OBLIGATIILE COMODATARULUI

1. Conservarea lucrului Comodatarul are obligatia de a se ingriji de coservarea

lucrului imprumutat ca un bun proprietar si chiar mai bine decat lucrurile sale, pe
care este obligat sa le sacrifice, la nevoie, in vederea conservarii lucrului
imprumutat (art. 1566 C. civ) intrucat contractul este incheiat in interesul sau.
2. Folosirea lucrului potrivit destinatiei. Comodatarul este obligat sa intrebuinteze
lucruri numai la destinatia determinata prin natura lui sau prin acordul partilor, sub
sanctiunea de a plati daune-interese (art. 1564 C. civ) si de a suporta riscul pieirii
fortuite (art. 1565 C. civ) si rezilierea contractului potrivit regulilor generale.
Comodatarul nu raspunde de deteriorarea lucrului decurgand din
intrebuintarea lui normala si fara culpa din partea sa (art 1568 C. civ)
Comodatarul nu este obligat sa foloseasca lucrul (daca s-a obligat in acest
sens ori si-a asumat alte obligatii, contractul poate fi calificat antrepriza, locatiune
sau alt contract).
Folosinta nu poate fi transmisa asupra unei alte persoane, indiferent cu titlu
oneros (locatiune) sau cu titlu gratuit (comodat) daca aceasta nu a fost prevazuta
expres in contract. La nevoie, lucrul imprumutat poate fi dat in depozit, casi
depozitarul nu se poate folosi de lucru, iar pastrarea in depozit nu contravine
intereselor comodantului.
3. Suportarea cheltuielilor de folosinta (de intretinere). Comodatarul suporta
cheltuielile necesare folosintei lucrului (ex. hrana calului imprumutat, reparatiile
locative ale casei, etc.), neavand dreptul sa ceara restituirea acestor cheltuieli (art.
1569 C. civ), care sunt un accesoriu al folosintei (daca nu s-a stipulat contrariul),
iar nu echivalentul ei, pentru a transforma comodatul in locatiune.
4. Restituirea lucrului. Principala obligatie a comodatarului este de a restitui la
scadenta lucrul imprumutat in natura sa specifica (art. 1560 C. civ).
Conform principiului executarii in natura a obligatiilor de a face cat timp
partile nu se inteleg altfel, comodatarul nu poate oferi, iar comodantul nu poate
cere un alt lucru sau echivalentul in bani a lucrului imprumutat, daca restituirea in
natura este posibila.
Obligatia de a face obligatie alternativa daca lucrul imprumutat a fost
deteriorat din culpa comodatarului, el este obligat sa-l repare si sa-l restituie in
natura, putandu-se recurge la plata echivalentului numai in ipoteza imposibilitatii
de executare a repararii in natura sau daca ambele parti opteaza in acest sens ori
comodantul dovedeste ca executarea in natura nu-i mai foloseste.
Comodatarul are drept de retentie pana la plata cheltuielilor extraordinare,
necesare si urgente facute pentru conservarea lucrului (art. 1574 C. civ) si a
despagubirilor pentru pagubele provocate de viciile lucrului (art. 1575 C. civ), care
sunt in sarcina comodantului. In perioada exercitarii dreptului de retentie,
comodatarul nu mai poate folosi lucrul, retentia nu-I confera dreptul de folosinta.


Daca comodatarul refuza fara temei restituirea lucrului, comodantul are
drept de optiune intre doua action:
o actiune reala in revendicare, care sanctioneaza dreptul sau de proprietate
si prezinta avantajul ca este imprescriptibila si poate fi intentata si impotriva
tertelor personae, cum ar fi cumparatorul, depozitarul, etc.( care o pot paraliza,
numai prin invocarea zucopiunii in ipoteza imobilelor sau a posesiunii de
buna-credinta, in cazul mobilelor), dar implica dovada dreptului de proprietate,
uneori dificila.
o actiune personala, care deriva din contract. Aceasta actiune prezinta
avantajul pentru comodant ca il scuteste de a mai face dovada dreptului sau de
proprietate. Simpla dovada a contractului este suficienta pentru a justifica cererea
de restituire. Ea este folosita de regula in cazul in care comodantul nu este
proprietarul lucrului imprumutat (locatar). Aceasta actiune este supusa prescriptiei
extintive sin u poate fi intentata impotriva tertilor care ar detine lucrul imprumutat.

