I:Caracteristica general a dreptului execuional-penal.

1.1Definii conceptul i caracteristicile dreptului execuional-penal.Sistemul de drept al

unui stat reprezinta un mecamism dinamic ,in permanenta schimbare si modernizare.In
fosta URSS a existat un act normativ special Codul corectional prin munca,aceasta
ramura punea accentul pe 4 pedepse:privatiunea de libertate,munca corectionala,
deportarea, expulzarea. Celelate pedepse nu-si gaseau reglmentarea.Apoi a fost adoptat
Codul de executare a sanctiunilor de drept penal,dupa care sa transformat deptul
corectional prin munca in dreptul executional-penal.In 2004 a fost adoptat Codul de
executare al RM in vigoare 2005.Conf acestui Cod legislatia executionala-pen
reglementaza modul si conditiile executarii pedepselor,stabileste modul de executare atit a
masurilor de siguranta,cit si a masurilor preventive.Factorii care au determinat aparitia
dreptului executional penal:
-existenta unor relatii sociale proprii privind executarea sanctiunilor de drept penal,
-aparitia pedepselor noi si a noilor modalitati de executare.
-cresterea si progresarea legislatiei,perfectionarea normelor juridice.
-formarea unor noi principii in domeniul executariii
-dezvoltarea organelor cu atributii in domeniul executarii pedepselor.
Dreptul executional Penal reprezinta o ramura de sine statatoare de drept,alcatuita din
totalitatea normelor juridice prin care se reglementeaza relatiile sociale privind executarea
sanctiunilor de drept penal si a masurilor preventive in scopul asigurarii unei influente
educative eficiente a celor condamnati, prevenirii saviririi de noi infractiuni.
Caractristicile dreptului executional penal:
1. Dreptul execuional penal este un ansamblu de norme care reglementeaz regulile de
baz ale executrii pedeselor ntr-un sistem de drept dat, precum i modul concret n care se
execut aceste pedepse, ndeosebi modul de exercitare a drepturilor i ndatoririlor
administraieiPenitenciareiAcelorncarcerai.
2.Fiind o ramur a dreptului public, dreptul execuional penal reglementeaz
comportamentul celor ce vegheaz la executarea efectiv a pedepselor n mediul nchis
(penitenciar), n numele unei autoriti publice, unul din subiectele raportului juridic de
executare penal fiind o autoritate public (administraia penitenciarelor). O alt consecin
ce decurge din caracterul de drept public al dreptului execuional penal este faptul c
normele ce alctuiesc aceast ramur de drept au un caracter imperativ, fiind obligatorii
pentru
toi
cei
crora
li
se
adreseaz.
3.Aceast activitate este guvernat de anumite reguli de baz, principii, crora i se
subordoneaz ntreaga reglementare n materie. Aceste reguli se adreseaz tuturor
participanilor
la
raporturile
de
drept
execuional
penal.
4.Ca i dreptul penal, dreptul execuional penal rspunde anumitor funcii i slujete
anumitor scopuri. n esen, aceast ramur de drept, ca drept pozitiv rspunde nevoilor
societii de aprare contra criminalitii. Scopul general al normelor dreptului execuional
penal este identic cu cel al dreptului penal, acesta din urm fiind reprezentat de aprarea
valorilor sociale fundamentale ale statutului mpotriva svririi de infraciuni. Executarea
pedepselor prezint dou scopuri, unul imediat, care se refer la prevenia special i unul
general sau mediat, care se refer la prevenia general. Scopul imediat se obine prin
izolarea celui condamnat de societate, n acest mod fiind n imposibilitate de a mai comite

alte infraciuni. Scopul mediat sau general se obine prin faptul c executarea efectiv a
pedepsei ntr-un mediu nchis (penitenciar) prezint un efect de inhibare a celor care ar fi
tentai s comite diverse infraciuni.
1.2Determinai obiectul i metoda de reglementare a dreptului executional penal.-are
obiect propriu de reglementare alcatuit dintr-un grup de relatii sociale speciale care apar in
cadrul activitatii de executare a sanctiunilor de drept penal si a masurilor preventive intre
participantii acestor relatii sociale.In obiectul de reglementare a dreptului executional se
include:reglemantarea modului si conditiile de executare a sanctiunilor de drept
penal,determinarea mijloacelor de corijare a comdamnatilor,reglementarea modului de
executare a masurilor preventive.
Principalele mijloace de corijare: modul si coditiile de executare a pedepsei,munca social
utila,munca educativa,instruirea profesionala,nvatamitul general.
Obiect al dreptului executional penal il constituie relatiile ce apar la executarea tuturor
tipurilor de pedeapsa,a masurilor de siguranta si aplicare mijloacelor de corijare,la executare
masurilor preventive,intre administratia organizatilor s.a.Relatiile sociale din aceasta ramura
de drept sunt relatii de constringere ce presupun drepturi si obligatii pentru participanti.
Metoda de reglamentare este un semn care influenteaza asupra caracterului relatiilor sociale
ce apar intre subiecti si asupra coraportului drepturilor si obligligatiilor acestora.Pedeapsa
reprezinta o forma de influenta statala,executarea ei determina caracterul metodei de
reglemantare juridica de baza-inperativa,de comanda ce presupune inegalitatea
subiectilor.Desi dreptul executional penal contine un sir de norme receptionale din diferite
ramuri de drept civil,familiei,muncii,penal,acestea nu-i diminueaza autonomia,aceasta
serveste ca un instrument ce asigura dezvoltarea coordonata a diferitor ramuri de drept.
1.3Argumentai care n opinia Dvs sunt direciile de baz ale politicii execuional penale
contemporane n RM
Directiile de baza...:conditiile de finansare,perfectionare activitatii sistemului
penetenciar,ameliorarea conditiilor de detentie,aplicarea de masuri de rigoare in vederea
promovarii proiectelor de legi si Hotariri,se observa o tendinta de crestere a numarului
persoanelor in penetenciare indeosebi in izolatoarele de ancheta penala,a sporit ponderea
persoanelor condamnate pentru infractiuni grave.Una din directiilede baza....,este activitatea
educativa care are menirea de a contribui la reintegrarea persoanelor care au incalcat regimul
de comportament in societate:derectie de baza este elaborarea conceptiei lucrului educativ cu
condamnatii si reformarea sistemului de detasament al condamnatilor.Cea mai mare
problema in sistemul penetenciar este maladia-tuberculoza pulmonara,directiile de baza sunt
indreptate spre solutionarea acestei ptobleme prin deschiderea spitatului republican de
tuberculoza-Rezina.Departamentul institutiei penetenciare tinde spre perfectionarea cadrului
legislativ.

II:Sistemul penitenciar al RM.

