LICEUL TEHNOLOGIC ECONOMIC V.

MADGEARU IASI

REFERAT
MAROC
ELEV: Filimon Loredana
12/18/2014

2014

REGATUL MAROC

CAPITOLUL 1

PREZENTARE GENERALA

Maroc
Maroc oficial Regatul Moroc
este o ar localizat n Africa
de Nord. Marocul are o coasta
la Oceanul Atlanticcare ajunge
dincolo de Strmtoarea
Gibraltar n Marea Mediteran.
Are grani cu Spania la nord
(o grani maritim prin
Strmtoare i frontierele
terestre cu trei mici enclave
controlate de
spanioli: Ceuta, Melilla i Pe
n de Vlez de la Gomera), Algeriala est i Mauritania la sud.
Maroc este o monarhie constituional de jure cu un parlament ales. Regele Marocului deine
puteri vaste executive, inclusiv poate dizolva parlamentul cnd dorete. Puterea executiv este
exercitat de ctre guvern i de rege, de asemenea. Puterea legislativeste nvestit att
guvernului ct i celor dou Camere ale Parlamentului, Adunarea Reprezentanilor i Adunarea
Consilierilor. Regele de asemenea poate emite decrete numite dahir, care au puterea unei legi.
Alegerile parlamentare au avut loc n Maroc, la 7 septembrie 2007, i au fost considerate de unii
observatori neutri ca fiind libere i corecte; dei prezena la vot a fost estimat la 37%, cea mai
mic din ultimele decenii. Capitala politic este Rabat, iar cel mai mare ora este Casablanca;
alte mari orae sunt:Marrakech, Tetouan, Tanger, Sal, Fes, Agadir, Meknes i Oujda.
Istoria rii se ntinde cunoscut civilizaiei umane peste 8000 de ani, i a fost fondat
de berberi care sunt locuitori originali. Cel mai binecunoscut stat independent marocan a
fost Regatul Berber de Mauretania condus de regele Bocchus I. Acest Regat Berber de
Mauretania (acum nordul Marocului) dateaz cel puin de la 110 .Hr.
Arabii umayyazi au cucerit aceast regiune n secolul VII, aducnd limba lor, sistemul lor de
guvernare i islamul, la care muli dintre berberi ncet s-au convertit, mai ales dup ce arabii s-au
retras. n era islamic primul stat marocan musulman, independent de Imperiul Arab, a fost
Regatul Nekor, un emirat n zona Rif. A fost fondat de un imigrant din Yemen Salih I ibn
Mansur n anul 710.

Casablanca este capitala economica

a tarii.Acest oras este unul dintre cele
mai mari porturi ale Africii la Atlantic
.Populatia orasului depaseste doua
milioane de locuitori.
Tangerul - unul dintre cele mai vechi
orase din lume,poarta maritima a
Marocului, renumit centru turistic unde
au loc frecvente conferinte si colocvii
internationale si festivaluri
cinematografice.Agadirul - statiune
balneara reconstruita in intregime in
urma cutremurului din anul 1960,deci
putem afirma ca este un oras nou.
n Maroc exist, ns, i alte orae i centre puternic ancorate n viaa economic, politic i
cultural a rii. Nu mai puin ncrcate de istorie i legend sunt AGADIRUL staiune
balnear, ora nou, reconstruit n ntregime n urma cutremurului din februarie 1960, care a
ngropat n cteva secunde cinci secole de existen uman. VOLUBILIS, TETOUAN, OUJDA,
MOHAMMEDIA, SAFI, KHOURIBGA, TAROUDANT, TIZNIT, NADOR, TOURIST,
JERADA iat numele altor ctorva centre urbane ce pstreaz numeroase mrturii ale
trecutului i aprind noi tore ale civilizaiei pe harta rii.

