1.

Serii numerice
1.1. S
iruri de numere reale
S
ir de numere reale. O functie f : Nk ! R, unde Nk este multimea
fk; k + 1; k + 2; : : :g; k 2 N, se numeste sir de numere reale. Pentru sirul f se
foloseste notatia (an )n k ; unde an = f (n). n mod uzual k se ia 0 sau 1.
sin n
De exemplu, prin (an )n 1 cu an =
; ntelegem functia f : N1 ! R, unde
n2
sin n
f (n) = 2 .
n
S
ir monoton. Fie sirul (an )n k . Dac
a an an+1 pentru orice n l; unde l k;
atunci sirul se numeste crescator. Dac
a an an+1 pentru orice n l; unde l k;
atunci sirul se numeste descrescator. Dac
a an < an+1 pentru orice n l; unde l k;
atunci sirul se numeste strict crescator (un sir strict cresc
ator este cresc
ator). Dac
a
an > an+1 pentru orice n l; unde l k; atunci sirul se numeste strict descrescator
(un sir strict descresc
ator este descresc
ator). Un sir cresc
ator sau descresc
ator se
numeste monoton.
1
S
irul (an )n 0 ; an = n; este strict cresc
ator, iar sirul (an )n 1 ; an = ; este strict
n
descresc
ator.
S
ir m
arginit. S
irul (an )n k este marginit inferior dac
a exist
a m 2 R astfel
nct an m pentru orice n k. S
irul (an )n k este marginit superior dac
a exist
a
M 2 R astfel nct an M pentru orice n k. Un sir m
arginit inferior si superior
este un sir marginit.
Un sir este m
arginit dac
a si numai dac
a exist
a M > 0 astfel nct jan j
M
pentru orice n k.
( 1)n
( 1)n
; este m
arginit pentru c
a jan j =
=
Exemple. S
irul (an )n 1 ; an =
n
n
1
1 oricare ar n 1.
n
S
irul (an )n 1 ; an = 1 + n2 ; este m
arginit inferior (an 2) dar nu este m
arginit
superior, deci nu este m
arginit.
S
ir convergent (limita unui
sir). S
irul (an )n

are limita a 2 R ( lim an = a)

n!1

dac
a pentru orice " > 0 exist
a N (") 2 N astfel nct jan aj < " pentru orice
n N ("). Dac
a un sir are limit
a (ca mai sus, adica limita este num
ar real), atunci
se spune c
a el este convergent. Limita, dac
a exist
a, este unic
a. Un sir care nu este
convergent se numeste divergent.
Orice sir convergent este m
arginit. Reciproca nu este adev
arat
a.
1
Exemple. 1) S
irul (an )n 1 , an = ; este convergent si lim an = 0 pentru c
a
n!1
n
1
1
1
jan 0j < " nseamn
a < "; adic
a n > ; lund N (") =
+ 1; pentru n N (")
n
"
"
avem jan 0j < ".
1

2) S
irul (an )n 1 , an = ( 1)n ; este divergent si m
arginit.
Limite innite. S
irul (an )n

are limita +1 ( lim an = +1) dac

a pentru
n!1

orice num
ar real si pozitiv M exist
a N (M ) 2 N astfel nct an
M pentru orice
n N (M ). S
irul (an )n k are limita 1 ( lim an = 1) dac
a sirul ( an )n k are
n!1
limita +1.
Exemple. 1) Fie an = 1 + n2 . Atunci lim an = +1.
n!1

2) Dac
a an =

n2 ; atunci lim an =

1:

n!1

Opera
tii cu limite de
siruri. Fie (an )n k si (bn )n k siruri de numere reale si
lim an = a; lim bn = b; a; b 2 R. Atunci lim ( an + bn ) = a + b; ; 2 R,
n!1
n!1
n!1
an
a
lim an bn = ab si, dac
a bn 6= 0 pentru n k; b 6= 0; lim
= .
n!1
n!1 bn
b
Vom scrie n mod simbolic (+1) = +1 dac
a > 0; (+1) = 1 dac
a
< 0; ( 1) = 1 dac
a > 0; ( 1) = +1 dac
a < 0; (+1)+(+1) = +1;
( 1) + ( 1) = 1; (+1) (+1) = +1; (+1) ( 1) = 1; ( 1) ( 1) =
1
= 0; 01 = 0.
+1;
1
De exemplu, (+1) + (+1) = +1 nseamn
a c
a oricare ar sirurile (an )n 1 si
(bn )n 1 astfel nct lim an = +1 si lim bn = +1; are loc lim (an + bn ) = +1.
n!1

n!1

n!1

1
Cazuri de nedeterminare. Urm
atoarele operatii sunt nedenite: 1 1; ;
1
0 1
0 0
0 1; ; 1 ; 1 ; 0 . De exemplu, 1 1 se spune c
a este o operatie nedenit
a pentru
0
c
a dac
a lim an = +1 si lim bn = +1; atunci lim (an bn ) depinde de sirurile
n!1