1.1 Dai noiunea sistemului penitenciar al RM i formulai sarcinile acestuia.
Sistemul penetenciar-totalitatea organelor si institutiilor care executa pedepele,executa
masurile de siguranta ,cit si executarea masurile preventive.
Sisteml penetenciar conform Legii cu privire la sistemul penetenciar are urmtoarele
sarcini:
1.Punerea n executare a pedepselor privative de libertate-astfel in institutiile
penfitenciare se duce evidenta condamnatilor,se asigura supravegherea permanenta a
comportamentului lor,condamnatii sunt repartizati pe detasamente.Pentru a mentine
ordinea de drept se aplica masuri disciplinare si de stimulare.
2.Intreinerea persoanelor carora le-a fost aplicat arestul ca masura preventiva,adica
sint create izolatoare de urmarire penala.
3.Organizarea si antrenarea condamnatilor la munca-aceasta se face luind in
consideratie capacitatea de munca si specialitatea condamnatilor.Ei sunt antrenati la
munca in penetenciare sau la alte intreprinderi.
4.Asigurarea posibilitatii obtinerii studiilor medii de cultura generala si instruirii
profesionale-In penetenciare se organizeaza obligator invatamintul secundar general al
condamnatilor.Comdamnatii care au virsta de peste 50 ani,cei invalizi de gradul I sau
condamnatii la detentiunea pe viata invatamintul le este la dorinta lor.La dorinta
condamnatului li se ceeaza conditii pu studierea invatamintului superior.
5.Educarea spirituala si cultural estetica a condamnatilor-astfel se desfasoara
manifestatii cultural-sportive,cercuri artistice,se asigura libertatea confesiunilor
religioase.Au accesul liber la literatura si presa periodica din biblioteci.Au dreptul sa se
aboneze la reviste si ziare.
6.Asigurarea securtatii condamnatilor si ocrotirii sanatatii lor-In caz de aparitie a unui
pericol real p-u viata si sanatatea condamnatilor administratia penetenciara este obligata
sa ia masuri pu ai transfera in locuri sigure. Transferul se efectueaza cu decizia motivata
a sefului institutiei penitenciare. Sunt organizate sectii medicale in fiecare institutie
penitenciara fiecare penitenciar trebue sa aiba la dispozitie cel putin un medic general,
stomatolog si psihiatru.
7.Desfasurarea activitatii de urmarire penala operativa-se desfasoara in vederea
asigurarii securitatii personale ale condamnatilor, ale personalului institutiilor
penitenciarului, descoperirii si curmarii infractiunilor sau a altor incalcari, cautarea
condamnatilor care au evadat s.a
8.Aplicarea masurilor de constringere cu caracter medical alcoolicilor si narcomanilorAdministratia penitenciara asigura aplicarea tratamentului medical fortat stabilit prin
hotarirea instantei de judecata condamnatilor la pedepse privative de libertate si afectate
de alcoolism sau narcomanie cronica.
1.2Clasificai tipurile penitenciarelor din RM.
Pot fi evidentiate diferite criterii de clasificare a institutiilor penitenciare:
In dependenta de numarul condamnatilor detinuti:
penitenciare mici (200-500 condamnati)
medii (500-1000)

mari(1000-3000).
Avem doar 4 penitenciare care depasesc 1000 de detinuti.
Conform Cod Penal si Codului Executional avem urmatoarele tipuri de penitenciare:
-tip deschis executa pedeapsa persoanele condamnate pu infractiuni savirsite din
inprudenta, -tip semiinschis isi executa pedeapsa persoanele condamnate pu
infractiuni usoare, mai putin grave si grave savirsite cu intentie; -de tip inchis
persoanele pu infractiuni deosebit de grave si exceptional de grave, precum si
recidivistii.
Sunt si penitenciare specializate: pentru minori si femei.
In dependenta de starea sanatatii condamnatilor sunt create institutii specializate de
profil medical unde condamnatii sunt tratati de diferite boli grave. In RM functioneaza
penitenciarul de la Rezina fuctioneaza un sector spital pentru detinerea condamnatilor
majori de sex masculin bolnavi de tuberculoza. Existenta unor astfel de institutii denota
grija statului fata de sanatatea condamnatilor. Persoanele aflate sub arest preventiv sunt
detinute si ele in penitenciare specializate-izolatoare de urmarire penala.
De asemenea,in penitenciare are loc o diferentiere a condamnatilor in dependenta de
nationalitate(bulgari,romani,tigani).In penitenciare condamnatii sunt separati in
dependenta de sex:Femei si barbati.
1.3 Decidei asupra necesitii existenei penitenciarelor specializate i care, n
opinia DVS tipuri de penitenciare ar trebui introduse suplimentar n sistemul
penitenciar al RM.
In RM ar trebui sa existe un penitenciar special de tip inchis pentru detinerea
condamnatilor la detentiunea pe viata, in realitate acestea sunt detinuti in sectorul
separat in penitenciarul de la Rezina, care in special indeplineste functia de izolator de
urmarire penala.Este foarte binevenit spitalut republican de teberculoza,dupa parerea
mea ar mai trebui asa centre pu ca foarte multi detinuti au diferite maladii molipsitoare.

III:Legislaia execuional-penal.
1.1Definii conceptul de legislaie execuional-penal
Legislatia executional penala poate fi privita lato senso si stricto senso.
Stricto senso legislatia executional penala inglobeaza legile ce guverneaza executarea
sanctiunilor de drept penal si a masurilor preventive.
Lato senso-atit legile cit si actele subordonate legilor:hotaririle Guvernului,decretele
presedintelui,instructiuni,ordini,s.a.
Legislatia executional penala consta in Codul de Eexecutare, legi si acte normative
adoptate in conformitate cu codul.Codul Executional al RM stabileste coraportul
legislatiei interne cu actele internationale ratificate,care au prioritate..Legislatia
executional penala are drept scop protectia drepturilor,interselor,libertatilor legitime ale
persoanei.precum si acordarea ajutorului condamnatilor la adaptarea lor sociala.Gradul
de corectare a condamnatilor constituie un criteriu apreciabil,stabilit de organul care
executa pedeapsa.Legislatia executional penala se aplica pe intreg teritoriul
RM.Persoanele condamnate indiferent de faptul sint cetateni ai RM,cetateni straini sau
apatrizi in cazul ca au fost condamnate sau prevenite pe teritoriu RM vor executa
sanctiunea sau masura preventiva pe teritoriul RM cu aplicarea legislatie
RM.Executarea pedepsei poate avea loc si inafara tarii de condamnare,cetateni straini
sau apatrizii ce-si au domiciliul in alte state in caz de condamnare pe teritoriul RM la o
pedeapsa mai mare de 6 luni pot fi transferati in statul sau p-u executare pedepsei daca
statul este parte la conventia Europeana.
1.2 Determinai care sunt principiile de aciune a legislaiei execuional-penale n
timp i spaiu.
Principiile sunt idei diriguitoare,calauzitoare,datorita carora se realizeaza intreaga
reglementare a relatiilor sociale ce formeaza obiectul de reglementare a unei ramuri de
drept.Dreptul executional penal este calauzit de o seama de principii de drept prin care
se organizeaza si se directioneaza intreaga activitate de executare a
sanctiunilor.Principiile dreptului executional penal influenteaza asupra continutului
institutiilor si normelor dreptului executional penal,realizarea sopurilor legislatiei
executional penale presupune aplicarea acesteia in timp si spatiu.Legislati RM se aplica
pe intreg teritor RM. Principiile dreptului executional penal sunt:
1.Generale-principiul legalitatii,democratismului,umanismului,egalitatii condamnatilor
in fata legii,principiul respectarii drepturilor.
2.Speciale-principiul
diferantierii
si
individualizarii
executarii
pedepsei
penale,principiul planificarii executari pedepsei,aplicarii rationale a mijloacelor de
corijare a condamnatilor s.a.
In timp-daca in timpul executarii hotaririi judecatoresti cu caracrer penal sint in vigoare
mai multe legi ,se va aplica legea cea mai blinda.conform legii RM privind modul de
publicare, legile intra in vigoare de la data publicarii in Monitorul Oficial.
1.3Proiectai o situaie n care legislaia execuional-penal are putere ultraactiva.
Legea ultraactiva se aplica asupra faptelor comise sub imperiul ei ,chiar dupa ce a iesit
din vigoare.In conformitate cu Codul Executional prevederile ce reglementeza cerintele

regimului de detinere in peietenciare a persoanei care executa pedeapsa

arestului,inchisorii sau detentiunii pe viata intra in vigoare pe masura creerii conditiilor
necesare,dar nu mai tirziu de de 1 ianuarie 2013 ceea ce inseamna ca normele din
vechiul cod ce reglementeaza cerintele regimului se vor aplica,in pofida abrogarii
acestui act normativ.Daca in timpul executarii hotaririi judecatoresti cu caracter penal
sunt in vigoare mai multe legi se aplica legea cea mai blinda.