1.1 RESURESE TURISTICE NATURALE

Relieful predominant muntos este

reprezentat de Munii Atlas i
Antiatlas. La sud se afl o poriune
restrns de deert, iar pe litoralul
vestic se afl cmpii litorale,
precum i un ntins platou care
atinge 1300 m altitudine. n nord
se desfoar Munii Rif
Munii Atlas sunt un lan muntos
nalt din nord-vestul Africii avnd
ca. o lime de 2300 km,
ntinzndu-se pe teritoriul
statelor Maroc,Algeria i Tunisia. Vrful cel mai nalt fiind Toubkal (4165 m) este situat n
partea sudic a Marocului.
Munii alctuiesc o linie de desprire ntre clima umed a regiunii nord-vestice africane i clima
cald extrem de uscat a deertuluiSahara.

Cei mai vechi sunt munii Antiatlas care s-au format n perioada paleozoicului timpuriu (ca.
nainte cu 300 milioane de ani) ca urmare a coliziunii continentelor de odinioar.
Abia n teriar (nainte cu 65 milioane pn la ca. 1,8 milioane de ani) s-a format restul munilor
Atlas mpreun cu munii din penisula Iberic, fiind muni de ncreire
Aceste micri tectonice au generat i strmtoarea Gibraltar Munii Pirinei ca i Munii Alpi
Abia n perioada quaternar se desprinde continentul African de cel European.
5

Indepartatii Munti Rif din Maroc reprezinta un loc neatins, plin de piscuri calcaroase, pante
acoperite cu flori salbatice si sate berbere uitate de timp.
Pe scurt
Asezare: In nordul Marocului, urmand coasta Mediteranei, de la Ceuta pana la Melilla, in
apropiere de granita cu Algeria
Lungimea lantului muntos Rif: 290 de kilometri
Altitudine: Cel mai inalt varf este Muntele Tidirhine, 2.456 m
Clima: Insorita si calda din mai pana in septembrie, in restul anului zilele calde alternand cu
perioade de ploaie
Activitati: Drumetii pe bicicleta din sat in sat, inot in Marea Mediterana
Notabil: Muntii Rif reprezinta o sectiune a Cordilierei Btica, ce include si muntii din sudul
Spaniei.

Una dintre primele mele amintiri este a

unui deal din Masivul Rif, din nordul
Marocului: o fabuloasa intindere de flori
salbatice, luminate de uluitorul soare de
primavara. Inchid ochii si pot simti
mireasma proaspata a pajistii, intrezarind
fiecare detaliu. Roua incarca firele lungi de
iarba.

Magarii pasc. O adiere usoara trece printre

crapaturile muntelui. Si in mijlocul acestui
tablou, doua femei intelepte si batrane, cu
barbiile tatuate si smocuri de lana colorata
prinse de borurile largi ale palariilor de paie,
aduna maci rosii in cosurile lor, cantand
incetisor. Cuvintele li se pierd in vant.

Inima tinutului berber din Maroc, un loc de

o liniste uluitoare, e una din marile
surprize ale Africii de Nord. Colinda acest
urias peisaj parca neatins si vei simti cum
trebuie sa fi fost candva in alte parti.
Campurile lucrate au o frumusete aspra, o
seninatate absoluta, de parca oamenii
care cultiva pamantul de culoarea nucii ar
pasi mai usor, intelegand ce noroc
extraordinar au.

HIDROGRAFIE

1.2 RESURSE TURISTICE ANTROPICE

Moscheea Hassan II
Marea Moschee Hassan II, aflata in Casablanca - Maroc, a fost terminata in anul 1993, dupa
eforturi financiare imense si dupa o uriasa munca artistica. Rezultatul tuturor efeorturilor depuse
au dus la realizarea uneia dintre cele mai mari si frumoase moschei din lume.
Moscheea Hassan II este cea de a doua moschee ca marime din lume, dupa cea aflata in orasul
Mecca. Multimea bogatiilor si forta stralucirii sale fac un contrast puternic cu restul detaliilor din
Casablanca.

Marea Moschee Hassan II a inceput a fi ridicata la indemnul ctitorului ei, regele Hassan II, in primul rand
cu scopul de a oferi intregii regiuni din zona orasului Casablanca un punct de referinta.