(an )n

n!1

n!1

si (bn )n k . ntr-adev
ar, e an = n + 1 si bn = n. Atunci lim (an
n!1

Dar dac
a an = n + n si bn = n; atunci lim (an
n!1

Limite remarcabile. lim

n!1

p
n

bn ) = 1:

bn ) = lim n = +1.
n!1

a = 1 dac
a a > 0; lim nk an = 0 dac
a k 2 N
n!1

p
an
nk
si jaj < 1; lim
= 0 dac
a a > 0; lim n n = 1; lim
= 0 dac
a k 2 N,
n!1 n!
n!1
n!1 n!
n
xn
1
1
lim 1 +
= e; lim 1 +
= e dac
a lim xn = +1,
n!1
n!1
n!1
n 8
xn
+1 dac
aa>1
>
>
>
>
>
>
>
>
1 dac
aa=1
<
n
lim a =
.
n!1
>
>
0 dac
a jaj < 1
>
>
>
>
>
>
:
nu exist
a dac
aa
1
p
p 1
Fie P (n) = ap n +ap 1 n +: : :+a1 n+a0 ; ap 6= 0 si Q(n) = bq nq +bq 1 nq 1 +: : :+

8 a
p
>
(+1) dac
ap>q
>
>
>
bq
>
>
>
P (n) <
ap
=
b1 n+b0 ; bq =
6 0. Atunci lim P (n) = ap (+1) si lim
.
dac
ap=q
n!1
n!1 Q(n)
>
b
>
q
>
>
>
>
>
:
0 dac
ap<q

Criteriul major
arii. Fie (an )n k un sir de numere reale.
a) Dac
a exist
a a 2 R si un sir (bn )n k cu lim bn = 0 astfel nct jan
n!1
n k; atunci lim an = a.

aj

bn ;

cu lim bn = +1 si N 2 N astfel nct an

bn ;

cu lim bn =

bn ;

n!1

b) Dac
a exist
a un sir (bn )n
n N; atunci lim an = +1.

n!1

n!1

c) Dac
a exist
a un sir (bn )n
n N; atunci lim an = 1.

1 si N 2 N astfel nct an

n!1

n!1

1
jsin nj
1
1
sin n
Exemple. 1) Fie an =
si bn = . Deoarece jan j =
si lim = 0;
n
n
n
n n!1 n
sin n
rezult
a lim
= 0.
n!1 n
n4
n4
n4
n
n4
. Inegalitatea 3
=
=
arat
a c
a
2) Fie an = 3
3
3
3
n +1
n +1
n +n
2n
2
lim an = +1.

n!1

Criteriul cle
stelui. Dac
a (an )n k si (bn )n k sunt siruri de numere reale astfel
nct lim an = a; lim bn = b si an bn ; n N; atunci a b. Mai mult dect att
n!1

n!1

avem (criteriul cle

stelui): e (an )n k , (bn )n k ; (cn )n k sunt siruri de numere reale
astfel nct an bn cn ; n N si lim an = lim bn = l. Atunci lim bn = l.
n!1

n2
Exemplu. S
a g
asim lim
. Deoarece 0
n!1 n!
n2
n
= 0; lim
= 0.
lim
n!1 n!
n!1 (n
1) (n 2)

n!1
2

n
n!

n!1

(n

n
1) (n

2)

si

S
iruri monotone
si m
arginite.
a) Orice sir monoton cresc
ator si m
arginit superior este convergent.
b) Orice sir monoton descresc
ator si m
arginit inferior este convergent.
c) Orice sir monoton si m
arginit este convergent.
nn
nn
an+1
(n + 1)n+1 (n!)2
Exemplu. S
a g
asim lim
.
Fie
a
=
.
Atunci
=
=
n
n!1 (n!)2
an
(n!)2
((n + 1)!)2 nn
n
1
1
an+1
1+
. Deoarece lim
= 0 e = 0; exist
a N natural astfel nct
n!1 an
n+1
n
an+1
< 1 pentru n
N . Deci, pentru n
N; an+1 < an ; adic
a sirul este dean
scresc
ator. El este m
arginit inferior pentru c
a an
0. Rezult
a c
a sirul (an )n 1
este convergent. Fie a limita lui (a 2 R). Trecnd la limit
a n relatia an+1 =
n
1
1
1+
an ; g
asim a = 0 e a deci a = 0.
n+1
n
3

Observatie. Reciprocele armatiilor a), b), c) sunt false.