IV: ntrevederile condamnailor la pedepsele privative de libertate

1.1 Relatai despre tipurile ntrevederilor condamnailor.
Intrevederile condamnatilor pot fi grupate in 3 categorii:
1.Intrevederi de scurta durata-au loc cu sotul,rudele ,iar in cazuri exceptionale cu
autorizatia administratiei penitenciarului cu o alta persoana indicata de condamnat se
acorda pe o durata de la o ora pina la 4 ore.Condamnatul dispune de o intrevedere de
scurta durata pe luna si intrevederile de scurta durata se desfasoara in prezenta unui
reprezentant al institutiei penitenciare.
2.Intrevederi de lunga durata-se acorda cu drept de conlocuire cu soul, rudele, iar n
cazuri excepionale, cu autorizaia administraiei penitenciarului, cu o alt persoan
indicat de condamnat pe o durat de la 12 ore la 3 zile. Aceste intrevederi se
desfasoara in locurile special amenajate ale penitenciarului.La intrevedere pot veni cel
mult 2 persoane adulte cu copii sai.Pe perioada intrevederii de lunga durata
condamnatul este scutit de munca,cu recuperarea ulterioara. ntrevederi de lung durat
nu se acord condamnatului aflat n regim iniial i condamnatului la deteniune pe
via.
3.Intrevederi de lunga durata cu dreptul de conlocuire cu familia sa in afara
penetenciarului-se acorda condamnatilor ce se bucura de dreptul de a se deplasa fara
escorta si celor aflati in regimul comun si de resocializare ale penitenciarelor de tip
deschis.Aceste intrevederi se acorda fara dreptul de a parasi localitatea.Incalcarea
modului stabilit de desfasurare a intrevederilor atrage intreruperea imediata a ei.
1.2 Explicai modul de desfurare a diferitor tipuri de ntrevederi.
Intrevederile de scurta durata au loc cu sotul,rudele,iar in cazuri exeptionale cu
administratia penetenciarului,sau cu o alta persoana indicata de condamnat,se acorda pe
o durata de la1-4 ore,si o singura data pe luna.Intrevederile de scurta durat se
desfasoara in prezenta unui reprezentant al institutiei penetenciarului.
Intrevederile de lunga durata au loc de 4 ori pe an,cu o durata de la 12 ore la 3
zile.Acest tip de intrevederi se acorda cu drept de conlocuire cu sotul,rudele sau o alta
persoana mentionata de catre condamnat in locuri special amenajate ale
penetenciarului.Intrevederile de lunga durata nu se acorda condamnatilor la detentiune
pe viata si celor bolnavi de tuberculoza.Condamnatului bolnav de tuberculoz n form
activ nu i se acord ntrevederi de lung durat. ntrevederile de lung durat ce i se
cuvin se nlocuiesc cu ntrevederi de scurt durat. Au drept la intrevederi si cu
avocatul,au loc in timpul liber al condamnatului,pe o durata si o fregventa nelimitata.In
caz de casatorie condamnatului i se acorda o intrevedere de scurta durata si una de
lunga durata,care nu intra in numarul total de intrevederi.
1.3.Decidei asupra faptului dac ntrevederile condamnailor pot s se desfoare n
afara instituiei penitenciare.
Da pot,se acorda intrevederi de lunga durata cu drept de conlocuire in afara
penetenciarului se acorda condamnatilor ce se bucura de dreptul de a se deplasa fara
escorta si celor aflati in regim comun si de resocializare ale penetenciarelor de tip
deschis.Aceste intrevederi se acorda fara dreptul de a parasi localitatea.Permisul la
intrevederi se acorda de catre seful institutiei penitenciare.Incalcarea modului stabilit de
desfasurare a intrevederii atrage dupa sine intreruperea ei.

V: Statutul juridic al condamnatului

1.1Definii statutul juridic al condamnatului
Statutul juridic al condamnatilor reprezinta acea pozitie a condamnatilor pe parcursul
executarii pedepselor, consfintita in normele diferitor ramuri de drept, care se manifesta
in totalitatea drepturilor, inetreselor si obligatiilor acestora.
Dupa continutul sau,statutul juridic al condamnatilor reprezinta totalitatea mijloacelor
juridice prin intermediul carora este consfintita pozitia condamnatilor in procesul
ispasirii pedepsei.
Statutul juridic al condamnatilor este o varietate a statutului juridic al cetatenilor RM
deoarece condamnarea la o pedeapsa penala nu atrage dupa sine retragerea
cetateniei.Importanta statutului juridic al condamnatilor rezulta din faptul ca el
stabileste limitele permisului si interzisului pentru condamnati,contribuind la corijarea
lor si la prevenirea comiterii de noi infractiuni din partea acestora.
1.2 Determinai drepturile i obligaiile de baz ale condamnatului
. Drepturile si obligatiile fundamentale ale condamnatilor reies din codul executional al
RM si din Statutul executarii pedepselor de catre condamnati.
Drepturile fundamentale ale condamnatilor sunt:
-dreptul la apararea si respectarea de catre institutia care asigura executarea pedepsei a
demnitatii,
-dreptul de a nu fi supus la tortura si pedepse sau tratamente inumane, degradante,
-posibilitatea obtinerii informatiei in limba pe care o intelege,
-sa beneficieze de asistenta medicala,
- sa comunice familiei locul detentiei,
-sa dispuna de timp liber, conform programului zilei,
-de a avea cont personal de peculiu,
-sa primeasca pachete cu provizii, banderole, colete,
-dreptul la intrevederi, convorbiri telefonice,
-sa participe la actiuni culturale si sportive,
-sa se intilneaca cu avocatii,
-sa expedieze pachete,
-dreptul la hrana si spatiu locativ,
-sa procure literatura, hrana,
-dreptul la asigurare sociala, pensie.
Condamnatul are i alte drepturi prevzute de legislaie.
Exercitarea drepturilor persoanelor condamnate nu poate fi ngrdit dect n limitele i
n condiiile prevzute de Codul de executare, de Codul de procedur penal i de alte
legi i determinate de modul i de condiiile de executare a pedepsei penale concrete.
Realizarea drepturilor condamnatului nu trebuie s lezeze drepturile i interesele
legitime ale altor persoane, inclusiv condamnai, precum i s ncalce modul i
condiiile de executare a pedepsei.
Obligatiile:
-sa respecte legislatia executional-penala,
-sa respecte demnitatea celorlati condamnati, a personalului institutiei,

-sa execute cerintele legale ale administratiei,

-sa se prezinte la solicitarea administratiei, sa dea explicatii pe anumite chestiuni,
- sa se supuna perchezitiei,
-sa se abtina de la injosirea altor detinuti,
-sa aiba exteriorul ingrijit,sa mentina curatenia in incaperile de serviciu si detentie
-sa poarte ecuson,
-sa pastreze mobilierul, hainele,instalatiile si mecanismele din dotare.
Neexecutarea de ctre condamnat a obligaiilor ce i revin, precum i nendeplinirea
cerinelor legale ale administraiei instituiei sau organului care asigur executarea
pedepsei atrag rspunderea prevzut de legislaie.
1.3 Propunei modaliti de perfecionare a statutului juridic al
condamnatului..
Efectuarea de materiale informative exacte privind totalitatea drepturilor si obligatiilor
pe care le au detinutii.

