Lucrari Laborator EEEAR

Timioara
2014
Cuprins:
1.
2.
3.
4.
5.

Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul

Relee regulatoare de tensiune
Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor
Senzori auto. Caracteristici.
Calibrarea unui injector de benzina

1. Determinarea caracteristicilor alternatorului unui autovehicul

Cu scopul producerii de energie electrica, majoritatea autovehiculelor sunt dotate cu un
alternator, compus dintru-un generator sincron de curent alternativ trifazat si o punte redresoare
pentru a furniza curent continuu la borne.

Caracteristica de
mers in gol

Nr.cr
t.

n[rot/min]

875

875

875

875

875

875

875

875

875

Ie[
A]
1.1
5
1.4
3
1.9
3
2.1
2
2.2
5
2.0
8
1.8
5
1.5
5
1.1
7

Ue[V]

U[V]

6.6

9.8

10

10.8

12.8

11.9

13.15

12.7

13.29

12

13.1

10.8

12.6

11.8

6.8

10.1

n[rot/min] turatie mot.el. de c.c.; Ie[A] intensitatea curentului de excitatie; Ue[V]

tensiunea curentului de excitatie; U tensiunea la bornele alternatorului.

Caracteristica de mers in gol

14
12
10
8
6
4
2
0
1

1.2

1.4

1.6

1.8

2.2

2.4

Caracteristica
externa
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8

n[rot/m
in]
1000
1000
1000
1000
1000
1000
1000
1000

Ie
1.2
1.2
1.2
1.2
1.2
1.2
1.2
1.2

Ue
6.8
6.8
6.8
6.8
6.8
6.8
6.8
6.8

U[V]
9.8
10.6
10.8
9.51
9.35
8.9
8.07

I[A]
0.19
0.21
0.22
0.4
0.79
1.42
2.29

n[rot/min] turatie mot.el. de c.c.; Ie[A] intensitatea curentului de excitatie; Ue[V]

tensiunea curentului de excitatie; U tensiunea la bornele alternatorului; I[A]intensitatea curentului;

Caracteristica externa
12
10
8
6
4
2
0
0

10

12

Caracteristica de
reglare
Nr.crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9

n[rot/m
in]
1000
1000
1000
1000
1000
1000
1000
1000
1000

Ie[A
]
2.53
2.88
2.87
2.86
3.03
3.47
3.39
3.32
3.28

Ue[V]
15.3
17.7
18.1
18.2
19.4
22.6
22.6
22.6
22.6

I[A]
0.5
0.6
0.6
0.7
1.1
2.1
2.35
2.9
3.3

U[V]
=ct
12.6
12.6
12.6
12.6
12.6
12.6
12.6
12.6
12.6

n[rot/min] turatie mot.el. de c.c.; Ie[A] intensitatea curentului de excitatie; Ue[V]

tensiunea curentului de excitatie; U tensiunea la bornele alternatorului; I[A]intensitatea curentului;

Caracteristica de reglare
4
3.5
3
2.5
2
1.5
1
0.5
0
0

Intrebari:

0.5

1.5

2.5

3.5

De ce tensiunea la bornele alternatorului este diferita de zero in cazul in care curentul

de excitatie este zero?
Alternatorul(tolele feromagnetice) ramane magnetizat pentru o scurta perioada de
timp(remanenta magnetica).

Cum variaza tensiunea la mers in gol in funtie de turatie?

Tensiunea de alimentare creste cu cresterea turatiei, la mersul in gol.

Exista o valoare limita a tensiunii la mers in gol? Cum variaza aceasta cu turatia?
Valoarea limita a tensiunii la mers in gol este de 13.7 V. Tensiunea creste cu turatia.

Cum variaza tensiunea la borne(la mersul in sarcina) cu turatia? Dar cu curentul de

excitatie?
Tensiunea la borne scade cu turatia, la mersul in sarcina. Tensiunea scade cu curentul
de excitatie.