( 1)n
Exemplu. S
irul cu termenul general an =
este convergent ( lim an = 0)
n!1
n
dar nu este nici monoton cresc
ator, nici monoton descresc
ator.
Criteriul r
ad
acinii. Fie (an )n k ; an > 0; n
lim an = 0.

n!1

k. Dac
a lim

n!1

n2 + n + 1
Exemplu. lim
= 0 pentru c
a dac
a lu
am an =
n!1
2n2
n2 + n + 1
1
p
< 1.
=
atunci lim n an = lim
n!1
n!1
2n2
2
Criteriul raportului. Fie (an )n k ; an > 0; n
lim an = 0.

p
n

an < 1; atunci
n2 + n + 1
2n2

an+1
< 1; atunci
n!1 an

k. Dac
a lim

n!1

n
an+1
n + 1 2n
n
=
0:
Se
ia
a
=

s
i
avem
lim
=
lim
=
n
n!1 an
n!1 2n+1 n
n!1 2n
2n
n+1
1
lim
= < 1.
n!1 2n
2
Exemplu.

lim

Sub
sir. Lema Cesar. Dac
a (an )n k este un sir de numere reale si (qm )m 1
este un sir strict cresc
ator de numere naturale, atunci sirul (bm )m 1 ; unde bm = aqm ;
se numeste subsir al sirului (an )n k .
Dac
a sirul (an )n k are limita a; arunci orice subsir al s
au are limita a. Ca
o consecinta, dac
a sirul (an )n k are dou
a subsiruri cu limite diferite, atunci sirul
(an )n k este divergent.
Lema Cesar. Orice sir m
arginit de numere reale are cel putin un subsir convergent.
1 + ( 1)n
. Subsirul (a2m )m 0 (aici qm = 2m;
Exemple. 1) Fie sirul (an )n 0 ; an =
2
bm = a2m ), a2m = 1 pentru orice m are limita 1; iar subsirul (a2m+1 )m 0 (aici
qm = 2m + 1; bm = a2m+1 ), a2m+1 = 0 pentru orice m are limita 0. n consecinta
sirul (an )n 0 este divergent.
2) S
irul din exemplul precedent este m
arginit pentru c
a jan j
1; n
0. Un
exemplu de subsir convergent este (a2m )m 0 .
Teorema lui Stolz
si consecin
te.
a) Fie (an )n 1 un sir arbitrar si (bn )n 1 un sir strict cresc
ator cu lim bn = +1.
n!1
an+1 an
an
Dac
a lim
= l; atunci lim
= l (aici l 2 R).
n!1 bn+1
n!1 bn
bn
a1 + a2 + : : : + an
b) Dac
a lim an = a; atunci lim
= a.
n!1
n!1
n
p
c) Dac
a lim an = a; an > 0; atunci lim n a1 a2 : : : an = a.
n!1
n!1
an+1
p
d) Dac
a lim
= a; an > 0; atunci lim n an = a.
n!1 an
n!1
(a 2 R)
2n
Exemple. 1) S
a calcul
am lim
. Dac
a lu
am an = 2n si bn = n; avem
n!1 n

2n+1 2n
an
= lim
= lim 2n = +1 si punctul a) din teorem
a este
n!1 n + 1
n!1
bn
n
2n
aplicabil, asa c
a lim
= +1.
n
pn!1 p
p
3
p
1 + 2 + 3 + ::: + n n
2) lim
= 1. Se aplic
a b) cu an = n n; lim an = 1.
n!1 p
n!1
n
3) lim n n! = +1. Se aplic
a c) cu an = n.
n!1 p
a d) cu an = n.
4) lim n n = 1. Se aplic

an+1
n!1 bn+1
lim

n!1

S
ir fundamental (Cauchy): un sir (an )n k de numere reale se numeste fundamental sau Cauchy dac
a pentru orice " > 0 exist
a N (") natural astfel nct oricare
ar n N (") si oricare ar p natural are loc inegalitatea
jan+p

an j < ":

Teorem
a. Un sir de numere reale este convergent dac
a si numai dac
a este
fundamental.
cos nx
cos x cos 2x
+
+
:
:
:
+
; n 1. Avem jan+p an j =
Exemple. 1) Fie an =
3
32
3n
cos (n + p) x
cos (n + 1) x
cos (n + p) x
1
cos (n + 1) x
+ ::: +
+: : :+
+
n+1
n+p
n+1
n+p
n+1
3
3
3
3
3
1
1
1
1
1
1
1 1 3p
1
: : : + n+p = n+1 1 + + : : : + p 1 = n+1

s
i
< " dac
a
<
1
3
3
3
3
3
2 3n
2 3n
1
3
2
3
1
1
lg( )
lg( )
6
7
2" . n concluzie, dac
si numai dac
an>
an
N (") = 4 2" 5 + 1; atunci
lg 3
lg 3
oricare ar p natural jan+p an j < " deci sirul (an )n 1 este fundamental.
1
1
1
1: S
irul (an )n 1 este divergent. ntr2) Fie an = 1 + + + : : : + ; n
2
3
n
1
adev
ar, dac
a ar convergent, ar fundamental si atunci pentru " = si p = n ar
2
1
1
1
trebui s
a existe N ( ) astfel nct pentru n
N ( ) s
a avem ja2n an j < . Dar
2
2
2
1
1
1
1
1
1
1
ja2n an j =
+
+ ::: +
>
+
+ ::: +
= .
n+1 n+2
2n
2n 2n
2n
2