VI: Deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului

1.1 Explicai care condamnai au dreptul la deplasarea de scurt durat n afara
penitenciarului.
Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de condamnati:
- condamnatii ce executa pedeapsa in regim de resocializare;
-condamnatii ce sunt lasati sa execute lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul
de urmarire penala;
-condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire pentru liberare.
Deplasarea de scurta durata se poate acorda si unor categorii specifice de condamnati:
-femeilor ce au copii in casele de copii ale penitenciatului,
-cei ce au copii invalizi,
-condamnatii ce urmeaza invatamintul superior sau mediu de specialitate,pe perioada
sustinerii sesiunii.
1.2 Care sunt cazurile, durata i condiiile deplasrii de scurt durat n afara
penitenciarului.
Deplasarile de scurta durata in afara penitenciarelor sunt chemate sa stimuleze
comportamentul favorabil al condamnatului, deplasarile de scurta durata in afara
penitenciarelor se acorda datorita comportamentului pozitiv si in legatura cu
circumstantele exceptionale de ordin personal.
Deplasarile de scurta durata se acorda urmatoarelor categorii de condamnati:
condamnatii ce executa pedeapsa in regim de resocializare,condamnatii ce sunt lasati sa
execute lucrari de deservire gospodareasca in izolatorul de urmarire penala si
condamnatii ce sunt antrenati in programul de pregatire pentru liberare.Aceste categorii
de condamnati de regula beneficiaza de cel putin o deplasare de scurta in cursul anului
cu o durata de 5 zile pentru vizitarea familiei, rudelor,tutorelui, curatorului,deplasarea
in cauza se acorda din concediul condamnatului.
Condamnatii pot beneficia de deplasare de scurta durata in legatura cu survenirea unor
circumstante de ordin personal(deces,boala grava,calamitati naturale),deplasarea se
acorde pe cel mult 7 zile;femeilor ce au copii in casele de copii ale penitenciarului, cei
ce au copii invalizi, li se acorda cel mult 7 zile, condamnatii ce urmeaza invatamintul
superior sau mediu de specialitate,pe perioasa sustinerii sesiunii li se acorda permisiune
de deplasare conform legislatiei muncii.
Deplasarea de scurta durata se acorda prin dispozitia scrisa a sefului penitenciarului,la
solicitarea condamnatului, raspunsul la solicitare este primit in decurs de 3 zile,iar in
cazuri exceptionale,o zi.La eliberarea permisiunii,condamnatul depune declaratie in
scris privind intoarcerea in timp,fiecare deplasare se anunta procurorului competent, la
sosire se anunta organul afacerilor interne despre sosirea acestuia, nu mai tirziu de 24
ore.In cazul circumstantelor exceptionale care impiedica revenirea condamnatului seful
organului afacerilor interne de la locul aflarii condamnatului este in drept sa
prelungeasca pina la 3 zile termenul de revenire in penitenciar.Atunci cind condamnatul
nu revine in penitenciar in termenul stabilit ,organul afacerilor interne de la locul de
destinatie a deplasarii retine condamnatul pentru escortarea lui la locul de detinere cel
mai apropiat,iar atunci cind organul afacerilor interne nu aretinut persoana,administratia

penitenciarului inainteaza in instanta de judecata un demers pentru anuntarea in cautare

a condamnatului.
Deplasarea are loc din contul condamnatului.Condamnatului i se elibereaza
imbracaminte civila ce-i apartine.Deplasarea de scurta durata nu se acorda
condamnatilor ce au savirsit infractiuni deosebit de grave si exceptional de
grave,condamnatilor ce au savrisit infractiuni ce constituie recidiva periculoasa si
deosebit de periculoasa,acei condamnati care au sanctiuni disciplinare
nestinse,condamnatilor bolnavi de tuberculoza,cei care sufera de tulburari psihice,ce
dependenti de alcool,narcomanie,cei care sufera de boli venerice.
Pentru condamnatii minori se acorda deplasare de scurta durata in afara penitenciarului
doar cu conditia insotirii lui de catre rude sau alte persoane desemnate.
1.3Elaborai o situaie n care deplasarea de scurt durat n afara penitenciarului se
acord doar sub escort .
In acest sens putem mentiona urmatoarele si anume ca in cazuri exceptionale ce sunt
legate de decesul sau boala grava a sotului sau a rudelor apropiate ,deplasarea de scurta
durata se acorda doar sub escorta,pe un termen de 24 de ore cu asigurarea pazei si
supravegherei cuvenite si altor categorii de condamnati ce nu au fost mentionati in
subiectele de mai sus ..insa cu exceptia condamnatilor la detentiunea pe viata.Aceasta
deplasare este coordonata cu procurorul ce exercita supravegherea in penitenciarul
respectiv,precum si cu organul afacerilor interne de la lokul aflarii penitenciarului si de
la loku vizitei.

VII: Noiunea regimului penitenciar

1.1Definii regimul penitenciar i relatai despre importana lui:
Regimul penitenciar este mijlocul principal prin care se asigura aplicarea si realizarea
mijloacelor de corijare (modul i condiiile de executare a pedepsei, munca social-util,
munca educativ, instruirea profesional, nvmntul general, influena exercitat de
societate) fata de cei condamnati la pedeapsa privativa de libertate.
Regimul reprezinta felul cum este organizata viata si activitatea condamnatului in
penitenciar pe durata executarii pedepsei, importanta regimului reiese din faptul ca el
reprezinta totalitatea restrictiilor aplicate condamnatului,el depinzind de
comportamentul condamnatilor, fiindca condiitiile regimului se pot schimba,de la cele
mai blinde la cele mai severe.Respectarea cerintelor regimului se asigura prin masuri de
convingere(munca educativa cu condamnatul)si de constringere(aplicarea
sanctiunilor),prin controlul permanent al condamnatilor,verificarea obiectelor
acestora,perchezitia lor.
1.2Elucidai funciile de baz ale regimului.
In doctrina de specialitate se evindentiaza urmatoarele functii ale regimului penitenciar:
1.Functia coercitiva care se realizeaza prin stabilirea anumitor restrictii condamnatilor
pe parcursul executarii pedepsei,restrictiile se refera la relatiile sociale ale
condamnatilor,de ex:intrevederile condamnatilor,sunetele telefonice,corespondenta
condamnatilor,primirea pachetelor.Funcita coercitiva se realizeaza prin izolarea
condamnatului de societate,condamnatii se deplaseaza de regula sub escorta,nu au
dreptul sa paraseasca teritoriul penitenciarului.Funcita coercitiva are sarcina protejarii
intereselor intregii societati. 2.Functia educativa-se realizeaza in scopul corijarii si
reeducarii condamnatilor, regimul acorda anumite stimulente sub forma de
recompense,in acelasi timp se prevad anumite reguli de conduita in cadrul institutiei ce
trebuiesc respectate,ex:condamnatul trebuie sa fie amabil,sa pastreze avutul institutiei
penitenciare,nerespectarea acestor regului se asigura prin forta coercitiva.
3.Functia de asigurare-se exprima prin faptul ca regimul asigura condamnatilor un
minim de trai( hrana,spatiu locativ,asistenta medico-sanitara).Se prevad conditii de
antrenare la munca a condamnatilor,instruire profesionala,petrecerea masurilor culturalsportice.
4.Functia de profilaxie este indreptata spre preitimpinarea comiterii infractiunilor si a
altor incalcari atit din partea condamnatilor cit si din partea altor pesroane ce se afla pe
teritoriul institutiei.Condamnatii sunt perchezitionati, controlului sunt supuse zonele
locative si de productie, obiectele interzise sunt ridicate.Fata de alte persoana aflate in
penitenciar functia de profilaxie este indreptata la asigurarea respectarii de catre acestia
a ordinii interne,regulilor de comportare cu condamnatii.
1.3Dai exemplu de o situaie cnd regimul penitenciar se aplic i n afara
instituiei penitenciare.
In cazul intrevederilor de lunga durata ale condamnatilor, ce au loc in afara
penitenciarului(coform Codului Executional), chiar si in afara penitenciarului, in acest
caz, condamnatul trebuie sa respecte normele de comportare prevazute de regimul
penitenciar.Chiar si atunci cind condamnatii sunt incadrati la munci remunerate in afara
penitenciarului ei cad sub incidenta regimului penitenciar din instit.peniten in care se af

