie sau
sustinerea unor activitati zilnice. pot indica de asemenea,
depre,sia si ar trebui investigate de un pro esicnist.
Toane. Starea sufleteasca a majoritatii oamenilor este schimbatoare, dar daca acestea sunt exceslve
plnsete la un
moment dat, urmate de tipete n secunda urmatoare -'-- si
dureaza d~ mai mult de cteva luni, trebuie sa consultati
medicul sau cautati un alt tip de ajutor profesionist.
oDiscutii
persoana
legate'
vorbeste
de sinucidere.
despre un.
~inucid~
mitfiirl~annu-si
spune
va ca,
pune
daca
n
practica
Acest
lucru nu nct
este 'fidevarat.
Dacadespre
o persoana a intentia.
ajuns att
de departe
\sa vorbeasca
sinucidere
sa faca acest
si da
lucru,
detalii
este
despre
vital sa
mod~'dn
(cOntactati
care un
intentioneaza
medic specializat.
SPRIJIN
N E~IN
ALUAREA[!>REJUDICIULUI
SUFERIT
RELATIADE CUPLU
Daca avea
va trebui
luati
o decizie~rivind
viitorul aventucuplului,yeti
nevoiesasa
evaluati
exact~e reprezinta
ra pentru dumneavoastra. Aceasta nu]este o sarcina usoara, deoarece
va necesita o comunicare]'de
succes,
atunci
cnd probabil'amndoi
evitati saldiscutati
cu chiar
cela-
---
lalt problema aventurii. Dar, daca alegeti sa depasiti momentul, n loc sa ramne ti blocati, va trebui sa ncercati
acest lucru. Veti avea, de asemenea, nevoie sa evitati ct
mai mult posibil certurile si discutiile n contradictoriu. n
general, lupta se sfrseste cu blocarea amndurora n plan
emotiona~ n ~patele. unor uriase ziduri de aparare emotionala, care va vor mpiedica sa mai rezolvati ceva.
Folositi urmatoarele sugestii entru a face o evaluare
att a prejudiciului produs relatiei de cuplu, ct si a persoanei dumneavoastra.
Faceti o lista
r~
daca
rel~tia
Unele sc ~mbari
pot fi
mici (de
Faceti
o va
listacontinua.
cu elementele
ar trebui
schimbate,
. exemplu, partenerii sa fie ntot eauna punctuali cnd vi.n
acasa de la serviciu), altele pot fi mai importante (sa-si ~i.!1a
promisiunea de a nu se mai ntlni niciodata cu amantul).
Spccificati acest lucru mod expres. De e~emplu, nu spuneti: "Am nevoie .de ma multa afectiune." In loc de ace:;>.st~
afirmatie, spuneti: "As dori sa primesc un sarut cnd viu
acasa de 1:1 serviciu sau nd ma ghemuiesc seara n pat~.!1
bratele tale:' Odata ce ti completat listele, comunicati !e
reciproc. ntrebati-l pe partener daca este de acord cu cea
mai mare parte a listei au doar cu o mica parte. Ac()rdli~
dat numai ctorva e e.mente prezentate n lista poate sa nu
indice neaparat ca elatia este terminata, ci doar ca este nevoie de o munca sidva pentru a o face sa functioneze.
Dupa ce ati ntocmIt lista schimbarilor posibile, discutati
despre ceea ce ar fi necesar pentru ca ea sa fie transpusa n
realitate. Din nou, specificati ce schimbari ati dori sa faceti. Spuneti: "As dori sa petrecem mpreuna cel putin
doua seri pe saptamn ~n care sa nu ne uitam la TV sau sa
ne ntlnim cu alti oameni." n loc sa spl!neti: "Ar trebui
sa petrecem mai mult timp mpreuna." In acest fel, daca
veti stabili ce anume vreti sa faceti, veti stii cnd nu v-ati
ati~s scopul. Facnd pro~isiuni v~gi sdu fiind de acord c~
o schema larga care pierde adevarata substanta, veti lasa

multe portite deschise pentru certuri si neconcordante referitor tocmai la ceea ce ati convenit nainte. Verificati la
cteva saptamm daca v-ati ndeplinit scopurile si faceti
unele schimbari aca nu pare ca se va ntmpla acest lucru.
Acest mod e abordare poate functiona, de asemenea,
si atunci cnd ealizati ca se apropie sfrsitul relatiei. Folositi aceasta ista pentru a decide ce aveti nevoie sa se ntmple pentru a va desparti ct mai civili~at posibil. Acest
lucru este eosebit de important n situatia n care aveti
copii. Ei au nevoie de iubire, nu sa fie martori la lupta dintre parinti, n situatia n care ajungeti la separare.
Relatia de cuplu nu este singura care a avut de suferit.

La nivel persona, este probabil sa simtiti o degradare a ncrederii n fortele roprii. Acest lucru apare de obicei pentru ca marturisire unei aventuri sau vestea referitoare la
infidelitatea partener;uJui conduce la dubii n ce priveste
autoounoastere si abilitatea dumneavoastra de a. judeca
alte persoane. Unele cupluri spun consilierilor Relate ca
acest sentiment poate fi asemanat cu senzatia pe care o ai
atunci cnd cineva ti trage covor:ul de sub picioare; este ca
si cum fundamen'tu tuturor deciziilor a fost fals. Va puteti
afla chia:rnpozitia de a va ntreba daca sunteti persoana
care credeati ca suntet - n special; daca ati avut o aventura de-o noapte si acu regretati sau daca ati realizat ca
nu ati.recunoscut semnele unei aventuri pe termen lung n
care era implicat part.eneru dumneavoastra. Acum este
momentul sa luati n considerare ceea ce v-ar putea ajuta
sa va recapatati ncrederea n forte e proprii. Gnditi-va la
lucrurile care va ajuta de obicei sa va simtiti bine -la nivel
fizic si mental- si introduceti-le n iata dumneavoastra.
De exemplu, Sheila s-a simtit la pamnt atunci cnd sotul ei, cu care era casatorita de 20 de ani, a parasit-o pentru ()'alt~ femeie. Dupa ce impactul, imediat s-a mai domolit
171
ntructva, Sheila s-a nscris voluntar la un azil din zona.

Ea a realizat ct de satisfacuta se simte, iar ca bonus, avnd
n vedere ca era utila n azil, i-a crescut exponential si ncrederea n sine.
Daca, pentru dumneavo;:lstra, propria imagine sexuala
a fost zdrobita din cauza partenerului care a facut sex cu
relatie noua, pentru a va reasigura ca sunteti sexi si atractivi. Acest lucru nu este recomandabil Actionnd n acest
altcineva, puteti fi tentati sa va gra~iti~a. va aruncati ntr-o
sens ar ~ic.asi :um ati lipi ~n pl:stu~1?~ ~rana de~chisa.
te n legatura cu motivele aparitiei aventurii si va veti reveni
fi apoi mai
bine
pentru mal
a vamuldesEste din
malsoc.
bmeVeti
sa asteptatI
pana
ca~dchipati
vetI mtelege
curca ntr-o relatie noua, mai alesIde natura sexuala.
.
SPRIJIN PENTRU A NTE~OTIVELE
Dupa o aventura, poate parea destul de clar care este

probl~ma.dumneavo~stra
dat dovada
CARE AU STAT
LA BAZAsau.~arteuerul
APARITIE~A ti
VENTURII.
ldehtate. Dar, daca va opntl doar la,ace
tie evidenta, veti pierde adevarataoportunitat
de a ntelege ce anume a cauzat aparitia aventurii. venturile sunt
simptome, nu cauze. De ce este importan sa ntelegem ce
s-a ntmplat? Deoarece puteti repara rejudiciul numai
daca stiti ce anume a dus la producerea aventurii. Imaginati-va reparnd acoperisul unei case, n timp ce peretii
sunt instabili, iar-fundatia se prabuseste. Ct de curnd,
acoperisul nu va mai avea ce sa acopere. Acest lucru se ntmpla si n cazul -aventurilor. Pentru un timp, veti putea
a motivelor mai profunde, relatia va ajunge n cele din
sa njghebati
cteva lucruri mpreuna,~dar, far.a o cercetare
urma
la colaps.
Urmatoarele
sugestii
va vor ajuta s~ntelegeti
aparut
aventura n
relatia
, dumneavoastra. l
de ce a
FATA N FATA CU INFIDEL1TATEA
Ce anume a declansat aventura?

