EPOCA CLASIC 479 -332 en

Urmeaza dupa marea zguduire a razboaielor medice ( 499-449 .Chr.) 1[1]care se

soldeaza nsa pentru greci cu marea victorie mpotriva colosului persan deschiznd
o epoca de mari realizari n istoria Greciei antice si se ncheie cu perioada de 27 ani a
razboiului peloponeziac ( 431-404 . Chr.) si nfrngerea n 337 .Chr. a coalitiei
oraselor grecesti de catre Alexandru Macedon.
Perioada clasica reprezinta practic perioada de apogeu a civilizatiei grecesti n care
democratia antica si gaseste formula optima la Atena condusa de Pericle ,
republica greceasca si gaseste un teoretician de mare tinuta care este Platon .

Grecia clasica dezvolta si perfectioneaza cele doua forme de conducere

prezentate deja - monarhia si democratia militara la Sparta si democratia
clasica la Atena .

La Atena apare prima constitutie cunoscuta ; a fost elaborata de Solon n anul 594 .Chr. ,
modificata de Clistene considerat fondatorul democratiei ateniene . A ramas n vigoare timp de
86 ani:
-

nvestirea Adunarii poporului ( ecclesia ) cu drepturi suverane si restrngerea drepturilor

Areopagului ( consiliu aristocratic ) .

n anul 507 .Chr. Clistene a instituit ostracismul - institutie menita sa previna tirania , adica
conducerea abuziva a treburilor tarii de catre o singura persoana
JUSTIIA era ncredintata Adunarii poporului, instanta judiciara suprema fiind
tribunalul cu jurati (HELIAIA) compusi din 6000 de heliasti.
Nu existau judecatori sau avocati de profesie si nici acuzator public.
Procesele erau deschise din initiativa exclusiva a simplilor cetateni care se considerau
lezati sau considerau ca statul era lezat
.Din aceasta cauza a fost mult ncurajata delatiunea care a luat forma unei institutii
, a delatorilor de profesie denumiti SICOFANI. Sicofantii erau rasplatiti pentru
activitatea lor cu jumatate din averea celui prt.

n ultimii ani ai secolului V au aparut la Atena arbitrii publici alesi dintre cetateni cu
vrste peste 60 de ani.Ei aveau sarcina sa-i mpace pe mpricinati.
Pedepsele erau diferite functie de categoria sociala careia i apartinea
vinovatul.Puteau fi pedepse pecuniare sua exil temporar si definitiv, suplicii - care nu
se aplicau cetatenilor liberi ci numai sclavilor.Tradatorii si profanatorii locurilor
sfinte erau condamnati la moarte fara exceptie.

 Justitia ateniana nu poseda un cod de legi si are mai ales un caracter de masa ,
fara sa posede un corp de juristi specializati. Vinovatii erau condamnati de cetate ,
ceea ce reflecta mentalitatea comunitara a statului grecesc democratic.
Economia se bazeaza pe mica proprietate agricola lucrata de taran cu familia lui .Se cultivau
cereale dar productia de baza era obtinuta din cresterea maslinilor , smochinilor si vitei de vie .
Sclavii n numar mare si total lipsiti de drepturi , tratati drept ,, unelte vorbitoare " formau baza
economiei grecesti fiind folositi mai ales n minerit si mestesuguri.
Schimbul de produse ( comertul ) se efectua pe baza de troc la nivelsul pietei interne .
Comertul exterior era cel mai dezvoltat si se baza pe folosirea monedei ; Atena exporta moneda
ei .Din sec. V se cunosc la Atena bancheri care dadeau mprumuturi cu dobnda.
Atena dispunea de o flota comerciala de cca 370 nave . Navele comerciale erau protejate de
nave de razboi mpotriva pirateriei foarte dezvoltate .Marfa de export era alcatuita din vin , ulei
de masline cautat pentru valoarea sa curativa , miere si desigur ceramica de uz si de lux.
Modul de viata elen n perioada clasica
Se caracterizeaza printr-o deosebita simplitate , ncepnd cu hrana si terminnd cu modul de ase
mbraca.
Locuinta are proportii modeste fiind mai ales functionala ; spatiul rezervat femeilor era
despartit de cel al barbatilor . Mobilierul era modest piesa principala fiind patul care servea ca
loc pentru odihna dar si pentru servit masa pentru ca grecii ca si romanii serveau masa ntinsi pe
paturi aranjate de-a lungul peretilor sufrageriei ( triclinium ) .
Hrana era modesta iar la ospete sotiile nu luau parte si fiecare invitat venea cu hrana de acasa
.Se bea un amestec de miere cu apa denumita hidromel iar la sfrsitul mesei se bea dintr-un vas
mare denumit crater vin amestecat cu apa . A doua parte a mesei se numea symposion / ntrunire
de bautori si ncepea cu libatii n cinstea lui Dyonisos . La aceste ospete particiapu curtezane si
dansatoare precum si cntareti , actori , acrobati.. Scopul era delectarea intelectuala si nu bautura.
Scenele de pe ceramica greceasca furnizeaza informatii privind modul an care se mbracau grecii
: purtau tunica , scurta pna la genunchi si fixata pe umarul stng cu o fibula , manta - himation o bucata dreptunghiulara de stofa nfasurata elegant n jurul corpului. Hlamida - de culoare
purpurie , era scurta si prinsa pe umar cu o agrafa ; constituia mantaua soldatului si calaretului .
Barbatii nu foloseau bijuterii .
Femeile elegante si vopseau parul blond ; aveau bijuterii si panglici care sustineau coafuri
complicate .
Educatia si nvatamntul
Avem doua sisteme de nvatamnt n esenta opuse.
n sistemul spartan - copilul baiat ,apartinea statului ncepnd de la vrsta de 7 ani ; educatia
consta n exercitii fizice dure si antrenament militar si o instructie intelectuala minima.