VIII:Modul de executare a pedepsei sub form de privarea de dreptul de a ocupa

anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate.
1.1Facei caracteristica general a pedepsei sub form de privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate.
Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii sau de a exercita o anumita activitate
este o pedeapsa privativa de drept deoarece fora coercitiva a ST se manifesta prin
interzicerea persoanelor condamnate pe o anumita perioada de timp predeterminata prin
sentinta de condamnare sau de a ocupa o anumita functie sau de a exercita o anumita
activitate.
Conform art.65 alin.1 Cod Penal:privarea de dreptul de a ocupa
anumite functii sa de a exercita o anumita activitate consta in
interzicerea de a ocupa o anumita functie sau de a exercita o
activitate de natura aceleia de care sa folosit condamnatul la
savirsirea infractiunii.
Privarea de dreptul de a ocupa o anumita functie sau de a exercita o anumita activitate
poate fi in calitate de pedeapsa principal sau complimentara si consta in interzicerea de
a ocupa o functie sau de a exercita o activitate de natura aceea de care s-a folosit
condamnatul la savirsirea infractiunii. Privarea de dreptul de a ocupa anumite functii
presupune in primul rind eliberarea condamnatului din functia ocupata,iar in al doilea
rind interzicerea de a ocupa aceeasi functie sau functii similare la alte unitati,
intreprinderi, institutii, organizatii. Privarea de dreptul de a se ocupa cu o anumita
activitate presupune interzicerea practicarii unei activitati profesioniste (pedagogice,
medicale,). Executarea acestei pedepse dureza in timp si se stabileste de la 1 la 5 ani. In
calitate de pedeapsa complimentara poate fi aplicata si in cazul cind nu este prevazuta
ca pedeapsa pentru infractiunea concret comisa daca innd cont de caracterul acestei
infractiuni savirsite in timpul indeplinirii obligatiilor de serviciu instant de judecata va
considera imposibila pastrarea de catre aceasta a dreptului de a ocupa anumite functii.
Trasaturile acestei pedepse:
Se poate aplica pentru infractiunile care sunt comise in legatura cu
ocuparea functiei sau exercitarea activitatii sau sunt in detrimentul
acestora.
Se aplica unui subiect special.
Consta in anumite lipsuri de ordin material si moral,atrage dupa sine
limitarea capacitatii juridice a celui condamnat.
1.2. Elucidai condiiile de executare a pedepsei sub form de privarea de dreptul de
a ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate Executarea acestei
pedepse se asigura de catre organul de probatiune in a carui raza teritoriala isi
desfasoara activitatea sau are domiciliul condamnatul. Executarea acesteia in calitate
de pedeapsa complimentara la pedeapsa arestului sau inchisorii se asigura de catre
institutia penitenciara iar dupa executarea pedepsei principale de catre organul de
probatiune.Primind hotarirea de condamnare colaboratorul organul de probatiune
cheama condamnatul la convorbire pentru al lua la evident si ai aduce la cunostinta
modul si conditiile de executare a pedepsei. In vederea realizarii acestor sarcini organul
de probatiune poate invita condamnatul in subdiviziune ori de cite ori e necesar dar nu

mai rar de o data in trimestru. Un rol important in executarea pedepsei il ocupa

administratia unitatii in care este incadrat in munca condamnatul. In cel mult 3 zile de
la data receptionarii copiei de pe hotarirea instantei de judecata administratia
organizatiei in care lucreaza condamnatul este obligat sa elibereze persoana din
functia ocupata si sai interzica exercitarea activitatii conform sentintei si sa comunice
organul de probatiune timp de 3 zile despre desfacerea contractului de munca.Realizind
controlul privind modul de excutare a acestei pedepse organul de executare poate
depista incalcari sub forma practicarii activitatii interzise,angajarea din nou la functia
interzisa,neeliberarea din functie.Daca se stabileste acest lucru atunci organul de
executare adreseaza procurorului un demers solicitind atragerea persoanelor vinovate la
raspundere penala.
1.3. Dezvoltai ideea c neexecutarea pedepsei sub form de privarea de dreptul de a
ocupa anumite funcii sau de a exercita o anumit activitate atrage dup sine
consecine negative pentru condamnat i care anume:
Realizind controlul privind modul de executare a acestei pedepse organul de executare
poate depista incalcari sub forma practicarii activitatii interzise angajarea din nou la
functia interzisa neeliberarea din functie. Stabilind acest lucru organul de executare
adreseaza procurorului un demers solicitind atragerea persoanelor vinovate la
raspunderea penala in conformitate cu Codul Penal al RM. Pentru condamnat
nerespectarea prevederilor hotaririi judecatoresti mai poate avea si alte consecinte:
neincluderea perioadei de ocuparea functiei sau exercitarea a activitatii in termenul
pedepsei, survenirea raspunderii administrative (conducerea mijlocului de transport fara
permis) sau raspunderea penala (vinatul iligal).

IX: Corespondena i sunetele telefonice ale condamnailor la pedepse privative de

libertate:
1.1Relatai despre durata i limitele sunetelor telefonice ale condamnailor:
Condamnatul are dreptul la cel putin o convorbire telefonica la doua saptamini cu sotul,
ruda sau cu o alta persoana cu o durata de 10 minute. Convorbirea se efectueaza de la
telefonul public al penitenciarului din contul condamnatului. Convorbirea, cu exceptia
celei cu avocatul, procuratura, instanta de judecata, cu organizatiilor international care
asigura protectia drepturilor omului poate fi interceptata. Numarul, periodicitatea si
durata convorbirilor telefonice se stabilesc de catre administratia penitenciarului in
functie de numarul persoanelor condamnate si a posturilor telefonice publice instalate.
Permisul la convorbirea telefonica se acorda de seful penitenciarului, discutia poate fi
dusa in limba aleasa de condmnat.Divizarea unei convorbiri telefonice in mai multe
este interzisa.Convotbirile telefonice intre condamnati din diferite institutii penitenciare
este interzisa.
1.2Poate fi oare cenzurat corespondena condamnailor? n ce condiii?
Argumentai rspunsul.
Continutul corespondentei expediate poate fi supusa cenzurii daca administratia
institutiei penitenciare crede ca prin continutul scrisorii poate fi amenintata securitatea
statului, securitatea institutiei,cit si a colaboratorilor acesteea,sau contine informatii
despre unele fapte cu caracter infractional. Corespondenta condamnatului cu avocatul,
procuratura, instanta de judecata,organele de urmarire penale,organizatiile in
interguvernamentale ce asigura protectia DRr si libertatilor fundamentale ale omului nu
poate fi supusa cenzurii. Nu poate fi supusa cenzurii nici corespondenta condamnatilor
din penitenciare de tip deschis. Corespondenta intre condamnatii din diferite
penitenciare care nu sint rude este admisa numai cu autorizatia administratiei
penitenciarului.
1.3Decidei asupra cazurilor cnd condamnatul poate fi privat de dreptul la
coresponden i la sunete telefonice...............
In cazul in care ii sunt aplicate sanctiuni disciplinare.si anume sanctiunea disciplinara
sub forma de ncarcerare se executa in conformitate cu Statutul execut. pedepsei de
catre condamnati,cu conditia k raportul medical este pozitiv.Astfel inkit condamnatului
ncarcerat ii sunt interzise convorbirile telefonice.....