1.2. Serii de numere reale

Deni
tia seriei, serii convergente. Se numeste serie de numere reale o
pereche = ((xn )n 1 ; (sn )n 1 ) ; unde (xn )n 1 este un sir oarecare de numere reale,
iar sn = x1 + x2 + : : : + xn ; n 1. S
irul (sn )n 1 se numeste sirul sumelor partiale
ale seriei . x1 ; x2 ; : : : ; xn ; : : : se numesc termenii seriei.
Seria se numeste convergenta dac
a sirul (sn )n 1 este convergent si divergenta
n caz contrar. Prin suma seriei convergente se ntelege lim sn . Suma seriei se
n!1
1
P
noteaz
a
xn sau x1 + x2 + : : : + xn + : : :. n mod traditional ns
asi seria
se
n=1

1
P
noteaz
a
xn sau x1 + x2 + : : : + xn + : : : indiferent dac
a seria este convergent
a sau
n=1
nu.
1
P
1
1
1
1
1
Exemple. 1) Prin
(sau
+
+
+:::+
+ : : :) se
1 2 2 3 3 4
n (n + 1)
n=1 n (n + 1)
1
1
1
1
si sn =
+
+
+
ntelege seria ((xn )n 1 ; (sn )n 1 ) ; unde xn =
n (n + 1)
1 2 2 3 3 4
1
1 1 1 1 1
1
1
1
:::+
=1
+
+
+:::+
=1
. Deoarece
n (n + 1)
2 2 3 3 4
n n+1
n+1
lim sn = 1; seria este convergent
a si suma ei este 1.
n!1
1
P
p
1
1
1
1
1
1
n
p . sn = 1+ p +: : :+ p > p + p +: : :+ p = p = n.
2) Fie seria
n
n
n
n
n
2
p n=1 n
Cum lim n = 1; rezult
a lim sn = 1; deci seria este divergent
a.
n!1

n!1

Criteriul necesar de convergen

ta
a seria
. Dac

1
P

xn este convergent
a, atunci

n=1

lim xn = 0. n consecinta, dac

a lim xn 6= 0; atunci seria

n!1

Exemplu. Seria

n!1

1 p
P
n

n!1
1
P

Observatie. Dac
a lim xn = 0 nu rezult
a c
a seria
n!1

xn este divergent
a.

n=1

n este divergent
a pentru c
a lim

n=1

1
P

p
n

n = 1.

xn este convergent
a. De

n=1

1
P
1
1
p este
azut c
a seria
exemplu, dac
a xn = p ; atunci lim xn = 0; dar am v
n!1
n
n
n=1
divergent
a.

Criteriul lui Cauchy. Seria

1
P

xn este convergent
a dac
a si numai dac
a pentru

n=1

orice " > 0 exist

a N (") natural astfel nct oricare ar n
natural are loc inegalitatea

N (") si oricare ar p

jxn+1 + xn+2 + : : : + xn+p j < ":

Formularea de mai sus echivaleaz
a cu a spune c
a sirul sumelor partiale (sn )n 1
este fundamental (Cauchy), dar un sir este fundamental dac
a si numai dac
a este
1
P
convergent, de unde echivalenta cu convergenta seriei
xn .
n=1

1 a
P
n
Exemple. 1) O serie de forma
; unde jan j 1 este convergent
a.
n
n=1 2
1 1
P
2) Seria
este divergent
a. ntr-adev
ar, jxn+1 + xn+2 + : : : + x2n j =
n=1 n
1
1
1
1
1
1
1
+
+ ::: +
>
+
+ ::: +
= ; ceea ce contrazice criteriul
n+1 n+2
2n
2n 2n
2n
2
lui Cauchy.

Criteriul lui Abel-Dirichlet. Fie (an )n 1 un sir din R, an+1

an pentru
n
1 si lim an = 0. Dac
a (xn )n 1 este un sir din R pentru care exist
aM > 0
n!1
1
P
astfel nct jx1 + x2 + : : : + xn j M pentru orice n 1; atunci seria
an xn este
n=1

convergent
a.

1
P

1
1
cos n sin . Dac
a lu
am an = sin si xn = cos n; atunci
n
n
n=1
1
1
< sin ;
criteriul lui Abel-Dirichlet este aplicabil si seria este convergent
a (sin
n+1
n
n+1
n
cos
sin
1
1
2
2
lim sin = 0 si jcos 1 + cos 2 + : : : + cos nj =
).
1
n!1
1
n
sin
sin
2
2
Exemplu. Fie seria

Dou
a serii. Fie

1
P

xn si

n=1

1
P

yn dou
a serii de numere reale.

n=1

a) Presupunem c
a exist
a N0 natural astfel nct pentru orice n N0 , xn = yn .
1
1
P
P
Dac
a seria
xn este convergent
a, atunci si seria
yn este convergent
a.
n=1

n=1

b) Dac
a cele dou
a serii sunt convergente, atunci seria

vergent
a si

1
P

n=1

( xn + yn ) =

1
P

1
P

xn +

n=1
1
P

1
P

( xn + yn ) este con-

n=1

yn .