n sistemul de nvatamnt atenian - accentul se punea pe educatia intelectuala care ncepea la

vrsta de 7 ani si tinea pna la 18 ani .nvatamntul era o problema civica n care se implica
statul.Acest fapt a dus la existenat unui numar mic de analfabeti. Forma de nvatamnt era
particulara. Se nvata artitmetica , muzica , texte literare si se facea multa educatie fizica n
palestre. Fiii celor cu mijloace cum i numeste Platon urmau forme de nvatamnt superior unde
nvatau retorica si arta convingerii publicului - oratoria.
La 18 ani atenianul ncepea stagiul militar - efebia , care dura doi ani.
Educatia fetelor , indiferent de sistem , era limitata la cele necesare gospodariei si se facea n
familie de catre mame. Fetele se maritau la 14 ani , celibatarii fiind rau vazuti la Atena din cauza
neducerii mai departe a numelui de familie.Scopul casatoriei era sa aduci pe lume copii de parte
masculina dar nu mai multi de doi. Exista obiceiul parasirii copilului nerecunoscut de tata n
locuir publice pentru a fi luat de altcineva sau de stat.
Situatia femeii la Atena era fosrte apropae de sclavie . Ea trebuia ,, sa vada ct mai putin , sa
auda ct mai putin, sa ntrebe ct mai putin"- Xenofon . Femeia era supusa tatalui si apoi sotului ,
viata ei valora putin.Ramasa vaduva revenea sub autoritatea tatalui si ducea o viata retrasa n
gineceu nelund nici macar masa mpreuna cu sotul .
GNDIREA ELEN din perioada clasica se caracterizeaza prin :

aparitia marilor sisteme filosofice , filosofia cunoscnd triada celebra SOCRATE-PLATON -ARISTOTEL

existenta scolilor diferite de epicurei , cinici, stoici ,sceptici , neopitagoreicii acestea determinnd secte caracterizate uneori de manifestari ezoterice si intolerante
.

Se afirma acum n toate domeniile gndirii rationalismul si idealismul grecesc

bazat pe umanism adica pe plasarea fiintei umane n centrul interesului .

Zeii sunt antropomorfizati iar subiectul artei este omul a carui imagine nu mai este
investita cu sensuri simbolice ci doar cu frumuete si armonie formala.
,,Omul este masura tuturor lucrurilor'' este dictonul dominant al epocii si gndirii
grecesti n general.(Protagoras).
Rationalimul grecesc se vadeste n toate structurile epocii ncepnd chiar cu urbanismul .
nca din secolul V cnd arhitectii propun planuri de sistematizare a oraselor implicnd
viziunea geometrica a asezarii .

