Constiinta juridica

Socializarea juridica, constiinta de drept si comportamentul O form instituionalizat a

controlului social const n aplicarea normelor de drept. Fiind nite reguli elaborate i confirmate
de ctre organe speciale legislative, ele sunt asigurate de controlul unor instituii speciale, de stat.
Dup adoptare ele capt denumirea de lege i caracterul obligatoriu pentru toi subiecii sociali,
att colectivi, ct i individuali.
Asimilarea conduitelor care vin n acord cu normele de drept decurge n procesul socializrii
juridice a individului. Socializarea juridic prevede nglobarea valorilor i normelor aprate prin
lege. Pe parcursul acestui proces are loc formarea contiinei de drept a individului uman - a unui
sistem de cunotine, atitudini, reprezentri i evaluri ale normativitii juridice care-i
reglementeaz viaa n cadrul social i juridic concret n care el este inclus. Contiina de drept
nu prevede posedarea perfect a coninutului integru al spectrului de legi adoptate n stat,
asemenea competen innd de prerogativa lucrtorilor din domeniul jurisprudenei, ci
contientizarea i acceptarea acelor valori care sunt asigurate de norma de drept. Contiina de
drept determin caracterul aciunilor individului n societate. n funcie de caracterul dezvoltrii
contiinei de drept putem distinge cteva niveluri ale acesteia.
La nivelul elementar, iniial, individul posed cunotine empirice ale normelor de drept, care-i
permit un acord cu acestea. Omul i organizeaz activitatea n scopul satisfacerii trebuinelor
personale n conformitate cu normativitatea social i juridic, se ncadreaz comportamental n
modelele recunoscute de societate, deseori fr a fi contient de existena unor norme juridice,
dirijat fiind doar de intenia de a face fa controlului social, de a nu veni n dezacord cu grupul.
Este de fapt un model de conformare, de adaptare la cerinele sociale.
La urmtorul nivel, mai elevat, individul uman se orienteaz n diverse situaii, instituii de drept,
este contient de statutul i rolul lui n societate. Posed cunotine empirice, la nivelul simului
comun, mai rar teoretice, despre drepturile i obligaiile sale, reglementate prin norma de drept.
Cel mai nalt nivel prevede posedarea unor opinii, contientizarea rolului i a importanei
dreptului n societate. Este, de fapt, o contientizare conceptual a normei de drept, o respectare a
ei reglementat de convingerea intern n modelele comportamentale ajustate la sistemul de legi.
Contiina juridic are cteva funcii.
1.

Cea de cunoatere realizeaz reflectarea normativitii juridice, mai frecvent la nivel de

tradiii, reprezentri, experien, norme, care duc la formarea unor modele de comportament n
situaiile controlate de lege.

2.

Funcia de evaluare se prezint ca o apreciere a sistemului de drept, motivnd

comportamentul i selectnd conduitele n vigoarea circumstanelor.

3.

Cea de reglementare duce la un control contient al aciunilor i apreciere a rezultatelor

acestora.
Ca institutie ce deriva de la societate si isi gaseste suportul in relatiile reciproce dintre oameni,
dreptul este indisolubil legat de evolutia generala a societatii.
Componentele sistemului juridic sunt: - constiinta dreptul - relatiile juridice (ordinea de drept)
Constiinta juridica joaca rolul unui receptor, primind stimulii pe care-i emite societatea, ii
ordoneaza si ii supune unui examen axiologic. In acelasi timp, joaca si un rol de tampon,
interpunandu-se intre acesti stimuli si realitatea normativa.
Constiinta juridica apare ca o premisa a dreptului, iar functia sa normativa este mijlocita de
ipostazele constiintei prin care omul devine subiect propriu- zis si titular de drepturi.
Dreptul (partea institutionala) se constituie ca un sistem de reglementare si de institutii
care alcatuiesc cadrul substantial de referinta. Dreptul ca fenomen normativ da expresie
cerintelor structurilor sociale de mai buna organizare a raporturilor umane in vederea obtinerii
acelui echilibru social indispensabil pentru asigurarea climatului in care liberul arbitru si violenta
sunt raportate la un anumit standard oficial de comportament.
Dreptul ca sistem de norme si institutii are o sfera mai restransa decat juridicul ca parte
componenta a realitatii sociale. Dreptul suporta influente din partea cadrului fizic inconjurator,
precum si din partea componentelor sistemului social.
Elementele de influentare a dreptului se numesc factori de configurare a dreptului si sunt
grupati in trei categorii:
a).Cadrul natural este factorul de configurare a dreptului care are drept componente mediul
geografic, factorii biologici, fiziologici si demografici.
b).Cadrul social si politic influenteaza dreptul constituind un factor de configurare cu actiune
specifica. Evolutia istorica a fenomenului juridic pune in lumina caracterul corelat al actiunii
componentelor acestui factor: economicul, politicul, socialul si ideologicul. Factorul economic
isi impune autoritatea si asupra celorlalte componente ale sistemului social. Un anumit tip de
economie nu va fi strain de un anumit tip de ideologie, care isi va pune amprenta si asupra
modului de receptare de catre drept a influentei economice. Asupra dreptului exercita inflente si
structurile organizate ale societatii:statul, grupurile de presiune sau de interese si partidele
politice ca structuri sociale nestatale. O notabila inflenta o exercita grupurile de presiune care
direct, afirma ca nu doresc puterea. In realitate intervin direct in viata politica.
c). Factorul uman reprezinta zona centrala de interes pentru orice legiuitor. Normele juridice