La aniversarea onomasticii, in data de 9 iulie 1980, regele a declarat: "Imi doresc ca orasul Casablanca
sa fie imbogatit o cladire atat de mare si de minunat lucrata, incat orasul sa se mandreasca cu aceasta
pana la sfarsitul timpului. Imi doresc ca aceasta moschee sa fie construita pe ape, caci tronul lui
Dumnezeu se afla tot pe ape. Asadar, inchinatorii care vor merge sa se inchine in moschee, vor sta pe
pamant si vor vedea doar oceanul si cerul lui Dumnezeu."

Proiectata de catre arhitectul francez Michel Pinseau, construirea Moscheei Hassan II a inceput in luna
iulia a anului 1986 pe un teren din apropierea marii. Fostul proprietar nu a fost despagubit pentru terenul
luam in privinta ridicarii mascheei; aceasta a fost nevoit sa doneze locul spre slava lui Dumnezeu

10

Materialele folosite la ridicarea Moscheei Hassan II au fost luate, aproape in intregime, din Maroc. Intre
aceste materiale, o exceptie o fac doar coloanele albe din granit si candelabrele din sticla de Murano,
aduse din Venetia. Marmura folosita este luata din Agandir, lemnul de cedru este primit din Middle Atlas
si coloanele din granit aduse din Tafraoute.

11

Capitala intelectuala,
Fez este perla lumii
arabe. Daca ajungi
in Fez vei putea sa te
lauzi ca ai vizitat cel
mai vechi oras
islamic din lume.
Este impartit in trei:
orasul nou, construit
in 1912, orasul
medieval, construit
in secolul al XIII-lea
si orasul vechi, cu
prima atestare
documentara in anul
809. In diferite
momente ale
timpului, Fez a
servit ca si capitala a
Marocului, cel mai recent, in 1912.

Tot aici exista cele mai vechi universitati din lume

motiv pentru care, in 1976, UNESCO a hotarat ca
Medina Fez el Bali sa devina centrul cultural al lumii.
Nu rata o vizita la moscheea Quarouiyen, construita in
urma cu 1.200 de ani de o femeie musulmana.
Te vor impresiona cu siguranta cele 14 intrari si
biblioteca enorma pe care o adaposteste.

12

13

Bab Rouah
Bab Rouah este una
dintre cele mai
frumoase porti ale
Marocului. Este situat
la marginea de sud-est
a orasului fortificat,
langa Palatul Regal.
Poti intra pe aceasta
poarta fara a achita
vreo taxa. Tot aici au
loc diferite expozitii,
cu focus pe arta
marocana moderna
foarte apreciata

Ruinele Chellah
Pentru a ajunge la
impresionantele ruine
ale Chellah-ului va
trebui sa iesi din oras
pentru ca acestea se
afla la cativa kilometri
in afara Rabatului.
Acestea faceau parte
din oras pana ce au
fost abandonate din
secolul XII. Acum
sunt ruinele unei
Moschei si mormintele
Sultanilor Merinide.
Gradinile care
inconjoara situl istoric
sunt minunate, in
special cand apar berzele.

14

Vechiul oras Sale

Vechiul oras Sale merita
o vizita. Acolo vei
descoperi Medersa, dar si
stradutele inguste si
sinuoase pe care sunt
aliniate magazine, dar si
impresionante porti ale
vechiului oras

La Corniche
La Corniche este un bulevard de
promenada pe malul oceanului, la
vest de Moscheea Hassan al II-lea,
aliniata de plaje, piscine, baruri,
restaurante si hoteluri.