n=1

2n 1
este convergent
a si s
a-i calcul
am suma.
2n
n=1
n 1
n
n 1
1
P
1
2n 1
1
1
=
n
Deoarece
;
dac
a
ar
a
t
a
m
c
a
seriile
n
si
2n
2
2
2
n=1
n
1 2n
1
P
P
1
1
sunt convergente si le calcul
am sumele, atunci seria
este convern
2
2
n=1
n=1
n 1
n
n
1 2n
1
1
1
P
P
P
P
1
1
1
1
gent
a si
=
n
=
4
1
=
3.
(pentru
=1
2n
2
2
2
n=1
n=1
n=1
n=1
n 1
1
P
1
= 4 vezi 2.1 Exemple).
vezi 1.3 seria geometric
a, iar pentru
n
2
n=1
Exemplu. S
a ar
at
am c
a seria

1.3. Serii cu termeni pozitivi

O serie

1
P

xn este cu termeni pozitivi dac

a xn

0 pentru orice n

1. O serie

n=1

cu termeni pozitivi este convergent

a dac
a si numai dac
a sirul sumelor partiale este
m
arginit. Acest lucru este evident deoarece sirul sumelor partiale pentru o serie cu
termeni pozitivi este cresc
ator.
1 1
P
Exemplu. Seria cu termeni pozitivi
este convergent
a pentru c
a sn =
n
n=1 2
1
1
1
1
1
1
1
+ 2 + : : : + n < + 2 + : : : + n + n = 1; deci sirul sumelor partiale este
2 2
2
2 2
2
2
m
arginit.
Criteriul compara
tiei. Fie

1
P

xn si

n=1

1
P

yn dou
a serii cu termeni pozitivi.

n=1

Presupunem c
a exist
a N0 natural astfel nct pentru orice n N0 , xn yn . Dac
a
1
1
P
P
seria
yn este convergent
a, atunci si seria
xn este convergent
a. Dac
a seria
1
P

n=1

n=1

xn este divergent
a, atunci si seria

1
P

n=1

yn este divergent
a.

n=1

1
1
P
P
Fiind date seriile cu termeni pozitivi
xn si
yn ; yn 6= 0; n
1; dac
a
n=1
n=1
xn
lim
= l; atunci:
n!1 yn
dac
a 0 < l < 1 cele dou
a serii au aceeasi natur
a;
1
1
P
P
dac
a l = 0 si seria
yn este convergent
a, atunci seria
xn este convergent
a;
n=1
1
P

dac
a l = 1 si seria

n=1
1
P

yn este divergent
a, atunci seria

n=1

xn este divergent
a.

n=1

1 1
P
1
1
1
<
si seria
. Deoarece 2 =
2
n
n n
n(n 1)
n=1 n
1
1 1
P
P
1
este convergent
a, rezult
a folosind criteriul comparatiei c
a seria
2
1)
n=1 n(n
n=1 n
este convergent
a. p
p
1
1 2+
P
P
n
2+ n
1
1
p
este divergent
a pentru c
a
> p si seria
2) Seria
2+n
n
n
n=1 2 + n
n=1
este divergent
a.
p
1 2+
1
P
P
n
1
p se pot compara prin raportul termenilor, adic
3) Seriile
si
a
n
n=1
n=1 2 +
pn
2+ n
p
2 n+n
xn
2
+
n
= lim
= 1 > 0.
lim
= lim
1
n!1 2 + n
n!1 yn
n!1
p
n

Exemple. 1) Consider
am seria

Criteriul integral al lui Cauchy. Fie f : [1; 1) !

continu
a, descresc
atoare,
ZR
n
1
P
f (x)
0 pentru orice x
1 si e xn = f (n); Fn =
f (x)dx. Seria
xn este
1

convergent
a dac
a si numai dac
a sirul (Fn )n

n=1

este m
arginit.
1 1
P
Exemplu. Vom aplica criteriul integral seriei
. Fie f : [1; 1) ! R, f (x) =
3
n=1
Z n
Z nn
1
1
1
1
f (x)dx =
pentru orice x 1. Atunci 3 = f (n). Fn =
dx =
+
3
3
x
n
2n2
1
1 x
1
1
pentru orice n 1. Rezult
a c
a sirul (Fn )n 1 este m
arginit si n consecinta
2
21
P 1
seria
este convergent
a.
3
n=1 n
1

1
P
Criteriul r
ad
acinii (Cauchy). Fie
xn o serie cu termeni pozitivi si pentru
n=1
p
care lim n xn = q. Dac
a q < 1; seria este convergent
a, iar dac
a q > 1; seria este
n!1
divergent
a.
n
1
P
1
n
Exemplu. Vom studia cu ajutorul criteriului r
ad
acinii seria
a 1+
;
n
n=1
s
n

1
1
unde a > 0. lim
1+
= lim a 1 +
= a. Dac
a a < 1; atunci
n!1
n!1
n
n
seria este convergent
a, iar dac
a a > 1; seria este divergent
a. Dac
a a = 1; atunci
criteriul r
ad
acinii nu se aplic
a, dar putem vedea c
a seria este divergent
a deoarece
n
n
1
1
lim an 1 +
= lim 1 +
= e 6= 0.
n!1
n!1
n
n
n

an

1
P
Criteriul raportului (dAlambert). Fie
xn o serie cu termeni strict pon=1
xn+1
zitivi si pentru care lim
= q. Dac
a q < 1; seria este convergent
a, iar dac
aq
n!1 xn
> 1; seria este divergent
a.
1 2n
P
x
p . lim n+1 =
Exemplu. Aplic
am criteriul raportului seriei
n!1
xn
n!
n=1
p
2n+1
n!
2
lim p
= lim p
= 0 < 1 deci seria este convergent
a.
n!1
n!1
n+1
(n + 1)! 2n

