Curs Comunicatii Mobile

COMUNICATII MOBILE
Domeniul telecomunicatilor
Sisteme de comunicatii
Benzi de frecventa
Semnale si forme de modulatie
Modulatia analogica
Modulatia digitala
Linii de transmisiuni
Fibra Optica
Antene
Metode de multiplexare
21 oct 2009
Curs Comunicatii Mobile
Sisteme mobile terestre
Sisteme de comunicatii mobile celulare
AMPS
GSM, etc
Sisteme de telefonie cordless
CT2
DECT
Sisteme de telefonie dedicata
Tehnologii de interconectare radio (WIRELESS)
Bluetooth
WiFi
WiMAX
ZigBee
LMDS si MMDS
21 oct 2009
Comunicatii pe linile de distributie a

energiei electrice
Comunicatii mobile prin satelit
Convergenta tehnologiilor
21 oct 2009
Sisteme si benzi de frecventa

Telecomunicaii: orice emisie, transmisie sau receptie de
semne, semnale, nscrisuri, imagini, sunete sau informatii de
orice natur prin fir, unde radio, optic sau alte sisteme
electromagnetice. (Definitia UIT din 1907)
Unde radioelectrice: unde electromagnetice a cror frecven este prin
convenie mai mic de 3000 Ghz, propagndu-se in spaiu, fr ghid artificial.
Radiocomunicaii: telcomunicaii realizate prin intermediul undelor
radioelectrice.
Regulamentul Radiocomunicatiilor al U.I.T., in art.8 stabileste atribuirea unor
benzi si subenzi de frecven pentru anumite tipuri de transmisii - denumite
servicii.
Sistem de comunicatie = complex de echipamente, legate intre ele prin
functiuni specifice, realizate cu scopul de a stabilii un anumit tip de legaturi de
comunicatie.
Criterii de grupare:
natura informatiei - mesaj
mediul de transmisiune
Oct 21, 2009
Dupa mediul de transmisiune

Dupa natura informatiei
Sisteme ghidate (pe fir, cu conductor
vorbire
telefonie
teleconferin
radiodifuziune
pereche de fire rasucite (UTP)

pereche de fire rasucite, ecranate
(STP)
Cablu coaxial
muzic radiodifuziune
texte
telegrafie
telex
Ghid de unda
Fibra optica
Sisteme cu radiatie in spatiul liber
imagini fixe
Infrarosii
facsimil (fax)
videotext
Radio
imagini mobile televiziune

date
teleinformatic
telecomand
Oct 21, 2009
Microunde
Spectrul Electromagnetic
LIGHT
RADIO
SOUND
VHF = VERY HIGH FREQUENCY

UHF = ULTRA HIGH FREQUENCY
SHF = SUPER HIGH FREQUENCY
EHF = EXTRA HIGH FREQUENCY
Oct 21, 2009
HARMFUL RADIATION
3G CELLULAR
1.5-5.2 GHz
1G, 2G CELLULAR
0.4-1.5GHz
4G CELLULAR
56-100 GHz
UWB
3.1-10.6 GHz
Serviciul fix serviciul de radiocomunicaii ntre puncte fixe determinate

Serviciul mobil - serviciul de radiocomunicaii ntre staii mobile i staii
terestre sau ntre staii mobile.
Serviciul de radiodifuziune .
Serviciul de amator
Similar se definesc i serviciile: ISM (Industrial, Scientific, Medical), cele
realizate prin satelit, pentru radionavigaie maritim i aeronautic, meteorologie
cercetri spaiale, radioreperaj, radiolocaie, frecvene etalon, radioastronomie, etc.
Gestionarea spectrului mprtirea sa pe benzi de frecven i asignarea lor
pentru un anumit tip de serviciu de radiocomunicatii se face de ctre o serie de
organisme internaionale i naionale:
UIT (sub egida ONU) elaboreaz i regulile de radiocomunicaie
(Regulamentul Radiocomunicaiilor )
ERC din cadrul CEPT (organism european)
MCTI NRCTI IGCTI (organism national)
Globul pmntesc este divizat n 3 regiuni geografice de atribuire a benzilor de
frecvene. Romnia face parte din regiunea 1.
Unei benzi sau subbenzi de frecven i se pot atribui unul sau mai multe tipuri de
servicii. Acestea pot s aib statut de: serviciu primar, serviciu permis sau serviciu
secundar
Oct 21, 2009
Oct 21, 2009
MARITIME MOBILE
FIXED
BROADCAST
MOBILE
AERO
RADIOLOCATION
Oct 21, 2009
Clasificarea sistemelor de comunicatie dupa destinatia lor:

Sisteme de investigare
sisteme radar
sisteme pentru dirijarea navigatiei aeriene
sisteme de teledetectie
Sisteme de radiodifuziune
radiodifuziune terestra
radiodifuziune satelitara
radiodifuziune de apel general
Sisteme de legaturi punct la punct
sisteme de telefonice
sisteme radiotelefonice (celulare, necelulare, dedicate)
sisteme de apel selectiv
sisteme de radiorelee
sisteme de legaturi satelitare punct la punct
sisteme de radiotelefonie aeriana
Oct 21, 2009
sisteme de radiotelefonie
maritima
Curs Comunicatii
Mobile
10
Sisteme de comunicatii retele complexe de comunicatii reguli si

standarde specifice
retele fixe
retea telefonica publica comutata PSTN (Public Switched
Telephone Network)
retea locala de date LAN (Local Area Network)
internet (MAN, WAN)
retele digitale cu servicii integrate (ISDN)
retele mobile cel putin unul din terminale este mobil
comunicatii personale (PCN)
RETEAUA DE TELECOMUNICATII GLOBALE
Dupa modul de realizare a legaturii intre participanti:
sisteme unilaterale ( doar unul din participanti este activ)
sisteme bilaterale
Oct 21, 2009
11
Canalul de transmisiune
Mediu de
propagare
Emisie
Mesaj
Procedeu de
prelucrare i
transpunere
Receptie
Procedeu invers
de prelucrare i
transpunere
Mesaj
Sistem ideal de telecomunicaii

Sistem ideal este sistemul n care mesajul la recepie este identic cu mesajul emis
Oct 21, 2009
12
Sisteme reale mesajul de la emisie este diferit de cel de la recepie.

Cauze care conduc la aceast diferen sunt:
- distorsiuni liniare i neliniare
- se adaug zgomotul propriu al echipamentului
- se adaug perturbaii din mediul de transmisiune.
Procedeul de prelucrare i transpunere a mesajului poart
denumirea de modulaie.
Oct 21, 2009
13
Fundamental pentru procesul de modulaie este existena undei

purttoare (purttoarea)
purttoare sinusoidal
purttoare pulsatorie
modulaie de amplitudine
liniar
n amplitudine
modulaie de frecven
unghiular
sau
exponenial
n poziie
n durat
n frecven.
modulaie de faz
unghiular sau exponenial
Oct 21, 2009
14
Mesaj
mi(t)
Mesaj
mo(t)
Prelucrare
Modulator
Mesaj
RF
RF
Demodulator
Prelucrare
semnal
demodulat
Sistem real de radioemisiune

Moduri de efectuare a unei transmisiuni:
sistem unilateral (simplex)
bilateral
-duplex
-semiduplex
multilateral
difuziune
Oct 21, 2009
15
Reprezentarea in domeniul
timp
Purtatoarea c(t)
Mesaj m(t)
Analog
Digital
Oct 21, 2009
16
Reprezentarea in domeniul frecventa a mesajului

Domeniul de frecventa al mesajului = banda de baza
1 2 34
F rec ven ta
Transmisiuni in banda de baza: telefonia n reeaua local;

transmisie sunet studiou-emitor, semnalul video de la
camer la sistemele de procesare (prelucrare); date
transmise direct sub form de semnale codate (LAN)
Canalul de transmisiune poate fi reprezentat printr-un FTJ
B a nd a d e baz a
Procedeul de transpunere a semnalului ntr-o band de frecvene,

alta dect banda de baz modulaie
Purttoarea parametrii ce pot fi modificai de catre mesaj ( Ac , c , 0 )
c(t ) = Ac cos(2 f c t + 0 )
i (t ) = 2 f c t + 0
Lrgimea de band necesar a canalului
Oct 21, 2009
Canalul de transmisiune poate fi reprezentat

printr-un FTB
17
Modulatia liniara ( AM, DSB, SSB, VSB, ASK )

m(t)
c(t)+ m(t)
FTB
f (t ) = c(t ) m(t ) =
Ac m(t ) cos(2 f c + 0 )
c(t)- m(t)
BPF
-[c(t)+ m(t)]
-[c(t)- m(t)]
c(t)
Modulator de produs
AM
fm
-fm
fm
-fm
Frequency
fm
Oct 21, 2009
ASK
Baseband
Bandwidth
fc-fm
fc+fm
fc
Passband Bandwidth
Passband
Spectrum
Baseband
Spectrum
-fm
Frequency
Upper Sideband
Lower Sideband
Frequency
fc-fm
fc
fc+fm
Passband Bandwidth
18
Modulatia unghiulara
(PM, PSK, FM, FSK)
i (t ) =
t
0
i ( ) d
fi frecventa instantanee
c(t ) = Re e j ( ct + 0 ) = Re e j (i ( t ))
PM
c(t ) = Ac cos(2 f c t + (t))

Oct 21, 2009
modulatie exponentiala
(t ) = k p m(t )
19
Modulatie in faza cu semnal analogic
Modulatie in faza cu semnal digital binar
Variatia fazei in cazul semnalului modulator binar:

0 180 (sau 0) 1 +180 BPSK
FM
f i (t ) = f c + k f m(t )
s (t ) = cos(2 f c + 2 k f
m(t )dt )
Trei frecvene asociate semnalului MF:

c frecvena purttoarei;
msura n care frecvena instantanee se ndeprteaz de c cnd m(t) variaz ntre 1;
mM frecvena modulatoare (maxim) care arat ct de rapid variaz frecvena ntre 1
Spectrul este infinit i simetric fa de purttoare (functii Bessel de speta I)
indicele
de
modulaie;
raportul deviaiei de frecven
=
D
=
Parametrii:
m
c
Oct 21, 2009
20
FM faza semnalului modulat, depinde liniar de integrala semnalului modulator

PhM frecvena instantanee depinde liniar de derivata semnalului modulator
Semnal modulat digital FSK ( BFSK)
1 s1 (t ) = Ac cos(2 f1t )
0 s2 (t ) = Ac cos(2 f 2t )
1 s1 (t ) = Ac cos(2 ( f c f ) t )
0 s2 (t ) = Ac cos(2 ( f c + f )t )
f l = f c f
f h = f c + f
s BFSK = Ah cos(2 f ht + h ) + Al cos(2 f l t + l )

Oct 21, 2009
Modulator FSK
21
Trecere la semnal bipolar
Ah =
1 1 '
+ Ah
2 2
Al =
1 1 '
+ Al
2 2
s BFSK = cos(2 f h t + h ) + cos(2 f l t + l ) + Ah cos(2 f h t + h ) + Al cos(2 f l t + l )

PURTATOARE
Sin x / x
Mesajul binar m(t) = 2

f = 2
fc= 4
Semnalul modulat s(t)

Oct 21, 2009
22
Spectrul semnalului BFSK
<<1 FM de banda ingusta

>>1 FM de banda larga
= 1 f = f m Sunde FSK
MSK Minimum Shift Keying (Continuous Phase FSK) caz special de FSK = 0.5
Oct 21, 2009
23
Medii de transmisiune
Mediu de transmisiune mediu sau suportul prin care are loc

transportul informatiei, transpusa sub forma undelor electromagnetice
Categorii:
Medii de transmisiune in care are loc o deplasare ghidata a
undelor elmg.
Linii de transmisiune
Linii din fire torsadate, neecrante
Linii din fire torsadate, ecranate
Cablu coaxial
Ghiduri de unda
Stripline & microstrip
Fibra Optica
Medii de transmisiune in care are loc o propagare neghidata a
undelor elmg.
Transmisia se realizeaza cu ajutorul antenelor de emisie si de receptie:
Antene directionale
Antene omnidirectionale
Oct 21, 2009
25
Comparatie
Mediu ghidat
Energia semnalului continuta si
ghidata prin mediu
Spectrul poate fi reutilizat in medii
(linii) separate
Largime de banda foarte mare
Infrastructura complexa: canale
de cablu, stalpi, traversari, etc.
Atenuarea depinde de distanta
exponential: =10-kd k
dB/metru,
Capacitatea de transmisie
depinde de distanta si daca se
face punct - punct sau multipunct
Oct 21, 2009
Mediu neghidat
Energia semnalului se propaga in
spatiu, cu directionalitate limitata.
Sunt posibile interferente deci este
necesara reglementarea spectrului
Largime de banda limitata
Infrastructura simpla: antene si
tranceivere
Atenuarea depinde de distanta
logaritmic: (db)=nlog d n =2 in
spatiu liber
Nu exista conectare fizica intre
cele doua terminale
Utilizatorul poate fi mobil
26
Linii de transmisiune
I
I+ I
E
V
I
V
I
Oct 21, 2009
V + V
I+ I
Ansamblu de doua conductoare,

separate de dielectric
Fenomen de propagare a campului
electromagnetic cu viteza finita
Valorile tensiunii si curentului variaza
de la un punct la altul.
I+ I
Fenomenul de propagare poate fi

neglijat doar daca dimensiunile
circuitului << lungimea de unda
V + V
Dimensiunea in plan transversal <<

neglijam propagarea
I + I
Analiza in regim cuasistatic
27
Linia formata dintr-o suma infinita de tronsoane cu lungime z

Parametrii lineici R, L, C, G definiti pentru z 0
v( z, t )
i( z, t )
= Ri ( z , t ) L
z
t
i( z, t )
v( z , t )
= Gv( z , t ) C
z
t
Oct 21, 2009
Aplicam legile lui Kirchoff ecuatiile

diferentiale ale tensiunii si curentului
pe linie
Ecuatiile telegrafistilor
28
Forma in domeniul frecventa
dV ( z , )
= ( R + j L ) I ( z , )
dz
dI ( z , )
= (G + j C )V ( z , )
dz
Rezulta o ecuatie diferentiala ordinara,

liniara si omogena solutie de forma:
V ( z , ) = V0+ e z + V0 e z
unda directa
unda inversa
V0+ ;V0 Constante de integrare
Constanta de propagare = ( R + j L)(G + j C ) = + j

constanta de atenuare / lungime
defazarea / lungime
V ( z, )
ZC =
=
I ( z, )
( R + j L )
= Z0
(G + j C )
Impedanta caracteristica a liniei
Forma utilizata in telecomunicatii:
V ( z ) = V0 ch z Z 0 I 0 sh z
V0
I ( z) =
sh z + I 0 ch z
Z0
V0, I0 valorile pentru z = 0

Oct 21, 2009
29
Sarcina oarecare
Unda directa
Unda inversa
z=0
z=-l
V0
= ZL
I0
V0 Z L Z 0
L = L = + =
V0
Z L + Z0
Coeficientul de reflexie
al tensiunii pe sarcina
ZL=Z0 L = - I = 0 linie terminata adaptat

Linii fara pierderi R = G = 0; Linii cu pierderi mici R << L, G << C
V ( z , ) max
V ( z , ) min
1+
1
= S
Unde stationare Raportul dintre valoarea

maxima si valoarea minima a tensiunii se
numeste raport de unda stationara
Z0, , parametrii care definesc linia de transmisiuni determinati de

constantele constructive (configuratie, geometrice, de material)
Oct 21, 2009
30
Linii din fire torsadate, neecranate

Doi conductori liniari din cupru, izolati, torsadati impreuna pentru a realiza o
spirala uniforma astfel incat sa minimizeze interferentele UTP
(Unshielded Twisted Pair)
Attenuation (dB/mi)
Performantele functie de diametrul conductorilor si pasul de torsadare

30
26 gauge /
=0,4mm
24
24 gauge
22 gauge
18
19 gauge /
=0,9mm
12
6
1
10
Oct 21, 2009
100
1000
f (kHz)
Atenuarea si largimea de
banda limiteaza distanta de
utilizare
Interferente + zgomot
diafonia intre cai linii
ecranate (STP)
Cost redus utilizare in
sistemele telefonice clasice
Bucla locala
Retele de calculatoare
Ethernet
31
Standard american de definirea tipurilor de linii de tip UTP 7 categorii

unele depasite altele in curs de introducere
24 gauge
UTP Categoria 3 3 la 4 rasuciri / foot
24 gauge
UTP Categoria 5 min 2, tipic 3 rasuciri/inch

Ethernet hub

Categoria 3 comunicatii
voce si retele Ethernet
10Base T limita: 16Mb/s
Categoria 5 retele Ethernet
100Base T / 10Base T
limita: 100Mb/s
Lungimea maxima in retelele cablate 100 m

Impedanta caracteristica cca. 100
10Base T 2 perechi UTP cat 3
100BASE-TX 100 Mbit/s pe doua
perechi UTP cat 5 cat 5e
Oct 21, 2009
100BASE-T4 100 Mbit/s pe patru

perechi UTP cat 3 depasita
32
Linia digitala de abonat - DSL

ADSL Asymmetric
Digital Subscriber Line
Linie bifilara torsadata
neincaracata (fara bobinele
de filtrare egalizare)
Realizata cu o modulatie tip
OFDM Discrete Multitone
(DMT)
Configuratie tipica a echipamentului ADSL.
Upstream de la abonat
64640kB/s
Downstream de la retea
1.5366.144 MB/s
Avantaje UTP
Dezavantaje UTP
Oct 21, 2009
33
Cablul coaxial
Invelis exterior
(polietilena)
ecran
(fire intretesute)
D
Material izolator r
d
conductor din
cupru sau aluminu
Cablul coaxial linie de transmisiune cu cei doi conductori coaxiali
138
D
log
( )
Impedanta caracteristica Z 0 =
d
r
Oct 21, 2009
34
Z0 = 50 in echipamente si retele
in banda de baza
Z0 = 75 retele de banda larga
(CATV)
Frecventa maxima 500 MHz (1GHz)
0.7/2.9 mm
Atenuarea functie de diametrele
conductoarelor si calitatea
1.2/4.4 mm
materialului izolator (r )
35
Atenuare (dB/km)
30
25
Prezinta o protectie buna la perturbatii

si interferente
20
15
Nu poate fi utilizat pe distante foarte

lungi fara repetoare
10
2.6/9.5 mm
5
0.1
Oct 21, 2009
1.0
10
100
f (MHz)
Scump fata de UTP

Mai greu de pozitionat si interconectat
35
Fibre Optice
Invelis plastic Manta de sticla
Miezul fibrei
sau plastic
Istoric:
1930 1966 Baze teoretice
1970 Corning Glass cablul
1977 prima retea ( telefon,
video, date)
1982 retea mare distanta

In prezent se instaleaza cca 3000 km/ora
n2
mediu 2
mediu 1
n1
Reflectia totala
Oct 21, 2009
Explicarea transmisiei trei modele

Zona de pierdere
fizice pentru lumina: particula (fotoni),
unda, raza
i>c FO ghiduri dielectrice unde
electromagnetice de frecventa foarte inalta
Unghiul
critic =c Conditie: reflexie totala i >c n1 > n2
i< c
Silica n = 1,44 1,48
c
n indice de refractie =
f n
36
manta
Indice de treapta ( Step Index )

raportul indicilor de refractie
n2 =1.46
n1 =1.48
Raza de lumina
intra din aer
Reflectie interna totala
Apertura numerica NA
unghiul limita de la care se
miez obtine reflexia totala
NA = sin( m ) =
unde
Conul de
acceptare
Miez
Manta
Oct 21, 2009
n12 n22 n1 2
n1 n2
=
n1
Modificarea indicelui de refractie la

limita dintre miez si manta poate
avea loc:
Abrupt (Treapta) Step - Index
Gradual Graded - Index
Birefrigerente, cu mentinerea polarizari
Cu cristal fotonic
37
Propagare Ecuatiile lui Maxwell moduri de propagare = distributia

spatiala in sectiune perpendiculara pe directia de propagare a lui E si H
FO apare modul Hibrid exista si
camp electric E si camp magnetic H pe
directia de propagare
Numarul de moduri ce apare in FO
diametrul miezului, NA, si variatia lui n1
Tipic NA=0.15 pentru modul singular
(Single Mode Fiber SMF) si 0.3 pentru
pentru fibra multimode MMF
SMF
Oct 21, 2009
38
MMF la FO cu variatia tip treapta a lui n (SI)
MMF la FO cu variatia tip graduala a lui n
a
SMF (single mode)
k0 numarul de unda
Pentru o valoare relativ mare a

diametrului FO si profil de variatie
a lui n, treapta sau graduala
unde multimode
Diametrul FO mic (< 10 )
(V<2,405) modurile superioare
sunt inlaturate mod
fundamental de propagare
SMF
V = k0 a n12 n22
Dispersia ISI
Dispersia cauze: aparitia modurilor de propagare, cromatica, de polarizare