15

1.3 ARII PROTEJATE

Parcul Nationa Souss Masa

16

17

CAPITOLUL 2

VALORIFICAREA RESURSELOR IN TURISM

2.1 Aspecte etnografice si folclor

Folclorul Marocan este extrem de divers i la fel de fascinant. Chiar s spun c este divers ar fi o
subestimare masiva. Folclorul variaz n diferite domenii, printre triburi diferite i chiar de la o
limb la alta. Tradiiile sunt la fel de abundente ca oamenii nii.
Awash
Dansul provine din zonele Atlas i Ouarzazate. Femeile n rochii colorate stau nemicate n jurul
unui grup de oameni care stau n jurul unui foc. Brbaii au fiecare "lui bendir". "bendir" este o
bucat circular de lemn cu o ascunde ntins peste el. Tcerea sumbra este rupta de un strigt i
oamenii ncep s bat tobele lor i femeile balansa ncet dintr-o parte n alta. Viteza lor de
leagnare i redarea de tobe crete pn la marele final.
Ouais
Acest dans-balet ca este setat la muzic veche din Orientul Mijlociu."Orchestra" cuprinde un
singura vioara i un numr de 3 mandoline cu coarde, broasca testoasa-shell. Acestea sunt jucate
n timp ce o alt persoan bate cu o bucat de fier . Dansatorii purta kaftans colorate, o curea de
mtase i un cablu de paiete colorate nfurat n jurul capului lor. Este un dans simplu, cu doar
civa pai, dar cuplurile alterneza paii la unison, se creeaz un spectacol minunat complex.

Fantasia
Spectacol n ntregime clare, acest dans este o
privelite uimitoare i orbitor. O procesiune pe
femeie clare ncepe aciunea. n spatele lor
brbai, purtnd emblema tribului lor
individuale i de echitatie n ordine de rang n
tribul, plimbare ntr-o procesiune organizat. De
ndat ce aceast procesiune este complet
adevarata Fantasia ncepe: Ajutoare el Broud
(Festivalul Gunpowder). Intens arma-foc i
explozii de focuri de arm strapunga prin
noapte. Clrei, ntr-un haos oarecum
organizat, plimbare n rndurile lor n tot acest timp strignd i fotografiere pn la marele final,
atunci cnd pauze totul pierd cu nnebunit arma-foc de puti lor "moukhahla". E un nimeni bar
spectacol!

18

2.2 ASPECTE GASTRONOMICE

Buctria marocan e diferit de cea european, dar prezint i unele elemente cunoscute nou,
datorate influenei gastronomiei spaniole i franceze. Ingredientele ei de baz sunt legumele i
fructele. Un fel de mncare foarte des consumat de marocani e tajine, un amestec de carne,
cartofi i legume. Acesta se servete n vase de lut cu aceeai denumire - tajine. Aproape toate
mncrurile se consum n Maroc mpreun cu un fel de lipie numit kessara. Foarte apreciate
sunt i cunoscutul kebab din carne de miel, precum i couscous-ul. O alt specialitate tipic
marocan e harira, o sup dens preparat din leguminoase, cu carne, ou i coriandru.
Pentru a evita problemele de sntate, splai foarte bine fructele i legumele nainte de
consumare. n Maroc exist un mare numr de restaurante i bufete, iar mncarea nu e scump.
Dac nu dorii s mncai la restaurant, la magazinele locale v putei cumpra toate alimentele
de baz obinuite n Europa. Dei, teoretic, apa ar trebui s fie potabil, e mai bine s fii
prudeni i s cumprai ap n ambalaje sigilate, care se vinde peste tot la preuri rezonabile. n
regiunile aride, spre exemplu n oazele nconjurate de deert, apa este ns mai scump. n ceea
ce privete buturile alcoolice, trebuie s tii Marocul e o ar musulman n care consumul
acestora este interzis i v recomandm s respectai obiceiurile locului. Turitii pot, bineneles,
s bea alcool, dar acesta e extrem de greu de procurat. n plus, localnicii pot considera consumul
de buturi alcoolice drept o provocare. Butura tradiional marocan este ceaiul de ment, care
se prepar foarte tare i dulce i care nlocuiete n alimentaia localnicilor alcoolul bogat n
energie.

19

20

Buctria marocan este o buctrie foarte diversa, cu multe

influente, ca urmare a interaciunii dintre Maroc cu lumea
exterioar de multe secole. Buctria din Maroc este un
amestec de bucatarie berber , maur , mediteranean i cu
influenta arab. Buctarii n buctriile regale din Fez,
Meknes, Marrakech, Rabat i Tetouan au rafinat buctria
marocan de-a lungul secolelor i au creat baza pentru ceea ce
este cunoscut astazi sub numele de buctria marocan.