Serii remarcabile.
1
P
1) Seria geometrica este
q n , q 2 R. Dac
a q 6= 1; atunci sn = 1 + q + q 2 +
n=0

q n+1
1
. Dac
a jqj < 1; lim sn =
; deci seria geometric
a este
::: + q =
n!1
1 q
1 q
1
P
1
convergent
a si
qn =
. Dac
a jqj > 1; atunci lim sn este 1 sau nu exist
a,
n!1
1 q
n=0
deci seria geometric
a este divergent
a. Dac
a q = 1; atunci sn = 1+1+: : :+1 = n+1;
lim sn = 1 si seria este din nou divergent
a.
n!1
1 1
P
2) Seria armonica generalizata :
; > 0 este convergent
a pentru > 1 si
n=1 n
divergent
a pentru
1.
1 1
P
Pentru = 1 avem seria
care a fost deja studiat
a si s-a v
azut c
a este
n=1 n
divergent
a.
Pentru 6= 1 se aplic
a criteriul integral al lui Cauchy la fel ca n exemplul de
mai sus.
n

1.4. Serii absolut convergente, serii semiconvergente si serii

alternate
Serii absolut convergente
si serii semiconvergente. Seria de numere reale
1
P
sau complexe
xn se numeste absolut convergenta dac
a seria cu termeni pozitivi
1
P

n=1

n=1

jxn j este convergent

a.

Orice serie absolut convergent

a este convergent
a.
O serie se numeste semiconvergenta dac
a este convergent
a dar nu absolut con1
1
P
P
vergent
a (seria
xn este convergent
a, iar seria
jxn j este divergent
a).
n=1

n=1

1 ( 1)n
1 ( 1)n
P
P
Exemple. 1) Seria
este
absolut
convergent
a
deoarece
seria
=
n2
n2
n=1
n=1
1 1
P
este convergent
a.
2
n=1 n
1 ( 1)n
P
2) Seria
este semiconvergent
a deoarece este convergent
a (se va ar
ata
n
n=1
1 ( 1)n
1 1
P
P
este divergent
a.
la "serii alternate") si seria
=
n
n=1
n=1 n

1
P
Criteriul radacinii pentru serii cu termeni oarecare. Fie
xn o serie pentru
n=1
p
care lim n jxn j = q. Dac
a q < 1; seria este absolut convergent
a, iar dac
a q > 1;
n!1
seria este divergent
a.
n
1
P
1
n
Exemplu. Vom studia cu ajutorul criteriului r
ad
acinii seria
a 1+
;
n
n=1
s
n
1
1
n
n
unde a 2 R. lim
a 1+
= jaj. Dac
a jaj < 1; atunci
= lim jaj 1 +
n!1
n!1
n
n
seria este absolut convergent
a, iar dac
a jaj > 1; seria este divergent
a. Dac
a jaj = 1;
atunci criteriul r
ad
acinii nu se aplic
a, dar putem vedea c
a seria este divergent
a
n
n
n
1
1
1
= lim 1 +
= e 6= 0 si atunci lim an 1 +
6=
deoarece lim an 1 +
n!1
n!1
n!1
n
n
n
0.

Criteriul raportului pentru serii cu termeni oarecare. Fie

1
P

xn o serie pentru

n=1

xn+1
= q. Dac
a q < 1; seria este absolut
n!1
xn
convergent
a, iar dac
a q > 1; seria este divergent
a.
1 an
P
x
p ; unde a 2 R. lim n+1 =
Exemplu. Aplic
am criteriul raportului seriei
n!1
xn
n!
n=1
p
n+1
jaj
jaj
n!
lim p
= 0 < 1 deci seria este absolut convergent
a.
n = lim p
n!1
n!1
n+1
(n + 1)! jaj
care xn 6= 0 oricare ar n

1 si lim

Serii alternate. Seria de numere reale

1
P

xn se numeste alternata dac

a xn xn+1 <

n=1

0 oricare ar n 1.
Criteriul lui Leibniz. Dac
a un > 0; un+1 < un pentru orice n 1 si lim un =
n!1
1
P
0; atunci seria alternat
a
( 1)n 1 un este convergent
a. Dac
a s este suma seriei,
n=1

atunci js

sn j < un+1 ; unde sn =

pentru n impar.

n
P

( 1)k 1 uk . s > sn pentru n par si s < sn

k=1

Exemplu. Conform criteriului lui Leibniz, seria alternat

a
vergent
a. Dac
a sum
am primii o sut
a de termeni, avem js
1
0; 01. Mai precis, s100 < s < s101 = s100 +
< s100 + 0; 01.
101