2. Relee regulatoare de tensiune

Tensiunea debitata de generator depinde de turatie(variabila in limite largi in cazul unui
m.a.i.) si de sarcina(numarul si puterea consumatorilor alimentati la un moment dat).
In scopul asigurarii unei tensiuni constante, se impune utilizarea unui dispozitiv regulator
al tensiunii debitate de generator.
In cadrul lucrarii am masurat tensiunea si curentul de alimentare, respective de excitatie,
pentru diferite valori ale tensiunii de alimentare(11-15V) in sens crescator, apoi in sens
descrescator, pentru ambele tipuri de relee, respective electromagnetic si electronic.
Releu
electromagnetic
Ia[A]

Ua[V]

Releu
electronic

Ie[A]

Ue[V]

Ia[A]

Ua[V]

Pdisip Pdisip
1
2
Ie[A]

1.77

11.8

1.48

11.48

1.43

11.5

1.39

1.69

12

1.52

11.66

1.48

11.9

1.44

1.79

12.3

1.62

11.97

1.51

12.1

1.47

1.84

12.6

1.65

12.2

1.56

12.4

1.52

1.9

12.8

1.7

12.46

1.62

12.8

1.58

1.94

13.1

1.74

12.76

1.67

13.2

1.63

1.99
2.01

13.4
13.6

1.8
1.82

13.04
13.18

1.73
1.75

13.6
13.9

1.69
1.73

Ue[V]

[W]
[W]
3.895
1.822
10.52
6
2
2.556
10.85
8
1.988
2.625
2.027
11.05
6
5
2.046
11.38
3.054
4
2.186
11.74
3.138
8
3.211
2.353
12.08
6
6
2.436
12.48
3.194
8
12.76
3.348
2.250

4
2.06
2.13

13.9
14.3

1.86
1.92

13.5
13.9

1.82
0.01

14.2
14.5

1.77
0

13.05
0

1.47

14.7

0.02

0.26

1.83

14.2

1.78

13.04

1.51

15.1

0.03

0.27

1.76

13.7

1.7

12.58

1.49

14.8

0.03

0.26

1.73

13.4

1.68

12.27

1.44

14.4

0.03

0.25

1.69

13.1

1.64

12.05

1.41

14

0.02

0.25

1.62

12.7

1.58

11.64

1.37

13.6

0.02

0.24

1.58

12.5

1.54

11.4

1.91

13.3

1.72

12.92

1.56

12.3

1.52

11.28

1.88

13

1.7

12.64

1.5

11.9

1.45

10.85

1.85
1.79

12.6
12.2

1.66
1.62

12.24
11.8

1.44
1.4

11.5
11.3

1.4
1.36

10.5
10.25

1.74

11.8

1.56

11.51

1.68

11.4

1.51

11.14

3.524
3.771
21.60
38
22.79
29
22.04
42
20.72
85
19.73
5
18.62
72
3.180
6
2.952
2.991
6
2.722
2.576
4
2.330
6

Ia [A] - intensitatea curentului de alimentare

Ua[V] - tensiunea de alimentare
Ie [A] - intensitatea curentului de excitatie
Ue[V] - tensiunea de excitatie
Pdisip1[W] - puterea disipata releu electromagnetic
Pdisip2[W] - puterea disipata releu electronic

Variatia Ua in fct de Ue caz 1

15
10
5
0
11

11.5

12

12.5

13

13.5

14

14.5

15

15.5

2
2.745
5
0.145
2.774
8
2.726
2.568
4
2.377
2.182
8
2.194
2.042
4
2.117
5
1.86
1.88
0
0

Variatia Ua in fct de Ue caz 2

15
10
5
0
11

11.5

12

12.5

13

13.5

14

14.5

15

Intrebari:
Care releu este mai bun din punct de vedere al consumului de energie?
Releu electronic consuma mai putina energie decat releul electromagnetic.