Asezati-va comod alaturi de partener si discutati evenimentele care s-au petrecut chiar nainte de a ncepe avenq.lra. Cautati orice lucru care pare a iesi din cotidian, din
cadrul relatiei de ~uplu sau~al faffiiliei. Asa cum ati citit n
Capitolul 3,' multe aventuri !Sunt provocate de producerea
unei schimbari - pierderea {cuiva drag, a slujbei sau cstigarea unei slujbe noii, sarcina} robleme n calitate de parinti etc. Cautati aceste schimban. Puteti, de asemenea, sa
va ntoarceti napoi n timp, pent
ca e posibil sa fi exis-"
tat n stare latenta, de mai multa vrem anumite probleme
legate de aventura.
De exemplu, Bob si Deirdre erau)Casatoriti de opt ani,
atunci cnd Bob s-a implicat ntr-ojaventura
cu prietena
- a putut ntelege de ce s-a ntmplat aventura. Din cte stia

ea, mariajullor era fericit. Cnd au nceput sa discute despre aventura, Bob i-a explicat ca el a fast marcat de retragerea lui.
emotionala
a lui relatia
Deirdrea fostiJa'.eZValUita,
fata de el, atunci
cnd nu
ea
sotiei
Atunci. cnd
Deirdre
si-a s-a
pie:dut
sl~j~~. Bob
relatiala
lor
1mbunatatlt,
dupasv-asimtit{!nstr.air:at
un an ~i mal bme si,
el des~
a ramas
sentimentul ca Deirdre nu-l mai doreste. Cnd prietena
acesteia a flirtat cu el, lui Bob i- placut sentimentul ca era
dorit si a nceput o aventura cu ea.
Va puteti gndi, de asemenea la probleme devenite
"tabu" n cuplul dumneavoastra. De exemplu, stiti ca n
clipa n care ncepeti sa vorbiti aespre familia lui, se prevede un scandal? Ati ntmpinat asa-numitele'taceri glaciale
n ncercarea de a aborda problema banilor si a sexului?
Dar n legatura cu probleme
legate de emotiile dumneavoastra si gndurile intime? Acest gen de probleme poate
contribui Autojustificarea
tificata.
la sentimentul
est:f
ca ~ adesea,
aventuraunul
estedintre
ntructva
pasii care
jus-
tur: apot
ncepu.t.de~a.
Dificulta~l
e~ezolvat~
di~~r-o.~venaparea
si dupa
ce avenconverg
spre
tura,
ofenfi aventora,
Sl ele,
un darl~~e
mlC espatlU
autoJustlflcaru.
De
17';)
exemplu, Michael a decis sa nceapa aventura dupa ce si-a

spus ca sotia lui o' va observa cu greutate, deoarece ea
muncea n permanenta si abia l observa pe el. De fapt,
odata ce aventura a fost.descoperita, sotia lui a fost foarte
suparata ca Michael nu' i-a cerut sa munceasca mai putin,
pentru a putea petrece mai mult timp mpreuna.
Folosirea informatiilor
fJ '"
!? eli)
Odata ce ati discutat probl~mele importante din trecut

care au contribuit la aventura, puteti folosi informatiile
- pentru a schimba relatia prezenta, daca va hotarti sa ramneti mpreuna sau sa vi le amintiti n oricare alta reJatie
viitoare, daca luati decizia separarii. Acest gen de lectie poate fi dureros, deoarece va poate face sa va aparati mpotriva acuzatiilor ca nu va pasa sau ci n trecut nu y,apasa d~
relatie; merita sa ndurati toate acestea, pentru ca, n cele
din urma, relatia prezenta sau viitoare va a~ea de cstigat.
Discutati despre ceea ce asteptati amndoi de b relatie si
despre cum va puteti mplini asteptarile. S-ar putea 'sa va
fie de ajutor utilizarea listei de idei prezentate n paginile
anterioare. De data aceasta, adaugati la modul de, abordare modificarea si faceti elin acest lucru un scop. De exem~
plu, puteti descoperi ca aventura a fost cauzata, n parte,
de certurile frecvente legate de atributiile fiecaruia in casa.
Unul dintre parteneri poate fi att de iritat din cauza fap:tului ca a fost ncarcat cu sarcini domestice, nct sa se revolte prin petrecerea timpului liber cu o alta persoana. Un
cuplu poate folosi aceasta informatie pentru a-si crea un
scop din ncercarea de a mparti treburile.casnice ct mai
echitabil pe viitor, pentru ca nici unul dii1treparteneri sa
nu devina frustrat fiindca celalalt l exploateaza. Aceste nvatamirlte pot fi valabile chiar daca relatia se destrama si
fiecare partener ncepe relatii noi, deoarece n noua relatie
se va hotar de la nceput cine ce responsabilitati domestice are.
Mai exista si un alt motiv pentru care ncercarea de a

ntelege de ce a aparut-aventura este important. Repartizarea vinovatiei este un scenariu frecvent care se desfasoara
atunci cnd cuplurile ncearca sa discute despre aventura.
Unul dintre parteneri- l poate blama pe celalalt pentru
aventura - adesea pentru a se justifica - sau poate da vina
pe~sine pentru cee3, c~ s-a ntm lat. Nici una dintre aceste abordari nu este folositoare. Consilierii Relate va pot
spune ca aproape toate aventurile sunt rezultatul dificultatilor legate de modul n care artenerii s-au raportat unul
la celalalt pe parcursul
enoadei ct au fost un cuplu.
ast~el ca este necesar ~a ~ orda~ea sa fie facuta"n consecinta,
Acest
III loc
lucru
ca partenern
nSeamna~"sa dea
responsabilitatea
Vllla unul pe celalalt.
este mpartita,
SUGESTII GENERALE
DMINISTRAREA CONSECINTELOR
AVENTURII
Este
Evitati
~s~utiile
e noaptea
~e lu~g!rtn-ii
bme sa c~re
fIxatI~ure~za
penoadectscurte
de dISCUtIeIII
legatura cu ceea ce s-:a ntmplat, dect sa petreceti
ore n sir dezbatnd aceleasi probleme si extenundu-va. L sfrsitul oricarei conversatii, ncercati sa
vedeti ce ati obtinut n urma discutiei. Va poate fi de
folos chiar sa notati problemele pe care le-ati'discutat
si sa luati o decizie n legatura cu ele.
Puneti ntre an la caresuportati sa auziti raspunsurile. Cnd aflati espre o aventura puteti fi tentati sa
puneti o mie de ntrebari. Este mai bine sa puneti ntrebari mai simp e entru a va da timp sa abordati
mai trziu ntrebariI mai dificile. Daca i marturisiti
partenerului despre aventura, comunicati-i acest fapt
ntr-un- mod pe care acesta sa-I poata ntelege si ras-
---
pundeti ntrebarilor ntr-o maniera cinstita si ct mai

la obiect. De exemplu, daca acesta ntreaba: "De ce ai
facut asta ?", raspundeti spunnd: "Pentru ca eram
singur/confuz/gelos/nstrainatfdupa
nasterea copilului nostru." (sau oricare simtiti ca ar fi motivul aventurii), mai degraba dect: "Nu ,tiu, s-a ntmplat pur
si simplu." - fraza care nu xplica nimic.
Acordati un timp anume
iscutiei despre aventura.
Discutia despre aventura poate

mai ales daca este nsotita de
Aceasta nseamna adesea ca pna
ta amndoi, stresati si Incapabili
deveni apasatoare,
insulte si acuzatii.
la urma veti renunsa discutati ntr-o
solutie ar fi sa cadeti de acord sa discutati acest subiect doar o jumatate de ora pe zi. Pe parcursul acesmaniera
ce s-a
ntmplat.
O
tui timp, constructiva
unul dintre ~espre
artenericeea
poate
fi cel
care pune
ntrebarile sv~uamn~
si p~t e~pune sell):iment~le
pe care le traIesc. Dupa e expIra tImpul acordat, dIScutia ar trebui sa se opreasca. Aceasta abordare cerc
disciplina, dar ajuta a reducerea nvinuirilor care planeazadati
inevitabil~jurul
aventurii.
Nu
vina pe'ftmant. Unele
cupluri nu pot face fata
realitatii aCtiuni~
partenerului
infidel si arunca toa-
pe amantul drept "rapitor" sau "seducator" sau "o

