Sunteți pe pagina 1din 7

MODULUL 10: SISTEMELE MNEZICE II.

FORMELE
MEMORIEI
Timpul mediu necesar pentru studiu: 120 minute.

Obiective educaionale
n urma studierii acestui Modul, vei dobndi urmtoarele competene i aptitudini:
- S CLASIFICI SISTEMELE MNEZICE;
- S DESCRII SPECIFICUL FORMELOR MEMORIEI;
- S ANALIZEZI FORMELE MEMORIEI N TERMENI DE AVANTAJE I
LIMITE;
- S EVIDENIEZI RAPORTUL DINTRE FORMELE MEMORIEI;
- S RECUNOTI FORMELE MEMORIEI IMPLICATE N DIFERITE SARCINI
CONCRETE.

Cuvinte cheie:
sisteme mnezice, memorie involuntar, memorie voluntar, memorie logic, memorie
mecanic, memorie senzorial, memorie de scurt durat, memorie de lung durat,
memorie de lucru, memorie episodic, memorie semantic.

Cuprinsul Modulului:
Modulul 10: Sistemele mnezice II. Formele memoriei...........................19
Obiective educaionale...............................................................................19
Cuvinte cheie...............................................................................................19
Cuprinsul Modulului..................................................................................19
10.1 Memoria involuntar i memoria voluntar....................................21

10.2 Memoria mecanic i memoria logic..............................................28


10.3 Memoria senzorial, memoria de scurt durat i memoria de lung durat
10.4 Memoria de lucru...............................................................................28
10.5 Memoria episodic i memoria semantic........................................28
Rezumatul acestui Modul...........................................................................43
Bibliografie obligatorie..............................................................................43
Bibliografie..................................................................................................44

21

UNITATEA DE NVARE NR. 10


10.1 MEMORIA INVOLUNTAR I MEMORIA VOLUNTAR
Dupa prezenta intentiei de a memora si depunerea de efort volutar n acest sens distingem
ntre:

memorie involuntara;

memorie voluntara;

Memoria involuntara se realizeaza automat fara ca subiectul sa intentioneze retinerea


informatiilor receptate. Este o forma cea mai simpla si naturala a memoriei, aparent
nesistematica si dezorganizata, insa avand rol fundamental in dinamica psihicului uman.
Eficienta memoriei involuntare este dependenta in principal de gradul de corespundere dintre
informatia prezentata si interesele, dorintele, preocuparile ori temerile subiectului. Un alt factor
ce conditioneaza eficenta memoriei involuntare il reprezinta profunzimea interactiunii dintre
subiect si informatia prezentata: cu ct un material este procesat mai profund, cu att ansele ca
el s fie reinut (involuntar) sunt mai mari; invers, dincolo de bunele noastre intenii, de
motivaia asumat i de voina declarat, lecturarea i repetarea superficial a unui text se
soldeaz adeseori cu insuccese. Sintetic spun, adncimea procesrii bate intenionalitatea
memorrii. Un exerciiu util pentru verificarea afirmaiei de mai sus este de a nu v propune s
nvai acest curs; facei n schimb analiza gramatical a textului, mprind fiecare fraz n
propoziii, identificnd tipul fiecreia i raportul dintre ele (schema frazei) i analiznd sintactic
i morfologic fiecare cuvnt.
Avantajul memoriei involuntare rezida in economicitate, in sensul unor costuri energetice
foarte reduse, iar principala limita e data de imposibilitatea selectiei materialului ce va fi retinut.
De pild, retinem involuntar versurile unui cantec, ns acest lucru nu ne va ajuta neaparat in
activitatea noastr profesionala.
Memoria voluntara se distinge prin faptul ca subiectul isi propune deliberat, isi asuma
actul memorarii, depune un efort voluntar in acest sens si utilizeaza anumite procedee speciale
menite a-i asigura o retentie mai trainica. Este o forma mai organizata si implicit mai productiva
a memoriei prin prisma faptului ca subiectul alege deliberat continuturile ce vor fi memorate.
Dintre factorii de care e dependenta memoria voluntara cei mai importanti sunt constientizarea
scopului activitatii de memorare si utilizarea unor procedee speciale cum sunt:

numarul si dozarea repetitiilor;

constituirea unui plan sau schita a informatiilor;

stabilirea de asociatii, legaturi cu alte informatii;

integrarea informatiilor vechi in ansamblul celor noi si invers;


Dincolo de utilitate, memoria voluntara presupune costuri ridicate in materie de consum

energetic, senzatie de efort subiectiv si oboseala.