Dispersia modala diferite moduri de propagare au viteze diferite
Dispersia cromatica diferite componente spectrale ale impulsului au
viteze diferite de propagare omogenitate material; uniformitate FO
Dispersia de polarizare diferite componente ale impulsului au polarizari
diferite si viteze diferite de propagare
Oct 21, 2009
39
Atenuarea in FO
100
Absorbtie datorata
vaporilor de apa
(inlaturata la FO noi)
Atenuarea (dB/km)
50
10
5
1
absorbtie infrarosii
0.5
0.1
Imprastiere Rayleigh
0.05
0.01
0.8
850 nm
LED pret scazut
LAN
Oct 21, 2009
1.0
1.2
1.4
1300 nm
MAN - Metropolitan Area
Networks
1.6
1.8
(m)
1550 nm
Telecomunicatii pe distante
lungi, WAN
40
Sisteme optice WDM

WDM Wavelength Division Multiplex marirea capacitatii de transmisie
ASK modulatie in intensitate metoda cel mai des folosita
Emitatoare cu frecventa
prestabilita
Fibra
Receptoare
Optica
ASK
2
WDM
Mux
Amp
Amp
WDM
DeMux
40 - 120 km
Pana la 10,000 km
= 25 - 100 GHz = (0.4 0.8 nm la 1500 nm)

Oct 21, 2009
41
Avantaje
Capacitate mai mare (largime
de banda 2 Gb/s)
Dimensiuni mai mici si mai
usoare
Dezavantaje
Pret de cost ridicat pentru

distante scurte
Necesita o calificare mai

ridicata a celor care fac
instalarea
Adaugarea ulterioara a unor

noduri noi este dificila
62 mm
21mm
648 fibre optice
363 kg/km
448 perechi cupru

5500 kg/km
Atenuare mai scazuta

Imunitate la interferente
exterioare
Securitate a comunicatiei mult
mai buna (dificil de conectat,
nu sunt radiatii)
Oct 21, 2009
42
Comparatie a mediilor de transmisiune ghidata
UTP
(incarcate)
UTP(cablu
multiperchi)
Gama de
Frecventa
Atenuarea
tipica
Intarzierea
tipica
Spatiere
Repetoare
0 to 3.5 kHz
0.2 dB/km @
1 kHz
50 s/km
2 km
0 to 1 MHz
0.7 dB/km @
1 kHz
5 s/km
2 km
Cablu
Coaxial
0 to 500 MHz
7 dB/km @
10 MHz
4 s/km
1 to 9 km
Fibra Optica
186 to 370
THz
0.2 to 0.5
dB/km
5 s/km
40 km
Oct 21, 2009
43
Transmisia neghidata prin mediu - Wireless

Antena
Echipament
de
comunicatii
Echipament
de
comunicatii
Linia de
transmisiune
Antena
Spatiu
liber
Transformare a undei EM
ghidate din linia de
transmisiune intr-o unda EM
care se propaga liber in
spatiu (si/sau procesul
invers), cu o caracteristica
de directivitate specificata
Linia de
transmisiune
Antena regiunea de
tranzitie dintre undele ghidate
si cele neghidate
Sistem radiant:
Linia de transmisune transport putere de RF la antena
Elemente de distributie interconectarea si repartizarea puterii
la\de la mai multe antene
Elemente de control si masura
Elementele radiante antena
Oct 21, 2009
44
Transformare din functie de timp in spatiul

cu o singura dimensiune functie de timp
in spatiul cu trei dimensiuni
Unda in spatiu
Forma undei radiate este definita de structura

antenei si de mediu de propagare
Antena uniport, sarcina a liniei de transmisiuni
Parametrii antenei regim armonic, mediul omogen,
liniar, izotrop
Oct 21, 2009
Temp.
antenei
TA
Distributie
Ecuatiile lui Maxwell
Rezist.
radiatie
RR
de curent
Unda ghidata
Directivitate
Polarizare
Caracteristica de radiatie
Largimea de banda
Castig
Apertura
Impedanta
Randament
45
Regiunea Camp
Indepartat
Regiunea Camp
Apropiat reactiva
Planul E
Regiunea Camp
Apropiat radianta
Regiune Camp
Indepartat
Planul H
Plan ecuatorial
Oct 21, 2009
Proprietatile de radiatie depind

de distanta fata de antena trei
zone
Regiunea Camp Apropiat reactiva
camp reactiv dominant
energia oscileaza din spre antena
inapoi in antena apare o
reactanta limita R1
3
D
R1 = 0,62
Regiunea Camp Apropiat radianta

Fresnel camp de radiatie
dominant, camp reactiv redus
distributia unghiulara de camp
functie de de distanta la antena
limita R2
2
R2 = 2D
Regiunea Camp
Fraunhofer
Indepartat
46
Camp Indepartat doar camp de radiatie unda plana
Er
OP
I, dz
Er + E + E
H r + H + H
2
E =
Er + E
H =
H r + H
+ E
2
+ H
P (t ) = E (t ) H (t )
E=
H=
Valoarea instantane mediata pe o perioada

Puterea radiata care strabate o suprafata unitate =
densitate de putere = Vectorul Pointing S
Dipolul lui Herz (infinitezimal)
Efectuand calculele se arata ca:

Hr , H , E = 0; Er 0
E
= Z0 =
= 120
H
Oct 21, 2009
S = P(t ) =
1
E (t ) H (t )
2
Avem o unda plana (E , H ),

transversala pe directia de propagare
= 377
Impedanta intrinseca (de unda)
47
Densitatea de putere variaza cu distanta proportionala cu 1 / r2

Vectorul Pointing are doar componenta radiala Sr
radiator izotrop
Sursa care radiaza energia uniform, in toate

directiile radiator izotrop antena teoretica,
nerealizabila fizic, utilizata ca referinta dBi
Antenele reale surse de radiatie anizotrope
Antene directionale anizotropie pronuntata
radiator anizotrop
Teorema Reciprocitati Caracteristicile

antenei nu depind de sensul de curgere al
energiei. Impedanta si caracteristica de
radiatie sunt aceleasi la emisie si la receptie.
Caracteristica de radiatie a unei antene este o reprezentare

matematica sau pictoriala a distributiei puterii emise sau
receptionate de catre aceasta, functie de unghiul de directie al
antenei.
Oct 21, 2009
48
Reprezentare 3-D
Caracteristica de radiatie a radiatorului izotrop
Caracteristica de radiatie a antenei dipol
Caracteristica de radiatie a antenei Yagi

Caracteristica de radiatie a antenei dipol cu 2 elemente
Oct 21, 2009
49
Antena
auxiliara
Antena
testata
Distanta mare
Masurator Putere
(intensitate camp)
Masa rotativa
Oct 21, 2009
Generator
Caracteristica de radiatie, de putere

reprezentarea puterii |P(, )|, masurata
la o distanta mare, constanta de antena
Caracteristica de radiatie, de amplitudine
reprezentarea intensitatii campului
electric(magnetic) |E(, )| sau |H(, )| ,
masurate la o distanta mare, constanta de
antena
50
Caracteristicile de radiatie ale antenei horn
Reprezentarile principale:
Planul E: plan paralel cu
vectorul E si continand
directia pe care are loc
radiatia maxima
Planul H: plan paralel cu
vectorul H, ortogonal pe
planul E si continand
directia pe care are loc
radiatia maxima
Reprezentarile normalizate la
valoarea maxima sau la valorile
radiatorul izotrop
Reprezentari carteziene
Valori scalare pentru exprimarea sintetica a celor mai importanti parametrii
ai caracteristicii de radiatie: unghiul solid al lobului A (suprafata de
radiatie), intensitatea de radiatie, randamentul de radiatie, directivitatea
antenei, castigul antenei, apertura antenei (aria suprafetei de radiatie),
apertura efectiva, inaltimea efectiva, puterea efectiv radiata, etc.
Oct 21, 2009
51
Caracteristici de radiatie la antena directionala

1/2
1
1
1/2
Oct 21, 2009
52
Castigul antenei
Castigul antenei G (castig directiv sau castig de putere) raportul
puterilor ce trebuiesc aplicate antenei considerate si unei antene de
referinta astfel ca acestea sa produca aceiasi intensitate de camp (putere
pe unitate de suprafata) intr-un punct situat pe directia de radiatie maxima.
Antene de referinta radiatorul izotrop (dBi) sau dipolul /2 (dBd)
dBd =dBi - 1,76
Fenomen pasiv nu se adauga putere, se concentreaza si se directioneaza
Calculul semnalului receptionat Formula de transmisiune a lui Friis
PR = PT GT GR
4 r
: lungimea de unda [m]

r: distanta dintre antene
PR: puterea disponibila la antena de receptie
PT: puterea furnizata antenei de emisie
vedere directa
GR: castigul al antenei de emisie in directia
adaptare, polarizare
antenei de receptie
fara pierderi pe cablu
GT: castigul al antenei de receptie in directia
fara componente multicai
Oct 21, 2009
Curs
antenei
Comunicatii
deMobile
emisie
53
Polarizarea
Polarizarea antenei orientarea
vectorului campului electric planul
E fata de suprafata pamantului. .
Structura fizica si orientarea antenei
determina polarizarea
Cele mai utilizate polarizari liniara; circulara forma generala - eliptica

Polarizarea verticala sau orizontala; stanga sau dreapta , dupa sensul de
deplasare a vectorului
Oct 21, 2009
54
Ex
Ey
Polarizarea suma orientarilor planului

vectorului E in timp, proiectat pe un plan
imaginar, perpendicular pe directia de
miscare a undei radio.
Superpozitia componentelor din doua
plane conduce la unda polarizata eliptic.
Elipsa de polarizare este definita de

raportul axelor N/M, unghiul de inclinatie
si sensul de rotatie.
In orice moment, intr-un anumit punct din
spatiu, exista un singur vector electric E
(si vectorul magnetic asociat H ).
Acesta rezulta prin superpozitia
campurilor instantanee E (si H) produse
de toate sursele active in acel moment.
Polarizarea unei antene intr-o

anumita directie este definta ca
fiind polarizarea undei produse
Separarea campurilor dupa lungimea de
de antena la mare distanta pe
unda, polarizare, directie filtrare
directia respectiva.
Oct 21, 2009
55
Perete din fire conductoare subtiri
|E1|>0
|E1|>0
|E2| ~ |E1|
|E2| = 0
Vector E
pe fire
Vector E ||
cu firele
Puterea receptionata de o antena dintr-o anumita directie este

maxima daca polarizarea undei incidente si polarizarea antenei pe
directia de sosire a undei au:
Acelasi raport axial
Acelasi sens de polarizare
Aceiasi orientare spatiala
Oct 21, 2009
56
Antene pentru comunicatii mobile
Oct 21, 2009
57
Antena microstrip Patch
Linie de transmisiune microstrip
0
L = 0,49
r
Patch
Substrat
Plan de masa
Sectiune
prin antena Patch
Oct 21, 2009
Antenele Patch avantaje

privind pret de cost, usor de
realizat, integrate cu circuitele
electronice pe placile de
circuit imprimat
58
Caracteristicile de radiatie ale antenei microstrip PATCH
C
4
U
8
S
P
H C R A F T
C O
e r i m
e t e r R o a
R
d
- 5
- 5
- 1
- 1
- 2
P
,
O
M
R
a
A T I O N
c h e s t e
r ,
C
4
U
8
S
P
H C R A F T
C O
e r i m
e t e r R o a
PLAN-E
Oct 21, 2009
R
d
- 1
- 1
- 2
P
,
O
M
R
a
A T I O N
c h e s t e
r ,
PLAN- H
59
Siruri de antene
Sirurile de antene sunt formate din mai multe antene (elemente), de

obicei identice care contribuie la sinteza unei caracteristici de
radiatie, ce nu poate fi obtinuta cu o singura antena.
Sirurile de antene pot realiza:
Adaptarea caracteristicii de radiatie pentru acoperirea unei

anumite zone de interes
Schimbarea caracteristicii de radiatie electronic (baleiere

electronica) prin controlul fazei si amplitudinii semnalului furnizat
fiecarui element
Sa se adapteze conditilor schimbatoare la care este supus

semnalul
Cresterea capacitatii de comunicatie prin o utilizare mai buna a

resurselor radio si micsorarea interferentelor
Dezavantaje: Complexitate mare si costuri ridicate
Cercetari privind aplicatii militare, spatiale, etc
Antene inteligente ( Smart), antene pentru procesarea
semnalului, antene de urmarire, siruri fazate, etc.
Oct 21, 2009
60
Antene Adaptive
Antene Adaptive = antene Smart (Inteligente)
Sir de antene in configuratie liniara,
circulara sau planara
Utilizare selectarea semnalelor de la sursele
dorite si suprimarea semnalelor de la surse
nedorite
Caracteristica de radiatie se adapteaza/urmareste
sursa
Ajustare anularea interferentelor si maximizare a
raportului semnal / interferenta
1
Capabile sa receptioneze si sa combine constructiv

semnale multicai
w1
Amplitudinea si faza excitatiei fiecarei antene
sunt controlate electronic (definite software)

Algoritmul de determinare a ponderii
wN
utilizeaza informatii masurate sau/si stabilite
apriorii pentru a adaptarea la conditii
schimbatoare
Algoritm de determinare
Circuitele de ponderare si insumare pot
a ponderii
functiona in RF sau FI
Oct 21, 2009
61
Legatura radio
Stabilirea legaturii radio doi factori: antenele si propagarea
Propagarea doua mari categorii:
Cu vedere directa Line of Sight LOS
Fara vedre directa Non (Near) Line of Sight NLOS
Transponder
satelit
Parabola
35.800km
Parabola
Statie downlink
Statie uplink
Exemplu de legatura de tip LOS comunicatii prin satelit

Antene parabolice televiune digitala, Wi-fi, WLAN
Oct 21, 2009
62
Propagarea
Propagarea radio termenul care defineste modul in care undele radio
se comporta cand sunt transmise, (propagate), dintr-un punct de pe Glob
(spatiu) la un alt punct (din spatiu).
Atenuarea undelor radio in spatiu liber, intensitatea campului undelor EM
scade proportional cu 1/ r2 (r distanta la sursa de radiatie)
Modul de propagare diferit functie de frecventa transmisa
Unde directe (LOS), unde de suprafata, reflectate ( ionosfera,
aurora boreala, meteoriti, avioane, obiecte), difractie si imprastiere
(troposfera, obiecte), absorbtii (vapori de apa)
Model de propagare RF formulare matematic - empirica pentru a realiza
caracterizarea propagarii undelor radio functie de frecventa si de alte conditii
Scopul modelului de propagare predictia pierderilor de semnal intre cele
doua puncte considerate (path loss) si a ariei de acoperire a emitatorului
Oct 21, 2009
63
Numar foarte mare de modele de propagare o prima impartire:

Modele pentru aplicatii de interior (in cladiri) spatii inchise
model ITU
Modele pentru aplicatii exterioare spatii deschise
modele de propagare cu unde de suprafata
modele de propagare cu unde din atmosfera
modele de propagare cu considerarea atenuarilor mediului incojurator
modele de atenuare la ploaie
modele de propagare punct la punct
modele functie de natura terenului
o model Egli
o model Longley Rice
o model ITU
COMUNICATII MOBILE
modele pentru orase
modele Hata
model Young
model Okamura
model Cost 231
Oct 21, 2009
64
Banda radio
Frecventa
V
L
F
Very Low
Frequency
3 30 kHz
100 10
Ghidate
km
L
F
Low Frequency
30 300
kHz
10 1
km
Ghidate intre pamant si ionosfera

Unde de suprafata (urmaresc curbura globului)
M
Medium Frequency
F
300
3000 kHz
1000
100m
Unde de suprafata
Refractie ionosferica pe stratul E noaptea (stratul
D de absorbtie dispare)
H
F
High Frequency
(Unde scurte)
3 30
MHz
100 10 Refractie ionosferica pe stratul E

m
Refractie ionosferica pe stratul F
V
H
F
U
H
F
S
H
F
E
H
F
Very High
Frequency
30 300
MHz
10 1 m
Vizibilitate directa (Line-of-sight)
Ultra High
Frequency
300
3000 MHz
100 10
cm
Super High
Frequency
3 30
GHz
10 1
cm
Extremely High
Frequency
30 300
GHz
10 1
mm
Oct 21, 2009
Calea de propagare
intre pamant si ionosfera
Limitata de absorbtie
65
MODULATIA DIGITALA
CONCEPTII DE BAZA
Modulatia digitala definitoriu:
Semanlul modulator sir de simboluri conversie analog - digitala
Mesaj analogic
Semnal digital [k]
Esantionare
Cuantizare
uniforma
neuniforma
Codare
Semnal digital sir de biti (valoare 0 sau 1)

M numarul nivelelor de cuantizare (sau biti/simbol)
Simbol bit sau grup de biti (asociat unui nivel de cuantizare)
Codare transcrierea numerelor in expresii logice cuvinte de cod
Oct 21, 2009
67
Reprezentarea procesului de esantionare.

Oct 21, 2009
68
Prelucrea digitala a semnalului. Filtre Antialias.

Oct 21, 2009
69
Care este valoarea minima a frecventei de esantionare 1/ w

pentru a nu avea suprapunerea spectrelor?
Conditia Nyquist pentru esantionare

Oct 21, 2009
70
Procesul de cuantizare a semnalului esantionat.

Oct 21, 2009
71
Codarea
Codarea notiunea se poate referi la modul in care are loc conversia datelor
analogice in semnale digitale (ex. ADC, PCM)
Codarea la sursa modul in care datele analogice digitizate pot fi

comprimate la viteze de transmisie date mai mici fara a pierde din informatie
(ex. voce, video, fax, grafica)
Codarea de canal modul in care este transformat semnalul pentru a fi mai

putin afectat de perturbatiile din canalul de transmisiune
Codarea formei de unda transforma forma de unda a semnalului in
una mai bine adaptata erorilor de propagare din canalul de transmisiune
( diferite scheme de modulatie, modulatii cu M-stari, spectru imprastiat)
Codarea secventiala (denumita codarea erorii sau FEC) transforma
secventa de biti de date intruna mai putin expusa la erori prin inserarea
unor biti redundanti (ex. codarea de bloc si codarea convolutionala)
Oct 21, 2009
72
Modulatia (codare) - Delta

PCM Pulse Code Modulation
codarea semnalelor cuantizate in
cuvinte digitale
Modulatie diferentiala
se cuantizeaza diferenta dintre
valoarea actuala si cea prezisa
se inlatura erori de faza
Modulatia - Delta
cuantizare cu un singur bit
pentru semnalul diferenta.
frecventa de esantionare >
frecventa Nyquist
Oct 21, 2009
73
Oct 21, 2009
74
Modulatia Sigma Delta ()
Cuantizeaza suma diferentelor anterioare

Alte variante:
adaptiva;
cu panta variabila
cu panta continuu variabila
Oct 21, 2009
75
Parametrii principali
Ri = 1/Tb (biti/s) bit rate (viteza de bit = debit) defineste viteza de transfer a
informatiei.
Rs = 1/T baud (or signalling) rate defineste viteza ( debit) de simbol =
numar de simboluri pe secunda.

