Inteligenta

-Latura rezolutiv productiva a personalitatiiTermenul inteligenta provine de la latinescul inteligere,

care inseamna a relationa, a organiza sau de la interlegere
, care presupune stabilirea de relatii intre relatii.
Specialistii sustin ca inteligenta este capacitatea globala de
cunoastere a lumii, gandire rationala, capacitatea de a
invinge provocarile vietii. Inteligenta apare deci, ca fiind o
calitate a intregii activitati mintale, ca expresia organizarii
superioare a tuturor proceselor psihice, inclusiv a celor
afectiv-motivationale si volitionale.
In privinta inteligentei se disting cel putin trei caracteristici
fundamentale:
1. capacitatea ei de a solutiona situatiile noi, cele vechi,
familiare, fiind solutionate cu ajutorul deprinderilor,
obisnuintelor;
2. rapiditatea, supletea, mobilitatea, flexibilitatea ei;
3. adaptabilitatea adecvata si eficienta la imprejurari.
La ora actuala in psihologie persista intrebarea daca
inteligenta este capacitatea generala de achizitie a
cunostintelor, de ratiune si rezolvare de probleme sau ea
implica diferite tipuri de abilitati. Cei mai multi inclina pentru
prima ipoteza. Altii, mai putini la numar, sunt adeptii celui de
al doilea punct de vedere. In aceasta categorie intra si
Howard Gardner care in 1983 introduce conceptul de
inteligenta multipla. El stabileste sapte tipuri de
inteligenta (adaugam noi cateva exemple de genii pentru
fiecare tip):
1. lingvistica W.Shakespeare, E. Dickinson;
2. logico-matematica Leonardo da Vinci, I. Newton, Marie
Curie;
3. spatiala Leonardo da Vinci, Michelangelo;
4. muzicala Mozart, E. Fitzgerald;

5. kinestezica Muhammad Ali, F.M. Alexander;

6. interpersonala Mahatma Gandhi, N. Mandela, Regina
Elisabeta I;
7. intrapersonala Maica Tereza.
Aceste forme de inteligenta variaza nu doar de la individ la
individ, ci si de la cultura la cultura. Ele sunt localizate in
diferite arii corticale. Gardner aduce drept argumente doua
categorii de dovezi in sprijinul conceptiei sale. El observa ca
in diferite situatii traumatizante (tumori, traume cerebrale)
formele de inteligenta nu sunt afectate in mod egal. Lucrand
cu copii supradotati, el a constatat ca cei care sunt precisi
intr-o arie (deci intr-un tip de inteligenta) nu sunt inzestrati
in altele.
Mult mai aproape de zilele noastre, observam ca a inceput
sa se dea o mai mare importanta notiunii de inteligenta
emotionala adica, capacitatea personal de identificare i
gestionare eficient a propriilor emoii n raport cu scopurile
personale (carier, familie, educaie etc). Finalitatea ei
const n atingerea scopurilor noastre, cu un minim de
conflicte inter i intra-personale. Dar despre acest subiect
vom discuta intr-un articol separat.