10.2 MEMORIA LOGIC I MEMORIA MECANIC


n funcie de nelegerea sau nu a coninuturilor memorate distingem:

memorie mecanica;

memorie logica;
Memoria mecanica presupune intiparirea informatiilor fara a intelege semnificatia

acestora, fara a avea o perspectiva inteligibila asupra lor. Ea se bazeaza pe asociatii de natura
fonetica ( cum suna informatiile respective ) obtinute prin simpla repetare a informatiei. Din
acest motiv ea conduce la o invatare formala, superficiala a formei,dar nu si a continuturilor
logice. Desi uneori se soldeaza cu succes, in majoritatea cazurilor memoria mecanica este
ineficienta, fara durabilitate. ntiprirea mecanica dureaza mult iar cunostintele nu sunt
temeinice. Din acest punct de vedere memoria mecanica ar trebui combatut. Dincolo de aceste
neajunsuri, existena i utilizarea memoriei mecanice este absolut necesar n cteva situaii cum
sunt: (i) atunci cnd materialul de memorat nu are o structur logic intern; de exemplu, n
retinerea denumirilor geografice, a datelor istorice, a numelor de persoane, a numerelor de
telefon etc. (ii) la copii, la care mecanismele gndirii sunt nc insificient dezvoltate pentru a
permite memorarea logic. Ca un mecanism de compensare, copii dispun de o capacitate de
memorare mecanic superioar adulilor.
Memoria logic presupune intelegerea continutului asimilat, descifrarea sensurilor,a
semnificatiei,a implicatiilor acestuia . Ea asigura o invatare autentica utilizabila in practica si
foarte flexibila ( presupune capacitatea de a utiliza cunostintele in contexte diferite).

10.3 MEMORIA SENZORIAL, MEMORIA DE SCURT


DURAT I MEMORIA DE LUNG DURAT
Dup durata pastrarii distingem intre:

memorie senzoriala;

memorie de scurta durata;

memorie de lunga durata;


Memoria senzoriala consta in retentia informationala pentru intervalul de timp necesar

parcurgerii la de catre stimularea senzoriala a drumului de la receptor la cortex. Prezumtiv,

fiecarui analizator ii corespunde un tip distinct de memorie senzoriala, insa cele mai studiate si
implicit mai cunoscute forme ale acesteia sunt memoria senzorial vizuala (memoria iconica) si
memoria senzoriala auditiva (memoria ecoic). Durata acestora este una foarte scurta (de ordinul
milisecundelor) i au o capacitate in principiu nelimitat.
Memoria de scurta durat reprezinta retinerea informatiilor pentru o perioada de
ordinul secundelor (aproximativ pn la 18-20 de secunde). Ea are un volum cuprins intre 5 si 9
elemente( 7 +/- 2). De exemplu, citesc un numar de telefon din agenda si ma duc in celalat colt al
camerei, unde se afla telefonul, sa-l formez. Tin minte numarul pana il formez, dar daca suna
ocupat si trebuie sa-l formez din nou nu mi-l mai pot aminti, deci trebuie sa consult iar agenda.
Memoria de scurta durata are deci o durata limitata si volum limitat.
Memoria de lunga durata presupune retinerea informatiei pentru intervale de timp
foarte mari ajungand pana la intreaga viata. Aceasta are o durata prezumtiv nelimitata si un
volum nelimitat. Nu putem spune ca memoria umana se umple. Calculatorul are o meorie
limitata,dar in cazul memoriei umane o asemenea situatie nu este cu putinta.

10.4 MEMORIA DE LUCRU


Dupa nivelul de activare a informaiilor distingem intre :

memorie de lucru;

memorie de lunga durata;

Memoria de lucru reprezinta acea parte a informatiilor stocate in sistemul cognitiv care
sunt activate temporar in scopul realizarii unei sarcini. Aceleasi continuturi informationale pot
intra in campul memoriei de lucru daca sunt activate temporar, respectiv in campul memoriei de
lunga durata daca se afla in stare de subactivare temporara. Studiile arata ca, referitor la
prelucrarea informatiei, important este nivelul de activare. Noi avem o multitudine de informatii
in memorie dar nu le folosim simultan pe toate. In acelasi timp cand vorbim despre ceva, avem
in memorie si alte informatii,dar care nu ne sunt necesare n sarcina curent. In memoria noastra
are loc o dinamica permanenta.

10.5 MEMORIA EPISODIC I MEMORIA SEMANTIC


Dupa gradul de integrare spatio-temporal a informaiilor distingem intre:

memorie episodica;

memorie semantica;
Memoria episodic include informatii a caror dobandire poate fi localizata in timp si
spatiu. Pe langa informatia in sine, retinem astfel si locul / contextul i momentul n care am
dobandit-o. O parte semnificativa din memoria noastra dispune de integrare spatio-temporara,
dar dispunem si de multe informatii pe care nu avem nici o idee de unde le stim. De
exemplu,cand am aflat prima oara ca apa e incolora? Integrarea spatio-temporal s-a pierdut.
Vorbim n acest caz despre memoria semantic ce cuprinde informatii care, fiind utilizate in
mod frecvent, i-au pierdut intergarea spatio-temporal. Sintetic, memoria episodic include
informaii cu caracter strict personal, episoade din existena individului puternic amprentate
subiectiv, iar memoria semantic este specializat n reinerea informaiilor generale despre lume
i via. Initial toate informatiile intra in memoria episodica, insa in timp, prin pierderea
intergrrii spaio-temporale, acestea tind sa migreze catre memoria semantica. Distinctia dintre
cele doua are i puternice argumente neurofiziologice: cazurile de traumatisme cranio-cerebrale
soldate cu amnezii arat c n general informaiile din memoria episodic se pierd n timp ce
memoria semantic rmne intact.