Sunteți pe pagina 1din 12

CELULA

Definiie
Unitatea de baza structurala, functionala si genetica a organismelor vii.
Unele organisme sunt alctuite dintr-o singur celul (unicelulare, de exemplu, bacteriile),
iar altele din mai multe celule (pluricelulare).
Celulele pot exista singure (spermatozoizii, ovule) iar restul sunt asociate in tesuturi.
Celula a fost descoperit de Robert Hoock n 1665 care fcea studii pe tulpini de plut
folosind microscopul.
FORMA: Initial toate celulele au forma sferica iar pe parcurs isi modifica forma in functie de
rolul pe care il indeplinesc.
Pot fi:

- stelate - neuronul - celulele nervoase

- fusiforme - fibra musculara neteda -miocitul

- cilindrice - celula epiteliului mucoasei gastrice, celula epiteliului mucoasei intestinale,


celula epiteliului mucoasei uterine

- cubice - celulele epiteliului tiroidian, celulele plexurilor coroide, celulele din epiteliul
canaliculului biliar din spatiul Kiernan
- celula flagelata. Spermatozoidul - se remarca la o extremitate a celulei capul
spermatozoidului ovalar, intens colorat (contine nucleul) si o prelungire subtire si usor
flexuoasa-coada (flagelul) spermatozoidului.

Dimensiunile celulelor sunt microscopice (20 - 30 microni) iar celula musculara are
dimensiuni mari pana la 10 - 15 cm. Dimensiunile celulelor variaza in functie de rolul
lor si de mediu.
STRUCTURA: celula este formata din membrana, citoplasma si nucleu.
Membrana:
- PLASMALEMA este de natura fosfo-lipido-proteica;
- are permeabilitate selectiva si rol de protectie. Este trilaminata (staturile exterioare sunt de
natura proteica iar stratul central este bimolecular lipidic lipide+colesterol);
- la nivelul membranei exista sisteme enzimatice cu rol in transportul substantelor;
- este incarcata electric (potential de membrana);
- la unele celule membrana prezinta:
- prelungiri temporare (picioare false) pseudopode la leucocite;
- permanente microvili la epiteliul intestinal;
- cili la epiteliul traheal;
- dezmozomii care unesc celulele epiteliale.
A-Microvili;
B-Jonctiuni impermeabile;
C-Desmozomi in banda;
D-Desmozomi in pata;
E-Filamente din citoschelet;
F-Jonctiuni permeabile;
G-Hemidesmozomi;
H- Membrana bazala.
Fig.1 Complexe jonctionale
epiteliul intestinului subtire.

in

Citoplasma (Citosol):
o se gaseste intre membrana celulara si nucleu;
o este un sistem coloidal in care mediul de dispersie este apa, iar faza dispersata este
reprezentata de micele organice;
o conine 90% ap iar restul este format din substane organice i anorganice: ioni, sruri,
o glucide, aminoacizi, acizi grai, nucleotide, vitamine.

Fig. 2 Celula
o din punct de vedere structural citoplasma este formata din:
componenta nestructurata (hialoplasma);
componenta structurata (incluziunile citoplasmatice si organitele celulare).
incluziunile citoplasmatice
sunt structuri temporare
depoziteaza glicogel, lipide, pigmenti;
organitele celulare sunt structuri permanente si sunt organite comune
tuturor celulelor si organite specifice anumitor celule (miofibrileleprezente n celulele musculare; neurofibrilele -prezente n celulele
nervoase i tonofibrilele -prezente n celulele epiteliale, cili, flageli)
organitele comune:
1. Reticul Endoplasmatic (REN) sistem circulator intracito-plamatic
leaga membrane externa a nucleului de plasmalema;
format din canicule;
exista 2 tipuri de REN:
neted;

rugos cu rizomi atasati cu rol in sinteza


proteinelor;