1.5. Exercitii
1. S
IRURI DE NUMERE REALE
S
ir monoton. S
a se studieze monotonia sirurilor
2n
3n + 2n
2n
( 1)n
1) an =
2) an =
3)
a
=
4)
a
=
n
n
n!
5n
n
(n!)2
10

1 ( 1)n 1
P
este conn
n=1
1
1
s100 j <
<
=
101
100

S
ir m
arginit. S
a se studieze m
arginirea sirurilor
n
n
n
p
2
3 +2
2n
4)
a
=
1) an =
2) an =
n+1
3)
a
=
n
n
n!
5n
(n!)2

n 5) an =

n2 + 1
3n2 + 2

S
ir convergent (limita unui
sir). Folosind denitia, s
a se arate c
a
1
n2
1
2n + ( 2)n
n+1
= 2) lim
= 3) lim
1) lim
= 0:
n!1 2n2 + 2
n!1
n!1 5n + 2
5
2
3n
Limite p
innite. Folosind denitia, s
a se arate c
a
1) lim 3 n2 + 1 = 1 2) lim ( n2 + 2n + 1) = 1:
n!1

n!1

Opera
tii cu limite de
siruri. 1) lim

n!1

"

3
1+
2n

5n

2n + 1
+
3n

n + 3n + 1
4n2 + 7 :
2) lim
n!1
sinn + 1
3
p
p p
p
Cazuri de nedeterminare. 1) lim n n + 1
n 2) lim 3 n + 1
n!1
n!1
q
q
p
3
3) lim 3 n 3 (n + 1)2
(n 1)2 4) lim [(n + 1)
n ]; 0 < < 1
n!1

p
3

n!1

p
10n + 1
5) lim n
6) lim 3 n6 + 1
n!1 10 + 2
n!1

n2

3n + 5n
loga n
2) lim
; a 6= 1
n+1
n+1
n!1 3
n!1
+5
n
(n + 1)4 (n 1)4
1 + 2 + ::: + n
4)
lim
5) lim sinn 6) lim tgn 7)
3) lim
3
n!1
n!1
n!1
n!1
n2
n
3
3
n
n
n+1
12 + 22 + : : : + n2
n+1
lim
8) lim
9) lim p
n!1
n!1
n!1
n3
n+2
n2 + 2
Limite remarcabile. 1) lim

3n + ( 3)n
cos2 n
1
n
Criteriul major
arii. 1) lim
2)
lim
3)
lim
sin
n!1
n!1
4n
n n n!1 n
3
p
1
3
2
4) lim (n + 3n + 1) 5) lim n + 1 6) lim 10 +
n!1
n!1
n!1
n
1! + 2! + : : : + n!
n!1
(2n)!

Criteriul cle
stelui. S
a se g
aseasc
a 1) lim
2) lim

n!1

1
n2 + 1

+p

1
n2 + 2

+ ::: + p

1
2
n +n

3) lim

n!1

(1 + ) (1 +

2 ) : : : (1

n)

>0
p
p
4) lim n an1 + an2 + : : : + anm 5) lim n 1p + 2p + : : : + np
n!1

n!1

5 7 9
5 + 2(n 1)
S
iruri monotone
si m
arginite. 1) lim
:::
2)
n!1 4
7 10
4 + 3(n 1)
q
p
p
lim a + a + : : : + a; a > 0 (n radicali) 3) lim xn ; unde xn = xn 1 (2 xn 1 ) si

n!1

n!1

11

x0 2 (0; 1) 4) lim an si lim bn unde an+1 =

n!1

n!1

b0 = b > 0; a > b.

Criteriul r
ad
acinii. 1) lim

n!1

1 1
+
2 n

an + b n
2an bn
si bn+1 =
; a0 = a > 0;
2
an + b n

2n
.
n!1 n!

2) lim

n2
2) lim
n!1 n!
n!1

Criteriul raportului. 1) lim

1
3

1
22

1
3

1
32

:::

1
3

1
.
n2

Sub
sir. Lema Cesar. Folosind subsiruri, s
a se arate c
a urm
atoarele siruri
sunt divergente. Pentru care din ele se pot g
asi subsiruri convergente?
n
n
n
1) an = ( 1) 2) an = cos
3) an = sin
.
2
3
1p + 2p + : : : + np
;p2N
n!1
np+1
p
n
1p + 3p + : : : + (2n 1)p
ln n
n!
2) lim
;
p
2
N
3)
lim
;
k
2
N
4)
lim
n!1 p
n!1 nk
n!1 n
np+1
n
p
p
p
(n + 1) : : : 2n
1 + 2 + ::: + n
n
5) lim
6) lim
; p 2 N.
p
n!1
n!1
n
n
p+1
Teorema lui Stolz
si consecin
te. 1) lim