Simbolul = n bits, poate avea M stari M = 2n Semnalizare tip M-ary (stari)
Ri = RS log 2 M
Viteza maxima in canalul de baza Capacitatea canalului fb = 2 W log2M bits/s
in care W = largimea de banda a semnalului in banda de baza
BER Bit Error Rate = raportul dintre numarul de biti eronati si numarul
total de biti receptionati

Eficacitatea de putere energia per bit a semnalului Eb / N0 densitatea de
putere a zgomotului Gaussian, astfel ca BER sa aiba valoarea data
Eficacitaea largimii de banda raportul dintre viteza de transmitere a

informatiei - R (biti/s) si W largimea de banda necesara a canalului (Hz)
Oct 21, 2009
76
Definitii pentru W largimea de banda: d) largimea de banda continand o

a)
largimea de banda la 1/2 putere
b) largimea de banda echivalenta

de zgomot
c)
largimea de banda nul-la-nul
fractiune din putere (de ex. 90%)

e)
largimea de banda definita de

nivelul densitatii spectrale de
putere
f)
largimea de banda absoluta
Largime de banda Nyquist

f fc
= 0,5
fc
Densitatea spectrala
de putere
(a)
(b)
(c)
(d)
Oct 21, 2009
(e)50dB
77
ISI Interferenta intersimbol
Ampl
Simbol
1
Ampl
Interferenta
Simbol 3 de
la 1 si 2
Secventa 101101
Semnalul la intrarea canalului
Interferenta
Simbol 4 de
la 2 si 3
Simbol
Semnalul la iesirea canalului

t
Comparatie intre semnalul la intrarea

canalului si cel de la iesire, obtinut
dupa operatia de sincronizare de la
receptie.
ISI procesul de deformare si
Ampl
Simbol
Oct 21, 2009
imprastiere a semnalului astfel ca acesta

este susceptibil de crestere a erorilor
78
Prelucrarea spectrala
Input
Output
Sistem Linear
h(t ) = sinc(t / T )
H( f )
1
W=
2T
1
2T
1
2T
Filtru Nyquist (trece jos ideal)

Oct 21, 2009
Raspunsul in domeniul timp al FTJ ideal
79
Transformata Fourier functia sinc
TS
H ( j ) =
t / TS
-2
-1,5
-1
-,5
,5
1.5
sin( f / TC )
f / TC
Teorema reciprocitatii semnal de

esantionare de tip sinc
Dezavantaje:
Dificil de creat (crestere/descrestere)
Descrestere lenta a spectrului
produce ISI
H(f)
Solutie teoretica:
semnal de tip sinc in domeniul timp
dreptunghiular in domeniul frecventa
1/Ts
Largimea de banda Nyquist W=RS /2

NU ESTE FIZIC REALIZABIL
Oct 21, 2009
80
Aproximare a acestei functii functia cosinus alungit

Largimea de banda W0=W 2W sau = 1- W/ W0
roll off factor
Raspunsul in domeniul timp
h(t ) =
sin( t / Ts ) cos( t / TS )
t / TS 1 (2 t / TS ) 2
Anularea simbolurilor adiacente

Nuluri la multiplu de TS
Raspunsul in domeniul frecventa
f / RS
Oct 21, 2009
Filtrul divizat
radacina patrata din cosinus
alungit (SRRC) la emisie si
la receptie
81
Modul de utilizare a filtrului cu caracteristica radacina patrata din cosinus alungit
Filtrare in banda de baza
Oct 21, 2009
82
Filtrul Trece-Jos Gaussian

caracteristica de tip curba Gauss in domeniul timp si in domeniul frecventa
prelucrarea fluxului de simboluri NRZ la intrarea modulatorului
modulatii de tip cu anvelopa constanta
nu are ISI = 0, interactioneaza cu simbolurile adiacente
2
hG (t ) =
exp( 2 t )
H G ( f ) = exp( 2 f 2 )
unde
ln 2 0,5887
=
B
2B
B Banda la 3-db (1/2 putere)

B BTs reprezentare normata
Raspunsul fitrului Gaussian in domeniul timp pentru BTS= 0,5
Oct 21, 2009
83
Oct 21, 2009
84
Oct 21, 2009
85
Tipuri de modulatie digitala

Reprezentare:
coordonate carteziene ( amplitudine, frecventa, faza, timp)

coordonate polare ( vector amplitudine, faza)
Dupa parametru care se modifica: ASK, PSK, FSK, Hibride (doi sau toti parametrii)
Oct 21, 2009
86
Doua mari categorii:

metode de modulatie cu anvelopa constanta
metode de modulatie cu anvelopa neconstanta
Alte criterii: liniara/neliniara; fara memorie/ cu memorie. Se formeaza clase:

Liniare, fara memorie (PAM, PSK, FSK, QAM)
Neliniare, cu memorie (MSK, CPFSK )
Liniare, cu memorie (codare diferentiala, convolutionala)
Conversia de la coordonate polare la
rectangulare.
Modulatie IQ metode de procesare ale
semnalului.
S(t)
Oct 21, 2009
87
Reprezentarea Constelatiei digitale

= reprezentarea grafica a anvelopei complexe a
fiecarei stari de simbol posibile:
axa-x I - reprezinta componenta in faza
a anvelopei complexe;
axa-y Q - componenta in cuadratura a
anvelopei complexe;
distanta dintre semnalele reprezentate in
diagrama constelatiei ne releveaza cat de
diferite sunt undele modulate si cat de usor
este pentru receptor sa diferentieze intre ele.
Planul I,Q semnal elementar punct Ck = Ak+jBk
Modulatii binare BASK, BPSK, BFSK
Modulatii cu M-stari (nivele) marirea eficientei spectrale
Oct 21, 2009
88
Distanta din origine la un punct proportionala cu radacina patrata a energiei

necesare pentru transmiterea simbolului
Oct 21, 2009
89
Modulatii binare
ASK
PSK
FSK
Modulatii binare de tip OOK (On Off Keying)

Oct 21, 2009
90
Modulatii liniare
Modulatia ASK
Q
M = 2n
M=2
I
Ai = (2i M + 1)a0
unde i=1, 2,M

M=4
Tehnica putin eficienta

Afectata de modificari
de amplitudine
Utilizata in modulatia pe
FO
M=8
Constelatiile digitale pentru modulatia de tip ASK cu M-stari (MASK)

Oct 21, 2009
91
Modulatia PSK
Q
Q
BPSK M=2 k= 0 sau
I
M>2
k=
2
+ k
M
M
k = 0, 1, , M-1
M = 4 modulatia QPSK
Oct 21, 2009
92
01
Modulatia QPSK
Se transmit 2 bit/simbol RS = Ri / 2
00
Datele de intrare doua componente

ortogonale
I(t) biti pari si Q(t) biti impari
Q saltul intre stari = 90 quadratura
11
10
O componenta schimba semnul salt 90

Ambele componente schimba semnul
salt 180
Filtrare: filtru (radacina patrata) cosinus alungit FRPCA

Apar situatii de variatie mare a amplitudinii purtatoarei, cu treceri prin zero
Dezavantaj refacerea purtatoarei si tactul de sincronizare
Utilizare satelit, CDMA, DVB S, cablu, LMDS, TETRA
Oct 21, 2009
93
01
Modulatia OQPSK (OffsetQPSK)

00
11
10
Oct 21, 2009
Se evita trecerile prin zero

Se decaleaza fluxul de date Q(t) cu Tb = TS / 2
fata de fluxul I(t)
Saltul de faza admis este de / 4
Variatia maxima de amplitudine: 3dB
Diagrama tip ochi (Eye diagram) datele sunt
aplicate repetitiv, la intrarea verticala a unui
osciloscop sincronizat pe orizontala cu frecventa
de simbol.
94
Modulatii MPSK
8 PSK
16 PSK
8PSK Simbol de 3 biti stari: 0; / 4; / 2 ; 3 /4 ; RS=Ri / 3

utilizare EDGE (Enhanced Data rates for Global Evolution).
Oct 21, 2009
95
Differential QPSK (DQPSK)

Informatia este furnizata de
tranzitia intre stari si nu de
valoarea absoluta ( diferenta
intre valorile absolute ale fazei
intre simboluri consecutive)
(i ) = (i 1) + k (i )
k (i ) =
2
k+
M
unde:

k = 0,....M 1; 0,
M
Functii de starea anterioara

Constelatia modulatiei /4-DQPSK
Oct 21, 2009
96
Modulatia /4-DQPSK
M=4; = /4; 8 trepte ale fazei:
1 3 5 7
(2i + 1) ; ; ; ;
4 4 4 4
2 4 6
(2i ) 0; ; ;
4 4 4
Doua constelatii QPSK, una defazata cu /4

Conditie: tranzitile pot sa aiba loc doar catre puncte ce apartin celeilate retele
Variatii permise: / 4; 3 /4
Variatii interzise: / 2 ;
Functie de variatia relativa a fazei k , avem simbolurile:
00 45;
01 135;
10 -45;
11 -135;
Modulatia PSK cu variatia cea mai mica a amplitudunii semnalului.

Aplicatii: PDC, IS 136, PHS, Bluetooth, WLAN
Oct 21, 2009
97
Modulatii neliniare
Modulatia MFSK
Categoria sistemelor de modulatie neliniare
f diferenta dintre frecventele instantanee corespunzand la transmiterea a doua
simboluri adiacente ;
ak un simbol apartinand multimii: { 1, 3, (M-1) }.
Faza are o variatie liniara: (t) =.f .ak.(t kT )+k unde k ct.
frecventa instantanee f (t ) = f 0 +
f
ak
2
Semnalul m(t ) = cos 2 f 0 + 2 ak

Flux binar, 0 si 1
ak {-1, 1}
BFSK
cu2009
faza discontinua
Oct 21,
Trecerea f1 la f2
si invers salt
de faza
98
Impunem conditia k =k 1+f Tak variatia de la o valoare a frecventei la

alta se face fara salt
Indicele de modulatie
h = = f T
BFSK cu faza continua CPFSK
MFSK
Oct 21, 2009
M=4
99
MSK
MSK Minimum Shift Keying forma particulara a CPFSK considerata si
ca forma de PSK (echivalenta dintre cele doua tipuri de modulatie)
MSK forma de OQPSK la care se inlocuieste FRPCA cu FTJ - semisinusoida
MSK Valoarea minima a variatiei frecventei pentru care se mentine
ortogonaliatea intre cele doua frecvente h=0.5
Semnalul MSK
M = 2 forma de modulatie binara
s (t ) =
2 Eb
cos(2 f c t + (t )
Tb
unde
(t ) = (0) +
h
Tb
simbol 1
(t ) = (0)
h
Tb
simbol 0
Simboluri succesive identice

variatie mare a fazei
Oct 21, 2009
100
Conditia h=1/2
increment de / 2 in
variatia fazei
1 + / 2
0 - / 2
(t) poate lua valorile:
- / 2 , 0, / 2,
s(t) poate fi scris ca:
1 (t ) =
s1 =
s (t ) = s11 (t ) + s22 (t )
cos(
) cos(2 f c t )
Tb
2Tb
Eb cos( (0)) pentru Tb t Tb
2 (t) =
sin(
) sin(2 f c t )
Tb
2Tb
s1 = Eb cos( (Tb )) pentru 0 t 2Tb
s1 si s2 depind doar de valorile lui (t) la t = 0 si t = Tb

Oct 21, 2009
101
Apar patru combinatii posibile:
(0) = 0 si (Tb) = + / 2 1
(0) = si (Tb) = + / 2 0
(0) = 0 si (Tb) = - / 2 0
(0) = si (Tb) = - / 2 1
Constelatia in cazul MSK

Se obtine o densitate spectrala de putere cu o cadere mai rapida in afara
benzii, comparativ cu QPSK
Oct 21, 2009
102
GMSK
Imbunatatirea distributiei spectrale a puterii MSK inlocuire FTJ - semisinusoida
FTJ Gaussian.
Datele binare (0/1) codate
-1/1 filtrare FM
Varianta cea mai utilizata
modulator OQPSK+ FTJ Gaussian
Densitatea spectrala pentru GMSK si MSK

Oct 21, 2009
103
Raspunsul in domeniul timp depinde de banda normata BT scade ISI

creste zona notata
1 GMSK fara suprapuneri
2 GMSK cu suprapuneri 50%
Decodari speciale 5 GMSK
GMSK,
BT=0.5
MSK
1-2
GMSK
BT=0.3
Time
2T
Oct 21, 2009
0
2T
104
0
-10
Data Rate: 8192 bps

QPSK
MSK
Power (dB)
-20
-30
-40
GMSK BT=0.3
-50
-60
GMSK BT=0.5
-70
0
16384
32768
49152
65536
Frequency (Hz)
Oct 21, 2009
105
QAM
QAM Quadrature Amplitude Modulation forma de modulatie in amplitudine a
doua purtatoare, sinusoidale, defazate cu 90 (in quadratura)
Modulatie bidimensionala
Semnalul modulator analogic sau digital flux de biti
QAM = ASK+PSK
Fluxul de date divizat in:
I(t) biti impari aI(t)
Q(t) biti pari aQ(t)
ck = ak + jbk
ak; bk simboluri
independente
Modulator QAM
s (t ) =
ak g (t kT ) cos( c t + 0 )
bk g (t kT ) sin( c t + 0 )
aI (t )
Oct 21, 2009
aQ (t )
106
M stari M=2n aIk; aQk QAM aIk n/2 biti; aQk n/2 biti
cuvant = n biti n=2k par sau n=2k +1 impar (prelucrare flux date)
Un punct din constelatie sk (t ) =
2 Ek
cos( c t + i )
T
sk (t ) = aIk I (t ) + aQk Q (t ) k = 1, , M
2( M 1)
E =
3
I (t ) =
2
cos( ct ) Q (t ) =
T
2
sin ( c t )
T
Constelatia o matrice de semnale
E energia simbol
n=1 M= 2 2 - QAM
n=2 M= 4 4 QAM
n=3 M= 8 8 QAM
n=4 M= 16 16 QAM
n=5 M= 32 32 QAM
n=6 M= 64 64 QAM
n=8 M= 256 256 - QAM
( M + 1, M 1) ( M + 3, M 1) ( M 1, M 1)
M
+
1
,
M
3
)
(
M
+
3
,
M
3
)
(
M
1
,
M
3
)
( aIk , aQk ) =
( M + 1, M + 1) ( M + 3, M + 1) ( M 1, M + 1)
Oct 21, 2009
107
QAM rectangulara
sQ
4-QAM = QPSK
Nu sunt optimale d.pd.v. al distantei
dintre punctele constelatiei
Avantaje la demodulare
sI
Constelatia QAM rectangulara

16 QAM
Oct 21, 2009
108
8-QAM
8-QAM
8-QAM
Oct 21, 2009
109
8-QAM
2 amplitudini
8 faze
90
135
4 amplitudini
8 faze
16-QAM
16-QAM
45
nivel 1
QAM ne-rectangulara Combinatie ASK+PSK

ck = Ak e j k
180
nivel 2
225
Oct 21, 2009
315
270
s (t ) = Ak cos( ct + 0 + k )
Necesita amplificare liniara

Criteriu de optimizare: distanta maxima si
uniforma intre punctele constelatiei
110
Tabel cu cele mai uzuale modulatii QAM

Modulatia
Unitate
Bits/Baud
Baud rate
Bit Rate
Bit
4-PSK, 4-QAM
Dibit
2N
8-PSK, 8-QAM
Tribit
3N
16-QAM
Quadbit
4N
32-QAM
Pentabit
5N
64-QAM
Hexabit
6N
128-QAM
Septabit
7N
256-QAM
Octabit
8N
ASK, FSK, 2-PSK
Oct 21, 2009
111
Tabel comparativ cu performantele diferitelor tipuri de modulatii

E
ffic
ie
n
ta
la
rg
im
iid
e
b
a
n
d
a
(C
/B
)
lo
g
2(C
/B
)
16P
S
K
1
8d
B
16Q
A
M
1
5d
B
8P
S
K
1.58
5
14
.5d
B
4P
S
K
10
.1d
B
4Q
A
M
10
.1d
B
B
F
S
K
1
3d
B
B
P
S
K
10
.5d
B
M
o
d
u
la
tia
Oct 21, 2009
E
b
/N
o
F
a
ra
E
ro
ri
112
Concluzii
PSK realizarea de scheme de modulatie cu eficacitate de

banda ridicata
QPSK modulatie foarte robusta dar necesita amplificare
liniara alternative Offset QPSK si /4-QPSK reduc
variatia anvelopei semnalului;
Schemele cu nivel mare M-stari (ca de ex. 64-QAM)
eficacitate spectrala foarte buna dar sunt susceptibile la
zgomot si necesita amplificare liniara;
Schemele cu anvelopa constanta (de ex. GMSK)
avantajul ca pot utiliza amplificatoare neliniare
Oct 21, 2009
113
Accesul Multiplu
Introducere
Proces de comunicare mai multi utilizatori trebuie sa utilizeze in aceiasi

perioada de timp acelasi mediu de transmisiune (linie, cablu, fibra optica ,
banda radio de frecvente);
Intre doua puncte A si B comunicatia poate avea loc in modul
simplex ( A B )
sau
duplex ( A B ) (semiduplex);
Acces multiplu solutii de departajare si utilizare de catre mai multi

utilizatori a unei portiuni finite a spectrului de frecvente radio;
Se urmareste realizarea unei capacitati mari de transport a informatiei

Oct 21, 2009
115
Duplex in domeniul frecventa sau in domeniul timp:

In domeniul frecventa Frequency division duplexing (FDD)
In domeniul timp Time division duplexing (TDD)
Controlul Accesului Multiplu ( MAC) se implementeaza in

arhitectura retelei de comunicatii necesita transmiterea unei
anume cantitati de date prin retea
Sistem de comunicatii N canale deservesc M utilizatori
Metodele de Acces Multiplu definesc cele N canale si le

repartizeaza la cei M utilizatori
Diminuare performantelor sistemului prin solutia de acces multiplu

sa fie minima.
Reverse
Forward
channel
channel
Divizat in frecventa
sau
Divizat in Timp
Oct 21, 2009
116
Frequency Division Duplexing (FDD)
Frequency division duplexing (FDD) se aloca 2 benzi distincte de

frecventa pentru fiecare utilizator;
FDD = doua canale simplex utilizarea simultana duplexor
Comunicatii mobile BS la MS = forward band ; MS la BS = reverse

band
Alte denumiri: uplink respectiv downlink
Diferenta de frecventa intre cele doua sensuri ramane constanta

la schimbarea canalului
Raportul cu benzile de frecventa si canalele adiacente
Oct 21, 2009
117
Time division duplexing (TDD)
Time division duplexing (TDD) departajarea sensurilor de

transmisiune se face in domeniul timp
TDD furnizeaza doua sloturi de timp pe aceiasi frecventa
Utilizeaza banda de frecvente a unui singur canal de tip

transmisiune simplex
Nu avem nevoie de duplexor
Diferenta de timp intre sloturile direct si invers este mica

transmiterea si receptia datelor apare ca si cum ar fi simultana
la utilizator
Oct 21, 2009
118
Metode de realizare MAC

Metode principale:
FDMA ( Frequency Division Multiple Access) se bazeaza pe

separarea canalelor in frcventa
TDMA (Time Division Multiple Access ) se bazeaza pe

separarea canalelor in timp
SDMA ( Space Division Multiple Access) se bazeaza pe

separarea canalelor in spatiu
CDMA (Code Division Multiple Access ) se bazeaza pe

separarea canalelor prin utilizare unor coduri individuale
Utilizare combinata a doua sau mai multe metode de acces

multiplu la realizarea unui sistem de comunicatii
Combinarea cu metode de modulatie digitala OFDM, COFDM
Oct 21, 2009
119
Frequency Division Multiple Access (FDMA)

k1
k2
k3
k4
k5
k6
c
f
FDMA Acces Multiplu cu repartitie de frecventa Banda de

frecventa alocata este divizata in n segmente de frecventa k
canale de transmisiune.
Fiecare utilizator are alocat un canal pe care il poate utiliza tot timpul
transmisiunii;
Sistemele de Comunicatii Mobile combinatie cu FDD duplexor
Dupa alocarea unui canal cele doua terminale transmit simultan si
continuu
Oct 21, 2009
120
Un canal alocat care nu este utilizat pentru o perioada de timp

ramine neutilizat capacitatea sistemului se diminueaza
Largimea de banda a canalelor FDMA (SCM) relativ ingusta (30 kHZ)
Fiecare banda (canal) trebuie sa aiba un spatiu de garda
Necesita filtre de separare a canalelor (reducere a interferentei intre
canale si a intermodulatiei) cresc costurile
FDMA metoda cu transmisie continua necesari mai putini biti de
date (sincronizare si cadre) comparativ cu TDMA
Oct 21, 2009
121
Bg
Bg
Numarul maxim de canale pentru

Bt - banda de frecvente alocate ::
Bg banda de garda ; Bk banda canalului
N=
Bt 2 Bg
Bk
Avantaje:
nu este necesara o coordonare dinamica (sincronizare sau cadre);
poate fi utilizata si cu semnale analogice si cu semnale digitale;
nu sunt restrictionate in timp;
Simboluri >> imprastiere a intarzierii nu este necesara egalizarea
Dezavantaje:
risipa de largime de banda pentru trafic distribuit neuniform
foarte putin flexibil
banda de garda
canal cu largime de banda relativ redusa
necesita un grad de filtrare ridicat pentru a reduce interferentele
Oct 21, 2009
122
Time Division Multiple Access (TDMA)

c
FREQUENCY BAND
TDMA Acces Multiplu cu repartitie in timp canalul de frecventa

alocat transmiunii este divizat in segmente (intervale) de timp, alocate
unor utilizatori diferiti;
Fiecare utilizator poate sa transmita sau sa receptioneze in oricare
din aceste intervale de timp, care nu au perioade de suprapunere;
interval de timp alocat unui singur utilizator repetare ciclica
ocupa aceiasi pozitie in cadrul cadrului
Se poate aloca un numar diferit de intervale de timp (Time Slot)
dintr-un cadru unor utilizatori diferiti (pe baza de prioritati).
Oct 21, 2009
123
Utilizam intervale de timp (TS) diferite pentru transmisie / receptie

nu este necesar un duplexor
Transmisiune discontinua salva (burst) necesara

bufferare
Utilizatorul limitat la transmiterea / receptionarea unor salve regulate
de semnal de banda larga
Se utilizeaza doar date digitale si o forma de modulatie digitala
Sisteme de Comunicatie Mobila TDMA prezinta avantaje la

realizarea functiilor legate de mobilitate
Oct 21, 2009
124
Structura Cadrului TDMA

Cadru = Frame Necesara sincronizare (statica sau dinamica) intre
echipamentele de transmisie si receptie
Preambul
Informatia
din mesaj
Slot 1 Slot 2
Trail Bit
Trail Bits
Slot N
Sync Bit Information Guard Bits

Bit
Preambul Adrese si informatii de sincronizare pentru tranceivere

Guard Bits sincronizarea receptorului intre diferitele intervale de timp
si cadre
Oct 21, 2009
125
Eficienta TDMA
Eficienta cadrului f raportul dintre numarul de biti continand date
ale mesajului propriu zis si bT - numarul total de biti dimtr-un cadru
f =
unde
bT bOH
100%
bT
bT = Tf Ri
Tf durata cadrului;
Ri viteza de bit
bOH numarul total de biti neapartinand mesajului propiu zis
bOH = N r br + N t b p + N t bg + N r bg
unde Nr numarul de biti de referinta pe cadru