Fig 3 Organite celulare : (1) nucleol(2) nucleu (3) reticul endoplasmatic granular
(4) vezicule,(5) reticul endoplasmatic rugos (6) aparatul Golgi, (7) citoschelet, (8) reticul
endoplasmatic neted, (9) mitocondrie, (10) vacuole, (11) citoplasma, (12) lizozom,
(13) centriol.
2. Ribozomi (granulele lui Palade)
au forma sferica si sunt formati din Acid Ribonucleic
(ARN) si proteine
au rol in sinteza proteica.
sunt liberi sau atasati de Reticulul Endoplasmatic
(REN) sau de membrana nucleara;
3. Complexul Golgi
se afla in apropierea nucleului;
este format din vezicule sau cistern;
are rol in secretia substantelor necesare celulei;
abundent in celule gladulare.
4. Mitocondria
sunt organite celulare n form de vezicule alungite sau
de bastona;
numrul lor variaz direct proporional cu intensitatea
activitii celulare (n celulele hepatice sunt peste 1000
de mitocondrii);
sunt formate din nvelis i matrix;
inveliul este format din 2 membrane: una extern
neted si una intern cutat;
cutele mresc suprafaa de reacie a mitocondriei,
au form lamelar sau tubular;

matrixul conine: enzime, ADN, ARN, ribozomi;


are rol in respiraia celulara;
enzimele au rol in producerea energiei uzine
energetic ce va fi inmagazinata in molecula acidului
adenozintrifosforic (ATP).

Fig. 4. Schia unei mitocondrii umane


5. Lizozomul este un organit celular in forma de crepuscul
sferic;
prezent in leucocite;
cu rol n:
- digestie
- depozitarea enzimelor;
- distrugerea corpurilor strine sau btrne ale celulei

6. Centrozomul este un organit celular,


specific majoritii celulelor eucariote animale;
situat lng nucleu;
se afla n centrul celulelor;
este format din dou formaiuni numite centrioli
perpendiculari, nconjurai de citoplasm dens care
poart denumirea de centrosfer;
are rol n diviziunile celulare si la formarea fusului de
diviziune;

Fig. 6 Centroziomi
Organitele specifice:
a) Miofibrile (ntlnit n fibra muscular);
b) Neurofibrile (ntlnii n celula nervoas)
Retea de fibre;
Are rol in sustinere si transport
c) Crepuscul Nissl
Au rol in sintezele proteinelor;
Este format din mase dense de reticule rugos
Il gasim in neuroni
Numrul lor variaz n funcie de starea fiziologic
a neuronului.
d) Cili si Flageli
Sunt prezeni numai n celulele mobile;
Nucleul
este un organit celular, ce conine materialul genetic i care coordoneaz toate
procesele intracelulare.
Are form sferic sau oval cu diametru de aprox. 10 m

Felul nucleului
in general sunt uninucleate;
binucleate (hepatocite sau hepatice);
multinucleate (celulele musculare striate);
a nucleiate (hematii adulte si trombocitul).
Rol nucleului

Pstrarea materialului genetic;


Coordonarea reaciilor chimice din citoplasm;
Coordonarea diviziunii celulare.

Structura nucleului

Fig. 7 Structura nucleului


1. Membrana nucleului
Membrana nuclear este una dubl, prevazut cu pori, care la rndul lor sunt
conectai cu reticulul endoplasmatic.
2. Carioplasma (citoplasma nucleara) este formata din:
Cromatina (semilichida);
Cromatina ADN + proteine, din care se formeaza cromozomii
care contin informatia genetica si controleaza toate procesele din
celula;
3. Nucleoli
Sunt structuri rotunde ce se gsesc in nucleu i au rol in
formarea ribozomilor;
Un nucleu poate conine unul sau mai muli nucleoli;
Au coninut ridicat de acizi nucleici ARN i ADN;
Se dezorganizeaz pe perioada diviziunii celulare.

Tipuri de celule
Celulele sexuale (gametii): Ovulul si Spermatozoidul

Ovulul
celula sexuala feminina (OVOCITUL MATUR) are diametrul de 150-200 m
Structura ovulului
- Membrana
- Citoplasma
- Nucleu
1. Membrana:
- contine lipoproteine;
- la exterior este acoperita de membrana pelucida (transparenta)
- in jurul membranei pelucida se afla un invelis format din celule foliculare cu
dispozitie radiala care formeaza coroana radiala;
2. Citoplasma
- Contine substante hranitoare
- Organite comune (mitocondrii, aparatul Golgi, lizozomi, reticul endoplasmatic,
nucleul, mult ARN liber)
3. Nucleu
- are doi nucleoli
- membrana proprie