Primul oras care beneficiaza de acest lucru este MILETUL caruia i se aplica
principiile hipodamice(urbanistul arhitect - Hippodamos din Milet) - teritoriul este
mpartit n cvartale , sectoare patrate , cu drumuri drepte paralele si perpendiculare
formnd o trama geometrica .Fiecare zona avea atributii si functionalitati precizate.

Programele arhitecturale au n centru :

constructiile religioase amplasate pe acropola , n cadrul carora cel mai important
program este dedicat templului (vezi acropola Atenei).Pe lnga templele deja

constituite ale perioadei arhaice acum se naste templul nconjurat perimetral de

coloane - templul peripter. Sau dipter .
Existau nsa si multe programe dedicate constructiilor civile sau publice grupate n
jurul agorei si nconjurate de porticuri de coloane denumite Stoa.
Constructiile civile /publice
1. Constructii dedicate spectacolului :
TEATRUL , initial constructie descoperita avnd o forma de semicerc.
ODEONUL - constructie unde aveau loc spectacolele muzicale.
Constructiile pentru sport -:
STADIONUL - pentru ntrteceri atletice
HIPODROMUL - pentru ntreceri de care
PALESTRA - pentru exercitii gimnastice
GIMNASIONUL pentru exercitii fizicie mbinate cu nvatamntul teoretic.
Materialul de constructie pentru acestea ca si pentru temple erau piatra si marmura .
Zidaria se realiza din blocuri perfect cioplite , nelegate cu mortar dar asamblate cu piese
metalice - scoabe, crampoane.
Toate constructiile indiferent de destinatia lor foloseau drept suansamblu de membre de
arhitectura - Ordinul grecesc accentul punndu-se pe claritatea si armonia proportiilor.
2. Constructiile cu caracter religios - sunt ilustrate de templele acropolei ateniene , construite
n anul 447 .Chr. din initiativa lui Pericle si avndu-l sef de santier pe marele sculptor Fidias
.
Cel mai important templu este Parthenonul dedicat zeitei Athena Parthenos ( 447-432 ,Chr. )
. Acesta este opera arhitectilor Ictinos si Calicrates sub directa supraveghere a lui Fidias. Este un
templu peripter , amfiprostil , de odin doric avnd n ansamblul sau o friza ionica .Este construit
tinnd cont de legile perspectivei si efectele optice. Basoreliefurile frizei si ale frontonului au
fost realizate chiar de Fidias .Acestea reprezentau subiecte mitologice si scene legate de nasterea
si faptele zeitei Athena .Friza ionica reprezenta sarbatoarea Panateneelor .
Erechteionul - al doilea templu ca importanta de pe acropola ateniana ; sanctuar de arhitectura
ionica cu o loggia cu sase cariatide sculptate de Fidias .
Micul templu n stil ionic al Athenei - Nike sau Nike Apteros celebru pentru relieful
reprezentnd pe zeita Nike legndu-si sandaua , remarcabil prin eleganta compozitiei.
ARTA
Sensurile artei grecesti. Estetica

 In arta rationalismul grecesc se concretizeaza n proportia si armonia trupului n

acord cu ideea ca omul este masura tuturor lucrurilor.
De asemenea pentru greci arta este mimesis adica imitatie uneori corectata n sensul
bun , a naturii.
Artistul grec cauta perfectiunea artistica nu att n inventarea de noi teme ( altfel
reduse) ci :
1. n perfectiunea tehnica ,
2. n adevarul anatomiei ,
3. n simetrie si echilibru.
Artele plastice nu sunt situate pe un plan superior ci pe planul mestesugului. Att arta ct si
mestesugul sunt denumite cu cuvntul techne .
Arta nu a fost niciodata expresia vanitatii sau autoglorificarii unui suveran , nu a fost
nici macar una a glorificarii zeului ci doar o arta a naturii adevarate si frumusetii umane.
Nu s-a impus prin dimensiuni colosale nici macar atunci cnd a fost dedicata divinitatii.
Numai la periferia lumii grecesti unde influentele mentalitatii orientale sunt pregnante s-au
nascut totusi opere gigantice , colosale- templul din Efes sau Mausoleul din Halicarnas.
Ceea ce distinge arta Greciei n ansamblu contemporan al civilizatiilor este umanismul ei.
Subiectul artei este omul
Imaginea omului nu mai este investita cu sens simbolic sau magic ci doar cu frumusetea
naturala a corpului si spiritului
Este o arta care reproduce natura ameliornd-o nsa conform principiilor ratiunii
Este o arta a cetatii , comunitara si anonima
Masura , simplitatea , sobrietatea , armonia , simetria - sunt tot attea virtuti ale artei grecesti
clasice
SCULPTURA
se dezvolta nca din clasicismul timpuriu ca o arta a formelor armonioase reprezentate de
grupul statuar cunoscut sub numele de Auriga din Delphi,
Idealul de frumusete grecesc ntemeiat pe un studiu atent al proportiilor si pe redarea
miscarii si armoniei interioare este ilustrat mai ales de triada clasica de sculptori POLICLET, MYRON si FIDIAS.
FIDIAS - cel care a supravegheat si conceput multe din constructiile Acropolei ateniene, este
considerat cel mai important sculptor al Greciei antice .El a ilustrat n opera sa , n majoritate