Maroc produce o gama larga de fructe si legume mediteraneene i chiar unele tropicale. ara
produce cantiti mari de oi , vite , psri de curte i fructe de mare care servesc drept baz
pentru bucatarie.
Caracteristica ingredientelor aromatizante n prepararea felurilor de mncare includ zeama de
lamaie , presat la rece, ulei de msline nerafinat i fructe uscate. De asemenea, sunt cunoscute ca
fiind foarte condimentate, spre deosebire de Gastronomia din Orientul Mijlociu .
Condimente:
Condimentele sunt larg utilizate n produsele alimentare
marocane. n timp ce condimentele au fost importate n Maroc
de mii de ani, multe ingrediente, ca ofran din Tiliouine , menta
i mslinele din Meknes, portocalele i lmile din Fez, sunt de
origine intern. Condimentele comune includ karfa
(scortisoara), kamoun ( chimion ), kharkoum ( curcum ),
skinjbir ( ghimbir ), libzar ( piper ), tahmira ( boia ), semine de
anis, semine de susan, qesbour ( coriandru ), maadnous (
patrunjel ), zaafran beldi ( ofran ) i ment.

Bauturi:
Cea mai populara bautura este ceaiul verde cu ment . n
mod tradiional, cine face ceai de menta bun n Maroc, este
considerat o form de art, i se bea cu prietenii si membrii
familiei. Este unul dintre ritualurile importante ale zilei.
Tehnica de turnare a ceaiului este la fel de importanta ca i
21

calitatea ceaiului. Se serveste ceaiul cu conuri de zahr greu sau bulgri.

Marocani au vasele de ceai lungi, curbate, iar acest lucru permite ca ceaiul s fie turnat n mod
egal n pahare mici de la o anumita nlime.

2.3 FESTIVALURI,SARBATORI,MANIFESTARI SPECIFICE

Mawazine(ritmurile)
este un festival de
muzic marocan, care
se ine anual n luna
mai, de obicei n
capitala Regatului
Maroc. Festivalul se
ine din anul 2001 prin
Asociaia pentru
Cultur
Marocan(lAssociati
on Maroc Cultures),
sub patronajul Regelui
Mohammed Vi.
Timp de o sptmn
se reunesc artiti
naionali i internaionali, cntnd pentru un public de cca 2 milioane spectatori i 20 milioane
telespectatori.
Festivalul se susine att n sli de spectacol, ct i pe arterele principale ale Rabatului[1]. S-a mai
susinut i n Casablanca i Marrakech.

Festivalul Gnaoua de la Essaouira este un festival muzical care se ine la nceputul fiecrei
veri, n oraul marocan Essaouira. Festivalul i aduce n scen pe marii
maetri Malemines Gnaoua care interpreteaz muzic mistic i sacr a Gnaoua/Gnawa.
Cteva sute de mii de vizitatori din lumea ntreag sunt atrai de acest mare eveniment muzical.
Festivitile se desfoar n tot oraul i ndeosebi la nivelul celor dou mari pori ale
medinei[1](place Moulay el Hassani Bab Marrakech), unde sunt instalate cele dou mari
scene. Essaouira este de nerecunoscut n timpul festivalului: ntregul ora triete n
febra gnaoua.
22