3. Sistemul de aprindere cu ruptor distribuitor

Sistemul electric de aprindere cu ruptor este acela la care comanda bobinei de inductie,
respective a momentului in care trebuie sa se genereze scanteia, este realizata mecanic cu
ajutorul unui contact actionat mecanic de catre motorul cu ardere interna.
Am masurat rezistenta de sunt, apoi am vizualizat variatia curentului in circuitul primar.
Am determinat curentul de rupere pentru mai multe valori ale tensiunii de alimentare
(turatiei).
Nr.crt

U[V]

2
3

4
4

7
8
9

6
6
6

Ir[A]
0.131
25
0.112
5
0.1
0.081
25
0.062
5
0.137
5
0.131
25
0.125
0.118

n=Ua[
V]

R[]

Us[V]

1.6

0.21

2.7
3.1

1.6
1.6

0.18
0.16

3.3

1.6

0.13

3.9

1.6

0.1

2.1

1.6

0.22

2.4
2.9
3.3

1.6
1.6
1.6

0.21
0.2
0.19

10

75
0.106
25

1.6

0.17

Ua[V] tensiunea de alimentare(turatia); R[]- rezistenta de unt; Us[V] tensiune

sursa; Ir[A]- intensitatea curentului de rupere;

0.16
0.14
0.12
0.1
U=4V

0.08

U=6V

0.06
0.04
0.02
0
1.5

Intrebari:

2.5

3.5

4.5

Ce rol are capsula vacumatica de pe corpul distribuitorului?

Capsula vacumatica este conectata cu un furtun, la carburator, dupa clapeta obturator, si are
rol de modificare a avansului cu turatia.
Cum influenteaza capsula vacumatica contactul ruptor? Faceti o schema de principiu a
mecanismului.

Capsula vacumatica ajuta modificarea pozitiei contactului ruptor corespunzator cu regimul de

functionare al motorului.
Ce rol au contragreutatile mobile din interiorul distribuitorului?

Cu cresterea turatiei, contragreutatile se deplaseaza si modifica avansul la aprindere.

Ce rol are contactul cu platini (ruptorul)?
Contactul cu platini are rolul de a stabili momentul in care se genereaza scanteia.
Cand se genereaza scanteia, atunci cand se deschide contactul ruptor sau atunci cand se
inchide?
Scanteia se genereaza cand se deschide contactul ruptor.
Cum este intensitatea scanteii intre contactele ruptorului atunci cand nu avem condensator
montat in parallel cu contactul ruptor?
Daca nu avem condensatorul, scanteia este generata in interiorul rupotrului, iar intensitatea
curentului la bujiei scade.

4. Senzori auto. Caracteristici.

Senzor de Temperatura
t[C]
R[]
21
1071
24
1083
26
1095
30
1108
32
1118
34
1125
36
1132
38
1141
t[C]- temperatura in grade Celsius; R[] rezistenta in ohmi;

Am introdus senzorul impreuna cu un termometru etalon intr-o baie termostatata.

Am crescut progresiv temperatura in baia termostatata. Observam variatia rezistentei cu
temperatura.

Variatia rezistentei cu temperatura

1150
1100
1050
1000
20

22

24

26

28

30

Senzor pozitie arbore cotit

U[V]
1.7

t[s]
0.4

n[rot/mi
n]
150

f[hz]
2.5

32

34

36

38

40

2.25

0.3

2.5

0.27

3.6

0.165

0.13

200
222.22
222
363.63
636
461.53
846

3.3333
33
3.7037
04
6.0606
06
7.6923
08

U[V] tensiunea; t[s] timpul; n[rot/min]- turatia; f[hz] frecventa;

Folosind sursa reglabila de curent am ajustat turatia motorului, pe care este montata roata
dintata care functioneaza in tandem cu senzorul;
Am analizat semnalul pe osciloscp (amplitudinea, frecventa, alura).
Astfel am calculate turatia motorului pe baza semnalului analizat.