Fig. 8 Structura ovulului uman

Spermia (spermatozoidul)
Celula sexuala masculina (spermatozoidul)
greutate 100.000.000 = 2,4-2,9 mg

are

o lungime 60 , o grosime 2 ,

Viabilitatea = 24 ore in tractul genital feminin,


cervicale si mucusul cervical

3-4 zile in criptele glandelor,

Mobilitatea se datoreaza tubulinei = proteina contractila


Structura celului spermatozoidului
- membrana
- citoplasma putina
- nucleu
Spermatozoidul este format din:
-

cap;
gat;
piesa intermediara (corpul);
flagel (coada).

Fig. 9 Structura spermatozoidul


Capul prezinta un crepuscul ascutit (acrozom) ce contine enzima care lizeaza ovulul;
Gatul - este o regiune scurta;
Piesa intermediara (corpul) prezinta o teaca mitocondriala (mitocondrii dispuse in
spirala), contine mult glicogen.
Coada sau flagelul este compus din doua segmente: piesa principala si terminala (fara
teaca citoplasmatica)
- in interior se afla filamentul axial;
Diviziunea celulara
- cuprinde doua etape:
interfaza;

diviziunea propriu-zisa.
- este de doua tipuri:
directa (amitoza);
indirecta (cariochinetica).
Diviziunea directa (amitoza)
- se realizeaza prin:
strangulare;
clivare (despicare).
- se intalneste la celulele canceroase.

Fig. 10 Diviziune prin strangulare

Fig. 11 Diviziune prin clivare

Diviziunea indirecta (cariochinetica)


- este de doua feluri:
mitoza;
meioza.
- se caracterizeaza prin prezenta fusului de diviziune si are doua etape:
cariochineza diviziunea nucleului;
citochineza diviziunea citoplasmei si a compusilor celulari.
Mitoza - diviziunea celulelor somatice din celula mama cu 2N cromozomi in doua
celule fiice tot cu 2N cromozomi.

Fig. 12 Mitoza

Meioza - diviziunea gametilor cand din celula mama 2N cromozomi in 4 celule fiice cu N
cromozomi.

Fig. 13 Meioza
Spermageneza si Ovogeneza
n corpul animalelor superioare, cu sexe separate, meioza se desfoar n organele
sexuale (testicule i ovare).
n urma meiozei se formeaz gameii (n) masculini (spermatozoizii) i feminini
(ovulele). Prin unirea acestora => celula ou sau zigotul (2n).
Prin diviziunea meiotic se formeaz gametii.
Din fiecare celul germinativcare intr n procesul de meioza se formeaz cate 4
gamei.

Fig. 14 Spermageneza si Ovogeneza

Recapitulare
Probleme privind volumul de aer
Volumul CPT 6000 ml
CPT = Capacitatea pulmonar total
CPT = Cantitatea de aer coninut de plmni la sfritul inspiraiei maxime calculat cu
formula: CV+VR
Volumul VC 500 ml
VC = Volumul curent
VC = Volumul de aer care poate fi inspirat sau expirat n cursul unui ciclu respirator normal
Volumul VR 1200 ml - 1500 ml
VR = Volum rezidual
VR = Volumul de aer care rmne n plmni la sfritul unei expiraii forate.
Volumul CV 6000 ml
CV = Capacitatea vital
CV = Cantitatea de aer care poate fi expirat forat dup o inspiraie forat maxim calculat cu
formula: VC+VER+VIR
Volumul VER 1000-1200 ml
VER = Volumul expirator de rezerv
VER = Volumul de aer care poate fi expirat suplimentar la sfritul unei expiraii normale
Volumul VIR 2500-3500 ml
VIR = Volumul inspirator de rezerv
VIR = Volumul de aer care poate fi inspirat suplimentar la sfritul unei inspiraii normale

Probleme plasmo sangvina


Cantitatea totala de sange din corp 7 - 8% din greutate.
Cantitatea totala de plasma din sange 55% din masa sangelui.
Cantitatea totala de elemente figurate 45% din masa sangelui.
Cantitatea totala de apa din plasma 90% din plasma.