reprezinta un important factor de socializare care modeleaza comportamentul uman. Dincolo de

instinctul social al omului, comportarea sa in societate este determinata de functionarea cadrelor
normative care prefigureaza conduita tipica ce corespunde interesului general.
Dimensiunea umana a dreptului priveste drepturile fundamentale ale omului, garanteaza
egalitatea deplina a tuturor oamenilor si posibilitatea de manifestare nestingherita in temeiul
libertatii si demnitatii.
Constiinta juridica este o premisa a dreptului. Nu exista sistem de drept fara ca, nainte, acesta sa
fie constientizat n primul rnd de catre destinatarii sai. Mai mult, omul trebuie sa participe ca
factor constient la derularea raporturilor de drept, ceea ce i va permite sa actioneze respectnd
legea. Numai n aceste conditii se poate vorbi despre ordinea de drept. Constiinta juridica se
structureaza pe doua paliere: o componenta rationala si anume ideologia juridica (ansamblul
reprezentarilor cu privire la fenomenul juridic) si o componenta psihica psihologia juridica
(ansamblul trairilor emotionale: sentimente, dorinte, etc.)
Constiinta juridica constituie o premisa ideologica a elaborarii dreptului. Nici o lege, nici un act
normativ nu a fost adoptat inainte de a fi conceput ,inainte de a fi trecut prin constiinta juridica a
celor care participa la actiitatea normativa si care sunt purtatori ai constiintei juridice a societatii
sau a unui grup social.
Constiinta juridica cuprinde si sfera realizarii dreptului , a aplicarii sale , a formarii si infaptuirii
raporturilor juridice create pe baza normelor de drept , a respectarii dreptului.
Cultura juridica
n ordinea realitii, cultura i, n special, cultura juridic este aceea care are n vedere acele
semnificaii axiologice ce duc la configurarea valorilor juridice. Prin raportarea realitii, ce
urmeaz s fie reglementat, la cultur, respectiv la modelele culturale, are loc fiinarea valorilor
juridice.
Cultura este un termen att de ncrcat de valori diverse nct rolul su variaz simitor de la un
autor la altul i pentru care s-au gsit peste 200 de definiii. Abordarea complex a culturii a
relevat faptul c aceasta cuprinde ansamblul fenomenelor social-umane care apar ca produse
cumulative ale cunoaterii i, totodat, ca valori sintetice.
Cunoaterea nu e suficient prin ea nsi pentru a da o imagine unitara la ceea ce este cultura.
Valoarea ne apare ca o mplinire a cunoaterii, n care produsul cunoaterii se raporteaz la om,
la nevoile, nzuinele, scopurile acestuia. Aadar, nainte de a fi ntruchipare valoric, implicnd
apreciere, judecata de valoare, cultura este cristalizare a cunoaterii. Cele dou momente se

implic reciproc n definirea culturii: dac valoarea e precedat i condiionat de cunoatere,