Srbtori i evenimente importante

Ramadanul - cea de-a noua lun a calendarului islamic, care este considerat drept cea mai
sfint perioad a anului. Este luna n care profetului Mohamed i-a fost revelat Coranul. Pe toata
durata lunii Ramadan, musulmanii trebuie s posteasc de la rsritul pn la apusul soarelui.
Postul presupune renunarea nu numai la mncare si butura, dar i la fumat i sex. Dup
ncheierea postului ncepe o perioad de srbtoare i petreceri. Aid es Seghir - repezint punctul
culminant al Ramadanului. La fel de important este Aid el Kebir, cnd se srbtorete supunerea
cu care Abraham a mplinit porunca Domunului de a i sacrifica propriul fiu, Isac. La dou luni
dup aceast srbtoare este Anul Nou musulman - Moharem. O alt srbtoare musulman
important este Mouloud, ziua de natere a Profetului. Calendarul religios folosit n Maroc este
cel lunar, de aceea datele srbtorilor sunt variabile, ele fiind stabilite de conductorii musulmani
din Fes.
Ramadanul si Eid al Adha sunt cele mai importante Sarbatori religioase in Maroc. Astazi am sa
va povestesc pe larg despre ce inseamna Sabatoarea Sacrificiului (Eid al Adha) pentru marocani
si despre obiceiurile acestei Sarbatori. In primul rand data la care se tine este diferita in fiecare
an, insa pentru marocani e simplu, se tine in data de 10 a celei de a 12-a luni din calendarul
islamic si incepe dupa ce s-a incheiat "Hajj" (perelinajul de la Mecca -Arabia Saudita- ce tine
timp de o luna si este cea mai maremanifestare a credintei islamice, fiecare musulman fiind dator
sa ajunga macar o data in viata la Mecca conform Coranului). Din punct de vedere religios
povestea spune ca Allah i-a spus lui Abraham sa il sacrifice pe Ismail, fiul lui in semn de
recunostinta, iar acesta desi a fost ademenit sa nu faca asta si-a dus mai departe sacrificiul,dar
Allah l-a oprit si i-a dat in schimb un miel sa-l omoare. Iar azi fiecare barbat insurat trebuie sa
23

omoare un miel in semn de Sacrificiu, care apoi v-a fi impartit astfel: o treime merge la familie, o
treime la prieteni si alte neamuri si o treime trebuie oferit celor sarmani, care nu si-au permis sa
taie un animal fiindca in cele 4 zile a Sarbatorii Eid al Adha toata lumea trebuie sa consume
miel. Activitatile cele mai importante din aceste zile sunt rugaciunile si sacrificarea mielului, dar
evident in fiecare familie obiceiurile sunt putin diferite, ca la noi de Pasti si de Craciun. Esenta e
aceasi dar fiecare sarbatoreste alfel. Iar in continuare o sa va povestesc cum sarbatorim in familia
mea din Maroc, Eid al Adha.
Pregatirea pentru Sarbatoare incepe de fapt cu cateva zile inainte cand vezi ca la fiecare colt de
strada si fiecare piata de cartier se amenajeaza tarcuri pline cu miei. Barbatii incep sa mearga la
piata si negocierile se tin lant. Mieii au cea mai scumpa carne din Maroc dar cu aceasta ocazie
preturile cresc si mai mult asa ca multi fac un tur al pietelor pana sa se hotarasca asupra celui mai
bun miel (adica cel mai mare si la pret cat mai bun). In timp ce mama face un tur al pietelor de
condimente si comanda vreo 10 tavi de fursecuri sa ne ajunga in toate zilele de Sarbatoare. Rand
pe rand vezi cum magazinele incep sa se inchida si toate afiseaza concediu in medie o saptamana
sau 10 zile. Casablanca e un oras economic in care locuiesc oameni din toate colturile tarii, iar cu
ocazia Sarbatorii toti se intorc acasa.

In ziua Sacrificiul Casablanca e un oras mort in care auzi doar bietele suflete cum urla parca
stiind ca se apropie sfarsitul, ca e ultima lor zi. Pana la ora 11 cand plecam la bunica, unde
urmeaza sa petrecem vad numeroase familii care Sarbatoresc in strada, in garaj, in parcare, etc.
Peste tot sunt miei sacrificati, sange, mult sange, barbati ce jupoaie animalul legat pe o franghie
sus, femei ce curata carnea, in timp ce tinerii si copii pregatesc gratarul. In drum spre bunica vad
drumurile rosu stacojiu de la sangele scurs in siroaie, o imagine apocaliptica ce mi-o voi aminti
mereu. Nu e o imagine prea placuta dar nici nu-mi place sa fiu ipocrita cat timp inca nu am
devenit vegetariana. Consum carne si o fac cu buna stiinta si cel putin musulmanii taie carnea in
stil halal (ii taie grumazul dintr-o singura taietura, iar sangele curge fara sa se coaguleze) astfel
incat ii curma suferinta animalului, iar carnea e mai sanatoasa. In plus daca e sa ma gandesc bine
si noi omoram de Craciun porcii, doar ca eu nu sunt obisnuita cu asemenea practici fiindca am
crescut la oras si luam animalul din macelarii, la kg.