Nt numarul de biti de trafic pe cadru
br numarul total de biti neapartinand mesajului propiu zis in cadrul
salvei de referinta;
br numarul total de biti din preambulul intervalului de timp (TS),
neapartinand mesajului propiu zis;
bg numarul de biti echivalenti din fiecare interval de garda;
Oct 21, 2009
126
Acces Multiplu Hibrid TDMA / FDMA

k1
k2
k3
k4
k5
k6
c
f
Canal in domeniu frecventa alocata o anumita frecventa, pentru un

anumit interval de timp al canalului Exemplu: GSM
Advantaje:
Mai performant fata de interferenta in domeniu frecventa intre canale
Capacitate mult crecuta cu aplicare comprimarii in domeniul timp
Protectie sporita la interceptari
Dezavantaje
Schimbarea de frecventa trebuieste coordonata
Oct 21, 2009
127
Space Division Multiple Access (SDMA)
SDMA Acces multiplu cu divizarea spatiului pe care este operativa

reteaua de comunicatii doua perechi sau mai multe de tranceivere
utilizeaza aceleasi frecevente purtatoare optimizarea utilizarii spectrului
de frecventa
Varianta cablata (cabluri separate pentru fiecare legatura);

Varianta radio utilizeaza un set de frecvente, emise din locatii separate
spatial, cu o distanta suficienta intre ele pentru a evita interferentele
Spatiu de garda intre zonele care utilizeaza acelasi set de frecvente
SDMA larg utilizata in sistemele de comunicatii mobile structura
celulara
Oct
21, 2009 + antene directive
128
Celule de o anumita
culoare acelasi
set de frecvente
SDMA aplicata la un sistem de comunicatii mobile

Oct 21, 2009
129
Utilizatorii dintr-o celula sunt separati spatial cu ajutorul antenelor

directive ale statiei de baza, situata in centrul celulei
Tehnologia antenelor adaptive (inteligente)
Se impune :
o diferenta unghiulara minima

un criteru de distanta minima
SDMA se utilizeaza in combinatie cu una sau mai multe din celelalte

metode de Acces Multiplu
Oct 21, 2009
130
Code Division Multiple Access (CDMA)

k1
k2
k3
k4
k5
CDMA Acces Multiplu cu Departajare

prin Cod
Oct 21, 2009
k6
Utilizatorii folosesc aceiasi banda de

frecventa, in aceiasi perioada de timp
Departajare utilizarea unor secvente
de cod pseudo-aleatoare, diferite pentru
fiecare utilizator
131
The CDMA Cocktail Party
Analogie pentru ilustrarea modului in care se realizeaza departajarea prin

cod a unei comunicari.
CDMA parte a familiei de metode de realizare a accesului multiplu prin
metode de imprastiere a spectrului (Spread-Spectrum).
Spread-Spectrum tehnologie dezvoltata initial pentru aplicatii militare
Oct 21, 2009
132
Principiul metodelor cu Spectru Imprastiat (SS)

spreader
despreader
identik
Code generator
Code generator
SS accesului multiplu prin metode de imprastiere a spectrului (SpreadSpectrum) tehnologie de comunicatie prin care un cod pseudo-aleator,
independent de datele ce se transmit, este utilizat ca semnal de modulatie
pentru a a realiza imprastierea energiei semnalului de date intr-o banda
alocata, mult mai mare decat banda de frecventa a semnalului de date.
Receptia se utilizeaza o replica identica de cod pseudo-aleator
(pseudo-noise) pentru a realiza operatiune inversa a imprastierii.
Oct 21, 2009
133
Variante de sisteme cu Acces Multiplu cu Spectru Imprtiat:

Sistem cu secvene directe (DS-SS Direct-Sequence Spread
Spectrum) se realizeaz prin modularea purttoarei (PSK) cu o
secven digital de cod a crui raport de bit este mult mai mare
dect lrgimea de band a semnalului informaie CDMA.
Sistem cu salt de frecven (FH-SS Frequency-Hopping Spread
Spectrum) Frecvena purttoarei se modific cu incremente
discrete (FSK), dup un plan de asignare comandat de o secven
de cod care determin ordinea de utilizare a valorilor frecvenei
purttoare.
Sistem cu salt de timp durata i rata de bit a informaiei ce
urmeaz a fi transmise sunt comandate de o secven de cod.
Sistem cu salt de frecven / timp secvena de cod determin
att frecvena de transmisie ct i rata de bit a transmisiei..
Sistem cu modulaie de frecven n impuls (Chirp sau Pulse
FM) purttoarea este baleiat pe o band larg de frecvene pe
durata dat a unui impuls.
Oct 21, 2009
134
Sistemele de comunicatii traditionale cauta sa ingusteze banda

de frecvente ocupata de transmisiune
Sistemele Spread-Spectrum fac o conversie a spectrului
mesajului intr-o banda de largime mare functie de viteza
secventei de cod (denumita chip) Rch).
Raportul Rch / Rb factor de imprastiere N sau castigul procesului Gp
Oct 21, 2009
135
Direct-Sequence Spread Spectrum (DS-SS)

DS CDMA utilizata in sisteme de telefonie celulara si WLAN
CDMA Sincron utilizeaza secvente de coduri ortogonale (ex. functii
Walsh) produsul scalar a doua secvente de cod ortogonal este nul
C1
C2
C3
C4
Oct 21, 2009
CDMA Sincron se utilizeaza in sisteme

de telefonie celulara la transmisia dinspre
statia fixa spre mobil poate genera si
mentine ortogonalitatea codurilor
Conditia de ortogoanlitate pentru codurile
de imprastiereCk:
C1 1 1 1 1
C
1
1
1
2
=
C3 1 1 1 1

1
1
1
C
4
Ci Ck = 0 daca i = k
Ci Ck = J
daca i k
136
Canalul DS CDMA Operatiunea inversa a imprastierii spectrului

efectuata la receptie
Oct 21, 2009
137
di: 1 -1
Cm
Codul Cm :
1 1 1 -1 1 -1 -1 -1
Datele: forma bipolara 1 si 1 di

Codarea: Cmdi
di =1
1 1 1 -1 1 -1 -1 -1
di = -1 -1 -1 -1 1 -1 1 1 1
Lungime secventei de cod Ck M
La decodare produs vectorial semnal codat x secventa de cod
sumare de bit comparare cu nivelul de prag > 1 sau < -1
Oct 21, 2009
138
Exemplu cu un singur utilizator
Oct 21, 2009
139
Exemplu cu un doi utilizatori
Cod utilizator1 : 1 1 1 -1 1 -1 -1 1
Cod utilizator2 : 1 -1 1 1 1 -1 1 1
N utilizatori Matrice Walsh NxN limitata ca numar de coduri

Oct
21, 2009
ortogonale
140
CDMA Asincron
Sistem CDMA Asincron utilizeaza secvente de coduri pseudoaleatoare (pseudo-noise PN)
Utilizatorii mobili nu se poate coordona initializarea comunicatiei din
puncte distribuite aleator cu realizarea de secvente de coduri ortogonale
Secventele PN sunt statistic necorelate suma unui numar mare de PN
conduce la MAI Multiple Access Interference distributia
aproximata prin zgomotul gaussian
Receptionare utilizatori mobili cu acelasi nivel al puterii varianta
(puterea de zgomot) creste proportional cu numarul de utilizatori
Problema situarii utilizatorilor in cadul celulei fata de statia de baza
Problema Aproape Departe.
Oct 21, 2009
141
Generarea secventei de cod PN
A Coduri ortogonale Walsh - Hadamard (64 sau 256) .

B Codul lung PN Long Code 242-1 chips unic intr-un ciclu
coduri utilizate: M-secvente, coduri Gold, coduri Barker si coduri Kasami
C Codul scurt PN Short Code 32k chips generat perche de
catre statiile de baza din celule
Oct 21, 2009
142
Modul de assignare si realizare a secventelor de cod PN intr-un

sistem cu trei celule
Oct 21, 2009
143
Frequency-Hopping Spread Spectrum FH-SS
Actrita Hedy Lamarr (Hedy Kiesler Markey) principiul

transmisiunilor cu salt de frecventa patent 1942
Frequency-Hopping Spread Spectrum (FHSS) metoda de acces multiplu
in care purtatoarea este comutata rapid pe frecventa canalelor din banda
de transmisiune, comutare realizata in conformitate cu o secventa de cod
pseudo-aleatoare, cunoscuta atat emitatorului cat si receptorului.
Oct 21, 2009
144
Banda de transmisiune divizata in canale de largime egala cu cea

a semnalului de intrare
Purtatoarea modulata este transmisa intr-un canal pentru o durata
de timp td dwell time chip rate
Frecventa purtatoarei este modificata cu f salt de frecventa ( hop)
ocupa pentru timpul td alt canal din cele asignate transmisiei
Oct 21, 2009
145
Modificarea frecventei purtatoare cu f conform unei comenzi

realizate cu un cod pseudo-aleator viteza de salt (hopping rate)
Purtatoarea modulata M - FSK

Banda de frecvente folosita simultan de mai multi utilizatori
probabilitate foarte mica ca doi utilizatori sa foloseasca simultan
acelasi canal, in acelasi interval de timp;
Banda de frecventa instantanee a transmisiei mica prin

mediere se obtine banda de spectru imprastiat mare
Sinconism la receptie modificarea frecventei de receptie sincron

cu modificarea canalului la emisie problema dificila.
Solutie conditie ca la emisie sa fie accesate toate canalele intr-un

interval dat de timp receptorul se caleaza aleator pe un canal
receptioneaza si identifica o secventa de date de identificare
check sum pentru integritate pot fi utilizate tabele fixe de secvente
de coduri
Oct 21, 2009
146
tb
user data
0
td
f3
slow
hopping
(3 bits/hop)
f2
f1
td
tb: perioada de bit
td: dwell time
f3
fast
hopping
(3 hops/bit)
f2
f1
t
Versiuni:
Slow Hopping (SFH-SS) tb (sau TS) < td
Fast Hopping (FFH-SS) tb (sau TS) > td
FH2009
tb = td
Oct
21,
147
FH: TS = td
Slow-FH: td > Ts
Mai usor de implementat
Faza purtatoarei are salturi mai rare permite realizarea unor
timpi de integrare pentru simboluri mai lungi
Fast-FH: td < Ts
Importante pierderi datorate incoerentei produse de salturile de faza foarte
dese;
Realizeaza o protectie buna la bruiaj si la interferenta metode de evitare
Oct 21, 2009
148
Lantul de transmisiune in cazul variantei FH-SS

Structura salturilor = setul de frecvene, ordinea lor de utilizare si durata
de emisie pe fiecare frecven impuse de diferite standarde
Oct 21, 2009
149
FH-SS rejectia interferentelor prin evitarea lor sisteme cu salt de

frecven adaptiv se elimin de la nceput din structura de frecvene
alocate salturilor, frecveele perturbate.
Avantaje FH-SS
Rejectia interferentelor prin evitarea lor sisteme cu salt de frecven

adaptiv se elimin de la nceput din structura de frecvene alocate
salturilor, frecveele perturbate.
Receptia neautorizata se receptioneaza doar franturi neinteligibile
Incercarile de bruiaj pe o frecventa pierderi de cativa biti
Prin utilizare de: codare de canal, intretesere si utilizarea de canale

disjuncte se amelioreaza imunitatea la fading
Nu prezinta problema de nivel semnal: aproape / departe
Dezavantajele FH-SS
Exista posibilitatea aparitiei de interferente in cazul prezentei simultane
a unui numar mare de utilizatori in banda de frecventa
Solutie codare de canal si metode de intretesere
Oct 21, 2009
150
Comparatie
SDMA
Idea
Segmente de
spatiu celule/
sectoare
Terminale
Separarea
semnalului
Avantaje
TDMA
FDMA
Segmentare a Segmentare a
timpului de
benzii in subemisie in TS
benzi
CDMA
Imprastiere
spectru
coduri
ortogonale
Un terminal
Terminalele
Terminalele
Terminalele
activ per
active succesiv active simultan active simultan
celula/sector
Structura
celulara /
antene
directive
Sinconizare in
domeniul timp
Simplu +
Stabilizat,
capacitate mare digital total,
/ km2
flexibil
Filtrare in
domeniul
frecventa
Codarea si
structura
receptor
Stabilizat,
simplu, robust
Flexibila,
planificarea,
preluare lina
Dezavantaje
Inflexibila,
antene fixe
Spatiu garda
(propagarea),
sincronizare
Inflexibila,
spectrul resursa limit.
Receptoare
complicate,
contr. emisie
Comentarii
Utilizata in
forme hibride
Retele fixe,
hibrid mobile
Tipic forme
hibride
Hibride, in
dezvoltare
Oct 21, 2009
151
OFDM
Orthogonal Frequency Division Multiplexing

OFDM Multiplexare cu repartitie de frecvente ortogonale
OFDM Combinatie intre o operatiune de modulare si una de multiplexare
Modulatia Transpunerea informatiei mesajului in modificari ale
parametrilor purtatoarei (amplitudine, frecventa , faza)
Multiplexarea metoda de partajare a aceluiasi spectru de frecvente de
catre mai multe canale de date, independente, produse de surse diferite
amplitudine
canal
purtatoare
subcanal
frecventa
Oct 21, 2009
153
Propagarea pe cai multiple
Calea directa
Calea
directa
Oct 21, 2009
154
Semnal direct
t
Semnal reflectat si intarziat
t
Semnalul la intrarea receptorului
t
Semnalul la intrarea receptorului ISI datorat propagarii pe cai multiple
Oct 21, 2009
155
NT
t
1
NT
W
Transmisie secventiala de date
Simbol cu durata scurta T
Largimea de banda necesara
transmisiei W=1/T
Viteze mari de transmisie erori
introduse de propagarea multipla
Oct 21, 2009
Transmisie de date paralel

Simbol cu durata lunga NT
Un canal de date ocupa 1/N
din largimea de banda 1/T
Viteza de transmisie scazuta
mai putin afectata de propagarea
prin canal
156
Semnale ortogonale
Spatiul Euclidian cu 2 sau 3 dimensiuni doi vectori sunt ortogonali daca
produsul lor este nul unghiul lor 90 ori /2 radiani (I si Q)
Doua functii f(x) si g(x) sunt ortogonale daca:
b
a
f ( x) g ( x) w( x) = o
unde w(x) functie de pondere, nenegativa
Valoarea normata a produsului se scrie:
f, f
Termenii unei secvente{ fi unde i=1,2,3} sunt:

Ortogonali daca:
fi , f j =
f i ( x) f j ( x) w( x)dx = f i i , j
Ortonormati daca:
fi , f j =
Oct 21, 2009
f i ( x) f j ( x) w( x)dx = i , j
unde:
1 daca i = j
i, j =
0 daca i j
Delta Kronecker
157
Set de semnale ortogonale, continue in timp
(t ) :
k
k = , 2, 1, 0 , 1, 2, ,
0t <T
(t ) = exp( j 2 k t ) :
k
T
T
(t ) (t ) dt =
n
k = , 2, 1, 0 , 1, 2, ,
0t <T
0 if n m
T if n = m
Daca doua procese aleatoare nu sunt corelate, ele sunt ortogonale

Oct 21, 2009
158
Set de semnale ortogonale, discrete in timp

k ( n) :
k = ..., 2,
1, 0,1
, 2,....,
0 n N 1
k ( n) = exp( j
= exp( j
2
k n):
N
N1
n= 0
NOTE :
Oct 21, 2009
k = 0,1, 2,....,N 1
0nT
NT <
k = 0,1, 2,....,N 1
0n N <
2
k nT):
NT
( n) ( n)
n
k( ) =
n( )
N k+
=
n
( )
0 if n m
N if n =m
n
( )=
N k
159
FDM
sn , 0
Serie /
Paralel
...
sn
e j 0 t
Oct 21, 2009
vk (t )
0
sn , N 1
1
NT
N 1t
N-1
Canalul de date impartit in alte

canale de date, independente
modulare set de subpurtatoare (BPSK,
QPSK, QAM) remultiplexare
modulare purtatoare
Dezavantaj: Spatiu de garda

intre canale, largime de
banda mare
160
Semnalul obtinut la iesirea sumatorului:
vk (t ) =
N1
k= 0
s n , k e j k t
0 t T
Consideram ca avem: o purtatoare sinusoidala cu frecventa n si o serie de
purtatoare sinusoidale cu frecventa m {k = m/n = 1,2,3}

armonici
2
Purtatoarele in raport armonic

functii ortogonale in domeniul
frecventa
3
Timp
Oct 21, 2009
161
OFDM
Primele trei subpurtatoare
Canalul de date impartit in alte

canale de date, independente
modulare (QPSK, 4-QAM, 16-QAM,
64-QAM, etc) set de subpurtatoare
ORTOGONALE re-multiplexare
modulare purtatoare
Spectrele subcanalelor pot fi
suprapuse partial numarul
de subcanale se dubleaza intrun sistem ideal (filtru Nyquist)
Perioada simbolului
1
2NT
RS = 2 Bl = B p
f
W
Oct 21, 2009
Nu este nevoie ca subpurtatoarele

sa fie in faza sau sa aiba un numar
intreg de perioade in cadrul unui
simbol!
162
Semnalul de baza OFDM (anvelopa

complexa) poate fi scris :
N1
k
vk (t ) = sn,k exp( j 2 t )
T
k= 0
0 t T
unde: Sn,k simbolul ce se transmite,

fk =
k
- frecventa centrala a canalului k
T
Subpurtatoarele armonici distantate la RS functii ortogonale
Ampl
f0 f 1 f 2
fN-1
Filtre fizic realizabile ex.

filtrul cosinus patrat
RS =
Bp
1+
Spectrul purtatoarelor
modulate de tip sinc
deplasate cu fk
Oct 21, 2009
163
Sistemele moderne
cantitate mare de date N
mare
Realizarea practica a unor
sisteme cu un numar mare de
subpurtatoare armonice (sute,
mii oscilatoare) dificila si
foarte costisitoare
Observam expresia anvelopei
complexe
Consideram fluxul de date drept
coeficienti in domeniul frecventa
Expresia Transformata Fourier
Rapida Inversa semnal
secvential in domeniul timp
Oct 21, 2009
164
Fourier
X(f ) =
x(t ) =
Functie de semnalul aplicat la intrare:

Transformata Fourier (continua)
x(t )e j 2 ft dt
X ( f )e j 2 ft df
Transformata Fourier (continua)

Inversa
Functia continua Set de valori discrete, reale sau complexe x[n], n Z
X ( ) =
x[n]e j n
Transformata Fourier Discreta in Timp
n=
X T ( ) =
x[n] = T
X ( f kf S )
k=
1
2T
X T ( f )e j 2 fnT df
2T
Oct 21, 2009
x(t) esantionata la momente discrete,

periodice 1/T=fS {x(n)}
Transformata Fourier Discreta in Timp
Inversa
165
Semnal discret si periodic

DFT -Transformata Fourier Discreta, numita Transformata Fourier Finita.
Transformata pentru analiza Fourier a semnalelor discrete in domeniu finit
Xk =
N1
n= 0
xn e
j 2
kn
N
k = 0,..., N 1
DFT - Transformata Fourier

Discreta
Secventa de N numere complexe: x0,, xN-1 este transformata intr-o alta

secventa de N numere complexe X0,, XN-1
1
xn =
N
N1
k= 0
X ke
j 2
kn
N
n = 0,..., N 1 IDFT -Transformata Fourier

Discreta Inversa
FFT Fast Fourier Transform =Transformata Fourier Rapida

algoritm eficient pentru calculul DFT si inversa sa IDFT
Exista mai multe variante de algoritm FFT Reduc calculul de la N2 la
Nlog N operatiuni aritmetice
Cel mai cunoscut Cooley Tukey divide et impera metoda radix-2
Oct 21, 2009
166
Utilizarea IFFT
Functii de baza
Generator d(k)
Simbol
s (t ) =
N1
s (t ) =
N1
la
d (k )hk (t )
d ( k )e
2
kt
NT
Paralel
k= 0
Serial
d(0)
h (t)
d(1)
h1(t)
d(2)
h2(t)
d(3)
h3(t)
d(4)
h4(t)
d(5)
h5(t)
s (t)
k= 0
d(N-1)
Oct 21, 2009
h (t)
N-1
167
Practic sistemele OFDM sunt implementate utilizand combinatia de

blocuri FFT si IFFT necesita circuite DSP ( realizate 19801990)
Sistemul OFDM trateaza simbolurile = sursa, ca semnale in domeniul
frecventa semnal de intrare al blocului IFFT
Blocul IFFT aduce semnalele in domeniul frecventa
Blocul IFFT prelucreaza simultan N simboluri = numar subpurtatoare
Functiile de baza N sinusoide ortogonale, frecventa minima = c.c.
Simbolurile semnale complexe determina amplitudinea si faza
subpurtatoarelor
Cele N sinusoide ortogonale insumare
DSP pentru IFFT modulare N sinusoide ortogonale + insumare =
simbol OFDM = NT
Oct 21, 2009
168
Formarea semnalului OFDM la emisie
Date (valori
complexe) la
intrarea IFFT
Oct 21, 2009
Semnal iesire
IFFT esantioane
ale semnalului
modulat
multiplexat
169
Anvelopa semnalului OFDM
Oct 21, 2009
170
OFDM - Reprezentarea in domeniul timp

Amplitudine
1
0.5
0
-0.5
-1
10
20
30
40
50
60
70
80
90
100
0.2
0.3
0.4
0.5
Timp Normalizat
Log Amplitudine (dB)
Spectrul
10
0
-10
-20
-30
-40
-50
-60
-0.5
Oct 21, 2009
-0.4
-0.3
-0.2
-0.1
0.1
Frecventa Normalizata
171
OFDM Procesare pe blocuri

Serie
la
Serie
la
Paralel
Paralel
Generator d(n)
Simboluri
Blocul
Modulator
Canal de comunicatie
^
la
la
Paralel
Bloc
Demodulator
Serie
d(n)
Detector
Simbol
Paralel
Serie
Necesita o sincronizare foarte buna intre emisie si receptie.