persoana
care se~'IT1antului.Tipic,
culca cu cine apuca".
deta vina pe seama
acestia lAceste
denumesc
scrieri pot conve~ de minune persoanei care a avut
aventura, penAtru cat;;u o obliga sa faca fata propriei
culpabilitati. In acesti mod, partenerul infidel este lasat "sa scape printr \ciegete" si toata vina cade n spatele amantului. Este adevarat ca si amantul si are
propria sa responsabilitate pentru situatia creata, dar
daca relatia va merge mai departe, cuplul trebuie sa
faca fata adevaratului motiv 1 aventurii, n loc sa considere o alta persoana ca fiin complet responsabila.
FATA N FATA CU lNFIDELITATEA
Fiti gata sa ascultati, dar si sa vorbiti. n tot mai mul-
te sfere ale societatii, arta de a asculta ncepe sa dispara. Oamenii au tendinta de a sari grabiti de la o problema la alta, discutnd adesea despre propriile lor
pareri, n loc sa acorde drept la replica si altora.
Aceasta ,afirmatie_este a~evara,ta.si pentru partenerii
unui cuplu, mai ales dupa ce au trait experienta unei
aventuri. Fiecare partener poate fi atat de preocupat
de viziunea sa personala asupra ayenturn si att de
nerabdator sa si-o exprime, nct uita sa asculte cu
.adevarat ceea ce spune celalalt. Aceasta SItuatie poate
aparea daca partenerul infidel se simte att de vinovat, nct blocheaza destainuirile celuila referitoare
la efectele aventurii asupra sa ca partener nselat. Ascultati-va cu atentie partenerul pna cnd termina ce
are de spus, fara sa-I ntrerupeti si mentinn contactul vizual. Daca este suparat, ramneti calmi si ncurajati-l, n loc sa va lasati si dumneavoastra\coplesiti.
prea
Nu-l mult
acuzati
caz.niciodata
Sentimentele
ca se poarta
lui suntstupidV~u
reale~iar cadaca
face
nu sunteti de acord cu punctul sau de vedere .
teva saptamni toate problemele pe care le aduce la
Acordati-va
suprafata o aventura.
timp. Nu Recuperarea
va asteptati sadupa
reZOlva~'1
o ventura
n. c-
poate dura luni si chiar ani de zile. Abordat~ fiecare

problema pe masura ce apare si acceptati tB:ptul ca
sentimente precum amaraciunea, gdoziaJ, furia si
confuzia sunt naturale si corespunzatoar~ circumstantelor date. Dumneavoastra si parteneru~va doriti,
poate, ca totul sa ramna n urma, dar este\un vis nerealist. Construirea ncrederii necesita un timp ndelungat - chiar ani de zile, n anumite cazun Sarcina
pe care v-o propuneti - reconstruirea mcrederii poate dura si mai mult timp.
I
saptamni
si luni
aventurii
pot Primele
fi cele tnai
dureroase.
Dardupa
dacadezvalui~
veti folosi( ~ugestiile
1:17
prezentat~ n acest capitol, veti vedea ca. puteti face fata

destul de bine luarii unor decizii importante n anumite
probleme de care va loviti, cum adi sa decideti daca relatia poate supravietui aventurii sau sa alegeti modul n care
sa discutati cu ceilalti despre acesx subiect.,
Urmatorul capitol are n vedere tocmai aceste probleme
- sugereaza modalitati de a discuta cu copiii si cu alte persoane problema aventurii si atimca o scurta privire asupra
rolului amantului, dupa ce aventuJ,:a aJost descoperita. ~
Refacerea relatiei
, - sunt sanse
,
de reusita?
,
Atunci cnd este dezvaluita o aventura, primele saptamni si luni sunt dureroase si dificile. Puteti simti ca supravietuiti doar de la.o zi la alta - ducnd la bun sfrsit
activitatile de rutina, n timp ce sunteti dezorientati si nesiguri in legatura cu ceea ce va rezerva viitorul. Unele'cupluri rup legatura aproape instantaneu, n timp ce altele se
tin agatate un timp, ncercnd sa ia o decizie referitoare la
ceea ce vor face mai departe. Chiar si partenerii care se
.despart n primele zile,dupa ce aventur~ a fost ata n vileag au nevoie, n cele din urma, sa ia o decizie de termen
lung n legatura cu relatia. Probabil ca va ntrebati att pe
dumneavoastra, ct si pe partener: "Sunt sanse d reusita?"
Indiferent daca ~ai stati mpreuna s~u nu, ntr;barea
de mai sus este problema-cheie n aceasta etap depinznd cumva si de motivul aventurii si de tipul de aventura. De exemplu, o aventura de tipul "celui care deschide
usa" diminueaza sansele ca relatia de cuplu sa continue. O
aventura "experimentala" acorda relatiei de' cuplu o sansa
de supravietuire rezonabila, n timp ce n cazul "scaunului
cu trei picioare" este necesar un efor considerabil din partea ambilor parteneri. Desigur, fiecare aventura este unica
pentru oamenii care au de-a face cu ea~Acolo unde un cuplu poate supravietui, un altul se poat, destrama. Numai
dumneavoastra
veti sti cta importanta/'are aventura n viata dumneavoastra.
J
REFACEREA RELATIEI
DISCUTIA DESPRE VIITORUL RELATIEI

Oricare arf,fi rezultatul, amndoi aveti nevoie sa discutati desprelvlltorul relatiei. Este esential sa luati decizii comune n legatura cu viitorul, avnd n vedere urmatoarele
motive:
Daca doar unul dintre parteneri decide ca relatia s-a sfrsit
si pleaca veti ntelege prea putin sau deloc motivele aparitiei aventurii. Acest lucru va va priva de construirea unei
relatii mult mai sigure pe viitor .
Daca aveti copii, merita sa acordati cea mai mare atentie
viitorului relatiei. Daca, mnati de emotiile puternice cauzate de eveniment, va decideti rapid sa ramneti sau sa plecati si, mai trziu, reveniti asupra acestei decizii, copiii se
vor simti derutati si destabilizati.
..-orsGutia privind viitorul relatiei poate fi primul pas n construirea unei comunicari eficiente ntre parteneri. Aceasta
este o abUitate eficiente de folositoare, pe care ar trebui sa
o dezvoltati indiferent daca veti ramne sau nu n relatie.
Daca va trebui sa mergeti mai departe n calitate de parinti,
chiar daca nu veti fi capabili sa mai ramneti parteneri, o
comunicare adevarata va va netezi drumul pentru viitoarele' ntlniri si va va ajuta sa evitati certurile n fata copiilor.
MODUL DE ABORDARE A DISCUTIEI

DESPRE VIITOR
1. Fixati-va un moment n care sa nu fiti ntrerupti si n
care sa va simtiti suficient de relaxati. nchideti telefonul sau scoateti-l din priza, opriti televizorul si
evitati momentele n care stiti ca este probabil sa fiti
stresati sau obositi - cum ar fi orele trzii ale noptii
. si cele care urmeaza sosirii de la serviciu. E probabil
sa vreti sa stati mai degraba la masa, dect pe canapea. Puteti alege ~n teren neutru, cum ar fi o cafenea
linistita, dar acest lucru nu este prea recomandabil,
deoarece va puteti simti stnjeniti de ceilalti clienti
care va pot auzi. Asigurati-va ca va puteti vedea reciproc, simtindu-va astfel ncrezatori n faptul ca
partenerul va ascultaI~i va ntelege.
"
2. Hotarti ct de mult va dura discutia. Va fi nevoie de
mai multe discutii similare pentru 'a lua decizia finala. Este mai bine sa aveti cinci conversatii de o ora,
dect o conversatIe de ~inci ore. O ora reprezinta
timpul optim de Iscutie, iar ntr-o conversatie mai
lunga va puteti SImti obositi si exista posibilitatea sa
uitati detalii egate de ceea ce discutati.
3. nc'epeti rin a discuta despre toate op'tiunile pe care
le aveti. MaJoritatea cuplurilor care apeleaza la consilierii Relate n-legatura cu problema aventurilor
amoroase au n minte numai doua optiuni - sa ramna Impieuna, sau sa se desparta. De fapt, sunt mult
mai multe posibilitati care ies la lumina pe perioada
consilierii si la care cuplurile nu se gndiseraan:terior. Pentru fiecare optiune, scrieti un bilet si :lsezati-l pe mas sau pe podea. NU}TIerotati-le ntr-o
ordine care va este conven:lbila. Incer~ati sa nu va
certati cu partenerul daca nu sunteti de acord cu op"tiunea sa. Mai hine, scrieti nca un bilet, pe care sa-I
adaugati la celelalte. De exemplu, iata cteva dintre
optiunile pe care le-au avut Carne si Ivan dupa aventura lui Carrie.
Optiunea 1: Garrie sa plece si sa se mute cu Keith, amantul
ei, daca acesta va fi de acord.
Optiunea 2: Garrie sa.plece si sa locuiasca singura.
Optiunea 3: Ivan sa plece si sa locuiasca singur.
Optiunea 4: Garrie si Ivan si sa continue sa locuiasca mpreuna si sa uite de aventura.
Optiunea 5: Garrie si Ivan. sa continue sa locuiasca mpreuna, sub rezerva revizuirii relatiei la trecerea a
sase luni.
Optiunea 6: Garrie si Ivan si sa apeleze la un consilier specializat n probleme de cuplu, pentru a ntelege
problema aventurii.
REFACEREA RELATIEI
lSJI
Optiunea 7: Carrie si Ivan sa accepte aventura, iar Carrie sa
continue
Ivan.
sa('se
\,
vada cu Keith, cu acordul
lui
Optiunea 8: care
Carrietraiesc
si Ivanl
sa se mute departe de locul n
n prezent.
Optiunea 9: Carrie si IvaJsi sa continue sa locuiasca mpreuna, fiecarei
dar sa \schimbe
astfel
nct
sa fie libertermenii
sa aiba relatiei
si alte lor,
relatii.
Optiunea 10: Carrie si Ivan sa treaca de la etapa de concubinaj la cea de casatorie.
Urmatorul pas, dupa ce toate celelalte optiuni au fost