U in functie de n
6
4
2
0
100

150

200

250

300

350

400

450

Senzor pozitie pedala

acceleratie
Ua[V]
Ui[V]
5
0.21
5
4.64

Ua[V] tensiunea de alimentare; Ui[V] tensiunea de iesire;

Intrebari:
Cum variaza rezistenta senzorului?
Rezistenta senzorului creste cu temperatura.
Ce tip de functie aproximeaza cel mai bine graficul obtinut?
Graficul reprezinta o functie liniara.
Care sunt coeficientii functiei obtinute?

500

5. Calibrarea unui injector de benzina

Injectorul este comandat prin intermediul unui releu electronic, de catre unitatea de
comanda a motorului. Inchiderea si deschiderea injectorului se face prin alimentarea cu energie
electrica a unui electromagnet. Injectoarele sunt defapt niste supape electromagnetice. Injectorul
este normal inchis, si se deschide atunci cand este alimentat cu curent.
Doza ce trebuie injectata depinde de regimul de functionare al motorului (turatie si
sarcina), astfel incat sa se obtina un amestec stoechiometric.
Prin modificarea timpului de injectie(timpul in care injectorul este alimentat cu curent) se
asigura cantitatile de combustibil necesare functionarii corecte a motorului.

In aceasta lucrare vom reprezenta grafic variatia masei de combustibil injectate in functie
de timpul de injectie, avand tensiunea de alimentare a injectorului si a pompei ca parametric.

Nr.
Crt.
1
2

Nij
6
6

Ti
6
10

Uinj
6
6

Up
6
6

Vcom
b
7.5
12

Vlcom
b
1.25
2
2.6666
67

14

16

18

19.5

5
6

6
6

22
6

6
6

6
7

23.5
7.5

10

13

14

17.5

3.25
3.9166
67
1.25
2.1666
67
2.9166
67

18

22.5

3.75

ml
comb
937.5
1500
2000
2437.
5
2937.
5
937.5
1625
2187.
5
2812.
5

10

22

27

11

11.5

12

10

17.5

13
14

6
6

14
18

7
7

8
8

23.5
30

15
16

6
6

22
6

7
7

8
7

35
9

17

10

14.5

18
19

6
6

14
18

7
7

7
7

20
24

20

22

29

comb=

750

g/dm3

4.5
1.9166
67
2.9166
67
3.9166
67
5
5.8333
33
1.5
2.4166
67
3.3333
33
4
4.8333
33

3375
1437.
5
2187.
5
2937.
5
3750
4375
1125
1812.
5
2500
3000
3625

(densitate benzina)

Nij - Numar de injectii comandat

Ti - Durata unei injectii in [ms]
Uinj - Tensiunea de alimentare a injectorului [V]
Up - Tensiunea de alimentare a pompei de benzina [V]
Vcomb - Volumul de combustibil
colectat
[cm3]
Vlcomb - Volumul de combustibil per injectie [cm3]
mlcomb - masa de combustibil per injectie [g]
Tcomb - temperatura combustibilului in rezervor [C]

Avem 4 cazuri, respectiv tensiunea din injector 6V si tensiunea din pompa 6V, din injector 6V si
tensiunea din pompa 7V, din injector 7V si tensiunea din pompa 8V, din injector 7V si tensiunea
din pompa 7V.

5000
4500
4000
3500
3000

Uinj6-Up6
Uinj6-Up7

2500

Uinj7-Up8

2000

Uinj7-Up7

1500
1000
500
0
4

10

12

14

16

18

20

22

24

Intrebari:

Cum variaza debitul de combustibil cu tensiunea de alimentare a injectorlui?

Debitul de combustibil creste cu cresterea tensiunii de alimentare a injectorului.
Cum variaza debitul de combustibil cu tensiunea de alimentare a pompei?
Debitul de combustibil creste cu cresterea tensiunii de alimentare a pompei.
Depinde debitul injectat de tensiunea de alimentare? Cum credeti ca e rezolvata
problema in cazul pornirii unui motor stiut fiind faptul ca la pornire tensiunea scade
foarte mult?
In cazul pornirii, cand tensiunea e mai mica, pentru a avea aceeasi cantitate injectata,
crestem timpul de injectie.