aceasta din urm duce cu necesitate, pe scara societii, la valoare. Produsele cunoaterii snt prin
nsi esena i geneza lor susceptibile de o valorizare pe planul umanului, snt deci valori
poteniale sau actuale pentru om.
Cultura este un sistem deschis dar integrat i coerent de valori, iar civilizaia este sensul activ al
culturii i vocaia universal a omului. O valoare cultural sau un sistem de valori reprezint o
posibilitate de civilizaie, dar realitatea nsi a civilizaiei presupune realizarea funciei sociale a
valorilor culturale, integrarea lor n toate compartimentele vieii sociale, civilizaia fiind n fapt
cultura ptruns n toate celulele vieii sociale. Ca o cultur specializat, cultura juridic a fost
definit ca sistem de elemente materiale i spirituale care se raporteaz la sfera de aciune a
dreptului i se exprim n contiina i condiia oamenilor, sfera culturii juridice cuprinznd
sistemul de norme juridice, raporturile juridice, contiina juridic conduita juridic licit sau
ilicit, iar n sfera civilizaiei pot fi incluse opinia public i lupta mpotriva nclcrilor de lege.
S-a menionat de ctre I. Dobrinescu c dreptatea este elementul funcional al culturii juridice,
c numai cel dotat cu acest element gndete i acioneaz juridic i c este fr sens s propui s
se realizeze cunoateri juridice celor lipsii de nelesul valorilor juridice. Iar, n continuare,
acelai autor noteaz Noi toi vedem n dreptate contiina prin referire la alter, iar n alter
pe un om mai puin pretenios dect cel leibnitzian de iubire de aproape al neleptului i
anume acela care i cere s te transpui n poziia juridic advers i s o apreciezi ca pe a ta i s
le judeci pe amndou de pe poziii egale,
Au fost exprimate i rezerve cu privire la teza valoric n drept pe motiv c nu toate obiectivele
urmrite n aceeai valoare, iar soluia adoptat depinde de temperamentul fizic i mental al
subiecilor, de educaie, influena mediului, experien, factori care au un caracter individual i
adesea incontient i ca atare rmne problematic ncorporarea dreptului pozitiv la fundamente
care pretind s impun tuturor concepiile proprii ale ctorva.
Noi putem face o replic, mpreun cu alte opinii, c selecia juridic este constrns s
ierarhizeze valoric nu fr a fi lipsit de un criteriu obiectiv, ci din contr, numai referindu-se
comparativ la configuraia anterioar a drepturilor i obligaiilor, la normele i principiile de
drept, care integreaz valori juridice consacrate.
Civilizaia reprezint rezultatele modului concret n care valorile culturale se valorific ntr-o
societate ntr-o etap sau epoc istoric dat. Ea se deosebete de noiunea de cultur prin
aceea c gradul de cunoatere i trire a valorilor (cultura) nt exprimate de totalitatea faptelor i
comportamentelor omeneti (civilizaia).

Cultura juridic devine astfel forma esenial i coninutul determinant al comportamentului

uman civilizat. Ceteanul civilizat esle acela care cunoate legile statului n care triete i i
respect prevederile. Aceasta semnific faptul c respectarea i executarea legilor ca form a
realizrii dreptului const n subordonarea condiiei individuale fa de condiia prescris prin
normele juridice, aprnd n acest mod conduita tip sau modelul de conduit civilizat n
raport cu starea legalitii.
Este momentul punerii n discuie, n perimetrul dreptului, a distinciei, ce se fcea adesea, ntre
sintagmele om cult i om civilizat. Trebuie precizat de la nceput c ele nu se identific, nu
numai grafic, ci i semantic, nct desemneaz coninuturi diferite. Om cult n domeniul dreptului
(i nu avem n vedere aici numai specialitii domeniului) este acel cetean, indiferent de profesia
lui, care cunoate ct mai temeinic i exhaustiv varietatea elementelor ce configureaz structura
culturii juridice (concepii i docirine juridice, tiinele dreptului, jurisprudena, starea legalitii,
reglementrile dreptului pozitiv etc). Om civilizat este cel care, chiar dac nu deine volumul de
cunotine din domeniul dreptului, ca cel pe care l-am numit om cult, cunoate att ct i este
necesar pentru a respecta legile rii i a fi , astfel, un bun cetean. Mai direct spus, volumul
cunotinelor de drept orict de mare ar fi el, ce face dintr-un individ un om cult juridicete, nu-i
ofer acestuia automat i statutul de om civilizat. Cunotinele juridice orict de ntinse ar fi ele
snt insuficiente dac nu snt susinute de faptele de conduit i comportament conform legii