X: Modul de executare a pedepsei sub form de munc neremunerat n folosul

comunitii
1.1. Reproducei noiunea de munc neremunerat n folosul comunitii i
elucidai trsturile ei distincte.
Ca masura de constringere statala munca neremunerata a condamnatului este utilizata
inca din antichitate.
In antichitate persoanele ce nu-si puteau onora obligatiile pecuniare puteau fi
transformate in sclavi pe o anumita perioada de timp necesara pentru intoarcerea sumei
de bani,acestia muncind gratuit in folosul celui care ii era dator,adica in folosul
creditorului.
Incepind cu evul mediu,munca neremunerata a condamnatului era considerata ca o
forma de constringere statala in cadrul pedepselor privative de libertate.
Mai trziu in legislatia unor state apare munca condamnatului in calitate de pedeapsa
distincta neprivativa de libertate.
La inceputul anilor 80 aceasta pedeapsa apare in legislatia penala in majoritatea
statelor europene,apoi aceasta a fost introdusa si in CP al RM.
Conform Cod Penal munca neremunerata in folosul comunitatii consta in antrenarea
condamnatului in afara timpului de baza sau studii la munca determinata de autoritatile
administratiei publice.
Trasaturile distinct ale acestei pedepse sunt urmatoarele: Este o pedeapsa neprivativa de libertate.Se aplica in calitate de
pedeapsa principala,este o pedeapsa alternativa.
Este o pedeapsa principala,se aplica distinct pentru savirsirea
infractiunii usoare sau mai putin grave,uneori si pentru infractiuni
grave.Munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi aplicata si in
calitate de obligatie suplimentara in cadrul condamnarii cu suspendarea
conditionata a executarii pedepsei.In calitate de pedeapsa principala
munca neremunerata in folosul comunitatii poate fi aplicata atunci cind
este prevazuta de sanctiunea articolului corespunzator in care persoana
este atrasa la raspundere penala,dar poate fi aplicata si conform
art.79Aplicarea pedepsei mai blinde decit cea prevazuta de lege si
art.92Inlocuirea partii neexecutate din pedeapsa cu o pedeapsa mai
blinda.
Este o pedeapsa restrictiv de drepturi,prin aplicarea acestei pedepse pe
de o parte se restringe dreptul la munca conform alegerii libere a
categorii muncii,pe de o parte se restringe dreptul la odihna.
Este o pedeapsa care dureaza in timp si legislatia penala stabileste atit
marimea pedepsei sub forma de munca neremunerata,cit si durata de
executare.
Munca in cadrul acestei pedepse are caracter gratuit,persoana nu
primeste careva compensatii materiale.
Munca se executa in interesul comunitatii.Munca se executa la obiecte
cu destinatie sociala indiferent de tipul de proprietate sau forma

organizatorico-juridica a intreprinderii care apare ca obiect

destinatar.Atit obiectele cu destinatie sociala cit si munca este
determinata de organele administratiei publice locale in raport cu
oficiul de executare.
In cadrul acestei pedepse se executa o munca neprofesionista si
necalificata.
Este lipsita de caracter pecuniar,nu se rasfringe asupra situatiei
materiale a condamnatului.

1.2. Caracterizai drepturile i obligaiile participanilor la executarea

muncii neremnerate n folosul comunitii .
La executarea acestei pedepse participa urmatoarele parti:
- organul de probatiune de la domiciliul condamnatului
-autoritatile publice locale
-administratia organizatiei
-intreprinderile in care condamnatul va fi antrenat la munca
-condamnatul.
Atributiile persoanelor cu functii de raspundere ale organizatiilor la care lucreaza
condamnatii:
-Oferirea locurilor de munca condamnatilor,ine evidena condamnailor la munca
neremunerata n folosul comunitii si dsigur explica modul si condiiile executrii
pedepsei;
-Informarea lunara a organelor administratiei publice locale despre locurile de munca
care pot fi utilizate pentru executarea acestei pedepsei;
-Informarea in scris a serviciului de executare despre numarul de ore lucrate de catre
condamnat, ine evidena sumar a timpului lucrat de condamnai
-Informarea serviciului de executare despre comportamentul condamnatului in procesul
exercitarii muncii;
-Informarea condamnatului despre eschivarea acestuia de la executarea pedepsei
-Familiarizarea condamnatului, sub semnatura, cu regulile tehnicii securitatii muncii;
Obligatiile condamnatului la munca neremunerata in folosul comunitatii:
-Sa respecte prevederile legislatiei executional-penale;
-Sa se prezinte la serviciul de executare in timp de 5 zile de la data la care sentinta de
condamnare a ramas definitiva;
-Sa se prezinte la citarea la organul de probatiune si sa dea explicatii in privinta
modului de executare apedepsei;
_s lucreze contiincios la obiectele la care a fost repartizat;_sa informeze organul de
prob.despre schimbarea domiciliului sau despre imposibilitatea de a presta munca un
timp oarecare;
-Sa se prezinte la locul de munca in termenul stabilit in dispozitia de executare;
-Sa nu paraseasca locul de trai fara acordul serviciului de executare.
In caz de incalcare de catre condamnat a modului si conditiilor de executare a
pedepsei,serviciul de executare ii face prima preintimpinare verbala,in cazul in care se

repeta preitimpinarile ,condamnatul se preintimpina sub semnatura despre consecintele

neexecutarii sau executarii necorespunzatoare a pedepsei.Daca condamnatul se
eschiveaza cu rea vointa de la munca neremunerata in folosul comunitatii serviciul de
executare inainteaza in instanta de judecata o prezentare privind inlocuirea muncii
neremunerate in folosul comunitatii cu arest.
Munca neremunerata se stabileste pe un termen de la 60 la 240 ore pe zi. Nu poate fi
alicata persoanelor recunoscute ca invalizi de gradele I si II prin contract, femeilor
gravide, femeilor care au copii in virsta de pina la 8 ani,persoanelor care nu au atins
virsta de 16 ani si persoanelor care au atins virsta de pensionare.

1.3. Elaborai o situaie n care munca neremunerat n folosul comunitii

urmeaz a fi nlocuit cu o alt pedeaps. Stabilii cu care anume i
care sunt limitele i proporiile.
.Munca neremunerata in folosul comunitatii este o pedepsa care se poate aplica doar in
calitate de pedeapsa principala. Daca condamnatul se eschiveaza cu rea vointa de la
munca neremunerata in folosul comunitatii,serviciul de executare, potrivit
art.67CP,inainteza in instnta de judecata o prezentare, privind inlocuirea muncii
neremunerate in folosul comunitatii cu arest, calculindu-se 2 ore de munca
neremunerata pentru o zi de inchisoare.
Se considera eschivare cu rea vointa:
-Neprezentarea nemotivata a condamnatului la citarea serviciului de executare de doua
si mai multe ori timp de o jumatate din termenul executarii pedepsei;
-Incalcarea de catre condamnat a disciplinei muncii la locul executarii pedepsei de doua
sau mai multe ori timp de o jumatate din termenul stabilit;
-Neprezentarea neintemeiata a condamnatului la munca de doua sau mai multe ori timp
de o jumatate din termenul pedepsei.