S
ir fundamental (Cauchy). S
a se studieze convergenta sirurilor
1
1
1
+
+ ::: +
1) an =
1 4 4 7
(1 + 3 (n 1)) (1 + 3n)
1
1
1
2) an = 1 + 2 + 2 + : : : + 2
2
3
n
1
1
1
3) an = 1 + p + p + : : : + p
n
2
3
10 + n
10 11
+
+ ::: +
4) an =
1
3
2n + 1
sin x sin 2x
sin nx
5) an =
+
+ ::: +
2
2
2
2n
a1
a2
an
6) an =
+
+ : : : + n ; ai 2 f0; 1; : : : ; 9g:
10 102
10
2. SERII DE NUMERE REALE
Deni
tia seriei convergente. S
a se arate c
a seriile urm
atoare sunt convergente
si s
a se calculeze sumele lor
1
1
1
1
P
P
P
P
1
1
2n + 1
1
1)
2)
3)
4)
5)
2
1)
2)(3n + 1)
1
n=1 (3n
n=1 4n
n=1 n(n + 1)(n + 2)
n=2 n(n
1 ( 1)n+1
P
.
3n
n=1
Seriile urm
atoare sunt divergente
1
1
1
1
P
P
P
P
1
1
n+1
p
p
1)
ln
2)
2n 4)
.
p 3)
3
n
n
n+1+ n
n=1
n=0
n=1
n=1
Criteriul necesar de convergen
ta
a se arate c
a seriile urm
atoare sunt
. S
divergente.
12

1)

1
P

1
1
1
1
P
P
P
P
n
n
1
2n + 3n
1
p
p
p
2)
sin
3)
4)
5)
n
3
2n
2 n=1 2n+1 + 3n+1 n=1 2n + 1
n=0 n + 7
n=0
n=1

Criteriul lui Cauchy. S

a se studieze convergenta seriilor
1 cos n
1 sin n
P
P
; 2 R 2)
; 2 R.
1)
n2
2n
n=1
n=1

Criteriul lui Abel-Dirichlet. Convergenta seriilor

1 sin n
1 cos n
1 sin n cos n2
1 sin n sin n2
P
P
P
P
p
3)
; 2 R 4)
2)
;
1)
n
n
n2
n
n=1
n=1
n=1
n=1

2 R.

3. SERII CU TERMENI POZITIVI

S
a se stabileasc
a natura seriior folosind criteriul indicat:
1
1
1
P
P
P
1
1
10
p
p
Criteriul compara
tiei. 1)
2)
3)
4)
3
3
13
n +n
n=1
n=0 30n + 7
n=1 100 n
p
p
1
1
1
1
1
P
P
P
P
P
n+1
n
7n
1
1
1
p
p
5)
6)
7)
8)
9)
n
n
2
n
3
ln n
n=2 n
n=1 n n
n=1 (n + 2) ln(n + 1)
n=2
n=1
1
1 an
P
P
1
p
10)
;a > 0 .
n
n
n!
n=1
n=1 2 + n

Criteriul integral al lui Cauchy. 1)

3)

1
P

1
2 .
n=2 n ln n

1 1
1
P
P
1
;
p
>
0;
p
=
6
1
2)
p
n=1 n
n=1 (n + 2) ln(n + 2)

n
1
P
n2 + n + 1
Criteriul r
ad
acinii (Cauchy). 1)
a
;
a
>
0
2)
nan ;
n2
n=1
n=1
n
1 an
1
1 an
1
P
P
P
P
6n2 + 7n + 5
1
; a > 0 4)
; 2 R 5)
a > 0 3)
6)
n 7)
2
2n + 5n + 9
n=1 n
n=1
n=1 n
n=1 (lg n)
1
P
2nn+5
n.
n=1 (3n + 7)
1
P

1 an
1 (n3 + 1) an
P
P
p ; a > 0 2)
;a >
n!
n=1
n=1 (n + 1)!
1
1 an
P
P
1)
5)
nan ; a > 0 6)
; a > 0.
1)
n=1
n=1 n

Criteriul raportului (dAlambert). 1)

1 (n!)2
1 1 3 5 : : : (2n
P
P
4)
0 3)
n=1 (2n)!
n=1 2 5 8 : : : (3n

Serii remarcabile. 1)

1 p
P

0; 07

2)

n=1

1
P

n=1

1
0; 07

3)

1
P

n=1

n5 4)

1 1
P
.
5
n=1 n

4. SERII ABSOLUT CONVERGENTE, SERII SEMICONVERGENTE S

I SERII
ALTERNATE
Serii absolut convergente
si serii semiconvergente. Care dintre seriile de
mai jos este absolut convergent
apsi care este semiconvergent
a?
1
1 ( 1)n
1
1
P
P
P
P
( 1)n
n
( 1)n
an 1
p
1)
2)
3)
4)
;a2R
1)!
n(n + 1)
n=1 n(n + 1)
n=1 n + 100
n=1
n=1 (n
13

5)

1
P

n=1

( 1)n

a2n+1
; a 2 R.
(2n + 1)!

Serii alternate. Criteriul lui Leibniz. S

a se arate c
a seriile sunt convergente
si s
a se g
aseasc
a valoarea aproximativ
a a sumei
1
1
1
P
P
P
1
1
n+1 1
n+1
2)
( 1)
3)
( 1)n+1 2 .
1)
( 1)
2n
2n 1
n
n=1
n=1
n=1

14