pierduta , conceptul de KALOCAGATIA - frumos si bun concepute ca si calitati morale

oglindite n frumusetea fizica. (Zeus din Olimpia, Friza panateneelor din Atena).
Multe din lucrarile lui Fidias aveau dimensiuni monumentale : Zeus din Olimpia - 15 m ,
statuia Athenei Promachos din bronz reprezentnd-o pe Atena cu casca pe cap , cu scut si
lance , 15m .A realizat sculpturile Parthenonului , n ronde-bosse .
POLICLET a doua mare personalitate a artei din perioada clasica greceasca ( sec. V) , este mai
ales preocupat de proportiile ideale ale corpului omenesc , problema pe care o ilustreaza n
stabilirea raportul clasic de 1/7.
Sculptura sa Doriforul sau Purtatorul de lance si Diadumenul ilustreaza acest canon.
A echivalat frumusetea fizica cu cea a spiritului crend tipul ideal de frumusete umana bazat pe
canonul matematic al proportiilor si pe armonia ansamblu - detalii .
A introdus structura contrapunctica , genoflexiunea si suportul exterior ca punct de sprijin .
MYRON completeaza, prin opera sa conceptia artistica si filosofica a veacului de aur ; este
sculptorul care ilustreaza mai ales miscarea dar nu ca dinamism ci ca instantaneu . Opera cea mai
cunoscuta este DISCOBOLUL - imaginea atletului care sugereaza miscarea crend imaginea
mentala a rotirii corpului n spatiu.
Clasicismul trziu ( sec. IV .Chr) este reprezentat n sculptura de asa numitul stil
bogat dezvoltat de trei sculptori - PRAXITELE , SCOPAS sI LYSIP .
Ei mbina atitudinea calma specifica clasicismului dezvoltat cu miscarea uneori
impetuoasa sau gratia si senzualitatea .
Apar acum primele nuduri feminine.
Sculptori sunt preocupati mai putin de forta trupului atletic ct de euritmia corpului
juvenil al efebului .
PRAXITELES - era atenian si fiu al sculptorului Cefisodot; a lucrat destul mult
bronzul si a preferat redarea trupurilor delicate si gratioase:Apollo Sauroctonul,
Afrodita din Cnid,Hermes cu Dyonisos copil.

SCOPAS , originar din Paros ,anunta prin opera sa epoca elenistica a sculpturii
rednd mai ales personaje n miscare violenta , cu forme tensionate , cu expresii
tragice sau extaziate (Menada dansnd) sau AMAZONOMAHIA de la templul
din Halicarnas. El reprezinta mai ales traditia ioniana a formelor bogate , ncarcate.
Capodopera sa ramne Menada dansnd - lucrare n marmura care ilustreaza pasiunea
, tema extrem de novatoare pentru epoca.

LYSIP face trecerea catre elenism prin redarea n sculptura sa a unei tendinte tragice
si de miscare elansata a personajelor.El este cel care a facut numeroase portrete lui
Alexandru Macedon , n bronz; a stabilit de asemenea un nou canon , de 1/8, ceea
ce face ca statuile lui sa fie mai suple , cu linii lungi si unduitoare. Acest canon a fost
ilustrat n APOXIOMENOS sau ATLETUL CU STRIGILIU. Lysip era specialist
n sculptura n bronz . A introdus n compozitie asa numita ,, pozitie soldie " - pozitia
contraposta care continua problematica pusa cu un secol nainte de Praxiteles .

O alta noutate n creatia lui Lysip este portretistica .