explorate si notate este sa ncepeti sa alegeti. Unele dintre
optiunile de pe mas - va vor sari imediat n ochi drept inacceptabile. De exemplu Cai-rie si Ivan au respins imediat
optiunile 7 si 9, deoa:re@ nici unul dintre ei nu ar fi putut
trai n acest mod. Carri~ i-a explicat lui Ivan ca Keith i-a
despre ea, deci a cazut s' optiunea 1. Carrie a simtit ca optiunea
4 eracamult
prea dificila,
deoarece acum
aventura
afectacomunicat
relatia.1o~se
terminase,
ca stiai si
Ivan
se negativ. Dintre optIUnile ramase deschise, ei au creat o
lista de prioritati optn~ pentru alegerea favorita si pentru cele mai putin dorite. In cele din urma, ei au decis ca optiunile lor sa apar~n urmatoarea ordine: 5,6,2,3, 10 si' 8.
Aceasta lista e-a dat celor doi informatii interesante
despre ceea ce trebuiau sa astepte de la viitorul vietii de
cuplu. Ei au fost capabili, astfel, sa vada daca sunt gata sa
ncerce sa reconstruiasca relatia, fiind dornici sa caute ajutor pent
a reusi. Au identificat, de asemenea, durerea pe
care amndoi au resimtit-o, n timp ce destramarea cuplului a ramas o optiune doar dupa ce ei vor mai ncerca o
data sa formeze un cuplu. Mariajul sau mutatul au fost
c?~siderate d.r~ptlpasi mult prea mari, avnd n vedere fraglhtatea relatledo
Prezentarea@?tunilorn
acest mod va poate ajuta sa va
simtiti
putin\ncorsetati
legatura
ceea
ce vreti mai
amndoil
putndu-va si nesiguri
ajuta sa n
luati
deciziicuclare.
De exemplu, dac~Ivan si Carrie ar fi preferat amndoi op-
tiunile 2 si 3, ar fi realizat astfel ca, ntr-adevar, viitorul relatiei era foarte instabil. .
4. Odata ce v-ati hotart asupra optiunilor, discutati
despre actiunile pe care trebuie sa le ntreprindeti

pentru va pune n practica deciziile. De exemplu,
daca ati decis ,sa divorta ti, veti dori sa contactati un
avocat. aca ati ales sa ramne ti mpreuna, discutati
despre modul n care intentionati sa creati ncrederea
reciproca De exemplu, e probabil sa decideti ca de ..
acum nainte veti merge la toate evenimentele sociale numai mpreuna, respingnd invitatiile care nu va
prive,sc e amndoi. Cariie si Ivan au cazut de acord
ca IVan sa apeleze la consilierea Relate, n timp ce
Carrie a romis ca va rupe toate legaturile cu Keith,
1renuntn sila cursul de contabilitate la care s-au ntlnit prima data.
5. Acceptati o perioada de r~vizuire. Daca vreti sa fiti
siguri ca sperantele si asteptarile dumneavoastra vor
fi cu a evarat ndeplinite, trebuie sa cadeti de acord
sa va revizuiti deciziile. Notati ctea ce ati hotart si
puneti biletul ntr-un loc sigur. (Fiecar~ dintre dumneavoastra trebuie sa pa~treze o copie). Atunci cnd
veti trece l -revizuirea a ceea ce s-a ntmplat, va trebui sa puneti n balanta daca ati discutat n mod constant despre volutia pozitiva a lucrurilor sau le-ati
lasat
,v~ia~or o perioada
nct, aproa=
pe
atI!nuI~anume
doreatl~t~t.dvem~re
sa va mal spunetI.
Doua
care va va permite sa ncepeti procesul de refacere a
sau trei" Puteti
relatiei
luni reprezinta,
actiona n probabil,
acest sensperioada
chiar daca
optima
v-ati
n legatura cu aventura, acum ca sunteti despartiti;
Ar
putea fi de
asemenea,
extremsade
important
pendesPartitl~n
cazul
n care doriti
evaluati
ce simti.ti
tru viitoarel~ responsabilitati n calitate de parinte.
La revizuire,jdiscutati despre deciziile pe care le-ati
luat si vedeti\daca ele mai ndeplinesc cerintele dum-
REFACEREA RELATIEI
neavoastra. Daca este necesar, adaugati sau renuntati

la unele idei care s~au schimbat n mod evident.
simti-m~i siguri, veti pute~ sa .va nf~ritati propriile ~entiUrmnd
acest
mOdel!~Anan
momentul
n careelvamcuveti
mente,
mtr-un
mod
practi iSifolOSitor,
deoarece
rajeaza controlul. Din punc1!de vedere emOtional, a avea
de-a face cu efectele pe terme'fi]lung ale unei aventuri este
ca si cum te-ai lupta cu o caracatita Cstigarea unui oarecare control asupra situatiei va va oferi dumneavoastra si
partenerului o pauza, astfel nct sa luati cea mai potrivita
decizie la momentul oportun. Aceasta nu nseamna ca va
sugerez sa deveniti dl Spock m Star Trek prin raspunsurile pe care le dati T sa fiti at de "cugetati" nct sa ignorati emotiile reale. inevitabil, veti trai sentimente necurate
si crude, dar, prin alocarea \timpului pentru crearea unei
sine, fiind n postura de a va simti mndri ca ati facut ctistructuri
lucru, veti
reusi~.a va
imaginea de
va pasi nde
a aborda
probleme
pembunatatiti
care le ntlniti.
n calitate deSTAP
consilier
NIREA/GELOZIEI
Rela~ stiu ca gelozia este .adesea o mare problema cu care au de-a face cuplurile, atunci
cnd ncearca sa-si refaca relatia Cele mai multe senti.,.
mente de gelozie provin din te~m' si din cauza deterioraJii imaginii de sine. Teama pe car o traiesc oamenii se datoreaza unei anxietati legate de faptul c~, n relatia "cu
partenerul prezent sau viitor, problemele se vor repeta.
Acestia se pot teme ca orice ncredere fragila pe care au
construit-o va fi din nou istrusa, iar ei vor parea nesabuiti fiindca au stat alaturi de un partener nedemn de ncredere. Deteriorarea imaginii de sine urmeaza' de obicei
descoperirii aventurii, deoarece ersoana tradata se ntreaba daca si-a cunoscut cu adevara partenerul si, n consecinta, daca poate sa mai aiba ncre er n propria abilitate
de a emite pareri despre cei din jur. De asemenea, ea se
184
poate simti m!li putin atractiva din punct de vedere sexual. Sentimentele pe care le traieste pot duce la retragerea
din relatia sexuala cu partenerul infidel, desi si doreste sa
demonstreze ca poate fi un partener sexual la fel de bun ca
si amantul. Nu estre de mirare ca gelozia este un subiect
complex, pe cate ri:mlte cupluri l considera coplesitor- si
nspaimmator.
Studiu de c..az .{),o
D '" '"
. Jamal si Asuka erau n ipostaza de a-si reface relatia n