Erori datorate: 1) instabilitatii din echipament; 2)Efectului Doppler
ICI Inter-Carrier Interference.
Oct 21, 2009
172
Sistemele de comunicatii radio de banda larga sunt supuse fenomenelor

introduse de propagarea pe cai multiple fading selectiv .
Valori tipice pentru valoarea medie a intarzierii in macro-celule ale
sistemelor de telefonie celulara:
Urban : 1 4 msec, Sub-urban : 3 6 msec
Rural (plan, teren deschis) : 3 10 msec
Teren deluros : 5 15 msecs
Solutia clasica pentru compensarea fenomenelor introduse de propagarea
pe cai multiple circuite de egalizare in receptor.
Pentru viteze de transmisie ridicate circuitele de egalizare devin prea
complicate
OFDM prezinta solutii relativ simple, implementate prin algoritmi
DSP
Oct 21, 2009
173
Interferenta datorata simbolului adiacent (ISI)

la trecerea prin canalul de comunicatie
x(t)
Simbol
y(t)
h(t)
Canal
Simbol Distorsionat
Simboluri adjacente
Oct 21, 2009
174
Inserarea Intervalului de Garda intre Simboluri Adiacente

pentru suprimarea ISI (ASI)
x(t)
x(t)
Simbol
y(t)
h(t)
y(t)
h(t)
t
Canal
Simbol distorsionat
Simboluri separate de Intervale de Garda
t
Oct 21, 2009
175
Inserarea Cyclic Prefix in Intervalul de Garda pentru

suprimarea ISI (ACI)
x(t)
x(t)
Simbol
y(t)
h(t)
h(t)
De inlaturat
y(t)
De inlaturat
Canal
Simbol Distorsionat
Intervale de Garda ale Simbolurilor ocupate cu prefixul ciclic (Cyclic Prefix)
CP
CP
CP
t
Oct 21, 2009
176
Primul simbol
Al doilea simbol
Simbolul fara prefix
Semnalul unei
subpurtatoare pe
durata unui simbol
Oct 21, 2009
Fiecare simbol este extins ciclic

reducere a eficientei deoarece nu
contine informatie noua
Intarzierea produsa de
propagarea multicai are o
durata mai mica decat
Prefixul Ciclic nu se
produce ISI sau ICI
Amplitudinea poate sa
creasca sau sa descreasca.
177
Modulatia OFDM cu IFFT si Interpolare

{D(k)}
D(0) D(1) D(2) D(3)
IFFT
....
d(N-1
) d(0) d(1) d(2) d(3)
......
......
......
......
D(N-1
)
d I (n)
d(N-1
)
{d(n)}
Adaugare - Prefix Cyclic
DAC
s I (t)
Interpolare
d Q(n)
DAC
In systemele OFDM, durata mare a simbolului face Estimarea

Comportarii Canalului si antrenarea (sincronizarea) subpurtatoarelor
foarte importanta.
Oct 21, 2009
178
sQ(t)
Examplu de estimare a canalului in OFDM

Frame (ex. 4 slots)
Slot Control +
Antrenare
Slot Trafic 1
Slot Trafic 2
Slot Trafic 3
Slot Control +
Antrenare
Tonuri de
antrenare
(identificare
canal)
Mesaj MAC
(difuzat)
Tonuri ptr.
Corectia
Fazei
Sloturile de Trafic pot contine si cateva tonuri egal distantate pentru

corectia fazei (datorata offsetului rezidual de frecventa, zgomotului
de faza, fading)
Slotul de control poate contine si mesaje MAC
Oct 21, 2009
179
Celule ce transmit tonuri pilot
Sistemul OFDM foarte sensibil la erori de frecventa

Conditii dificile pentru oscilatoarele locale de la receptie
Tonuri Pilot pe anumite frecvente se transmit anumite simboluri cu

informatie cunoscuta cu ajutorul carora se realizeaza corectia de
frecventa a oscilatoarelor sau se determina raspunsul real al canalului de
comunicatie Channel State Information.
Oct 21, 2009
180
Varianta TDMA - OFDM

...
User 1
User 2
...
User N-2
User N-1
User N
...
Timp
CSI
F
r
e
c
v
e
n
t
a
Pilot
Oct 21, 2009
181
Schema bloc a sistemului OFDM
Paralel /
Serial
(P/S)
Filtru la
emisie GT()
...
IFFT
Adaugare
Cyclic
Prefix
...
...
d(t)
Serial /
Parallel
(S/P)
Emitator
Canal
H()
Canal
n(t)
Receptor
Serial /
Paralel
(S/P)
...
FFT
Inlaturare
Cyclic
Prefix
...
Oct 21, 2009
...
r(t)
Paralel /
Serial
(P/S)
Filtru la
Receptie GR()
182
Semnalul OFDM este o suma a mai multor sinusoide

In cazul cel mai defavorabil avem insumarea tuturor sinusoidelor
PAPR Peak-to-Average Power Ratio raportul intre valoarea de
varf si valoarea medie Valoarea de varf are probabilitate scazuta
Masuri speciale la amplificatoarele RF DE PUTERE liniare , cu
gama dinamica larga comprimare
Oct 21, 2009
183
COFDM: Coded OFDM

Coded OFDM = COFDM termen utilizat pentru sistemul la care sunt
utilizate ambele procedee: codarea erorii de control si procesul de
modulatie OFDM.
Definitorii: codarea erori (error coding), intreteserea (interleaving) si
Informatia privind Starea Canalului (channel-state information) (CSI).
Etapa importanta la COFDM intreteserea si codarea bitilor inainte de
a efectua IFFT bitii adiacenti imprastiati pe subpurtatoare
neadiacente reducere a erorilor si corectie mult mai buna
Sistemul COFDM utilizeaza informatia privind comportarea canalului
obtinuta de la egalizorul din receptor determina nivelul de incredere
privind biti receptionati
Egalizor circuit din receptor care realizeaza compensarea variatilor
de nivel ale subpurtatoarelor din canal
Pot apare cazuri de frecvente nule egalizorul amplificare mare
simbolul se marcheaza la procesare ca de incredere scazuta
decizie soft privind ponderea diferitilor biti corectia erorilor
Performante bune in cazul fadingului selectiv in frecventa si a
interferentelor
Oct
21, 2009
184
Avantajele OFDM
Rezolva problema propagarii multicale printr-o egalizare simpla
(introducerea CP)
CP (Cyclic prefix) mentin ortogonalitatea intre subpurtatoare
CP (Cyclic prefix) permit receptorului sa capteze energia din
propagarea multicai mai eficient
Randament de calcul mult mai eficient fata de metodele cu o
singura purtatoare
Poate fi utilizat cu diferite scheme de Acces Multiplu si de modulatie
modulatia adaptiva
Eficienta spectrala mai buna operatiunile IFFT/ FFT asigura ca
subpurtatorele nu interfera intre ele
Performante mai bune la interferente de banda ingusta afecteaza
doar cateva subcanale
Informatia afectata poate fi stearsa si refacuta cu ajutorul codurilor FEC
Abilitatea de a indeplini reglementari foarte variate existente in lume
Coexistenta cu sisteme prezente si viitoare
Oct 21, 2009
185
Dezavantaje ale OFDM
Sensibilitate ridicata la interferentele inter-canale - ICI
Sensibil la offset-ul frecventei si fazei subpurtatoarei
Sensibil la offset-ul tactului de esantionare
Sensibil la zgomotul de faza de inalta frecventa
PAPR neliniaritatile amplificatoarelor afecteaza

ortogonalitatea
PAPR reduce randamentul amplificatoarelor de putere RF
Oct 21, 2009
186
WOFDM - Wideband OFDM

Wideband OFDM varianta a OFDM la care distanta intre
subpurtatoare este aleasa suficient de mare astfel incat erorile in
frecventa intre emisie si receptie sa fie o fractiune mica a acestei
diferente efect redus asupra performantelor globale
WOFDM Introdusa la realizarea W-LAN
Avantaje cele pe care le are OFDM
Avantaje in plus:
mai putin sensibil la offset-ul subpurtatoarelor
randament bun al amplificatoarelor de putere RF
comportare mai buna la fadingul multicai, dependent de frecventa
Oct 21, 2009
187
Definirea unui sistem OFDM

Specificati pentru:
Viteza de Bit, Largimea de banda, Cerinte ale BER,
Imprastierea valorii medii a intarzierii de propagare, etc.
Spatiul de garda (Guard Time)
2 - 4 ori Imprastierea valorii medii a intarzierii de propagare a
canalului.
Durata Simbolului.
Durata Simbolului cel putin de 5 ori spatiul de garda pentru a
minimiza reducerea raportului Semnal / Zgomot (SNR).
Numarul de Subpurtatoare (NSC).
Spatierea Subpurtatoarelor = 1/(Durata Simbol), NSC = BW/
(Spatiul Subpurtatoare)
Alegerea Modulatiei si a Codarii.
Determinata de cerintele privind BER.
Numbarul de biti continuti de un simbol OFDM.
Oct 21, 2009
188
Aplicatii ale OFDM
Digital Television (terestra)

Standard European si Australian
DAB Digital Audio Broadcasting
Wireless Local Area Networks (W - LANs)

IEEE 802.11a, 11g
HiperLAN 2
Wireless MAN and WAN

IEEE 802.16 o singura purtatoare, 10 66GHz
IEEE 802.16a,b 2-11GHz, MAN
ADSL (asymmetric digital subscriber loop)

Transmiterea de date cu viteza mare pe linile telefonice
existente
Viitoarele sisteme de telefonie celulara ?
Oct 21, 2009
189
Sisteme OFDM
Distanta
intre
Canale
kHz
Largimea de
Banda
MHz
Rate de
esantion
are
MHz
Durata
Simbol
sec
Rata
pentru
Date
Mbit/s
Sistemul
Marimea
Transformat
ei
Numar
Purtatoa
re
HyperLAN/2
64
52
4
312.5
16.25
20
3.2
0.8
6-54
802.11a
64
52
4
312.5
16.56
20
3.2
0.8
6-54
802.16
2048
Max
2048
1.25
28
1.25
20
8/7 BW
112
134
DVB-T
2048
1024
1712
842
4.464
7.643
9.174
224
0.6814.92
DAB
2048
8192
1536
1.00
1.536
2.048
24/48/96
msec
3.072
ADSL
256 (down)
64 (up)
36-127
7-28
4.3125
1.104
1.104
231.9
0.648.192
Oct 21, 2009
190
CONCLUZII & PERSPECTIVE

OFDM bine situat pentru a indeplinii nevoile viitoare
pentru traficul de transmisii pachetizate ale datelor.
OFDM pe cale sa devina o solutie populara pentru
retele locale wireless (LAN) si pentru accesul de banda
larga
OFDM va fi implementat in sistemul de telefonie
mobila celulara 4G ?
Oct 21, 2009
191
Gata Profesore!
Ne-ai umflat capul!
Oct 21, 2009
192
Sisteme de comunicatii mobile

terestre
Definitii, clasificari
Comunicatii mobile comunicatii ce asigura legatura intre doi corespondenti,
din care cel putin unul este mobil.
Evolutie CM orientate pe transport voce CM orientate pe transport date
Comunicatii mobile doua aspecte ale mobilitatii :
mobilitatea utilizatorului : comunica radio (wireless) in orice moment,
oriunde, cu oricine ( anytime, anywhere, with anyone)
portabilitatea dispozitivului: acesta poate fi conectat in orice moment, oriunde
in retea
Necesitatea interconectarii retelelor fixe si a celor mobile (GSMISDN; IP IPM)
Comparativ cu retelele fixe, cele mobile ridica o serie de aspecte:
Reduceri ale vitezelor de transmisie si BER datorita interferentelor produse de surse
perturbatoare ( auto, consumatori electrici, atmosferice, etc)
Reglementari restrictive privind frecventele disponibile
Intarzieri mai mari, propagare multicai, jitter mai mare
Securitate mai scazuta potential atacuri active ( interfata accesibila, simulare retea)
Mediul de transmisiune este partajat continuu
Oct 21, 2009
194
Comunicatii mobile terestre
Comunicatii mobile de telefonie convenionala (duplex sau semiduplex)

Comunicatii mobile de telefonie dedicate (trunking) statie de baza (controller)
Comunicatii mobile de telefonie celulara terminale grupate spatial (voce +date)
Comunicatii mobile de telefonie fara fir cordless
Comunicatii mobile de paging
Comunicatii mobile pentru transmisiuni de date Wireless retele ce
realizeaza transmisiuni complexe: tehnica de calcul, media, voce,etc.
Wireless Personal Area Network WPAN
Wireless Local Area Network WLAN
Wireless Metroplitan Area Network WMAN
Wireless Wide Area Network WWAN
Comunicatii mobile punct multipunct LMDS, MMDS
Comunicatii mobile prin satelit

Comunicatii mobile dedicate, telefonie voce si/sau date INMARSAT, GPS,etc
Comunicatii mobile telefonie voce si date sisteme LEO, MEO (Iridium,
Skybridge)
Oct 21, 2009
195
Evolutia comunicatilor mobile

Retele de Comunicatii Mobile
Prima Generatie
Analog
Baza: telefonia vocala
Capacitate scazuta
Acoperire limitata
local si regionala
Ex. NMT, AMPS,
TACS, C-net
A doua Generatie
Digital:
Circuite comutate
Voce plus aplicatii de

baza cu date :
Fax
SMS (small message
services)
Date cu circuite comutate
Viteza Date scazuta

Acoperire Regionala
cu roaming transnational
Ex. GSM, D-AMPS,
PDC, IS 95 CDMA
A treia Generatie
Digital:
Pachete si circuite
comutate
Date avansate ex.

aplicatii multimedia
Acces date rapid
Acoperire globala
Ex. UMTS (WCDMA,
TD/CDMA), IMT-2000
Utilizatori 2006: 2.53Mld total; 2.02 Mld - GSM, 320 Mil - CDMA, 81.2Mil -UMTS
Oct 21, 2009
196
Dezvoltarea Comunicatilor Mobile

analog
telefonie celulara
digital
satelite
telefonie
cordless
Wireless LAN
1980:
CT0
1981:
NMT 450
1983:
AMPS
Prima Generatie
1986:
NMT 900
1982:
Inmarsat-A
1984:
CT1
1987:
CT1+
1988:
Inmarsat-C
1989:
CT 2
1992:
GSM
A doua Generatie
A treia Generatie
1991:
CDMA
1991:
D-AMPS
1992:
Inmarsat-B
Inmarsat-M
1993:
PDC
1994:
DCS 1800
1998:
Iridium
2000:
GPRS
Oct 21, 2009
199x:
proprietary
1997:
IEEE 802.11
1999:
802.11b, Bluetooth
2000:
IEEE 802.11a
2001:
IMT-2000
4G A patra generatie: cand si cum?
1991:
DECT
200?:
A patra
Generatie
(bazata pe
Internet)
197
2.5G, 2.75G (posibil 3.5G, 3.75G!)

3G
2.75G
Intermediate
Multimedia
2.5G
2G
Multimedia
Packet Data
Digital Voice
1G
Analog Voice
GPRS
GSM
EDGE
W-CDMA
(UMTS)
384 Kbps
Up to 2 Mbps
115 Kbps
NMT
9.6 Kbps
GSM/
GPRS
TD-SCDMA
(Overlay)
115 Kbps
2 Mbps?
TDMA
TACS
9.6 Kbps
iDEN
9.6 Kbps
iDEN
PDC
(Overlay)
9.6 Kbps
AMPS
CDMA 1xRTT
CDMA
PHS
1984 - 1996+
Oct 21, 2009
14.4 Kbps
/ 64 Kbps
1992 - 2000+
PHS
(IP-Based)
144 Kbps
64 Kbps
2001+
2003+
cdma2000
1X-EV-DV
Over 2.4 Mbps
2003 - 2004+
Source: U.S. Bancorp Piper Jaffray
198
Retele orientate spre voce / orientate spre date
Retelele orientate spre voce utilizeaza asa numita metoda de alocare fixa.
Fiecarui utilizator i se aloca o o portiune de frecventa din banda, pe o
portiune de timp (slot) sau un cod specific pentru intrega durata a legaturii.
Alocarea fixa asigura o conectare continua, necesara pentru comunicatii de

voce dar pote avea o rata de utilizare scazuta.
Retelele orientate spre date utilizeaza metode de acces aleatoriu.

Utilizatorii folosesc partajat acelasi mediu de transmisiune. Datele sosesc la
momente de timp aleatoriu, mediul este atribuit fiecarui utilizator in mod
aleatoriu.
Metoda de alocare aleatorie este mai potrivita pentru transmisia de date

deoarece datele sosesc in salve.
Oct 21, 2009
199
Serviciul Mobil si/sau Wireless adapte la tipul de serviciu si locatie

DSL / WLAN GSM / GPRS 53 kbit/s
Bluetooth 500 kbit/s
3 Mbit/s
UMTS, GSM
115 kbit/s
LAN
100 Mbit/s,
WLAN
54 Mbit/s
UMTS
2 Mbit/s
GSM / EDGE 384 kbit/s,
DSL/WLAN 3 Mbit/s
GSM 115 kbit/s,
WLAN 11 Mbit/s
Oct 21, 2009
UMTS, GSM
384 kbit/s
200
Relatia dintre viteza de transmisie si mobilitate la sistemele pentru

comunicatii mobile
Oct 21, 2009
201
Viteza de transmisie a datelor la diferite sisteme
100 Mbit/sec
10 Mbit/sec
1 Mbit/sec
100 kbits/sec
UWB
802.11g
802.11b
3G
802.11a
Bluetooth
ZigBee
ZigBee
10 kbits/sec UWB
0 GHz 1GHz 2 GHz 3 GHz 4 GHz 5 GHz 6 GHz
Oct 21, 2009
202
Raza de actiune a sistemelor de comunicatii mobile
10 km
3G
1 km
100 m
802.11a
802.11b,g
10 m
ZigBee
UWB
Bluetooth
ZigBee
UWB
1m
0 GHz 1GHz 2 GHz 3 GHz 4 GHz 5 GHz 6 GHz
Oct 21, 2009
203
Terminalele mobile realizeaza o utilizare graduala a posibilitatilor oferite

de retelele mobile.
Pager
doar receptie
display redus
mesaj text simplu
Laptop/Notebook
PDA
afiseaza grafica
recunoastere caractere
WWW simplificat
Functionalitate completa
aplicatii standard
Sensori,
Controllere
Telefon Mobil
voce, date
afiseaza grafica simpla
Palmtop
claviatura dimensiuni
reduse
versiuni simple ale
aplicatiilor standard
performanta
Oct 21, 2009
204
Sinteza performantelor sistemelor de comunicatii mobile.
Oct 21, 2009
205
Metode de acces multiplu utilizate in comunicatiile mobile:
GSM : TDMA, FDMA, FDD
DECT : TDMA, FDMA, TDD
UMTS : W-CDMA (5 MHz band), FDD (or TDD)
WLAN (IEEE 802.xx):

802.11: DSSS or FHSS (2.4 GHz)
802.11 b,g: DSSS (2.4 GHz)
802.11 a: OFDM (banda de 20 MHz / 48subpurtatoare) in
gama de 5 GHz [similar si la ADSL]
Bluetooth: FHSS, 1 mW, 1600 hops/sec
Alte sisteme
Oct 21, 2009
206
Exemplu de aplicatie la trafic auto
Vehicole
transmisia de stiri,conditii drum, meteo, muzica DAB
comunicatii personale GSM
pozitia via GPS
Retele locale ad-hoc cu vehicolele din apropiere pentru prevenirea
accidentelor, ghidare, etc.
Transmiterea in avans date vehicole (autobuze, camioane, etc) pentru
programare intretinere vehicole
Urgente
Transmisia date pacient la spital, stare curenta, prim diagnostic
inlocuire infrastructurei fixe in caz de cutremur, uragane, incendii, etc.
Situatii de criza, razboi ...
Oct 21, 2009
207
Exemplu de aplicatie la trafic auto
UMTS, WLAN,
DAB, DVB, GSM,
cdma2000, TETRA, ...
ad
c
o
h
Personal Travel Assistant,

PDA, Laptop,
GSM, UMTS, WLAN,
Bluetooth, ...
Oct 21, 2009
208
Comunicatii Mobile celulare
Comunicatii Mobile celulare sisteme diferite (AMPS, GSM, CDMA,etc )

factor comun SDMA
Oct 21, 2009
209
Banda de frecventa alocata pentru un tip de serviciu divizata in canale (definite

de frecventa purtatoare) constituire seturi de frecvente
Teritoriu ce urmeaza sa fie acoperit divizat in celule reprezentare celule sub
forma hexagonala
Numar de celule >
Celule care utilizeaza acelasi set de frecvente
Numar de seturi de
frecvente
REUTILIZARE
Dispunerea celulelor
perturbatiile reciproce
intre celule cu acelasi set
de frecvente sa fie minime
PLANIFICAREA
RETELELOR MOBILE
d distanta de reutilizare
d
Oct 21, 2009
Celula de baza +
celule ce o inconjoara
zona de reutilizare
210
PLANIFICAREA RETELELOR MOBILE

4
N celule (1 7)
Zona de reutilizare
3
2
4
2
Centrala de comanda a celulelor
PSTN
Oct 21, 2009
211
A2
A3
( m,n )
N
d
A0
A4
R
Zona de reutilizare N celule

egale ca suprafata
R raza celulei
r distanta la mobil
(m,n) coordonatele
celulei de reutilizare
Se arata ca:
A1
d = R 3N
(m 2 + 3n 2 )
N=
4
( 0,0 )
r
M
Valori uzuale N = 3,4,7,9

Celulele A1An produc
perturbatii in A0 I
A5
Oct 21, 2009
A6
N, R, d se determina
astfel incat sa se asigure o
anumita valoarea S /I
212
Sectorizarea imbunatateste S/I
Capacitatea creste > 3x.