Scadenta obligatiei de restituire.

Comodantul nu poate cere restituirea lucrului inainte de implinirea
termenului stipulat sau daca nu s-a prevazut un termen inainte de a se fi
indestulat trebuinta comodatarului ce s-a avut in vedere la incheierea contractului
(art. 1572 C. civ).
Daca partile nu au prevazut un termen, iar lucrul este de o folosinta
permanenta, termenul restituirii urmeaza sa fie stabilit de instanta, caci folosinta
nu poate dura la infinit sau sa depinda exclusiv de vointa comodatarului, el fiind
obligat sa restituie lucrul (art. 1560 C. civ).
Daca comodantul ar cadea intr-o trebuinta mare si neprevazuta, instanta
poate dupa imprejurari sa-l oblige pe comodatar la restituirea lucrului chiar inainte
de expirarea termenului stipulat sau inainte de satisfacerea trebuintelor sale (art.
1573 C. civ).

Prescriptia actiunii personale in restituire

Termenul general de prescriptie incepe sa curga de la expirarea termenului
convenit sau de la data indestularii trebuintei comodatarului ce s-a avut in vedere
la incheierea contractului. Daca lucrul este de folosinta permanenta si partile nu au
convenit un termen, prescriptia incepe sa curga de la data incheierii contractului; stabilit de instanta, prescriptia dreptului de a cere executarea silita incepe sa curga
de la data ramanerii definitiv a hotararii sau, daca instanta a stabilit un termen
ulterior, de la data implinirii acelui termen.
5. Raspunderea comodatarului, ipoteza pluralitatii de comodatari. Comodatorul
raspunde pentru deteriorarea sau pieirea in tot sau in parte a lucrului, daca nu
dovedeste ca deteriorarea ori pieirea s-a produs fortuit sau ca deteriorarea este
consecinta folosirii potrivit destinatiei si fara culpa din partea sa.
Sarcina probei incumba comodatarului, nu comodantului.

Comodatarul raspunde si pentru deteriorarea lucrului produsa de catre

persoana caruia, la randul lui, l-a incredintat, cu orice titlu. Fapta tertului nu
constituie un caz fortuit , exonerator de raspundere pentru comodator. In caz de
pluralitate de comodatori, acestia raspund solidar fata de comodant. Comodatarul
va avea actiuni in regres impotriva tertului (fara ca acesta sa fie parte in contractul
de comodat), in baza raportului juridic incheiat cu acesta. Comodantul va putea
actiona impotriva tertului pe cale oblica, subrogandu-se in drepturile
comodatarului.
In caz de pieire, evaluarea lucrului se face dupa momentul in care se
pronunta hotararea (valoarea actuala), astefl incat comodantul sa-si poate procura
un alt lucru identic cu cel imprumutat, deducandu-se echivalentul uzurii bunului
survenita in intervalul de timp de la data imprumutului si pana la data pieirii lui.
6. Suportarea riscurilor de catre comodatar De regula, riscul deteriorarii sau pieirii
fortuite este suportat de comodant in calitate de proprietar. Totusi, riscurile sunt
suportate de comodatar, daca:
- intrebuinteaza lucrul contrar destinatiei determinate prin natura lui sau prin
conventie (art. 1656 C. civ);
- prelungeste folosinta dupa scadenta (art.1565 C. civ) si nu dovedeste ca lucrul ar
fi pierit si la comodant (art. 1156 C. civ);
-ar fi putut salva lucrul imprumutat inlocuindu-l cu un bun al sau, sau daca ambele
lucruri fiind in pericol a scapat lucrul sau, lasand sa piara cel imprumutat (art.
1566, C. civ.), indiferent de valoarea celor doua lucruri;
- lucrul a fost evaluat in momentul contractarii (art. 1567 C. civ).
Aceste dispozitii cu privire la riscuri sunt supletive, putand fi inlaturate prin
acordul
partilor.