urma unei prietenii apropiate pe care Asuka o legase cu
unul dintre colegii de serviciu. Ei nu s-au implicat din
punct de vedere sexual, dar Jamal s-a suparat foarte tare
atunci cnd a descoperit ca Asuka i-a mpartasit colegului
ei secrete intime de familie. Jamal s-a simtit tradat, el si
Asuka trecnd prin!r-:o perioaJa dificila timp de cteva
saptamni, pe parcursul carora au discutat despre ceea ce
se ntmplase. Jamal-a nceput s-o chestioneze n legatura
cu ce anume facea la serviciu si apoi a nceput sa insiste sa
o duca la munca si sa o aduca acasa dupa orele de program.
n cele din urma, el i-a cerut Asukai sa-si schimbe locul de
munca, deoarece nu suporta gndul ca se ntlneste cu acel
b.arbat la birou. Asuka se simtea ca o pasare n colivie si a
mai trecut mult timp pna cnd cei doi au nceput sa aiba
o relatie mai deschisa, bazata pe ncredere.
Exista doua tipuri de gelozie. Primul tip este destul de
natural, .fiind genul .de gelozie pe care o simtiti ca o problema nu foarte grava, legata de faptul ca partenerul petrece mult timp la serviciu sau acorda foarte multa atentie
unei alte persoane. Acest sentiment demonstreaza ca vreti
sa fiti cu partenerul si ca va pasa de el. Uneori, gelozia
poate fi declansata de alti membrii ai familiei, cum se ntmpla atunci cnd partenerului pare sa-i pese mai mult de
copil sau de parintele sau, dect de dumneavoastra. De
obicei, acest tip de gelozie ramne la stadiul de iritare minora si trece imediat ce aveti posibilitatea de a petrece mai
mult timp mpreuna.
REFACEREA RELATIE!
185
Al doilea tip de gelozie este mult mai serios si va poate

afecta pe amndoi, fiind dificil sa continuati o viata normala. Cnd apare, puteti simti ca si cum ntreaga viata va
este dominata de gelozie. Daca sunteti persoana care a
avut aventura, va puteti simti ncarcerati de partener, care
va da n mod constant telefoane pentru a vedea unde sun~
teti,
refuznd sa va lase sa iesiti
nensotiti
si facnd o sce,
J'
.
",
na de fiecare data cnd sunteti nevoiti sa mergeti singuri.
Daca sunteti persoana al carei parten~r a fost infidel, puteti fi chinuiti de teama ca nu cumva ea sau el sa-si gaseasca oricnd un alt partener, n ciuda promisiunilor facute.
Puteti petrece mult timp chinuindu-va cu ntrebari legate
de ceea ce face partenerul, facnd planuri de ncriminare a
amantului (chiar le puteti pune n practica - de exemplu,
sa-i zgriati masina sau sa-i adresati scrison rautacioase)
sau ntocmind pentru partenerul dumneavoastra
reguli
imposibil de urmat. Daca acest gen de gelozie dureaza
ai
mult timp, va duce pna la urma la situatia n care partenerul-victima va dori sa plece, chiar daca persoana geloasa nu vrea acest lucru. Este imposibil sa construiti pe viitor
o relatie de ncredere, daca din cauza geloziei nu sunteti
capabili sa aveti ncredere sau si acceptati ncrederea cuiva.
Luptnd cu sentimentele de gelozie

este sa va mbunatatiti imaginea de sine. Oamenii care deCel mai bun mod de a mpiedica gelOZi~I(Estiuctiva
vin obsedati Je gelozie actioneaza de cele mai1multe ori n
acest mod pentru ca au investit n partener ntreaga lor
imagine de sine. n mod treptat, trebuie ,sa renuntati la
ideea ca viata merita traita doar daca sunteti a aturi de partenerul dumneavoastra. Trebuie sa vedeti n partener o
persoana independenta, cal'e nu poate fi ortata sa va iub~asca, si care va va iubi doar pentru ca asa vrea. Da,
puteti fi ngrijorati ca el sau ea vorbeste cu un strain la serviciu sau ntr-un bar, dar aceasta este natura ncrederii -
186
trebuie sa l lasati liber pentru a l tine aproape. Dezvoltati-va si alimentati-va prieteniile si preocuparile proprii,
astfel nct sa existe n viata dumneavoastra anumite sfere
n care sa simtiti ca sunteti capabili si aveti sprijinul necesar. Daca ati fost ranit de infidelitatea partenerului, exista
un vechi proverb, adevarat si n cazul de fata: "A reusi n
viata este'cea maimani razbunare." Mergeti'mai departe si
obtineti ceea ce va doriti, pentru ca astJel veti reusi sa va
reveriiti dupa aventura mult mai repede ect complotnd
a~upra modului ~~ ca~e va veti razbuna\pe amant sau emitand alte pretentll fata de partener.
Daca sunteti persoana care a avut}aventura, va trebui sa
va respectati promisiunile, dar facetildoar acele promisiuni
.-J
Paula
despre i care
cereastiti
sotului
ca pot
ei, Jeremy,
fi puse n
sa\se
!practica.
ntoarcaDedeexemplu,
la serviciu exact la Qra 6.30. n fiecare searai '-"'-pentru a fi sigura ca el
nu se ntlnea cu prietena lui pe drum), asa cum facuse nainte, vreme de patru luni. Jeremy~spus
ca nu poate sa
faca o astfel de promisiune. El i-Wexplicat ca s-ar putea sa
~locat n trafic sau ca ar putea ntrzi,a din cauza trenului.
In schimb, i-a promis sa o sune de pe telefonul mobil peni se ceara sa stea sa lucreze P~a) mai trziu, ca ar putea fi
tru a nece~are;'
o nstiinta daca
undeatisepromi;)_nu
afla. \Acestenseamna
dovezi de
ncredereca
sunt
neaparat
~i~
nu vadoar
veti n
mai
ntlni cu ci,
amantuD
ncrederea
nu se
seste
promisiuni,
mai
n fapte. Cu
alteregacuvinte, este necesar sa faceti ce ati pro'inis",-daca intentionati
sa va reconstruiti relatia. Va trebui sa fitiJciristiti n legatura c~
ceea ~eamant
simtiti SI.fata
~e place
viito~lsa st~t1
rel~tiei}
Da~a sunteti
cu
gandulla
nu va
cu(vechiul
partener, nu spuneti banalitati de genul: "In ce din urma va
merge ... " si 'nu mintiti n legatura' cu intentiile dumneavoastra. Este m:aibine sa spuneti cinstit ca va sImtiti nesigur, deoareee gelozia se hraneste adesea cu sentimentele
reprimate ale partenerilor de cuplu, sentimentet adesea
1
greu de exprimat.
'"
REFACEREA RELATIEI
DISCUTND
187
CU ALTII DESPRE AVENTURA
Discutnd cu copiii despre aventura

Sa spunetia avut
copiil~r1despre
faptul ficauna
unuldintre
dintreceledumneavoastra
o raventura poate
mai
dificile sarcini pe care v-ati asumat-o vreodata. Indiferent
daca acesta este mic, adolescent sau chiar adult, recunoasteti ca acest lucru va, i greu de acceptat. Acest lucru se ntmpla deoarece copi' vor sa vada n parinti persoane grijulii, care nu ar fi dispusi sa-i nsele vreodata pe altii. La
copiii aflati la vrsta de 6-7 ani acest lucru este resimtit cel
mai acut, deoarece copii l aceasta vrsta tind sa-si idolatrizeze parintii. Dar trebuie' sa spuneti ceva, mai ales daca
aventura a devenit cunoscuta de toata lumea. Este mult
mai bine ca ei sa auda de la umneavoastra, dect d'.:pe terenul de joaca, de la un neten care a auzit povestea de la
parintii sai.
Folositi.urm~exemple,
turisiti copiilor \dumneavoastra
care va pot ajuta sa marsituatia:

.
Dati-le vestea impreuna, ca un cuplu, si spuneti-Ie tuturor

copii/ar n acelasi timp. Daca veti spune pe rnd fiecarui
copil sau eti lasa vestile n seama celuilalt partener. puteti
avea robleme cu copii. Ei ar putea simti ca trebuie sa ia
partea nuia dintre perinti sau ar putea crede ca trebuie sa
tina un secret fata de ceilalti frati, lucruri care nseamna o
povara mult prea mare pentru orice copil.
Dati-le informatii simple. Explicati-le copiilor n termeni usor
de nteles. Spuneti-le ca ati legat o prietenie strnsa cu altcineva si acest lucru a dus la nefericirea dumneavoastra si
a partenerului Daca nu v-"ati hotart nca sa ramneti sau
sa plecati, nu promiteti ca veti ramne, atta timp ct nu
sunteti siguri de ce se va ntmpla. Ca si n relatia de cuplu, promiteti oar ceea ce puteti face.
Reasigurati-i
e copii ca i iubiti. Copii au nevoie sa stie,
chiar n cele mai rele situatii, ca sunt nca iubiti si ca veti
avea grija de ei, n ciuda a ceea ce s-a ntmplat. Explicati-le ca, desi nu stiti ce se va ntmpla, nca i iubiti si le
doriti tot binele din lume.
188
Raspundeti-le sincer la ntrebari. Copii vor dori sa va ntrebe despre ceea ce s-a ntmplat. Fiti cinstiti, dar nu intrati
n detalii legate de ntlnirea cu noul partener. n loc de
acest lucru, dati-le toate detaliile relevante pentru ei, nu
pentru dumneavoastra .
Nu va defaimati partenerul Puteti fi tentati sa va denigrati
partenerul, dar nu este o idee buna. Copilul trebuie sa
mearga mai departe cu ambii parinti alaturi, indiferent de
ceea ce simtiti. Nu trebUie sa folositi niciodata un copil ca
care nu va vorbiti. Copilul nu este un mesager si nu poate
dumneavoastra~si
n transmitesituatia n
fiintermediar
mpovarat ntre
cu problemele
emotiona partener,
e legate de
rea mesajelor ntre parteneri.
Discutnd cu familia si prietenii fiIespre aventura
M~lte. dintre sfaturi~e l~~:::.t~

de &i~c~tia c.u copiii s~nt
valablle Slpentru adultl. Fltl dlrect1lsl smcen, prezentand
rile,
spu~eti
prietenilor
si fa~ili~i
acelasi
lucru.'
acelasi
informatiile
asa
cum
cunoastet~"'pentru
a evitan
moment.
Daca
nu
vetileface
astfel, veti
observa,ca
einvinuivor
ncepe sa
rului
sauiaoricarei
atitudinepersoane
mpotriva~mneavoastra,
pefcare ei o considera
a partenerespon-
evitati ntru totul ca prietenii rudele sa se concentreze pe

problema aventurii, dar, daca uteti minimiza atentia lor,
acest lucru va va fi de ajutor n urma aventurii.
sabila
pentru
aventura.
Este~rObabil
nudes
fitintlnita
capabili sisa
Pentru
consilierii
ReIate,
este destulsade
tuatia n care indivizii au o aventura cu una dintre rude.
De exemplu, unul din embrii .cuplului ar putea avea o
aventura cu partenerul surorii sau fratelui. Acelasi lucru se
ntmpla si cu prietenii ,!apropiati.Pus n fata acestei situatii,
sa fieaice~
maicea
reamai
tradare
toate.te-au
Cei
doi aceasta
oamenipare
n care
avUV
maredintre
ncredere
dezamagit ntr-un modfdmatic. Persoana care nu a avut
aventura poate spune: ,jCum au putut face asta?" Dar nu
este un lucru chiar att~e ciudat. Sansele au fost date de
faptul ca v-ati ales prietenii)deoarece aveti aceleasi pasiuni,
REFACEREA RELATIEI
18~~
iar cu rudele dumneavoastra aveti foarte multe lucruri n

comun. Partenerul dumneavoastra a fost, probabil, atras
de aceste elemente pe care le mpartasiti cu cei dragi. Din
pacate, aceasta alianta poate desparti familia, rezultnd
uneori chiar nstrainarea dintre parinteJsi copilul adult. Se
prea poate, de asemenea, ca acel cuplulsa fie nevoit sa traiasca vaznd-o la reuniunile familiale[pe persoana cu care
unul dintre ei a avut aventura, iar aceSt)lucru va fi greu de
suportat, astfel ca, n cele din urma,lcUplul se va izola de
familie. Ca n toate celelalte aventurii este important sa recunoasteti motivele profunde ~are a~at
la baza aventurii n aceasta situatie specifica. InteleganJ7ce s-a ntmplat
si de ce, puteti sa nfruntati problema/Este
mai bine, totusi,
sa rezistati
tentatiei
de avea
o~tura din cauza
cu un undelor
prieten
apropiat
sau cu un
membru
al fiIiiiliei,
de durere care se pot mprastia peste vietil~ multor persoane. Nici un fel de aventura nu este recomandabila, dar
acest gen poate fi mult prea evastator pentru a o putea nfrunta pe termen lung.
ROLUL jAMANTULUI
t
Aceasta carte se adreseaza cu precadere cuplului care
ncepe sau care a aVut de-a fac cuo aventura, dar merita
sa amintim pe scurt despre amant si despre rolul pe care-l
joaca acesta ntr-o aventura.
Exista o multime de mituri despre oamenii care au o relatie cu cineva care este deja implica~ ntr-o relatie de cuplu. Daca este barbat, el poate fi vaziiu ca un fel de "filfinceperea
zon nfumurat",
unei aventuri
avnd putine
cu o femeie
resentint-en~n
dejallmplicata
legatura
ntr-ocu
relatie.
Dacasexuala",
este femeie,
poate
fi vazufa!5a
o "stricata"
sau "sirena
catreeacare
barbatii
suntetrasi
datorita in~tinctel61,'"primare. Nici una dintre acest~ imagini nu
este reala. De obicei, aceste persoane ntlnesc un individ

de care se simt atrase, n locul acestuia existnd posibilitatea sa se afle oricine altcineva. Ele ori si doresc ca persoana cu care au o aventura sa se hotarasca daca vrea sau nu
sa-i ramna credincioasa vechiului partener ori nu vor sa
stie nimic despre relatia de cuplu a celuilalt, deoarece vor
foarte mult sa aiba o noua relatie.
Sunt, totusi, anumite indicii care descriu tipul de persoana care stie ca amantul ales este deja implicat ntr-o relatie de angajament, dar cu toate acestea merge nainte.
Acest tip poate fi denumit" ngajamentofob",fiind atras
de un individ care nu i poate oferi totul, acesta suferind la
rndul sau de aceeasi problema Iata de ce, o relatie cu un
amant pare perfecta, ei visnd sa fie mpreuna numai pentru ca totul sa se prabuseasca
ata ce aventura este data
n 'vileag, iar ei se muta mpreuna. Sa fim sinceri, relatia
dintre amant si partener poate sa nu reuseasca, deoarece
nu are omogenitatea ceruta de o relatie. Ei pot simti ca refatavacest~ipe
realitati.
Sau p~a~:,
c~ amantul
n~
gre~ ~a
f~c~construita
decep~,Iesi,
psihologic,
alatia
pnvIta fost
nIcIOdatarelatIa
ca pe
una "deplma
SIacum le
se este
afla
implicat fara tragere de inima ntr-un angajament pe care
nu intentiona sa-I faca. Amantii se pot bucura de fiorul
emotional ilicit al relatiei construite e ntlniri furate sau
pe sex pasi~nal rapid, dar nu pot ace fata realitatii unor
cine n fata televizorului sau sforaitu ui partenerului.
Un amant poate trai cu promisiuni, spernd ca partenerul si va parasi sotul sau sotia pentru a fi cu el. Unii oameni, n special femeile, se gasesc postura de a trai vieti
"n umbra", ndurnd singuratatea aniversarilor sau a sarbatorilor de Craciun. Din experient mea de consilier Relate, as putea spune ca, daca o persoana si va parasi relatia
de cuplu, o va face n intervalul a nouV luni dupa cencepe aventura. Dupa aceasta perioada, excluznd ipoteza
dezvaluirii aventurii, este probabil cV, vor ramne nscrisi
REFACEREA RELATIEI
---
n triunghiul conjugal. Acest lucru se ntmpla pentru ca

ei obtin ceva valoros din aceasta aventura - o supapa de
evacuare a stresului zilnic, confirmarea sexualitatii sau nevoia de a nu fi vazuti ca persoane angajate, fidele unui sinpoate fi folositor sa luati o pauza n schimbarea unei relagur partener. Daca veti det.ide~sa aveti mpreuna o relatie,
siunea nselatoriei. Faceti anumit
lucruri obisnuite ~a de ar
a va
unul sipe-cdalal
n l~mea
pr~cum
fi cunoaste
cumparaturi
gatit - pentru
'a vareala,
ajutafara
sa deztii
cu
alta.
Acest
lucru
va
va
da
02UZa
necesara
si
o
sanvoltati o relatie care sa fie mult I ai deschisa si mai putin
"himerica" .
de acelasi sex, deoarece nu poat permite dezvaluirea acesFoarte rar, un individ poate~vea ca amant un partener
- tei
te di~tre
fatete comentariile
a sexualitatii deja
sale n
facut~l~espre
viat, de fiecare
aventuri
zi. Desi
s~ aplica
muldupa ce sunt dezvalui te, din cauza stigmatului care este
si acestor relatii, ele po~cauza o multime de probleme
nca aplicat partenerilO1; homosexuali. Poate fi deosebit de
dificil si pentru parteneru de cuplu, care se poate simti ca
si cum propria sa sexualitate este asediata, nefiind "destul
de bun" pentru acesta. Scadere ulterioara a ncrederii n
sine poate fi nrautatita de sent1m'entul ca a trait n minciuna cu un partener care poate fi homosexual sau bisexual.Unii amanti pot considera ca o aventura secreta nu
poate face rau unei relatii de cuplu, mergnd mai departe
cu aventura. Dar acest lucru este fals. Fiecare aventura are
efect asupra cupl~lui~indiferent
daca aventura este desco-
perita sau nu. AcesJ1Ucru este valabil chiar si n situatia n