Fiecare sector poate reutiliza sloturi (intervale de timp) si coduri.
Presupune utilizarea de antene adaptive
Interferentele sunt reduse prin sectorizare deoarece provin doar de la
sectoarele care au aceleasi frecvente
Oct 21, 2009
213
Preluarea comunicatiei (Handover)

Abonatul mobil se deplaseaza din celula A in celula B.
Handover ( handoffs) procesul de preluare a comunicatiei de echipamentul din
celula B cand mobilul paraseste celula A
Conditie comunicatia nu trebuie sa sufere intreruperi sau o scadere a calitatii
Limita
performantei
minime
z
Margine de preluare
(Handover)
Decizia de preluare computer prelucreaza informatia privind nivelul

semnalului
Oct 21, 2009
214
Marimea celulei adaptata tipului de zona si sistemului de comunicatii

O zona poate fi acoperita de mai multe tipuri de celule, de la diferite sisteme de
comunicatii mobile Straturi Multiple
Global
Satellite
Suburban
Macrocell
Urban
Microcell
In-Building
Picocell
Basic Terminal
PDA Terminal
Audio/Visual Terminal
Oct 21, 2009
215
Tabel comparativ al sistemelor celulare din generatia a doua
Oct 21, 2009
216
Tabel comparativ al sistemelor cordless
Oct 21, 2009
217
Retele Wireless
IEEE 802.15.4 Sensors
(Zigbee Alliance)
RFID
(AutoID Center)
Radio Aria
Network
RAN
IEEE 802.22
WAN
IEEE 802.20
IEEE 802.16e
MAN
IEEE 802.16d
WiMAX
ETSI HiperMAN
&
HIPERACCESS
LAN
IEEE 802.11
Wi-Fi Alliance
IEEE 802.15.3
UWB, Bluetooth
Wi-Media,
BTSIG, MBOA
Oct 21, 2009
3GPP (GPRS/UMTS)
3GPP2 (1X--/CDMA2000)
GSMA, OMA
PAN
ETSI-BRAN
HiperLAN2
ETSI
HiperPAN
218
Retele suprapuse
Integratrea unor retele heterogene, fixe si
mobile cu caracteristici de transmisie diferite
Regionala
Preluare
(handover)
pe verticala
Zona metropolitana
Campus
Preluare
(handover)
pe orizontala
In casa
Oct 21, 2009
219
OSI Open Sistem Interconnection

OSI efort de standardizare (1982) ISO si ITU-T model de protocoale pentru
planurile functionale, definind interoperabilitatea intre dispozitive si software
Modelul OSI descriere abstracta a planurilor functionale pentru protocoalele de
comunicatii si retele de calculatoare Modelul OSI cu sapte planuri functionale
Pl
funct
Host
Modelul OSI
Unitate
pt date
Plan funct.
Functia
Aplicatia
Proces retea la aplicatie
Date
Prezentare
Reprezentare date si criptare
Sesiune
Comunicatia Interhost
Segmente Transport
Pl
Pachete
funct
Cadre
Media
Biti
Oct 21, 2009
Conectare end-to-end si fiabilitatea (TCP)
Retea
Determinarea drumului si adresarea logica (IP)
Link Date
Adresarea fizica (MAC & LLC)
Fizic
Mediul, semnalul si transmisia binara

220
Modelul OSI aplicat la comunicatile mobile

Pl. funct Aplicatii
Locare serviciu
Aplicatii noi, multimedia
Aplicatii adaptive
Pl. funct Transport
Aglomerare si flow control

Calitatea serviciului (QoS)
Pl. funct Retea

Pl. funct link date
Pl. funct fizic
Oct 21, 2009
adrese, rutare, localizare dispozitive

hand-over
Autentificare
Acces media
Multiplexare
Control acces media
Criptare
Modulatie
Interferente
Atenuare
Frecventa
221
Modelul OSI la sistemele celulare

Planurile functionale (PF) ierarhizate PF inferioare asigura servicii pentru cele
superioare
PF constituit din parti situate in diferite echipamente si subsisteme.
Operator
Abonat
Oper.,
Adm.,
Necesita un schimb de informatii

pentru functionare protocoale
Man.
Com. M
anagem
ent
Mob. M
anagme
nt
RR Man
agement
Sistemele celulare structura si

denumire diferita a PF
protocoale pe mai multe PF
Tr a n s m
isiune
Oct 21, 2009
Incadrarea in OSI
pana la Planul Functional
3 (trei)
222
Aspectele economice
Oct 21, 2009
223
Domenii de interes in Comunicatiile Mobile
Communicatii Wireless
Calitatea transmisiunii (largime de banda, rata erori (BER), intarzierea)
modulatia, codarea, interferenta
Accesul media , reglementari
...
Mobilitatea
servicii dependente de locatie
Transparenta locatiei
Calitatea suportului pentru serviciu (intarzierea, jitter, securitatea)
...
Portabilitatea
Consumul de putere
Dimensiunea afisorului, puterea de calcul limitata, ...
Calitatea serviciului (QoS)
...
Oct 21, 2009
224
Comunicatii Mobile Celulare

GSM
Istoric
Sistemele de CM din generatia 1 prezinta dezavantaje majore:
Cresterea capacitatii sistemului limitata
Limitari in asigurarea calitatii
Pret de cost ridicat
1982 in Europa in cadru CEPT Group Special Mobile = GSM sistem
Pan European specificatii tehnice CM in banda 900MHz
1987 adoptarea tehnologiei si primul prototip
1989 responsabilitatea este preluata de ETSI : faza 1 1990 ; faza 2 1995
1991 Expozitia Telecom 91 se prezinta sistemul sub denumirea Global
System for Mobile = GSM specificatii tehnice cuprind 161 recomandari in
16 sectiuni 6000 pagini
Peste 300 de retele GSM in peste 200 tari
GSM etape de dezvoltare pentru cresterea capacitatii de transmisie date
generatia 2.5 generatia 3
Oct 21, 2009
226
Evolutia sistemelor de comunicatii mobile celulare
Oct 21, 2009
227
Principalele caracteristici
SDMA celule: macrocelule, microcelule, celule selective, tip umbrela
Prelucrarea digitala a semnalelor voce, fax, date 22,8 kb/s / 11.4 kb/s
Codarea vorbirii 22,8 kb/s reducere la 13 kb/s (6,5 kb/s) date 9,6
kb/s
GPRS (General Packet Radio Service), in GSM phase 2 115kb/s
EDGE
Reducerea
interferentei
intersimbol
egalizari
adaptive
ale
(Enhanced
Data rates
for GSM(ISI)
Enhancement)
384kb/s
caracteristicilor canalului
Alocare adaptiva a canalului Adaptive Channel Alocation ACA
FDMA/TDMA utilizarea unui canal de catre 8 utilizatori
Transmisia si receptia de la si spre terminal benzi de frecventa diferite (25MHz)
Terminalul Mobil (MS) participa la transferul intre celule reduce timpul de
transfer Mobile Assisted HandOff = MAHO
Controlul puterii semnalului de la emisie
Control lent al saltului de frecventa a purtatoarei Freqency Hopping = FH
Control interfata prin transmisie discontinua Discontinous Transmmision =DTX
Sistem flexibil functiile configurabile software
Oct 21, 2009
228
EMITATOARE
& RECEPTORE
DIN CELULA
Interfata
Um
Architectura GSM
INTERFATA SPRE RETELE
DE TELEFONIE FIXA
Interfata Abis
IERARHIA
CELULELOR
Interfata A
RATA DATE : 9.6 Kbps
Mobil
REGISTRUL
MOBILE
FURATE,
STRICATE
AUTENTIFICARE,
CODARE
SIM:
IDENTIFICA
ABONAT
Oct 21, 2009
REGISTRUL
VIZITATORI
(ROAMING)
REGISTRUL ABONATILOR
DIN ZONA
229
GSM: elemente si interfete

celula
radio
radio cell
MS
BSS
MS
UUmm
radio cell
celula
radio
RSS
MS
BTS
BTS
Abis
BSC
BSC
A
MSC
NSS
MSC
semnalizare
VLR
VLR
ISDN, PSTN
GMSC
HLR
IWF
IWF
OSS
Oct 21, 2009
EIR
AUC
PDN
OMC
230
Sistemul GSM subsisteme:

1. Abonatul Mobil Mobile Subscrieber = MS format din:
Terminalul Mobil (ME sau TE) identificat prin International Mobile
Equipment Identity (IMEI) tara/tipul_aprobare_cod producator
_numar_ serial
Modulul de identificare a abonatului Subscriber Identity Module SIM
poate fi mutat pe un alt terminal
contine International Mobile Subscriber Identity (IMSI) (<= 15 digits)
codul_de tara_mobile codul_retelei_ mobile ID_HLR/statie_mobila
cheia secreta de autentificare
modul memorie pentru agenda, tonuri de apel, etc.
accesul se face pentru serviciile de pe SIM nu de pe TE

facturarea se face pentru serviciile de pe SIM
Oct 21, 2009
231
2. Subsistemul statiei de baza Base Station Subsystem BSS
Statia de emisiereceptie de baza Base Tranceiver Station BTS

realizeaza legatura radio cu MS (1 6 purtatoare) si PCM cu BSC 7 48
convorbiri simultane
Controlerul statiei de baza Base Station Controller BSC controleaza
si gestioneaza resursele radio primeste informatii de la MS la interval de
480ms si ia decizii privind celula, putere de emisie, handover, etc.
Realizeaza legatura MS cu centrala de comutatie a mobilelor MSC
Controleaza pana la 40 BTS-uri
MS + BSS RSS
3. Subsistemul de comutare al retelei Network Switching System
NSS principalele subsisteme componente:

MSC (Mobile Switching Centre) Centrala de comutatie a abonatilor mobili
HLR (Home Location Register) Registrul abonatilor locali (din zona)
VLR (Visitor Location Register) Registrul abonatilor in vizita
EIR (Equipment Identity Register) Registrul cu echipamentul abonatilor
AUC (Authentication Centre) Centrul de autentificare
IWF (InterWorking Function) pentru conectarea cu alte retele
EC (Echo Canceller) Anularea ecoului
Oct 21, 2009
232
Componentele sistemului de comutare GSM
MSC
Comutarea convorbirilor
Suport pentru operarea si managementul retelei
Asigura realizarea diferitelor semnalizari intre componente
(Signaling System 7 SS7)
Interconectarea diferitelor retele
Colecteaza date pentru facturarea convorbirilor
Deserveste o zona geografica mai mare (mai multe BSS)
Gateway MSC GMSC

MSC care realizeaza interfatarea si interconectarea BSS din
reteaua GSM cu PSTN / ISDN
Oct 21, 2009
233
Home Location Register (HLR)

Baza de date de referinta pentru profilul abonatului
Datele de identificare ale abonatului ID (IMSI si
mobile station ISDN number MSISDN)
Adresa curenta din VLR ( locarea geografica a abonatului)
Servicile suplimentare pentru care a optat abonatul
Informatii suplimentare ale serviciului
Statutul abonatului (inregistrat /anulat)
Cheia de autentificare si functionalitatea AUC
TMSI Temporary Mobile Subscriber Identity
MSRN Mobile [Station|Subscriber] Roaming Number
HLR poate deservii mai multe MSC
Oct 21, 2009
234
Visitor Location Register (VLR)

Baza de date temporare exista atata timp cat abonatul se gaseste
si este activ intr-o anumita zona de acoperire.
Schimba informatii cu HLR de care apartine MS directionare
apeluri direct la celula in care se gaseste abonatul
Contine urmatoarele:
Starea in care se gaseste Mobilul (Ocupat/ Liber/ Nu raspunde
/etc.)
Identitatea zonei de locare Location Area Identity (LAI)
TMSI Temporary Mobile Subscriber Identity
Numarul de roaming MSRN (Mobile Station Roaming
Number)
Integrat in MSC (cel mai adesea)
Oct 21, 2009
235
Equipment Identity Register (EIR)

Baza de date care contine informatii pentru validarea IMEI
White List lista cu toate echipamentele mobile
validate IMEI valabil
Black List lista cu echipamentele mobile care nu
corespund cu prescriptiile retelei sau sunt furate
Grey List lista cu echipamentele mobile care sunt
incerte sau defecte
Authentication Center (AUC)

Contine baza de date cu cheile secrete din SIM-urile ME
Furnizeaza parametrii pentru autentificare si criptare
Asigura confindentialitatea convorbirii
Protectia retelei contra fraudelor si al accesului neautorizat
Se realizeaza combinat cu EIR si se plaseaza in apropierea HLR
Oct 21, 2009
236
Inter Working Function

Realizeaza functii ce fac posibila comunicarea intre GSM si
retele publice /private de date.
Functile de baza ale IWF sunt:
Conversia vitezei de transmisie
Adaptarea protocoalelor de transmisie
IWF incorporeaza si ansmablul de Modemuri
De exemplu: GSM DTE
PSTN DTE
IWF
Modem Analog
Echo Canceller = EC schema de anulare a ecoului
Ecoul apare foarte suparator la comunicarea GSM PSTN
generat de trecere de la 4 fire la 2 fire.
Pentru anulare se utilizeaza o schema Echo Canceller (EC).
Ecoul greu suportat de abonatii mobili MS
Intarzierea totala pe ambele sensuri 180 ms in sistemul GSM
EC este plasat pe partea spre PSTN a MSC
Compensare de pana la 68 ms cu EC
Oct 21, 2009
237
4.
Operation & Maintenance System (OMS)
Format din:
OMC Operation & Maintenance Center sistem de management care

supravegheaza blocurile functionale GSM
Management al evenimentelor si alarmelor
Managementul defectiunilor, detectia erorilor si a blocarii retelei
Managementul performantelor
Managementul programelor si configurarilor de setare
Managementul securitatii
Asigura operatiuni pentru intreaga retea sau pentru o parte
NMC Network Management Center centrul de administrare al retelei
Unic la nivelul unei retele
Instrument de planificare al retelei
Comunicatiile de date intre NMC, OMC, celelalte subsisteme si module

interfete de date cu protocol X25
Oct 21, 2009
238
Interfete in GSM
Doua categorii de Interfete
Interfete Standard
Trunchiuri 2 Mbps (E1)
Signalling System No. 7 SS7 ( CCS7)
X.25 (Mod Pachete Comutate)
Interfete GSM
Um
MS BTS
VLR HLR
Abis
BTS BSC
MSC MSC
BSC MSC
MSC EIR
MSC VLR
VLR VLR
MSC HLR
HLR AUC
Oct 21, 2009
239
Planurile functionale GSM

Protocoalele GSM sunt in principal divizate pe trei planuri functionale (PF):
PF 1: Planul functional fizic
Realizeaza transmisia fizica (TDMA, FDMA, etc.)
Evalueaza calitatea canalului
Se utilizeaza interfata Um si legaturi PCM 30 sau ISDN (interfata Abis si
interfetele A la F).
PF 2: Planul functional pentru link-uri de date
Multiplexarea a doua sau mai multe conectari pe canalele de control /semnalizare
Detectia Erorilor (bazat pe HDLC High level Data Link Control)
Flow control
Asigurarea calitatii transmisiei
Rutarea
PF 3: Planul functional de retea
Managementul conectarii (interfata radio)
Managementul datelor de localizare
Identificarea abonat
Managementul servicilor suplimentare (SMS transfer apel, conferinta, etc.)
Oct 21, 2009
240
Procese de Baza
AUTENTIFICAREA
CIFRAREA
INREGISTRAREA
STABILIREA LEGATURII
HANDOVER / HANDOFF
ROAMING
Oct 21, 2009
241
Specificatile GSM
Spectrul RF
GSM 900
Mobil la BTS (uplink): 890-915 (880-915) MHz
BTS la Mobil (downlink): 935-960 (925-960)
MHz
GSM 1800 (DCS)
Mobile la BTS (uplink): 1710-1785 MHz
BTS la Mobile (downlink) 1805-1880 MHz
GSM1900 (PCS)
Mobil la BTS (uplink): 1850 - 1910 MHz
BTS la Mobil (downlink): 1930 - 1990 MHz
Separare purtatoare : 200 kHz
Distanta Duplex : 45 MHz
Nr. de purtatoare RF : 124
Metoda Access : TDMA/FDMA/SDMA
Metoda de modulatie : GMSK
Oct Viteza
270.833
Kbps
21, 2009 de transmisie date:Curs
Comunicatii
Mobile
Largimea de Banda
2x25 MHz
Largimea de Banda
2x75 MHz
Largimea de Banda
2x60 MHz
242
Canalul radio
GSM accesul multiplu de tip SDMA / FDMA / TDMA
Spatiu
de
garda
100 kHz
Oct 21, 2009
Spatiu
de
garda
100 kHz
Spatiu
de
garda
100 kHz
243
FDD
MS
Uplink= 890 915 MHz
BTS
ful(k) = 890,2 + (0,2)(k-1) MHz
MS
Downlink = 935 960 MHz
BTS
fdl(k) = ful + 45 MHz

in care k = ARFCN ; 1 k 124
ARFCN numarul canalului de radiofrecventa alocat legaturii
Oct 21, 2009
244
Canal fizic
Canal fizic GSM canalul se obtine prin alocarea unei purtatoare
radio (perechi) pentru un interval de timp bine precizat (Time Slot, cu
aceiasi indici ).
Masura timpului durata unei salve = Time Slot = burst = 15/26 ms
TDMA 8 salve (burst) grupate cadru = frame 4.615 ms
8 utilzatori numerotati 0 7.
Mobilul nu trebuie sa emita si sa receptioneze simultan
Decalare cu durata a 3 TS a emisiei BTS si Mobil TDD
Simplificare importanta a constructiei echipamentului
TS0 TS1 TS2 TS3 TS4 TS5 TS6 TS7 TS0 TS1 TS2 TS3
BTS transmite
TS5 TS6 TS7 TS0 TS1 TS2 TS3 TS4 TS5 TS6 TS7 TS0
Mobilul transmite
Oct 21, 2009
245
Organizarea temporala
Necesara pentru a permite sincronizarea mobilelor cu reteaua
SACCH
neutilizat
TCH
TCH
00 11 22 33 44 55 66 77 88 99 10
10 11
11 12 13 14 15 16 17 18 19 20 21 22 23 24 25
Canale dedicate
26 Cadre = Multicadru
Multiframe : durata 120ms
TS0 TS1 TS2 TS3 TS4 TS5 TS6 TS7
Tail
3 biti
Date 57 biti
Cadrul (frame) TDMA : durata 120/26 ms
1 26 biti secv. 1
bit de antrenare bit
Stealing (Flag)
Date 57 biti
Tail 81/4 biti

3 biti garda
TS = 15/26 ms
Tail (3 biti) : biti zero acopera perioada de ajustare a puterii de emisie la mobil
Stealing (Flag) : indica daca TS corespunde traficului sau datelor de semnalizare
Secv. de antrenare sincronizarea receptorului, evita fadingul multicale
Perioada de garda : utilizata pentru a evita suprapunerea a doua mobile
Oct 21, 2009
246
Numerotare pentru supercadre, multicadre se reia ciclic

2048 superframe
superframe = 26x51=1326 frame
canale dedicate
canale comune
Oct 21, 2009
247
Canale Logice
Reteua GSM informatii foarte diferite: voce, date, semnalizari pentru
functionarea retelei
Functie de natura informatiei transmise se definesc canale logice, prin transpunerea
informatiei intr-un anumit canal fizic si asignarea anumitor parametrii ai transmisiei.
Organizarea canalelor logice depinde de tipul aplicatiei si de directia in carea are
loc transmisia (uplink/downlink sau bidirectional)
Distingem doua grupe mari de canale logice:
canale de trafic (TCH), care transporta date de la utilizator
canale de control (CCH) care gestioneaza transmisiunea
Canalele de trafic transporta voce si date ale abonatului se doreste ca sa
aiba o viteza de transmisie cat mai ridicata
Canalele de control transporta date necesare realizarii comunicatiei si functionarii
retelei (semnalizare, sincronizare, informatii privind parametrii ai transmisiei,
mobilitatea, etc) se doreste ca sa aiba viteze cat mai mici pentru a ocupa cat
mai putin din capacitatea canalului.
Oct 21, 2009
248
Organizarea canalelor logice

Half rate 11.4kbps
TCH
(trafic)
Vorba
Full rate 22.8kbps
2.4 kbps
4.8 kbps
9.6 kbps
Date
Canale
logice
GSM
BCH
FCCH (Corectarea frecventei)

SCH (Sincronizare)
CCCH
CCH
(control)
PCH (Paging dl)

RACH (Random Access ul)
AGCH (Access Grant dl)
SDCH (Stand Alone)
Dedicate
SACCH (Slow-associated)
FACCH (Fast-associated)
Oct 21, 2009
249
TCH Traffic channels canale dedicate transport vorba si date

