Capitolul 2

TOPOLOGIILE SISTEMELOR FOTOVOLTAICE

2.1.

2.2.

BLOCURILE COMPONENTE ALE SISTEMELOR FOTOVOLTAICE

2.1.1. Generatorul fotovoltaic
2.1.2. Unitatea de stocare a energiei electrice generate
2.1.3. Blocul de procesare a energiei electrice generate
CLASIFICAREA SI TOPOLOGIILE SISTEMELOR FOTOVOLTAICE
2.2.1. Sisteme fotovoltaice conectate la retea
2.2.2. Sisteme fotovoltaice autonome fara stocare de energie electrica
2.2.3. Sisteme fotovoltaice autonome cu stocarea energiei in acumulatori
2.2.4. Sisteme autonome hibride

2.1. BLOCURILE COMPONENTE ALE SISTEMELOR FOTOVOLTAICE

Un sistem fotovoltaic (SFV) converteste in mod direct energia solara in
energie electrica pe baza efectului fotovoltaic la parametrii electrici ceruti de
consummator (sarcina).

Fig.2.1. Blocurile componente ale sistemelor fotovoltaice (SFV)

Blocurile componente ale oricarui sistem fotovoltaic (fig2.1) sunt:
generatorul fotovoltaic (GFV), unitatea de stocare a energiei generate (USE),

blocul de procesare a energiei electrice generate (BPE) si elementele auxiliare

reprezentate de sistemele mecanice de montare, cutiile de conexiune, elemente de
protective, contactoare, cabluri etc.
2.1.1. Generatorul fotovoltaic
Generatorul fotovoltaic (GFV) converteste energia primita de la soare in
energie electrica de curent continuu, avand la baza efectul fotovoltaic. GFV este
format din una sau mai multe celule fotovoltaice interconectate in siruri, module,
matrice, panouri si arii (numite si campuri sau parcuri) fotovoltaice.

a) celula fotovoltaica

b) exemplu de 4 siruri fotovoltaice

alcatuind 1 modul de 36 celule fotovoltaice

c) panou fotovoltaic
d) arie (camp, parc) fotovoltaica
Fig.2.2. Ilustrarea tipurilor de generatoare fotovoltaice (GFV)
2.1.2. Unitatea de stocare a energiei generate
Unitatea de stocare a energiei generate (USE) asigura continuitatea
alimentarii cu energie electrica a consumatorilor atunci cand situatia o cere, anume
pe timp de noapte cand generatorul fotovoltaic nu produce energie si in zilele
inourate cand energia produsa este zero sau neglijabila. Cel mai adesea, acest lucru
este realizat folosind una sau mai multe baterii de acumulatoare interconectate

serie pentru obtinerea unor tensiuni mai mari sau paralel , numite pe scurt baterii
solare sau baterii fotovoltaice (fig.2.3), care stocheaza energia de curent continuu
obtinuta de la generatorul fotovoltaic.
Marimea tensiunii continue generata de GFV in cele mai multe situatii nu
corespunde celei necesare bunei functionari a consumatorului si de aceea se
utilizeaza blocuri electronice numite convertoare (variatoare) c.c.-c.c. controlate
printr-un algoritm MPPT (Maximum Power Point Tracker) prin care se localizeaza
si se urmareste in permanenta punctul de putere maxima al generatorului
fotovoltaic in vederea maximizarii eficientei sistemului fotovoltaic.
De asemenea, in vederea prelungirii duratei de viata a bateriilor, in schemele
sistemelor fotovoltaice sunt prevazute si circuite de protectie contra supraincarcarii
si descarcarii excesive, numite regulatoare (sau controlere) de incarcare a bateriei
(fig.2.3.b).

a) exemplu de baterie solara

b) bancuri de baterii solare
Fig.2.3. Ilustrarea unitatii de stocare a energiei (USE)
2.1.3. Blocul de procesare a energiei electrice generate
Blocul de procesare (prelucrare) a energiei electrice generate (BPE) este
reprezentat de un convertor c.a.-c.c., numit si invertor deoarece generatoarele
fotovoltaice permit doar obtinerea tensiunii de curentului continuu, in timp ce multi
consumatori au nevoie sa se alimenteze de la curent alternative. Pe langa functia de
conversie, un invertor solar realizeaza si multe alte functii (functia de control al
puterii in sarcina prin algoritmul MPPT implementat, protectia la scurtcircuit,
impamantarea etc), fiind astfel componenta cea mai complexa a unui sistem
fotovoltaic.
Colectarea, prelucrarea si transmiterea wireless a parametrilor invertorului
catre un PC conectat la internet se face in prezent cu dispozitive specializate

produse de diverse firme (de exemplu, dispozitivul Sunny Beam de la firma SMA
Solar Technology AG din fig.2.4.a, care poate prelucra datele de la maximum 4
invertoare solare).