XI: Regimul special n penitenciare

1.1Definii regimul condiiilor speciale n penitenciare.
n anumite situaii excepionale in penitenciare poate fi introdus si regimul special
distinct de regimul penitenciar comun.Reiesind din prevederile Codului Executional al
RM putem evidentia urmatoarele mijloace speciale de asigurare a regimului si anume
mijloacele tehnice de paza, supraveghere si control, activitatea operativa de investigatii,
masurile de siguranta aplicate fata de condamnati, masurile de sanctionare a
condamnatilor. Doctrina defineste mijloacele speciale ca acele mijloace care asigura
profilaxia crimei in penitenciar,preintimpinarea si curmarea altor comportamente
interzise in penitenciar.
1.2Caracterizai temeiurile de introducere a regimului special n instituiile
penitenciare :
Temeiurile de introducere a regimului special in penitenciar sunt prevazute in Codul
Executional al RM ,aceste temeiuri pot fi grupate in 2 categorii:
1.Temeiuri
externe,la
care
se
atribuie
survenirea
calamitatilor
naturale,epidemiilor,epizootiilor,avariilor,razboi si alte cazuri de forta majora care pun
in pericol viata si sanatataea oamenilor.
In institutia penitenciara se poate introduce regimul special atunci cind starea de
urgenta,starea de sediu sau starea de razboi se declara pe intreg teritoriul RM sau numai
in regiunea unde este dislocata institutia penitenciara.Starea de urgenta,de asediu se
declara la propunerea Presedintelui RM sau a Guvernului prin hotarirea Parlamentului.
2.Temeiuri interne,la care se atribuie tulburari de masa,nesupuneri in grup ale
condamnatilor,luarea de ostatici sau alte cazuri care pun in pericol viata si sanatatea
oamenilor.
Tulburarile de masa reprezinta incalcarea securitatii publice savirsita de un grup mare
de condamnati,insotita de violenta aplicata fata de alti condamnati,personalul institutiei
penitenciare si persoanele care se afla pe teritoriul penitenciarului.
Nesupunerea in grup a condamnatilor constituie refuzul public a acestora de a se
supune cerintelor legale inaintate de administratia penitenciarului sau de reprezentantii
organelor puterii de stat.
La alte cazuri care pun in pericol viata si sanatatea oamenilor se atribuie orice acte de
violenta,manifestate in grup care pericliteaza securitatea publica,viata si sanatatea celor
din jur.
In scopul asigurarii securitatii personale a condamnatilor, a personalului si a altor
persoane aflate in penitenciar, prevenirii,depistarii si descoperirii infractiunilor in curs
de pregatire sau comise dj, urmaririi condamnatilor care au evadat din penitenciar, in
penitenciar se desfasoare activitataea operativa de investigatii de catre serviciul special
al penitenciarului, personalul penitenciarului, personalul penitenciarului fiind in drept
sa infaptuiasca masurile operative de investigatii. La masurile de siguranta aplicate
condamnatilor se atribuie forta fizica,mijloacele speciale si arma de foc. Aceste masuri
pot fi aplicate in cazul opunerii de catre condamnati a rezistentei, nesupunerii cerintelor
legale ale personalului penitenciarului, participarii la tulburari de masa, luarii de

ostatici, atacarii altor persoane. Arma de foc se aplica in cazuri exceptionale,nu se

aplica minorilor, invalizilor, femeilor. Personalul mai poate utiliza mijloace pasive
(bastoane de cauciuc, catuse) mijloace active de aprare( cti, scuturi, mti).
1.3 Elaborai o situaie de introducere a regimul special n penitenciar generat de
factori externi
n instituia penitenciara se poate introduce regimul special atunci kind de exemplu se
declara starea de rzboi pe ntreg teritoriul RM sau numai in regiunea unde este
dislocata institutia penitenciar.Starea de rzboi se declar la propunerea Presedint.RM
sau a Guve.prin hotrrea Parlam in conformitate cu o anumita procedur.Introducerea
strii de rzboi atrage dupa sinelimitarea si restrngerea DRr cetenilor,introducerea
unor reguli speciale de utilizare a mijloacelor de telecomunicaie,un regim special de
intrare-iesire din ar.

XII:Executarea pedepsei penale sub form de amend.

1.1. Enumerai modalitile de executare a pedepsei sub form de amend:
Amenda poate fi executata in 2 moduri si anume:
1.Achitarea benevola a amenzei-amenda se achita de catre condamnat in mod benevol
in termen de 30 zile de la raminerea definitiva a sentintei de condamnare prin virarea
sumei stabilite de instanta de judecata la conturile trezoreriei de stat.La pronuntarea
sentintei instanta de judecata propune inculpatului sa verse benevol la banca suma
amenzii indicate in sentinta de condamnare.
2.Incasarea silita a amenzei-in cazul in care termenul de o luna de la data raminerii de
finitive a sentintei de condamnare condamnatul nu achita suma indicata instanta de
judecata care a pronuntat sentinta trimite organului de probaiune de la domiciliul
condamnatului titulul executoriu pentru incasarea silita a amenzii.
1.2Facei o generalizare asupra executrii forate a pedepsei sub form de
amend.
Amenda poate fi executata in 2 moduri: achitarea benevola a amenzei si incasarea silita
a amenzei. Conform Codului Executional al RM amenda se achita de catre condamnat
in mod benevol in termen de 30 zile de la raminerea definitiva a sentintei de
condamnare prin virarea sumei stabilite de instant de judecata la conturile trezorariei de
stat. In vederea probarii faptului ca condamnatul a achitat suma prevazuta in sentinta el
este obligat sa prezinte la instanta de condamnare dispozitia de plata a sumei. In cazul
in care in termenul de 30 de zile de la data raminerii definitive a sentintei de
condamnare condamnatul nu achita suma indicata instanta de judecata care a pronuntata
sentinta trimite organului de probiune de la domiciliul condamnatului titlu executoriu
pentru incasarea silita a amenzii. In vederea achitarii sumei indicate in titlul executoriu
organului de probiune poate sa-i mai acorde condamnatului un termen rezonabil dar
care nu poate depasi termenul de o luna. In asemenea caz organului de probiune in
termen de 5 zile informeaza instant de judecata despre executarea hotaririi ei. Codul
Penal prevede doua situatii de neachitare a amenzii: in caz de eschivare cu rea vointa de
la achitarea amenzii si imposibilitatea achitarii acesteia. Legea penala nu stabileste
cazurile de eschivare cu rea vointa de la achitarea amenzei insa instanta de judecata
poate sa inlocuiasca suma neachitata cu arrest sau inchisoare. Imposibilitatea achitarii
amenzii are drept motiv cauze obiective: boala, pierderea averii in acest caz se poate
inlocui cu munca neremunerata in folosul comunitatii,calculnduse 60 de ore de munca
nerem pt 50 u.c. pt amenda.Eschivarea cu reavointa consta in refuzul de achitare a
amenzii din partea condamnatului ce se manifesta prin ascunderea bunurilor sau a
mijloacelor bneti,schimbarea domiciliuluietc.n caz de eschivare instana poate
schimba amenda cu nchisoarea,calculinduse o luna de incisoare cu 50 u.c.
1.3. . Propunei o situaie practic cnd amenda se nlocuiete cu nchisoarea. O
persoana a savirsit o infractiune prevazuta la art.155CP amenintarea cu omor sau cu
vatamarea grava a integritatii corporale sau a sanatatii, care a fost pedepsita cu amenda
in marime de 400 unitati conventionale printr-o hotarire judecatoresca insa pentru a nu
achita amenda ascunde veniturile sale adica se eschiveaza cu rea vointa de achitarea

amenzei, in acest caz insanta de judecata poate sa inlocuiasca suma neachitata cu