TCH/F canalele de trafic cu debit intreg (Full-rate Traffic CHannels)
utilizeaza grupul de 26 cadre TDMA 22,8 kb/s (voce 13kb/s + FEC)
debit date: 12, 6, 3.6 kb/s +FEC debit mai mare la GPRS utilizare
canale logice multiple
durata multicadrului : 26 8 15/26 ms = 120ms denumit Multicadru 26
24 cadre rezervate pentru trafic
1 cadru utilizat pentru Slow Associated Control Channel (SACCH)
utilizat pentru semnalizari care nu sunt critice
1 cadru in mod curent nu este folosit
aceasta perioada permite mobilelor sa realizeze alte functiuni ca de
ex. masurarea nivelului semnalului din celulele invecinate
TCH/H canale de trafic cu debit jumatate (Half-rate Traffic CHannels)
11.4 kb/s
dubleaza capacitatea sistemului
structura multicadrului 26 diferita fata de cele cu debit intreg
codarea la debit jumatate definita in specificatile din faza 2-a
la 6.5 kbs in loc de 13 kbs
sunt specificate si canale cu debit 1/8 utilizate pentru semnalizare
Oct 21, 2009
250
Canalele de control (Control channels) mesaje management si intretinere retea

BCH Broadcast Control CHannel :
transmite identitatea BS, frecventele alocate BS, secventa alocata
salturilor de frecventa, lista celulelor vecine pentru a fi monitorizate
SCH Synchronisation CHannel :
transmite mobilului una din cele 8 secvente definite pentru antrenare in
vederea realizarii egalizarii
MS compara aceasta cu secventa de antrenare primita in fiecare TS
FCCH Frequency Correction CHannel :
referinta de frecventa a retelei sincronizeaza MS cu reteua
PCH Paging Channel : se face anuntul catre MS ca este apelat
RACH Random Access CHannel :
utilizat de MS pentru a cere accesul in retea
AGCH Access Grant CHannel :
utilizat de BS pentru a transmite catre MS ce canal sa utilizeze
SDCH Standalone Dedicated Control CHannel :
pentru schimburi de semnalizari bidirectionale
SACCH Slow Associated Control CHannels asociat fiecarui TCH
date non critice privind parametri de masura si control
FACCH Fast Associated Control CHannels poate sa inlocuiasca un
TCH
Oct 21,
Curs Comunicatii
Mobile autentificare)
251
2009
date urgente (ex. semnalizare
handover,
Realizarea legaturii radio

BTS si MS clasificare in clase, functie de puterea de emisie
BTS 2,5 320 w, clase de putere de 3 dB in cadrul unei clase
variatia in trepte 6x2 dB
MS 0,8 20 w, 5 clase, reglaj in trepte de 2 dB
dB
Propagarea de tip NLOS

fading pe termen scurt
(Rayleigh) treceri sub
pragul stabilit pentru S/I
Apare si o dispersie a
intarzierilor semnalului
receptionat
Nivel semnal
Prag
t
ms
Oct 21, 2009
Conduc la aparitia ISI si

cresterea BER
252
Mijloace de combatere a acestor fenomene nedorite:

controlul adaptiv al puterii asigurarea S/I optim
egalizarea canalului
transmisia discontinua (DTX) cu detectia activitatii vocale
saltul lent de frecventa (Frequency Hopping) fadingul depinde de
F H pe amble sensuri de comunicatie (Uplink si Downlink) .
Frecventa se modifica la fiecare cadru TDMA ( se realizeaza o
calitate egala a canalelor)
FH proces continuu
MS poate sari (Hop) pe maximum 64 frecvente cu viteza de 217 H/s
Secventele de realizarea a salturilor Ciclic sau Non-Ciclic
Sunt posibile 63 secvente de salt Non-Ciclic
In aceiasi celula pot fi utilizate secvente de salt diferite
BS alege secventa de salt si o transmite prin BCCH
FH optionala pentru BS, obligatorie pentru MS
Oct 21, 2009
253
Etapele de procesare in GSM

Vorba
Vorba
Codare Vorbire
13 Kbps
Codare Canal
22.8 Kbps
Intretesere
22.8 Kbps
Formare Salve
33.6 Kbps
Criptare
33.6 Kbps
Modulare
Oct 21, 2009
Vorba = semnal
analogic audio
informatia principala
necesita o
prelucrare laborioasa
in banda de baza
pentru a fi transmisa ca
semnal digital
Etapele pot cuprinde
mai multe procese
Decodare Vorbire
Decodare Canal
De- Intretesere
Formare Salve
Decriptare
Interfata Radio
270.83 Kbps
Demodulation
254
Codorul pentru voce trebuie sa realizeze o compresie a fluxului de date de 104

kbps la 13 kbps 8 ori codare parametrica (RPE LTP)
0,4 3,5 kHz
La codorul
de canal
Voce
Esantionare
Cuantizare
RPE-LPC : Regular Pulse Excited Long Term Prediction (GSM 06.10)
Principiul codarii parametrice ambii parteneri cunosc apriorii

structura modelului
x(n)
Codor
Model
x m (n)
x(n)
Extragere
parametrii
model
Oct 21, 2009

Semnal
Semnal eroare model
Decodor
em(n)
Estimatul Semnalului
pm
parametrii
Model
+
+
x m (n)
x(n)
255
Modelul pe baza modelului tractului vocal uman analiza si sinteza vorbirii

Semnalul audio vocal semnal nestationar, lent variabil in timp
Pe durate de 15 30 ms poate fi considerat quasistationar cadre de 20ms
1 perioada glotala pentru voce grava sau 10 perioade pentru voce inalta
s(n)
Preprocesare
x(n) Semnalul audio vocal s(t) esantionare si formare

cadre de 20 ms 160 esantioane x 13 biti
Preprocesare eliminare componenta de cc si accentuare frecvente inalte

Semnalul x(n) analiza liniar predictive pe termen scurt (LPC : Linear Prediction
Coding filter) se determina parametrii de model cuantizati si codati
Coeficientii LAR (Log Area Ratio) 36 biti / 20ms
Eliminare corelatiei dintre 8 esantioane succesive Filtru de eroare a predictiei
antegrade pe termen scurt
Eliminare (reducerea) corelatiei pe termen lung (periodicitatea fonemelor sonore)
Filtru de eroare a predictiei antegrade pe termen lung coeficientii LTP
(Long Term Prediction filter) 9biti / 5 ms
Legare in bucla semnalul rezultat aplicat unui bloc functional RPE (Regular
Pulse Excitation signal) 47 biti / 5 ms
Oct 21, 2009
256
260 bits/20 ms
la codorul de
canal 76
parametrii
LPC (LAR): linear prediction coding
RPE: regular pulse excitation
LTP: long term prediction
Experimental eronarea bitilor ce formeaza cadrul vocal (260biti / 20 ms) are efect
diferit asupra calitatii 6 clase de importanta 3 clase de protectie
Codarea de canal
Codare convolutionala si intreteserea blocurilor pentru a obtine protectia la erori
a blocului de 260 biti, divizat in cele trei clase de protectie TCH / F
clasa 1a : 50 biti cei mai sensibili la erori de bit protejare cu 3-biti de
paritate
clasa 1b : 132 biti cu sensibilitate moderata la erori
biti din clasa 1a si cei de paritate + biti din clasa 1b sunt aplicati unui codor
convolutional cu debit
clasa 2 : 78 biti cei mai putin sensibili la erori se concateneaza
Oct 21, 2009
257
clasa 1a
clasa 1b
clasa 2
50 biti
132 biti
78 biti
3 biti paritate
biti neprotejati
182 bits
codarea convolutionala de bloc
260 bits
codare de canal
132
/
4
tail biti /
clasa 2
Oct 21, 2009
78
/
189
/
189
/
378
/
intretesere
clasa 1b
3-biti
paritate
3
/
mux
clasa 1a
50
/
codor convolutional
r=
Clasa 1a: CRC (3-biti detectia erori) si codare convolutionala (corectia erorii)
Clasa 1b: codare convolutionala
Clasa 2: fara protectie la eroare
456 biti /
20 ms
/
22,8 kbps
258
Procesarea datelor pentru vorba
Cadru
20 ms
Oct 21, 2009
259
Intreteserea
Intreteserea egalizare a erorilor Blocul divizat in 4 114 biti
Biti din cele 4 subblocuri amestecate (intretesere) 8 segmente
Segmentele de la doua blocuri amestecate (intretesere) 57+57 biti
de la codorul de canal
blocuri
segmente
57-biti
segmente
114-biti
salva
TCH / F
Oct 21, 2009
260
Evolutia sistemelor mobile celulare
Oct 21, 2009
261
Sistemul GSM sistem de generaia 2-a evolueaz prin

GPRS , HSCSD i EDGE UMTS
Oct 21, 2009
262
Principalele obiective marirea debitului de date, marirea capacitatii

si integrarea cu celelate retele
Oct 21, 2009
263
HSCSD High Speed Circuit Switched Data

HSCSD este o variant mbuntit de GSM care permite unui utilizator
obinuit
GSM
stabileasc
legturi
date la debite
de pn
la 57.6(sloturi)
kbps. temporale
Acest s
debit
este obinut
prin de
posibilitatea
operrii
pe canale
multiple.
Se pot atribui pn la 4 canale de trafic pentru un utilizator pe un canal se pot
transmite 9.6 kbps utili sau 14.4 kbps (variant obtinuta prin reducerea proteciei
datelor pe interfaa radio Um) Extinderea ratei la 14.4 kbps anterior HSCSD.
Debite utile maxime 4x9.6 kbps=38.4 kbps sau 4x14.4 kbps=57.6 kbps
HSCSD nu presupune schimbri de echipamente (schimbri hardware) n reeaua
GSM reea care utilizeaz comutaia de circuite n transmisia de date.
Util i eficient n aplicaiile de timp real de debit mediu i este o bun pregtire
pentru pasul urmtor: GPRS.
Oct 21, 2009
264
GPRS General Packet Radio Service

Principalele metode de comutaie sunt:
comutaia de circuite Reeaua GSM
comutaia de mesaje;
comutaia de pachete de date
Comutaia de pachete fr conexiune (sau neorientat pe conexiune)
internetul.
Comutaia de pachete orientat pe conexiune (sau circuit virtual)
configurarea unui circuit logic, numit circuit virtual. X.25 i ATM.
GSM standardizarea i dezvoltarea GPRS gestionat n faze.
Faza I standardele au fost create n 1997 exploatarea comercial n anul 2000
Faza 2+.
transferul de date n mod pachet punct la punct;
serviciile SMS peste GPRS;
tarifarea n funcie de volumul de date transferat;
interoperarea n mod pachet cu reele IP si X.25.
Oct 21, 2009
265
GPRS infrastructura ce permite transmiterea datelor pe baza comutaiei de

pachete ntr-o reea GSM debite de la 14 kbps la maximum 170 kbps.
Reprezinta trecerea de la comutaia de circuite la cea de pachete.
Schimbarea tipului de comutaie (2.5G i 3G) transmiterea datelor
vocea comutat prin MSC.
Soluiile utilizate pentru creterea eficienei utilizrii resurselor radio sunt:
reducerea codrii canalului creterea ratei de transmisie a datelor (sunt
definite 4 scheme de codare: 9.05kbps, 13.4 kbps, 15.6 kbps, 21.4kbps);
operare multislot pn la 8 sloturi temporale per utilizator (HSCSD)
multiplexarea mai multor utilizatori pe acelai canal fizic transmisie de
pachete maximum 8 utilizatori pe slot temporal);
alocare asimetric uplink/downlink;
alocarea dinamic a canalelor ntre servicii comutate n mod circuit respectiv
pachet.
Cadru TDMA alocat unui utilizator cu schema de protecie minim (fr corecie de
erori) rezult rata util instantanee maxim posibil n GPRS (8x21.4 kbps =
171.2 kbps).
Oct 21, 2009
266
Arhitectura GPRS
2G MS (doar voce)
NSS
BSS
Abis
PSTN
PSTN
B
MS
BTS
BSC
MSC
VLR
Gs
SS7
Gb
2G+ MS (voce & date)
Gr
BSS Base Station System
AuC
HLR
Gc
Gi
Gn
BTS Base Transceiver Station

BSC Base Station Controller
GMSC
IP
SGSN
PSDN
GGSN
NSS Network Sub-System

MSC Mobile-service Switching Controller
GPRS General Packet Radio Service
VLR Visitor Location Register
SGSN Serving GPRS Support Node
HLR Home Location Register
GGSN Gateway GPRS Support Node
AuC Authentication Server

Oct 21, 2009
GMSC Gateway MSC
267
GPRS o reea nucleu proprie format prin interconectarea serverelor care

gestioneaz transmisia de pachete noduri suport GPRS (GSN- GPRS Suport
Node).
Reeua opereaz n paralel cu subsistemul reea i comutaie (NSS) al GSM, care
gestioneaza n continuare transmisia cu comutaie de circuite
GSN- GPRS dou tipuri: noduri care servesc abonaii mobili (SGSN) i noduri
poart (GGSN).
SGSN (Serving GSN) rol principal gestiunea mobilitii i a comunicaiei (ca
i MSC n GSM);
GGSN (Gateway GSN) rol principal asigurarea interoperrii cu reele
exterioare (ca i GMSC n GSM ).
GGSN asigur interoperarea cu reele de date de tip X.25 i IP.
Funciile de interoperare pot fi integrate ntr-un echipament unic (ca i n

GSM), un SGSN devenind i GGSN.
Realizeaza interconectarea cu alte retele externe cu transmisia tip pachet de date

Permit realizarea facturarii pe baza de volum de date sau de timp de conectare
Oct 21, 2009
268
Comparatie GSM - GPRS

Elemente comune:
Partea radio:
Base Station Sub-system (BSS=BTS+BSC), care reprezinta
70% din costul hardware-ului
interfata radio (Um)
Bazele de date: HLR, VLR, AUC, EIR
Elemente noi in GPRS:
Packet Control Unit: PCU in BSS
SGSN, GGSN
Interfete: Gb, Gi, Gn, etc.
Software nou, dedicat
Oct 21, 2009
269
EDGE
EDGE: Enhanced Datarates for GSM Evolution.
Evolutia sistemului GSM realizata prin introducerea suplimentara fata de
GMSK a modulatiei 8-PSK.
ECSD: Enhanced Circuit-Switched Data.
Evolutia EDGE din HSCSD (release 99).
EGPRS: Enhanced General Packet Radio Service.
Evolutia EDGE din GPRS (release 99).
GERAN: GSM/EDGE Radio Access Network. Varianta 5 de standardizare a
evolutiei tehnologiei GSM si EDGE
EDGE evolueaz din GPRS comutaia de pachete de date, operare multislot,
codare adaptiv
EDGE noua scheme de modulatie si codare introduce o modulaie cu
eficien spectral mai mare 8-PSK liniar pentru cinci variante superioare
Rata de simbol identic cu rata GMSK 270.833
kbps
8 canale de trafic / utilizator debitul de bit maxim 384 kbps.
EDGE considerata ca tehnologia de generatia 2.75 a sistemelor celulare mobile
Oct 21, 2009
270
Implementarea EDGE pe retele GSM existente

TRX apt EDGE
compatibil GSM
Functionalitate
EDGE in
elementele retelei
SGSN
GGSN
BTS
Gn
BSC
A-bis
Gb
A
MSC
BTS
Terminal EDGE,
compatibil GSM
Acoperire 8-PSK
Interfete care suporta

debit mai mare de date
Acoperire GSM
Oct 21, 2009
271
Scheme de codare GPRS & EGPRS
GPRS patru scheme de codare, 8.8 kbps

CS-14 GMSK.
EGPRS scheme de codare si
11.2 kbps
modulatie MCS-1...9.
14.8 kbps
MCS-1...4 GMSK,
MCS-5...9 modulatie 8-PSK
17.6 kbps
MCS-1
RLC/MAC block
(radio block)
22
MCS-2
28
MCS-3
redundancy from
channel coding
37
RLC data block,

number of octets
MCS-4
44
MCS-5
8 kbps
12 kbps
14.4 kbps
22.4 kbps
CS-1
20
29.6 kbps
CS-2
30
8PSK
44.8 kbps
56
MCS-6
74
MCS-7
56
56
CS-3
36
54.4 kbps
MCS-8
68
68
CS-4
20 kbps
Oct 21, 2009
MCS-9
50
59.6 kbps
74
74
272
In concluzie
Aplicatiile pentru comunicatii mobile migreaza spre multimedia
SMS
WAP
Internet
Retele GSM evolueaza spre 3G

GSM
Oct 21, 2009
GSM faza 2+
UMTS
273
Retele Wireless
WLAN
Definitii (UIT)
Definitia generala a retelei Orice aranjament de elemente ce sunt interconectate
Scopul fundamental al realizarii retelei furnizarea unor proceduri bine definite
de interconectare si curgere a informatiei intre noduri
Alt scop Asigurarea fiabilitatii comunicatiei
Fixed wireless access (FWA) acces radio fix aplicatie de tip

acces wireless, in care amplasarea (locatia) terminalului utilizatorului final
si punctul de acces in retea la care se va conecta acesta sunt fixe.
Mobile wireless access (MWA) acces radio mobil aplicatie de

tip acces wireless, in care amplasarea (locatia) terminalului utilizatorului
final este mobila.
Nomadic wireless access (NWA) acces radio nomad aplicatie de

tip acces wireless, in care amplasarea (locatia) terminalului utilizatorului
final poate fi in diferite locatii dar el trebuie sa fie stationar cand este activ
(functioneaza)
Oct 21, 2009
275
LAN Local Area Network grup de computere si dispozitive asociate care

impart in comun o linie de comunicatii sau o legatura radio, si in mod tipic si
resursele unui singur procesor sau server intr-o arie geografica mica.
Poate contine de la 2 3 utilizatori la mii de utilizatori
Wireless LAN o retea locala la care interconectarile se realizeaza prin mijloace
radio, cel mai frecvent in banda de frecvente ISM. Legatura radio este de tip NLOS.
Punctele de acces in retea sunt in esenta niste base station AP sunt conectate
la un hub Ethernet sau server si acopera cu semnal o zona cu raza de zeci, sute de
metri, prin penetrarea zidurilor si a altor obstacole nemetalice.
Access controller echipamentul hardware ce face parte din partea cablata a
retelei si care este dispus intre AP si partea protejata a retelei.
Utilizatorii mobili pot fi preluati de la un AP la un altul similar ca intr-un sistem
celular.
Protocoale regulile si specificatile de codare cu privire la datele ce se transmit.
Protocolul defineste formatul si semnificatia datelor care sunt schimbate in retea.
Protocolul determina de asemenea daca reteaua utilizeaza o arhitectura PP sau
client / server.
Oct 21, 2009
276
Topologia aranjamentul geometric al dispozitivelor dintr-o retea sau

forma de realizare a unei retele locale (LAN) sau a altor sisteme de
comunicatii.
Topologia Bus (magistrala)
toate dispozitivele sunt conectate
la un cablu central bus sau
backbone relativ ieftine, usor
de instalat Ethernet
Stea
Bus
Inel
Oct 21, 2009
Topologia in stea toate

dispozitivele sunt conectate la un
hub central usor de instalat
se pot produce blocari la nivelul
hub comutatoare de retea.
Topologia in inel dispozitivele
sunt conectate unul dupa altul , in
bucla inchisa relativ scupe si
dificil de instalat permit o
largime de banda mare si pot fi
realizate pe distante mari
277
Hub dispozitiv de retea fara inteligenta

care transmite cate un semnal catre toate
dispozitivele conectate la el datele care
intra intr-un port sunt distribuite catre
celelalte porturi cel mai frecvent sunt
utilizate in retelele cu topologie in stea,
permit adaugarea sau scoaterea din retea
foarte usor fac parte din PF 1 OSI.
Switch comutator de retea imparte o
retea de dimensiuni mari in segmente mai
mici, reducand numarul de utilizatori care
folosesc aceleasi resurse de retea
stabileste o conexiune /comutare intre doua
dipozitive care vor sa comunice intre ele
ajuta la prevenirea coliziunilor la
transmisia de date si reduce congestia de
date imbunatind performantele retelei
fac parte din PF 2 OSI.
Oct 21, 2009
278
Bridge conecteaza doua LAN si directioneaza

sau filtreaza pachetele de date dintre ele
oricare doua statii de lucru din cele doua retele
pot schimba date intre ele transparente pentru
protocoale si dispozitivele de la alte niveluri ca
de ex. routerele directioneaza datele functie
de adresa Hardware (MAC) si nu de adresa de
retea (IP) fac parte din PF 2 OSI
Repetoare utilizate pentru a mari nivelul
semnalului intre doua portiuni de cablu sau
doua AP wireless nu pot conecta doua
arhitecturi de retea diferite realizeaza o
refacere a formei semnalului si
sincronizarilor fac parte din PF 2 OSI
Oct 21, 2009
279
Router dispozitiv care poate conecta orice

numar de LAN uri utilizeaza protocoale
standard pentru mutarea pachetelor de date la
destinatia lor mai complexe decat Bridge
conecteaza retele cu topologii diferite
dirijeaza datele dupa adresa de retea (IP) si nu
dupa cea de hardware (MAC) fac parte din PF
3 OSI.
Network Interface Cards (NIC) pun datele
in pachete si le transmit in retea pot fi pentru
retele cablate sau retele radio la laptopuri in
slot de tip PCMIA sau incluse in carduri PC
desktop si servere carduri de tip plug-in ISA,
PCI, etc)
Gateway conecteaza retele cu protocoale
diferite
Proxy server server care izoleaza reteua
interna de internet
Oct 21, 2009
280
Tehnologii de acces Wireless