a) dispozitiv de monitorizare a
b) ilustrarea monitonitorizarii invertoarelor
parametrilor invertoarelor solare
solare de dispozitivul Sunny Beam
Fig.2.4. Ilustrarea blocului de prelucrare a energiei electrice (BPE) prin invertoare

2.2. CLASIFICAREA SI TOPOLOGIILE SISTEMELOR FOTOVOLTAICE

Sistemele fotovoltaice se clasifica in doua mari categorii (fig.2.5):
- sisteme fotovoltaice conectate la retea (neautonome). In acest caz,
energia produsa prin efect fotovoltaic este injectata in reteaua nationala
publica in totalitate sau doar partea neconsumata de catre proprietarul
generatorului fotovoltaic;

Fig.2.5. Clasificarea sistemelor fotovoltaice (SFV)

- sisteme fotovoltaice autonome (independente, neconectate la reteaua

nationala de curent alternativ). In acest caz, intreaga energie este preluata
de consumator, care poate fi un aparat individual, o locuinta sau un grup
de locuinte izolate fara de retea.
Pentru sistemele fotovoltaice autonome exista mai multe topologii clasice:
- sisteme fotovoltaice fara stocare de energie electrica;
- sisteme fotovoltaice cu stocare de energie electrica;
- sisteme fotovoltaice hidride, ce functioneaza doar partial cu generatoare
fotovoltaice, restul de energie fiind produs de generatoare eoliene,
generatoare Diesel sau alte surse primare de energie.
2.2.1. Sisteme fotovoltaice conectate la retea
Acest tip de sisteme fotovoltaice nu necesita unitatea de stocare a energiei
generate (baterii), rolul acesteia fiind preluat chiar de reteaua nationala publica de
distributie a energiei electrice de curent alternativ.
In fig.2.6 este prezentat un exemplu de schema bloc in care toata energia
produsa de generatorul fotovoltaic este injectata (debitata) in retea. Se poate
observa ca, in afara de generatorul fotovoltaic, singurul bloc necesar sistemului
fotovoltaic (SFV) este invertorul necesar pentru a converti energia continua
produsa de generatorul fotovoltaic in energie de curent alternativ necesara
consumatorului public. Reglementarile nationale stabilesc in prezent un pret mai
mare pentru energia produsa de sistemul fotovoltaic decat pentru energia
consumata direct de la reteaua nationala.

Fig.2.6. Sistem fotovoltaic conectat la retea care injecteaza total energie in retea

In fig.2.7 este prezentat un exemplu de schema bloc in care doar o parte din
energia produsa de generatorul fotovoltaic este injectata (debitata) in retea doar
atunci cand energia fotovoltaica este mai mica decat cea necesara consumatorului
acesta absoarbe diferenta din retea.

Fig.2.7. Sistem fotovoltaic conectat la retea care injecteaza partial energie in retea
Aplicatiile tipice ale sistemelor fotovoltaice conectate la retea (fig.2.8) sunt:
- alimentarea cu energie electrica a locuintelor (fig.2.8.a), in care se observa
existent mai multor blocuri componente:
1. generatorul fotovoltaic, amplasat pe acoperis;
2. invertorul solar;
3. contoarul de productie;
4. consumatori;
5. dispozitiv de monitorizare al invertorului;
6. blocul de conectare la retea.
- alimentarea cladirilor (fig.2.8.b), in care generatorul fotovoltaic este reprezentat
de ansamblul tuturor geamurilor cladirii, care uneori umple intreaga fatada a
cladirii respective.

a) alimentarea locuintelor
b) alimentarea cladirilor
Fig.2.8. Aplicatii tipice ale SFV conectate la reteaua nationala de energie electrica
2.2.2. Sisteme fotovoltaice autonome fara stocare de energie electrica
2.2.2.1. Conectarea directa a consumatorului la GFV si iesire in c.c.
Dezavantajul major al conectarii directe (fig.2.9.a) il constituie lipsa
adaptarii puterii debitate de GFV (care depinde puternic de nivelul iradiantei
solare) la puterea la care randamentul consumatorului este optim.
Aplicatiile uzuale ale acestei topologii sunt:
- sisteme de irigatii - mai ales cele cu rezervor, pentru cresterea eficientei
(fig.2.9.b);
- actionarea unui ventilator.

a) principiul conectarii directe

b) exemplu de conectare directa in

sistemele de irigatii
Fig.2.9. Ilustrarea conectarii directe a consumatorului la GFV si iesire in c.c.
2.2.2.2. Conectarea indirecta a consumatorului la GFV si iesire in c.c.
In acest caz, conectarea generatorului fotovoltaic la consumator se face
indirect, prin intermediul unui convertor MPPT. Astfel, se elimina dezavantajul

major al conectarii directe prezentata anterior. In fig.2.10 este prezentat principiul

conectarii indirecte pe acelasi exemplu al sistemului de irigatii.

a) principiul conectarii indirecte

b) exemplu de conectare indirecta in sistemele

de irigatii
Fig.2.10. Ilustrarea conectarii indirecte a consumatorului la GFV si iesire in c.c.