PLASTICA MIC .STATUETELE DE TANAGRA .
Apartin clasicismului trziu si atelerelor de artizani din Beotia .Sunt figurine de lut ars ,
descoperite n numar mare n morminte ; reprezinta femei mbracate n costumul traditional
grecesc surprinse n pozitii naturale , de conversatie de grup su purtnd cochete umbrele
.Sugereaza secvente de viata cotidiana .Celebre pentru gratia si eleganta atitudinilor.
PICTURA CLASIC GRECEASC nu s-a pastrat dect pe ceramica.Au ramas nsa
consemnate o serie de nume celebre ca POLIGNOT , ZEUXIS - ,,pictorul umbrelor ",
APELLES - pictorul oficial al lui Alexandru Macedon .
stim ca grecii practicau si mozaicul - Mozaicul de la Pella, Macedonia reprezentnd
scene dionisiace.
GNDIREA sTIINIFIC sI FILOSOFIC A EPOCII CLASICE
Nu sunt separate n conceptia greceasca , filosofia fiind considerata ,,stiinta stiintelor''
Filosofii sunt clasificati de istorici n scoli filosofice( sofistii ) care continua o serie
din preocuparile scolilor epocii arhaice - din ce elemente este format universul ,
lumea si viata, problema miscarii si devenirii, timpul si spatiul.
O serie de preocupari sunt ndreptate catre domeniul politic lund n discutie originea si natura
statului sau validitatea legilor.
Creste interesul pentru natura umana , pentru conduita morala si pentru etica.
Centrul de interes al gndirii filosofice devine omul si nu natura .
Sofistii
- profesori de ntelepciune , colindau tinuturile dnd lectii tinerilor contra
plata.Protagoras, Gorgias ) ; predau arta de a convinge publicul folosind un limbaj sofisticat retorica .
Sofistii au deschis drumul unor scoli filosofice : scepticii , cinicii , stoicii , epicureii.( nteleptul
este cetatean al lumii si singura lege de urmat este cea a naturii ) .
Cei trei mari filosofi si sistemele lor

1. SOCRATE ( 469 -399) ,a fost acuzat de impietate si coruperea tineretului si condamnat la

moarte prin otravire

n-a scris nimic si ceea ce stim despre ele se rezuma la relatarile lui Platon si Xenofon.

Practica metoda maieutica ( a rationamentului personal ) care prin ntrebari pe diverse

subiecte i ajuta pe oameni sa cunoasca ei nsisi diverse adevaruri .

Scopul omului nu este acumularea de cunostinte (singurul lucru pe care-l stiu este ca nu stiu
nimic) ci ,,dragostea de ntelepciune'' care consta n efortul omului de a se studia si cunoaste
pe sine, din cautarea binelui si adevarului.

 Valorile etice sunt cele mai importante, nimeni nu face rau n mod voit.
Fericirea consta ntr-o comportare moderata , corecta ,dreapta, n respectarea aproapelui si a
legilor cetatii, a zeilor.
A fost parintele spiritual al lui :
2. PLATON - 427-347 .
A calatorit mult n Egipt si a fondat la Atena , n anul 387 , Academia - cel mai important
centru de cultura al Greciei antice unde a predat-gratuit timp de 30 de ani.
Opera lui Platon cuprinde scrieri sub forma de dialog si 13 scrisori.
Fiecare dialog este centrat pe o anume idee -Republica, Fedon ,Symposion,Ion

Platon nu a creat un sistem filosofic riguros ci pornind de la metoda maieutica a

profesorului sau a format o noua forma filosofica de comunicare - dialogul.

Doctrina despre idee - ideile sunt modele , prototipuri , forme primordiale si eterne ale
tuturor fiintelor,lucrurilor existente n lume.n ierarhia ideilor primul loc l,ocupa ideea de
Bine care nalta sufletul .A fi drept nseamna a-ti domina impulsurile si a impune
dorintelor masura ratiunii.

