Tara oamenilor crescuti in

pestera si-n copac

publicat pe 10 08 2009

Tipareste |

Trimite prin Y!M | 7 comentarii

Tara oamenilor crescuti in pestera si-n copac

Il cam stiu. Il cheama Lexus Galati Aurelius
Nabucodonosor Bemve*. Si nu e vina lui. Face
zilnic naveta, intre pestera si un copac. Nu-l vezi
pe jos. Are stilul lui spectaculos si sare dintr-un
loc direct in altul, fara macar sa traga bolovanul
peste intrare. Casa lui e mereu in panta, daca tineti mortis sa-l intrebati. Cred ca il
cunoasteti foarte bine si voi. L-ati vazut si in stanga, si in dreapta, si sus, si jos. E
pretutindeni. Nu putem scapa.
Cel mai frustrant lucru la care ne vine sa ne gandim uneori este ca noi, fiecare om
in parte, detinator de o oarecare cultura, un bun simt elementar si un respect
desavarsit pentru toate vietatile si nevietatile din jur, n-am cerut nimanui sa ne
nastem. Asta n-a fost o dorinta a noastra si vad ca trebuie sa ne cam chinuim
acum. Asta e. Oamenii sunt diferiti chiar si cand provin din aceeasi mama. Atatea
capete, atatea mentalitati. De pestera. De copac. Sa dam vina pe sistem, pe capra
vecinului vesnic imuna la tipurile acestea noi de gripa, pe conduceri, pe criza, pe
naiba mai stie ce. Dar stati, un geniu de origine germana, Goethe pe numele sau,
spunea candva ca "viata nu-i a celor care pot, e a celor care vor". Am intalnit mai
demult un om cu doua "cioturi" de maini lipite direct de umeri. Nu prea putea,
insa voia si asta a fost de ajuns, acum fiind in fruntea unei companii care nu o
duce deloc rau. Am intalnit un om la colt de strada, pe o bucata de carton, cu un
ochi acoperit de un tifon, cersindu-si painea cea de toate zilele. Mi-a fost destul
cat sa inteleg vorbele lui Goethe.
Haideti sa iesim in oras, sa ne plimbam prin parcuri, sa vedem filme la cinema, sa
ne cumparam haine din mall, sa luam masa la un restaurant. Fara exceptie, dam
peste cercopiteci din familiile Cefalis Latus, Manelaris Gutis, Cocalaris Bovinas,
Dorobantus Terasis, Bambuchas Fitosenis si lista poate continua. Acestea sunt si
vedetele din ziua de azi. Nu tu Beligan, Visan, Pelea, Dinica, Piersic. Nu fac doi
bani nici impreuna pana cand nu-si scot album cu Copilul de Haur sau nu fac

copii cu Nikita. Intra vedetele! Cresc

audientele, cresc veniturile din publicitate,
creste IQ-ul acestei tari minunate, cu populatia
sa care este.
S-ar putea sa ma considerati de moda veche
insa nu cred in toate mondenitatile astea. Imi
doresc siguranta, libertate, calitate, educatie, lucruri de care ne indepartam tot
mai mult. Si mai scrie undeva ca trebuie sa-ti iubesti seamanul ca pe tine
insuti...Sa-i iubesc pe cei care ei insisi polueaza tara asta? Nu, multumesc.
Solutiile sunt foarte putine si destul de greu de pus in practica.
Am putea sa incepem cu ziditul pesterilor cat timp ei sunt inca inauntru. Asta o sa
le ia aerul pe care multi dintre ei si-l dau pretutindeni. Am putea sa taiem toti
copacii luandu-ne si o zona de siguranta, de cateva sute de kilometri. Am putea
sa-i imprumutam ideea lui Kurt Vonnegut, aceea cu pastilele anticonceptionale
pentru toata viata, ca sa nu ne aglomeram. Am putea sa intervenim chirurgical, in
sensul reatasarii cordonului ombilical, cu un capat legat de burtile imense si
celalalt de un stalp rezistent. Ar merge mai bine si cu cordonul infasurat de cateva
ori in jurul gatului. Sau cu un lant. Am putea sa ne organizam atat de bine, incat
sa nu iesim din casa niciodata, rugandu-ne sa nu vina ei peste noi. Sau am putea
pur si simplu sa o stergem naibii in alta parte, unde oamenii sunt altfel. Daca
rezervam bilet de avion din timp, iesim chiar ieftin.
De ce sunt ei asa cum sunt? Depinde (cel mai bun raspuns, stiu; dar nu ma opresc
aici). Pentru ca unii au primit dupa laptic Ferrari, altii au avut parintii prea
ocupati cu divorturile, serviciul, puscaria, unii n-au frecventat nici gradinita, altii
n-au pus mana in viata lor pe o carte, altii tanjesc dupa sutele de mii ale vecinei de
optzeci de ani sau chiar dupa formele ei innebunitoare.
Pentru ca se stie - calea cea mai buna de la idee la succes este inovatia. Si de asta
nu ducem lipsa, slava cerului. Asadar, ramane cum am stabilit, cu mentiunea ca
recomand cu caldura primele solutii, asta pentru ca inca mai sustin ceea ce
spuneam mai demult: traim intr-o tara frumoasa. Pacat ca unii oameni sunt asa
cum sunt...
Un text de: Ianis