24

Oricum cand am ajuns la bunica si am vazut cei 7 miei (1 din partea sotului, 1 al socrului si 5 ai
unchilor) ce behaiau de mama focului in tarcul improvizat de pe acoperis mi s-a facut rau. Pe de
o parte eram cu Kari in brate, atenta la nevoile lui, cum sa-i distrag atentia, pe unde sa ma fofilez
sa nu vad macelul. Pe de alta parte ma gandeam ca poate trebuie sa dau si eu o mana de ajutor, sa
pregatim "salonul" improvizat si el pe acoperis intr-un colt curat unde vom curata carnea si vom
face gratarul. Femeile tinere se ocupa de adus sus saltelele, de imbracat pernele in tapiserie noua,
curata, de aranjat prelata in caz ca ploua, baietii aduc sus mesele mari si rotunde in jurul carora
ne strangem la fiecare Sarbatoare. E veselie mare, toata lumea povesteste, femeile rad, barbatii
pregatesc cutitele, liagheanele, toata lumea munceste. Eu cobor jos unde bunica pregateste ceaiul
in mai multe randuri sa ajunga pentru noi toti (adica 20 de adulti si vreo 5-10 copii).
Cand urc sus cu ceaiul ma bucur ca toti miei sunt urcati pe funie, gata jupuiti, acum pot sta
linistita. Sunt ca intr-o macelarie in aer liber, ma gandesc deja ce parte voi manca si ce bun va fi.
Il las pe Kari cu barbatii, n-are nici o treaba, nu stiu cat intelege dar e fericit ca e printre ei. Iar
eu cu femeile urmaresc cum pregatesc condimentele, apoi incepem sa facem frigarui din
maruntaie, asta fiind singura parte din miel ce se consuma in prima zi, pulpele si celelalte parti
fiind consumate zilele urmatoare, sub forma unor
retete elaborate, lungi si anevoioase. Treaba cu
frigaruile dureaza vreo 4-5 ore desi avem trei
gratare si facem vreo 20 o data, procesul e lung
fiindca carnea e multa si noi suntem multi. Cand
mieii sunt impartiti si primele portii sunt gata incepe
masa. Prima data sunt serviti barbatii care stau toti
in jurul unei mese rotunde, iar pe o farfurie imesa de
ceramica frumos pictata ii servim cu frigarui si sos
de menta. Marocanii consuma foarte multa carne,
asa ca sunt fericiti caci cu ocazia acestei Sarbatori toti mananca pe saturate, cate 5-10 frigarui. A
doua portie e pusa pe masa femeilor, unde tot asa mancam la comun. Apoi in continuare toata
lumea mananca pe un fundal cu muzica orientala, rasete si fericire fiindca asa-i place lui Allah,
oamenii veseli. Totul se termina seara tarziu, dupa ce ne-am indulcit cu fursecuri pline cu
migdale, fistic si curmale, dupa ce am baut cantitati industriale de ceai, am mancat cantitati
industriale de frigarui din miel si am depanat amintiri de familie. In final pot spune ca am simtit
o pace si o liniste sufleteasca dupa o asemenea zi, ca am multumit lui Allah pentru oportunitatea
de a manca oaie, pentru ca am avut posibilitatea sa impartasim asta in familie si am daruit din
inima celor saraci - si m-am bucurat sa vad ca Sarbatoarea asta nu este doar despre a ucide niste
oi pentru a imita o poveste dintr-un text religios. M-am bucurat de atmosfera de Sarbatare si
zilele urmatoare cand am fost invitati la masa la alte neamuri. Am mancat miel zile intregi si am
ramas cu multe amintiri placute.
25

CAPITOLUL 3

TURISM RURAL

Amizmiz

26

Essaouira

27

CAPITOLUL 4

PROMOVAREA DESTINATIEI

Marrakech

28

Agadir

Rabat
29

Casablanca

Fes
30

Hotelul Kasbah Du Toubkal Marrakech, Maroc

31

32