c:re ~ve?tura e~tlnutav secre~ ~e ani ntregi. S.i~plu~ fapt
ca mmCIUna se strecoara subtIl m cadrul relatIeI schImba
modul n care~artenerii
se comporta unul cu ~elalalt. Per-
te
soana
despre
implicat~
sine~sau
n aventura
se poate poate
simti ascunde
mai putinanumite
apropiata
aspecde
partener. De-al lungul unei perioade considerabile, acest
lucru poate aduce o schimbare semnificativa relatiei, demonstrnd astfel alsitatea afirmatiei care spune ca: "Ceea
ce nu stii nu te poate rani."
Rolul amantului este, adesea, deosebit de dificil. Frecvent si ncorect considerat ca fiind singurul vinovat pentru
aventura, acesta poate trai tot att de multa confuzie n ce
priveste viitorul, ca si cuplul. Sunt valabile si pentru amant
o mare arte din informatiile prezentate n acest capitol, n
legatura cu discutia cu partenerul de cuplu. Ea sau el are
nevoie de timp Pt::ntrua evalua sau termina relatia, mai degraba dect a-si asuma acest deznodamnt n scandalul ce
va izbucni upa ce aventura va fi devenit notorie. Cei care
descoperafca erau amantii unor persoane implicate ntr-o
re. Este important sa ne amintim ca toti cei implicati rrtriunghiu
relatiettabila
.aventurii
nu intentioneaza
vor trebui sa
niciodata.
faca fata
sa cauze'ze
consecintelor
dureaventurll
vind continurea sau terminarea relatiei. A cOIl1linicasi
p<Arr~caPitbl
a avut
n vedere
luarea
unei deCizii
celorla
tl>{latimpul
potrivit,
ceea ce
va macina
reprezin~a
oneVOIe
par.te~por~.~nta
evaluar~,
sa avet~
\pe spnJInul aacestora
In ~eoarece
Incercareas-ar
deputea
a merge
mal
departe sau de a va.desparti. nfruntarea acestei probleme
cu senslbilitatea cuvenita aratata partenerului si celorlalti
emonstreaza maturitate si atentie, care s-ar putea sa va
ajute sa micsorati ,rezultatele negative ale aventurii.~ Va
poate ajuta, de a~e!TIenea,sa aveti o comunicare de succes
cu partenerul, pentru a decide ce urmeaza sa se ntmple
n vlitoJrcu relatia dumneavoastra.
'.
Postfata,
Scopul acestei carti a fost sa va ajute sa ntelegeti natura
carencrederiqmo~vele
e recomanaat
sa administrati
aparitiei aventurilor
ceea ce asirezultat
modul n
..
urma uneI aventun
Nu este un lucru neobisnuit ca mass-media sa spuna ca
aventurile pot m unatati o relatie ori ca sunt trecatoare si,
prin urmare, neimportante. Dar nu este adevarat. Cele mai
multe a~ientun cauzeaza probleme care se adauga unor situatii deja dificI e~Ele nu sunt remedii, ci partt::a unei boli
ntr-o relatie illef~ricita.
despre
S.per efectu~pe
ca~n citirea
care l
acestei
au aventurile
carti vetiasupra
ntelegevietii
mai oamemulte
nilor obisnuit~ Sper ca ati fost ajutati de carte, n special
daca ati citit-o. pentru ca ati avut o avt::ntura sau ati fost
ca ati observat- la un prieten sau membru al familiei.
Ati nvatat, astfel, ca efectul aventurii poate dura un
timp ndelun~~ aventurile neduc~nd ntot~e:una la npartenerul
uner~ersoane
avut munca
o aventura
ori pentru
cheIerea relatIeI
e cuplu. care
Cu amulta
SIrabdare,
relatia poate trecel peste aventura - modificata, dar adesea
fortificata.
Mesajul-cheie~al acestei carti este acela ca aventurile se
ntmpla dintr-o varietate de motive si ca, n calitate de
cuplu, trebuie sa va angajati n aflarea acestora, nu sa fugiti
de ele. Daca puteti actiona astfel si decideti sa ramneti
mpreuna, eti avea o relatie capabila sa ramna n picioare sub presiunile viitorului. Daca va despartiti, veti sti ca
nu va este teama sa faceti fata adevarului legat de ceea ce a

viitor ,ipentru orice relatie care va asteapta dupa colt.
Va doresc ceea ce va doriti si dumneavoastra n relatiidus
aventurii
si n
veti~iitor.
fi mai bine pregatiti pentru
le pel~aparitia
are le aveti
acum si
'
Cuprins
Multumiri
Cuvnt nainte
7
9
Sectiunea 1
CE ESTE NCREDER EA?
1. Bazele ncrederii
2. Relatia bazata pe ncredere
'
13
47
Sectiunea a II-a
CND NCREDEREA ESTE NSELATA
3. De ce apar aventurile amoro;3se?
4. Ce se ntmpla, cu adevar::tt, lntr-o aventura?
81
. 115
Sectiunea a III-;1
RECUPERAREA N URMA
NCREDERII DISTRUSE
5. Descoperirea aventurii
6. Acum stiti - impactul pe termen lung
al unei aventuri
7. Refacerea relatiei - sunt sanse de reusita?
Postfata
137
159
178
193
Editor: GR. ARSENE

CURTEA VECHE PUBLISHING
str. arh. Ion Mincu 11, BucUresti

tel./fax: (021)222.57.26, (021)222.47.65
0744.55.47.63
internet: www.curteaveche.ro
e-mail: arsene@kappa.ro
MULTlPRI.Nr'
Tipografia MULTi PRINT SA
str. Bucium nr. 34, lasi - 700265
Tel: 0232-211225,
236388, Fax: 0232-211252
CURTEA VECHE PUBLISHING
~tt:.
4~~
II
VI
tel./fax: (021) 222 5726,2224765;

departamentul redactie 0744 5547 63;
departamentul distributie 0744 36 97 21
e-maJ."1.. arsene@kappa. ro;nt~
,_. curt'.~che.ro
,
Curtea Vecheva ofera carti cu reducere de aproximativ 15% .si taxe postale
gratuite. Comandati numarul de exemplare dorite, indicati datele dumneavoastra si trimiteti comanda pe adresa editurii. Plata se face ramburs n momentul primirii coletului.
AUTOR
TITLU
COLECTIA CARTI-CHEIE
Dale Carnegie
Napoleon Hill
David J. Schwartz
John Chaffee
Walter Anderson
David Reuben
Maxwell Maltz
Norman V. Peale
Steven K. Scott
Henriette A. Klauser
William Glasser
Zig Ziglar
Dale Carnegie
Alan Loy McGir\nis
Zig Ziglar
Robert T. Kiyosaki
Dale Carnegie
Glenn Van Ekeren
SpencerJohnson
AlIan Pease
OgMandino
OgMandino
Secr~tele succesului
De la idee la bani
Puterea magica a gndului
O calauza sigura
Curs practic de ncredere
Tot ce ai vrut sa stii despre sex*
* Dar ti-a fost teama sa ntrebia
Psihocibemetica
Forta gndirii pozitive
Pasi simpli catre vise imposibile
Noteaza si actioneaza
CUtl1sa alegem fericirea
Putem creste copii buni ntr-o lume
negativa!
Lasa grijile, ncepe sa traiesti
Importanta prieteniei
Dincolo de vrf
Tata bogat, tata sarac
Cum sa vorbim n public
Drumuri spre fericire
Cine mi-a luatCascavalul?
ntrebarile snt, de fapt, raspunsuri
Al doisprezecelea nger
Cel mai vestit vnzator din lume
Burke Hedges
Norman V. Peale
K. Blanchard, S. Johnson
Daniel Goleman
John C. Maxwell
M. Scott Peck
Jinny S. Ditzler
OgMandino
Zig Ziglar
Spencer Johnson
John C. Maxwell
Bill Quain
Jacques Salome
Dale Carnegie
Ron Hoff
S. C. Lundin et al.
Marian Stan
Michael Beer
Robert T. Kiyosaki
Scott W. Ventrella
Deepak Chopra
Norman V. Peale
Anthony Robbins
Roger Dawson
Napoleon Hill
Maxwell Maltz
Jacques Salome
Bill Quain
Bobbe Sommer
R. H. Conwell et al.
N. Hill, W. C. Stone
Tara-Bennett Goleman
Edward de Bono
Frances Wilks
Dale Carnegie
Steven K. Scott
Afirma-te sub propria firma