inchisoare, calculindu-se o luna de inchisoare egala cu 50 u.c.
XIII: Norma juridic execuional-penal i raporturile juridice
execuional-penale
1.1. Reproducei noiunea de norm juridic execuioal-penal i
caracterizai tipurile lor.
Norma juridica executional penala reprezinta modelul coportamentului corespunzator al
subiecilor si participanilor la raporturile juridice de executare a sanctiunilor de drept
penal.Ea stabileste regulile in conformitate cu care se reglementeaza relatiile sociale ce
apar in procesul si in legatura cu executarea sanctiunilor de drept penal,a masurilor
preventive si aplicare fata de condamnati,a mijloacelor de corijare.
Tipurile:
In dependenta de caracterul conduitei prestabilite:
1.Normele regulatorii-stabilesc drepturile si obligatiile subiectilor si participantilor
raporturilor juridice executional penale,care la rindul sau se impart in
norme:onerative,prohibitive si permisive. Onerative-stabilesc cerina fa de subieci de
a savri anumite actiuni. Prohibitive stabilesc obligatia subiectilor de a se abtine de la
savirsirea anumitor aciuni care se considera de lege ca fiid ilegale.Normele onerative si
prohibitive sunt norme imperative care nu permit derogarea de la ele. N.permisive
acorda posibilitatea subectilor de a alege varianta comportamentului in limitele
prevazute de lege.
2.N.de stimulare sunt indreptate la favorizarea comportamentului,corectarea
condamnatului
3..N.de protectie asigura protejarea raporturilor juridice ce apar in legatura cu
executarea sanctiunilor de drept penal.
Alte categorii de norme sunt:
1.N.materiale determina coninutul regulii de comportare.
2.Normele procesuale stabilesc conditiile si modul de realizare a normelor materiale.
In legislatia executional penala se mai evidentiaza:norme tehnicoorganizatorice si norme speciale.
N.tehnico-organizatorice
sint apropiate normelor procesuale dar se deosebesc
deoarece nu stabilesc drepturile si obligatiile suplimentare subiectilor raportului
juridic.
N.speciale sunt acelea care nu stabilesc expres o regula de conduita,ele doar
orienteaza si determina carcterul altor norme.
1.2.Clasificai raporturile juridice execuional-penale:Raportul juridic executional
const in relatiile sociale de executare a sanctiunilor de drept penal sau a masurilor
preventive,reglementate prin norme juridce executional penale,relatii dintre anumite
organe de stat si condamnat sau prevenit,potrivit carora statul are dreptul de a pune pe
condamnat sa execute sanctiunea de drept penal,iar condanmnatul are obligatia de a
executa aceasta masur.
Raportul juridic executional penal se formeaza,se modific si se stinge ca orice alt
raport juridic.

Faptele jur sint fapte prin care ia nastere,se modifica sau se sting raporturile juridice
executional
penale.Aceste
fapte
juridice
sint
de
3feluri:constitutive,modificatoare,extinctive.
1.Faptul constitutiv este cel care da nastere dr de a cere si impune executarea unei
pedepse si obligatia de a se executa o pedeapsa,acest fapt il constituie edinta judecii.
2.Faptele modificatoare de executare a unei pedepse penale sint cele care schimba
continutul executarii unei pedepse,facind-o mai sever,sau inlaturind-o.este vorba de
imprejurari,fapte.
3.Fapte exclusive,de exceptie a unei pedepse sint faptele mentionate de lege prin care
se stinge obligatia privind executrea unei pedepse.Este vorba de unele fapte cum ar fi
executarea efectiva si completa a pedepsei stabilite in sentinta judecatii.
Sunt raporturi juridice de conformare care se stabilesc intre stat si toti cetatenii.Sunt
raporturi juridice conflictuale cind o persoana atenteaza la valorile sociale
ocrotite,savirsind o fapta incriminata.
1.3Decidei asupra momentului apariiei raportului juridic execuional-penal.
Raportul juridic executional penal consta in relatiile sociale de executare a pedepselor
penale,reglementate prin norme juridice executionale penale,relatii dintre anumite
organe de stat si condamnat,potrivit carora statul ,prin organul sau special imputernicit
are dreptu de al pune pe condamnat sa execute pedeapsa aplicata printr-o sentinta
judecatoreasca definitiva,iar condamnatul are obligatia de a executa pedeapsa
respectiva.
Raportul juridic executional penal se afla in anumite legaturi cu raportul juridic
penal.Prin savirsirea unei infractiuni se naste un raport juridic de conflict intre stat si
persoana care a comis infractiunea.Apoi raportul juridic penal incepe sa se desfasoare
prin executarea pedepsei penale si dureaza pina cind ea este executata sau pina la
eliberarea condamnatului inainte de termen.

XIV: Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar.

1.1 Relatai despre categoriile de mijloace de asigurare a regimului penitenciar.
Mijloacele de asigurare a regimului penitenciar sint destinate pentru a asigura modul si
conditiile de executare a pedepsei cu inchisoarea.
Mijloacele de asigurare sunt divizate in:
1.mijloace cu caracter general,la care se atribuie mijloacele de influenta educativa care
asiguta comporamentul corespunzator si respectarea legislatiei a persoanelor aflate in
penitenciar.
2.mijloace speciale de asigurare a regimului,se atribuie acele mijloace care asigura
profilaxia crimei in penetenciar,preintimpinarea si curmarea altor componente interzise
in penetenciar.
1.2Caracterizai mijloacele speciale de asigurare a regimului penitenciar
Conform Codului Executional exista urmatoarele mijloace speciale de asigurare a
regimului:mijloace tehnice de paza,supraveghere si control,activitatea operativa de
investigatii,masuri de siguranta,masuri de stimulare.Pu controlul de a nu evada
administratia este in drept sa foloseasca mijloace tehnice de paza si control.In partea de
sus a ingradirii penetenciarelor de tip semiinchis sau inchis poate fi curent electric.In
scopul asigurarii securitatii sunt in drept sa infaptuiasca masuri operative de
investigatii.La masurile de siguranta aplicate condamnatilor se atribuie forta
fizica,mijloace speciale si arma de foc(in cazuri exeptionale)In cazuri exeptionale ca
mijloc de aparare pasiv pot folosi(casti,scuturi,masri)mijloace de aparare
activa(bastoane de cauciuc,catuse,grenade cu gaze,plase speciale s.a)
Tipul mijlocului special se stabileste de catre colaboratorul sistemului penetenciar in
functie de situatie.Fata de condamnati se aplica si masuri de stimulare daca au conduita
buna si eforturi la invatamint,insrtruire profesionala.Exista masuri de stimulare cu
caracter moral-organizational(acordarea unor intrevederi suplimentare de scurta durata
si lunga durata,permisiunea de a avea convorbiri telefonice suplimentare) si masuri de
stimulare cu caracter material financiar(premierea pu obtinera unor indicatori inalti in
munca).
Masurile de stimulare se aplica in scris de catre seful penetenciarului.La fel si
sanctiunile desciplinare se aplica in scris de catre seful adminstitutiei penetenciare.
Sanctiunea disciplinara se aplica cel mult 10 zile de la data depistarii ei,in cazul
necesitatii 30 zile.Sanctiunile disciplinare pot fi stinse sau anulate,se stig dupa expirarea
termenului de un an.Sanctiunea poate fi anulata de catre instanta de judecata,Comitetul
de Plingeri sau seful institutiei penitenciare.In caz de anulare a sanctiunii
disciplinare,condamnatul se considera nesanctionat.
1.3 Formulai prerea proprie asupra garantrii drepturilor condamnailor
la aplicarea fa de ei a sanciunilor disciplinare.
In caz de abateri disciplinare,condamnatului i se aplica sanctiuni disciplinare.Acestea
pot fi grupate in sanctiuni disciplinare unimomentane executarea carora nu dureaza in
timp(mustrarea antrenarea peste rind la ingrilirea sau amenajarea teritoriului
penitenciarului)si cele care dureaza in timp(incarcerarea,retragerea dr de a se deplasa
fara escorta.