DAB
FDD
limita fizic /
economica
100
UMTS
E GDE
50
A RT ET, MS G
viteza relativa [km/h]
250
TDD
DECT
HiperLAN2,
802.11a/.11g
Bluetooth
10 kbit/s
Oct 21, 2009
802.11b
Sisteme de distributie punct-multipunct

2 Mbit/s
20 Mbit/s
Debit de date
150 Mbit/s
281
Benzi de frecventa ISM

ISM benzile pentru serviciul Industrial, Scientific, Medical fara licenta 22MHz
Radio US Radio FM
Television
Radio UM
Celulare)
G3 (1.9GHz)
Audio
Extremely Very
Low
Low
Low
902 - 928 MHz

26 MHz
Medium High Very Ultra

High High
Infrared wireless LAN
Super Infrared Visible UltraHigh

Light violet
2.4 - 2.4835 GHz

83.5 MHz
(IEEE 802.11)
X-Rays
5 GHz
(IEEE 802.11)
HyperLAN
HyperLAN2
ETSI benzi putin diferite : 5.15 5.35 GHz si 5.47 5.725 GHz.
12 canale in banda 5 GHz, fiecare cu largime de banda de 20 MHz fara suprapunere
Conditii suplimentare ETSI alocarea dinamica a frecventelor (Dynamic
Frequency Selection DFS ) si controlul puterii la emisie ( Transmit Power Control
TPC ) au condus la elaborarea standardului IEEE 802.11h Max. 200 mW EIRP
DFS si TPC nu sunt necesare daca puterea de emisie este permanent mai mica de
50mW EIRP si se utilizeaza doar banda de 5.15-5.25 GHz
Oct 21, 2009
282
Standardizarea retelelor Wireless

Retelele Wireless sunt standardizate de catre IEEE.
Coordonare comitetul de standardizare pentru 802 LAN MAN.
Modelul
ISO
OSI
7 PF
Application
Presentation
Session
Transport
Network
Standarde
IEEE 802
Logical Link Control
Data Link
Medium Access (MAC)

Physical (PHY)
Physical
Oct 21, 2009
283
Definirea unor termeni
IEEE 802.11 standard ce defineste o retea wireless pentru o zona

locala WLAN comparat cu standardul 802.3 Ethernet LAN.
Specificatiile 802.11 se refera la PF fizic PHY si la PF al controlului
mediului de acces MAC asigura compatibilitatea intre echipamentele
de la diferiti producatori.
Prima varianta 1997 2 Mbps cu legatura in InfraRosii (IR) si
wireless in banda ISM de 2,4 GHz MAC Carrier Sense Multiple
Access with Collision Avoidance (CSMA/CA) deficiente privind
interoprabilitatea
Apar variante bazate pe nucleul de baza al standardului
Wi-Fi Wireless Fidelity
Termen generic aplicat oricaror retele 802.11

Wi-Fi Alliance organizatie non-profit la nivel mondial, avand drept scop
realizarea adoptarii unui singur standard acceptat la nivel mondial pentru retele
WLAN de viteza mare
Retea Wi-FI se conformeaza specificatilor Wireless Ethernet Compatibility
Alliance (WECA)
Produsele certificate Wi Fi compatibile indiferent de producator sigla
Oct 21, 2009
284
IEEE 802.11
Specifica PF1 PHY si PF2 MAC pentru retele WLAN
PF2 MAC protocol CSMA/CA
PF1 PHY: DSSS, FHSS, 2.4GHz, DBSPK, DQPSK, IR 1 Mbit/s, 2 Mbit/s
IEEE 802.11 a
PF1 PHY de mare viteza in banda de 5 GHz, (1999)
OFDM cu BPSK, QPSK, 16-QAM si 64-QAM, rata de codare 1/2, 3/4
conduce la debit de date de 6 54 Mbit/s
IEEE 802.11 b
Extindere PF1 PHY de mare viteza in banda de 2.4 GHz (1999)
Suplimentar 2 scheme de modulatie : CCK, PBCC 5.5 sau 11 Mbit/s
Utilizeaza DSSS, poate sa devina compatibil cu 802.11 de 1 Mbit/s
IEEE 802.11 g
O noua extindere PF1 PHY de mare viteza in banda de 2.4 GHz (2003)
OFDM in banda de 2.4 GHz
Debit de date pana la 54 Mbit/s la fel ca in 802.11a
Compatibil cu 802.11
IEEE 802.11h (2003)
Management al spectrului ETSI (Europa) pentru banda de 5 GHz (802.11a)
DFS (Dynamic Frequency Selection) / TPC (Transmit Power Control)
IEEE
802.11c-v in lucru Curs Comunicatii Mobile
Oct 21, 2009
285
IEEE 802.11
infrastructur
a
retelei
AP
AP
retea cablata
AP: Access Point
AP
retea ad-hoc
Oct 21, 2009
286
IEEE 802.16 standard care defineste reteua wireless pentru o zona

metropolitana WMAN proiectat sa accepte utilizatori nomazi si stationari.
IEEE 802.16e varianta evoluata care mareste mobilitatea (viteze de vehicol
max. 150 km ) si creste debitul de date utilizeaza OFDM
Solutie de realizare a buclei locale pentru accesul de banda larga, inlocuind
cablul, DSL sau T1 / E1
Tehnologie complementara de conectare a AP din WiFi la internet
75 Mbit/s pana la 50 km pentru LOS, pana la 10 km pentru NLOS; benzi in
domeniul de frecventa 2 66 GHz
Variante: 802.16: 10-66 GHz; 802.16a: 2-11 GHz in benzi licentiate; 802.16b:
5-6 GHz
Canale de banda larga 20, 25, 28 Mhz, capacitate pe ambele sensuri
MAC OFDM, TDM/TDMA, TDD/ FDD, profil adaptabil al salvei
Modulatie adaptiva
WiMAX = Worldwide Interoperability for Microwave Access
WiMAX Forumul WiMAX este o organizatie non-profit a industriei creata ca
sa promoveze si sa certifice compatibilitatea si interoperabilitatea produselor
wireless de banda larga promoveaza standardele IEEE 802.16 si ETSI
HiperMAN
Oct 21, 2009
287
Modulatia adaptiva
Reteaua alege dinamic cea mai buna forma de modulatie functie
de calitatea canalului
Oct 21, 2009
288
WPAN
IEEE 802.15 standarde pentru retele Wireless personale cinci grupuri de lucru
WPAN Wireless Personal Area Network
Zona acoperita mai mica 1m ... cativa km
Frecventele utilizate depind de cerintele impuse de transfer
Mai multe protocoale specifice Aria de aplicatii este enorma
Communicatia dintre dispozitive mobile (telefoane, aparate foto, computere,
periferice, etc.)
Retele de senzori in automatizari casnice si industriale
IEEE 802.15.1-2002 standard WPAN bazat pe specificatiile Bluetooth v1.1
Bluetooth interfata universala pentru conectari wireless ad-hoc computere,
periferice dispozitive handheld, PDA, telefoane mobile, etc inlocuire IrDA
IEEE 802.15.3 variante de debit mare
IEEE 802.15.3a varianta de debit mare denumita UWB (Ultra Wide Band)
Multi Band-OFDM
IEEE 802.15.4 varianta de debit mic denumit ZigBee PHY: 868; 915
MHz si 2400 MHz
Oct 21, 2009
289
ZigBee Metoda de acces: CSMA/CA

modulatie: DS-SS
20kbps (868MHz) 250kbps (2.4GHz)
Reteaua poate contine pana la 216 dispozitive
Aplicatia principala
Senzori si Control:
Automatizari casnice
Automatizari industriale
Masuratori la distanta
Retele pe automobile
Jucarii Interactive
Urmarire RFID active
Medicale
Oct 21, 2009
290
Elementele unei retele tip Wireless LAN
Access
Wireless LAN
Conventional Wired LAN
Oct 21, 2009
Node
Access Point
291
Variante de retele wireless in standardul IEEE 802

Definirea retelei
Standard IEEE
Denumire
Retele Wireless pentru

zone personale (WPAN)
IEEE 802.15.1
Bluetooth

zone personale cu debit
scazut (LR-WPAN)
IEEE 802.15.4
ZigBee
IEEE 802.11
WiFi
IEEE 802.16
WiMAX

zone locale (WLAN)
zone metroplitane
(WMAN)
Oct 21, 2009
292
Retele Wireless
Radio Aria
Network
RAN
IEEE 802.22
WAN
3GPP (GPRS/UMTS)
3GPP2 (1X--/CDMA2000)
GSMA, OMA
IEEE 802.20
IEEE 802.16e
MAN
IEEE 802.16d
WiMAX
LAN
IEEE 802.11
Wi-Fi Alliance
IEEE 802.15.3
UWB, Bluetooth
Wi-Media,
BTSIG, MBOA
IEEE 802.15.4
(Zigbee Alliance)
Oct 21, 2009
ETSI HiperMAN
&
HIPERACCESS
PAN
ETSI-BRAN
HiperLAN2
ETSI
HiperPAN
Senzori
RFID
(AutoID Center)
293
Topologia retelelor Wireless

Retea cu Infrastructura :
Reteaua wireless are un element central fix care gestioneaza reteaua si prin
intermediul caruia au loc toate procesele de comunicare.
Retea Ad hoc :
Reteaua wireless nu are un element central fix sau acesta este alocat dinamic astfel
ca topologia retelei se poate schimba in decursul timpului fara interventia
utilizatorului. Astfel de retele sunt mult mai flexibile si sunt mult mai dificil de
gestionat.
Reteaua
Topologia
IEEE 802.15.1 WPAN (Bluetooth)
Ad hoc (cu element central alocat dinamic)
IEEE 802.15.4 LR-WPAN

(ZigBee)
Ad hoc
IEEE 802.11 WLAN (WiFi)
Infrastructura (posibil si ad hoc)
IEEE 802.16 WMAN (WiMAX)
Infrastructura
Oct 21, 2009
294
Debite de date maxime pe un canal

Retea
Debit de date maxim
IEEE 802.15.1 WPAN

(Bluetooth)
1 Mbit/s (Bluetooth v. 1.2)

3 Mbit/s (Bluetooth v. 2.0)
IEEE 802.15.4 LRWPAN (ZigBee)
250 kbit/s
IEEE 802.11 WLAN

(WiFi)
11 Mbit/s (802.11b)
54 Mbit/s (802.11g)
IEEE 802.16 WMAN

(WiMAX)
134 Mbit/s
Oct 21, 2009
295
Debitul de date in retele wireless

WWAN
IEEE 802.22
IEEE 802.20
WMAN
a no Z
WiMax
IEEE 802.16
WLAN
ZigBee
802.15.4
WPAN
0.01
Oct 21, 2009
0.1
WiFi
802.11
Bluetooth
802.15.1
1
10
Debit date (Mbps)
802.15.3
802.15.3a
802.15.3c
100
1000
296
Oct 21, 2009
297
Retele Wireless si Mobile
Oct 21, 2009
298
Oct 21, 2009
299
Furnizorii de servicii mobile internet inzestreaza nodul IP cu abilitatea de retine

aceiasi adresa IP si de a mentine conectivitatea neintrerupta cand terminalul se
deplaseaza in cadrul retelei (subretele) sau intre retele
Gateway A
171.68.0.0
Host B
Internet
Mobile Router
171.68.69.0
171.68.70.0
Oct 21, 2009
Gateway C
140.31.0.0
Mobile Router
171.68.69.0
171.68.70.0
300
Integrarea IP mobil si GPRS

BSC
BTS
AP
RADIUS
Server
Serving GPRS
Support Node
(SGSN)
GPRS
Backbone
Network
(IP-Based)
Home Agent
Oct 21, 2009
WLAN
Hotspot
GTP
Internet
Gateway
GPRS
Support Node
(GGSN)
Functia de Foreign Agent (FA}

poate fi adaugata la GGSN si
WLAN Access Router, desi
retelele mobile Mobile IP
lucreaza bine si fara FA.
301
Terminologia pentru IP mobil
CN
HA
Internet
FA
Mobile Router (MR)

Home Agent (HA)
MR
Foreign Agent (FA) [1 Hop Away from MR]
Care of Address (CoA) [Tunnel Endpoint]
Correspondent Node (CN)
Security Association (SA) [SPI/Key]
ICMP Router Discovery Protocol (IRDP) [Advertisement]
Registration Request (RRQ)
Oct 21, 2009
302
Bluetooth
Bluetooth solutie a unui sistem wireless ce cuprinde cerintele hardware,
software si de interoperabilitate standard deschis
retea de tip WPAN ce leaga laptopuri, PC-uri, periferice, telefoane mobile,etc
Document in doua volume: vol.1 Partea centrala (Core ); vol 2 Profile
Specificatiile Bluetooth elaborate de Bluetooth SIG ( Special Interest Group )
1994 ideia apartine specialistilor de la Ericsson
1998 Februarie : se formeaza grupul Bluetooth SIG
promotori grupul de companii : Ericsson, IBM, Intel, Nokia, Toshiba
1998 Mai : Bluetooth SIG devine public
1999 Iulie : este publicata specificatia 1.0A spec (>1,500 pagini)
1999 Decembrie : se lanseaza ver. 1.0B si se mareste numarul membrilor cu
3Com, (Lucent) Agere, Microsoft, Motorola
2000 Februarie : existau 1,500+, in prezent peste 2500
versiuni: 0.7 ---> 0.9 ---> 1.0A ---> 1.0B ---> 1.1 -->
2003 Noiembrie: versiunea 1.2
2004 Noiembrie: versiunea 2.0 ( denumita EDR or Extended Data Rate)
se mareste debitul de date la 2,1 3 Mb/s
In prezent in testare versiunea 2.1
Oct 21, 2009
303
Banda ISM 2.4 GHz 79 (23) canale RF distantate la 1 MHz

Canalul 0: 2402 MHz canal 78: 2480 MHz; spaiu de gard de 2 MHz la
limita inferioar i de 3,5 MHz la limita superioar
Modulatie GFSK filtrul Gaussian avnd BT=0.5

1-100 mW putere de emisie 3 clase: 100 mW (reglaj), 2.5 mW, 1 mW
MAC FHSS si TDD
Salturi de frecventa 1600 hops/s Secventele de salt intr-o maniera
pseudoaleatorie, determinate de master durat de 625 sec pentru slotul
de timp asignat unui hop
TDD pentru separarea sensurilor de transmisie
Oct 21, 2009
304
Legatura de voce SCO (Synchronous Connection Oriented), cu FEC

(forward error correction) fara retransmisie, duplex 64 kbps, punct la punct,
comutare de circuite
Legatura de date ACL (Asynchronous ConnectionLess) asincron,
recunoastere rapida, punct multipunct, debit date pana 433,9 kbps in mod
simetric si 723.2/57.6 kbps in mod asimetric, comutare de pachete
Topologie:
Celule ad-hoc ce se suprapun piconets (stea) formeaza un scatternet
Oct 21, 2009
305
piconet poate avea minim doua dispozitive i maxim opt.

Intotdeauna unul din ele acioneaz ca master iar celelalte acioneaz ca
slave.
Intr-un piconet pot fi opt dispozitive active (un master i apte slave) dar mai
pot fi incluse i alte dispozitive slave n stare de ateptare (parked).
Aceste dispozitive nu pot fi active dar rmn sincronizate, n stare de
ateptare.
Att dispozitivele active ct i cele n stare de ateptare sunt controlate de
catre master.
Un dispozitiv poate aparine la mai multe piconet-uri simultan.
Piconet-ul se stabilete dinamic i automat dup cum un dispozitiv intr sau
parsete zona.
Combinaia de piconet-uri care folosesc simultan dispozitive aflate n zone ce
se suprapun scatternet.
Intr-un piconet poate s existe un singur master dar un dispozitiv master din
cadrul unui piconet va fi slave n celelate din care face parte
Fiecare piconet are propriul su canal logic de transmisie.
Numrul maxim de piconet-uri care pot fi interconectate ntr-un scatternet,
fr ca s apar conflicte, este de opt
Oct 21, 2009
306
Configuratile ce pot apare sunt:

Un singur punct la un singur punct (Piconet): In aceasta topologie
reteaua este formata din un dispozitiv master si un dispozitiv slave.
Multipunct (Piconet): aceasta topologie combina un dispozitiv
master si sapte dispozitive slave intr-o retea ad-hoc
o Scatternet: un grup de Piconeturi legate prin intermediul unui
dispozitiv care are rolul de slave in unul din piconeturi si are rolul
de master in celalalt piconet.
M
Master
Slave
Oct 21, 2009
Piconet (Punct-la
-Punct)
Piconet (Multipoint)
Scatternet
307
Starile de conectare in Bluetooth
H
B
Master
H
G
Oct 21, 2009
Exista patru stari de conectare la un dispozitiv

Bluetooth :
Active: atat master cat si slave participa activ
la procesul de comunicatie, transmitand si
receptionand packetele de date (A,B,E,F,H)
Sniff: in acest mod slave nu asculta in fiecare
C
slot ca sa determine ca este un mesaj de la
master pentru el ci doar la anumite sloturi bine
precizate adulmeca ce se intampla. In pauze
consumul energetic este redus ( C ) .
D
Hold: funcioneaz doar clock-ul intern, slave
poate s cear singur trecerea n aceast stare
E
sau s fie trecut de ctre master. Temporar nu
suporta ACL Transferul de date ncepe
C
F
instantaneu cnd se face trecerea la starea
Activ ( G )
Park: slave sta sincronizat dar nu participa la
piconet, primeste Parking Member Address
(PMA) si pierde Active Member Address
(AMA) (D,I)
308
Procesul de formare a unui Piconet

Inquiry: pentru a determina identitatea
Master
dispozitivelor Bluetooth din apropiere.
Inquiry Scan: in aceasta stare
Inquiry
dispozitivele asculta pentru interogari
de la alte dispozitive.
Inquiry Response: slave raspunde cu un
pachet care contine codul sau de acces,
clock-ul si alte informatii despre el.
Page: master trimite un mesaj de anunt
Page
comunicand la slave codul de acces al
dispozitivului (DAC) in diferite canale
hop.
Page Scan: slave asculta la una din
frecventele de hop obtinuta din
secventa sa de pagina in fereastra
Master Response
scanata.
Slave Response: slave raspunde la
mesajul de anunt de la master
Connection
Master Response: master atinge acest
Oct 21,
2009 ce receptioneaza mesajul
Curs Comunicatii
nivel
dupa
sau Mobile
da anunt pentru el
Slave
1
Inquiry Scan
2
Inquiry Response
3
4
Page Scan
5
Slave Response
6
7
Connection
309
Structura Pachetului
Access Code
0 - 2745 bits
54 bits
72 bits
Header
Payload
Control packets
ID*
Null
Poll
FHS
DM1
13 tipuri diferite de
pachetele de date
Guard
Data/voice packets
Voice
HV1
HV2
HV3
DV
data
(136 bits)
No retries
No CRC
FEC (optional)
Oct 21, 2009
220s
DH1
DH3
DH5 (2712 bits)
DM1
DM3
DM5
Header
Data
ARQ
CRC
FEC (optional)
CRC
310
Categoria 1 modulele de adaptare care se adaug n echipament : card

PCMIA, card Flash Bluetooth, adaptor USB Bluetooth, dispozitiv de securitate RS232 Bluetooth, convertor de port paralel Bluetooth, etc. in PC uri, laptopuri, a PDA,
imprimante, etc .
Categoria a 2-a perifericele de tipul ctilor care emit i recepioneaz
semnale audio de la telefon, telefon celular, PC, playere MPEG, combine muzicale,
perifericele pentru computer ca mouse-ul, claviatura, joystick, difuzoare, etc.
Categoria a 3-a sistemele integrate, realizat ca parte integrant, de exemplu n
cazul PC-urilor, direct pe placa de baz fr a utiliza circuite de interfa (ca la cat. 1)
Categoria a 4-a telefoanele mobile.
Oct 21, 2009
311
Exemplu de retea 4G avand ca baza IP

SS7 signalling
server farm,
gateways, proxies
broadcast
PSTN, CS core
gateways
MSC
IP-based
core
SGSN
BSC
GSM
firewall, GGSN,
gateway
router
Internet
access
points
private
WPAN
private
WLAN
RNC
UMTS
public
WLAN
Oct 21, 2009
312
Infastructura viitoarei generatii de retea

IP Multimedia Mobile
CCM
Hosted
Applications
Handsets cu VoIP si
suport dual-modet si
suport al Mobilitati
Prezenta
Corp
AAA
Visited
AAA
Home
AAA
WLAN 802.11
Access
Network
(FA)
Session control
Mobilitatea
(SIP)
(HA)
IP Core
CMX
Visited
AAA
GPRS/UMTS/
GGSN(FA)/ CDMA
PDSN
SGSN
Intrepridere
PSTN Gateway
RAN
RNC
PLMN
MSC/VLR
MSC/VLR
Oct 21, 2009
313

Curs Comunicatii Mobile

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Comunicatii Mobile

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

COMUNICATII MOBILE