Spune "pot" si vei putea
Manager la Minut
Inteligenta emotionala
Cum sa devii popular
Drumul catre tine nsuti
Cel mai bun an
Alegerea
Motive Eentru a zmbi
Da sau nu
Realizeaza-te pe deplin
10 reguli de ncalcat
& 10 reguli de urmat
Daca m-as asculta, m-as ntelege
Liderul poti fi tu
Regulile unei prezentari de succes
Fish! Traieste-ti piata!
E rndul tau
Bucuria de a nvinge
Copil bogat, copil istet
Forta gndirii pozitive n afaceri
Calea magului
.
Forta entuziasmului
Descopera forta din tine (v. 1+11)
Start spre eficienta
Puterea de convingere
Magia imaginii personale
Curajul de a fi tu nsuti
com.ert
Psihocibernetica 2000
Clasici ai literaturii motivationale
Succesul si atitudinea
Alchimia emotionala
Gndirea laterala
Transformarea sentimentelor
Tehnici de a vinde
Jurnalul unui milionar
Philip McGraw
Burke Hedges
Burke Hedges
Charles C. Manz
Strategii de viata
afacerea-de-vis.com
C::onducta de milioane
Puterea esecului
Brian Tracy
Viitorul depinde de tin~
Frank Bettger
Cum am devenit expert n vnzari
George R. Walther
Influenta limbajului pozitiv
Roberta Cava
Comunicarea cu oa~enii dificili
Ken Blanchard
Managementul si valorile
n cautarea sinelui
Phillip C. McGraw
William Bridges
Managementul tranzitiei
Charles Lever
Viata ca o cursa cu obstacole
Ken Blanchard, J. Stoner
De la scop la realizare
Marketing la indigo
Burke Hedges
Paul Hanna
Si tu poti avea succes
Ken Blanc0ard, M. Muchnick Reteta unui lider
n forma la serviciu si acasa
Jim Loehr, Tony Schwartz
De la lectura la bani
Burke Hedgesf
Dale Carnegie
Cum sa te bucuri de viata si de slujba
FAMILIA LA CURTEA VECHE
Ross CampbelI,
Gary Chapman
Zig Ziglar
Spencer Johnson
Spencer Johnson
AlIan Pease
Barbara Pease
Gary Chapman
Ross Campbell
Ross Campbell
Gary SmalIey
A. Faber, E. Mazlish
Jacques Salome
Gary SmalIey
Donald McCullough
Jamie Turndorf
!
" ..
,_ ~
~
Cele cinci limbaje de iubire

ale copiilor
Secretul casniciei fericite
Mama la minut
Tata la minut
De ce barbatii se uita la meci
si femeile se :uita n oglinda
Sperante pentru cei despartiti .
Copiii !l0stri si drogurile
Educatia prin iubire
Cum sa-,tintelegi sotul
Comunicarea eficienta cu copiii
Vorbeste-mi... am attea sa-ti spun
Cum sa-ti ntelegi sotia
Politetea de zi cu zi
Arena conjugala

David Reuben
M. J. Elias et al.
Jacques Salome
M. J. Elias ~t al.
Laura Schlessinger
Anan & Barbara Pe ase
Or. Phillip C. McGraw
Jacques Salome
Or. Laura Schessinger
Gary Chapman
Orice femeie poate!

Inteligenta emotionala
n educatia copiilor
Mami, tati, ma auziti?
Stimularea inteligentei emotionale
a adolescentilor
10 motive stupide care distrug un cuplu
El e cu minciuna, ea vorbeste-ntruna
Salvarea relatiilor
Singuratatea-n doi nu e pentru noi
GreseWeparintilor i pot distruge
pecopu
Cele cinci limbaje ale iubirii
BIBLIOTERAPIA
M. Scoti Peck
Eckhart Tone
Sue Knight
Psihologia minciunii
Puterea prezentului
Tehnicileprogramarii neuro-lingvistice
sA FII SANATOS
Oeepak Chopra
Oeepak Chopra
Oeepak Chopra
Oeepak Chopra
Jean Carper
Or. Arthur Agatston
Insomnia
O digestie perfecta
Comportamente dependente
Greutatea ideala
Cum sa-ti pastrezi sanatatea creierului
Slabeste sanatos cu dieta South Beach
Va rugam sa trimiteti comanda dumneavoastra pe adresa:

CURTEA VECHE PUBLISHING, str. arh. Ion Mincu nr. 11, sector 1,
011356, Bucuresti
sau
e-mail: arsene@kappa.ro; internet: www.curteaveche.ro

Julia Cole Relate - Fata in Fata Cu Infidelitatea

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Julia Cole Relate - Fata in Fata Cu Infidelitatea

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

A-PDF MERGER DEMO

familia la curtea veche

este principala cauza care determina partenerii unui cuplu

sunt un simptom al mbolnavirii

cuplului si, n general, apar ca urmare a

partenerilor de a identifica si gestiona pro

piele, studiile de caz si chestionarele acestei ca~i va ajuta sa revedeti si

familia la curtea veche

Colectie initiata si coordonata

JULIACOLEeste unul dintre cei mai cunoscuti experti n

Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale

JULIA COLE ,,'ith RELATE

Curtea Veche Publishing, 2005,

Pentru Eric si John

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

~""'~, ceasta[carte dezvolta subiectul ncrederii: ce anume

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

reactiona le!obabil printr-o stare de furie si dezamagire ..

CE NSEAMNA PENTRU NOI

Tania, 36 de ani: "Stiam ca puteam avea ncredere n el

, Sammy, 26 ge ani: "I-am mpll.:!ITIutat surorii mele 200

Frankie, 561de ani: "Dupa divort, m-am gndit ca nu

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

Yvonne, 62 de ani: "Anul trecut am suferit o operatie

data viitoare. Daca

jamentul sa va vnda numai alimente proaspete, veti

toata noaptea, sentimentul

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

bazate pe ncredere au-ne~oie de sinceri-

tate:entru a se consolida. De exe'mplu,Meg l-a mintit ~Harry

dupa~ ce a-scapat de problemele de echilibru psihic, a

n orice cuplu este important

s~ fie devotati relatiei. Acest lucru este

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

unul dintre parteneri paseste dincolo de gard. De

unei relatii de ncredere este:

nu exista o relatie care sa poata fi 100%

3. ~OdUI n care am decis sa am ncredere n ceilalti este, de

persoana poate sa aiba ncredere n mine, deoarece:

6.jDaca partenerul meu mi nseala ncrederea:

7.\Cnd am fost dezamagit n trecut, m-am simtit:

pectiva foarte bine;

\ (a) ngrijorat ca lucrurile nu vor decurge bine;

nefericit, dar nesigur n legatura cu modul n care ar

(b) agresiv, dar hotart sa pun n disc;;utie problema;

1o.1Adevaratul-test al unei relatii de ncredere este:

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

.Y!J este difi~il sa dezvoltati

rapid o relatie de ncredere,

FATA N FATA CU INFIPELITATEA

ri.ta~a cine:ra sa-i fie ~idel. ~cest s~~lti~ent i produce

pnd serviciul. Deoarece nu aveau prea multe cunostinte

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

V -ar placea sa va ncredeti n ceilalti, dar nu puteti ac~r;;

asa cum sunt.

ceilalti pentru dificultatile relatiei n care sunteti implicat,

club pe care-l frecven-

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

imediat dupa micul dejun. Zoe a facut cteva ncercari vagi

aparute n cadrul relatiei, t~ecnd direct la

urmatorul partener. lEa se implica, de asemenea, n relatii

fRELATIA I?UMNEA VOASTRA

FATA N FATA CU INFIDELITATEA

n relatia noastra ne aratam reciproc ncrederea