2.2.2.3. Sisteme autonome cu iesire in c.a.

Aceasta topologie se utilizeaza doar pentru consumatorii care au nevoie de
energie in timpul zilei. In fig.2.11 este prezentat principiul de conectare pe acelasi
exemplu al sistemului de irigatii alimentat de data aceasta de la energie de c.a.

a) principiul conectarii
b) exemplu de conectare in sistemele de
consumatorului de c.a. la GFV
irigatii alimentate la c.a.
Fig.2.11. Ilustrarea conectarii indirecte a consumatorului la GFV si iesire in c.c.
2.2.3. Sisteme fotovoltaice autonome cu stocarea energiei in acumulatori
In acest caz, exista de asemenea mai multe topologii:
2.2.3.1. Alimentarea continua cu energie a consumatorilor de c.c.
Aceasta topologie functioneaza si in intervalele fara soare. Datorita duratei
mari de functionare a sistemului, durata de viata a bateriei trebuie prelungita prin
introducerea unui regulator de monitorizare a starii ei pentru a evita subincarcarea
si supraincarcarea, ambele fenomene conducand la reactii chimice ireversibile.

Performantele sistemului fotovoltaic cresc daca regulatorul (controlerul) de

incarcare a bateriei are intercalate intre el si sarcina un convertor MPPT (solutie
hardware) sau, mai bine, este proiectat astfel incat sa inglobeze si functia MPPT
(solutie software).
Ilustrarea acestei topologii este realizata pentru alimentarea unei lampi
fluorescente (fig.2.12).

a) principiul alimentarii cu c.c. a

b) exemplu de conectare in iluminarea
consumatorilor de la GFV
cu lampi fluorescente
Fig.2.12. Ilustrarea alimentarii continue a consumatorului cu energie de c.c.
2.2.3.2. Alimentarea continua cu energie a consumatorilor de c.a.
Introducand un invertor intre controlerul de monitorizare al starii bateriei si
consummator, schema din fig.2.12.a devine cea din fig.2.13.a. Exemplificarea a
fost facuta pentru un consunator de c.a. (un televizor).

a) principiul alimentarii cu c.a. a unui

b) exemplu de conectare in iluminarea
consumator de la GFV
cu lampi fluorescente
Fig.2.13. Ilustrarea alimentarii continue a consumatorului cu energie de c.c.

2.2.3.3. Alimentarea continua cu energie a consumatorilor de c.c. si c.a.

In unele situatii exista atat consumatori (sarcini) de c.c. cat si de c.a. In acest
caz, se poate folosi topologia de sistem fotovoltaic din fig.2.14.

Fig.2.14. Ilustrarea alimentarii consumatorilor de c.c. si c.a.

2.2.4. Sisteme autonome hibride
Atunci cand autonomia alimentarii consumatorilor trebuie asigurata pe un
interval lung de timp, capacitatea bateriei de acumulatori poate ajunge foarte mare.
Daca, in plus, consumatorul este de putere mare, solutia de compromis economic o
reprezinta folosirea unor surse de energie alternative.

Fig.2.15. Sistem hibride cu generatoare solar, eolian si Diesel

In fig.2.15 este prezentat un sistem hibrid, care foloseste atat surse

regenerabile de energie (energia solara si energia eoliana) cat si surse conventionale
de energie (energia furnizata de un generator Diesel).
Aplicatiile tipice ale sistemelor fotovoltaice autonome sunt:
- incarcarea la tensiune constanta a unei baterii;
- sisteme de alimentare cu apa (de exemplu, pomparea apei potabila pentru
un sat sau apa pentru o fantana decorativa intr-un oras);
- alimentarea cu energie electrica a unor cabane sau hoteluri izolate (insule,
varf de munte etc);
- alimentarea cu energie electrica a unor panouri, balize, semafoare, relee
de telecomunicatii, stalpi de iluminat stradal etc);
- alimentarea hibrida a vehiculelor moderne (autobuze, autoturisme, nave,
avioane etc) (fig.2.16).

a) alimentarea stalpilor stradali

b) alimentarea autoturismelor hibride cu

panouri solare pe acoperis

c) alimentarea navelor de
croaziera in jurul lumii

d) alimentarea avioanelor The Bird Plane

de la NASA

Fig.2.16. Aplicatii ale sistemelor fotovoltaice autonome

BIBLIOGRAFIA CAPITOLULUI 2
1. http://www.et.upt.ro/admin/tmpfile/fileT1298466110file4d65053e703d6.pdf
2. http://files.sma.de/dl/1359/SBeam-12-NE1606.pdf