Dupa modelul lumii ideilor a aparut lumea reala care este doar o copie imperfecta a lumii
ideilor .,,a cauta si a nvata nu nseamna altceva dect a-ti reaminti ".
Imagineaza societatea ideala n dialogul Republica .Statul - proiectul organizarii ideale n
care toata lumea este mpartita n trei categorii : filosofi , militari cei ce muncesc. Filosofii si
militarii nu au proprietate particulara ci comuna. Filosofii sunt cei care trebuie sa conduca
lumea pentru ca ei poseda adevarata ntelepciune .
3.ARISTOTEL -384 -322, nascut n Stagira,
discipol al lui Platon si profesor al lui Alexandru Macedon.
A fondat si condus gimnaziul LYKEION, care avea peste 2000 de discipoli; era dotat cu
biblioteca si avea un program de studii filosofice
A scris peste 4oo de lucrari dintre care s-au pastrat doar 47.
Opera sa constituie o sinteza a cunostintelor acumulate pna la el.
A fost preocupat de filosofie si fizica, de matematica si biologie , de logica (Organon ) si
biologie ( Tratatul despre suflet - sufletul este parte a organismului fizic )

ca si de arta; arta este mimesis - adica imitare a naturii avnd un scop si un efect
moralizator ; Ideile expuse n Poetica = referitoare la teatru , promoveaza conceptul de
katarsis -purificare prin arta .

De asemenea este autor a trei istorii - a astronomiei, geometriei si aritmeticii.

A definit omul ca zoon politikon - fiinta definita numai n cadrul societatii ; vorbeste n
cartea sa Politica de cele trei forme de guvrnare monarhia care poate degenera n tiranie ,
aristocratia n oligarhie si democratia n demagogie .

LITERATURA sI REPREZENTAIILE TEATRALE

Epoca clasica a dat literaturii universale ndeosebi creatiile marilor tragici ESCHIL,SOFOCLE,EURIPIDE si comedia attica reprezentata de Aristofan.

Poezia continua genurile traditionale , inclusiv poezia epica eroica si poemul

filosofic.

PINDAR ( 518-438 .Chr.)

A cultivat aproape toate speciile poetice corale :

imnul nchinat unui zeu -ditirambul,

imnul nuptial sau himeneul,
cntecul de victorie - peanul
si n special oda trimfala dedicata atletilor victoriosi.
REPREZENTAIILE TEATRALE . TRAGEDIA CLASICA .
Parintele tragediei grecesti este considerat
ESCHIL ,525-425, care a scris peste 90 de tragedii din care au ramas doar patru:
RUGTOARELE
CEI 7CONTRA TEBEI
PROMETEU NLNUIT
PERsII.
si o trilogie completa - ORESTIA
Ideea razbunarii , pedeapsa zeilor pentru pacatele stramosilor ,mnia zeilor .
Maretia eroilor unii nfruntndu-I pe zei : Prometeu
Momentul de maxima nflorire este reprezentat de :
SOFOCLE - 496-406, autor a peste 123 de tragedii din care au ramas doar 7:
ELECTRA,
OEDIP LA COLONOS,

 OEDIP REGE ,
ANTIGONA
AIAX
FILOCTET
TRAHINIENELE
Intensitatea dramatica a conflictului
Lupta omului cu destinul
Tragedia este construita n jurul unui singur personaj central care domina celelalte personaje
prin grandoarea sau tragismul destinului sau
Cel care are cel mai mare succes n epoca este nsa :
EURIPIDE - 480-406,a scris 92 piese din care au ramas 17.
HECUBA,
ANDROMACA ,
IFIGENIA N AULIDA,
IFIGENIA N TAURIDA
ALCESTA ,
MEDEEA.
Prefera personajele feminine
Adopta analiza psihologica de mare finete
Motivele actiunii umane nu sunt justificate de datorie ci de pasiune si interes personal
COMEDIA

ARISTOFAN .Este singurul de la care s-au pastrat opere integrale - din cei 4o de autori
antici amintiti de izvoare : VIESPILE ,NORII ,PACEA,PSRILE .
EVOLUIA ISTORIEI
1.DE LA CRONIC : HERODOT DIN HALICARNAS 485-425 en- istoric care a
calatorit extrem de mult n Asia,Babilon si Egipt.Redacteaza istoria popoarelor cu care a intrat n
contact .n cartile sale -Istorii furnizeaza informatii despre sciti si geti.

2.LA ADEVRUL ISTORIC -TUCIDIDE ,460-396, scrie ISTORIA RZBOIULUI

PELOPONEZIAC .Pune bazele istoriografiei .
-XENOFON ,430-396, este primul biograf al
antichitatii .A participat la campania militara a lui Cirus contra lui Artaxerxe .Descrie aceasta
campanie n ANABASIS.Are o declarata aversiune contra democratiei si convingeri monarhiste.