PROIECT LEA 110 kV

I. ALEGEREA ECHIPAMENTULUI PRIMAR

1. Puterea instalata in centrala electrica racordata la statia A:
P PA

s % MW
PGA=
1
100
In functie de aceasta putere, alegem un tip de generator care sa satisfaca
conditia:
ng x Pg PGA,
unde ng este numarul generatoarelor, iar Pg este puterea activa a unui generator.
Alegem ng generatoare cu urmatoarele caracteristici:
SnG = [MVA]
UnG=
[{kV]
cos =
2. Puterea transformatoarelor din statia A (ridicatoare)
Se face bilantul puterilor:
Admitand o pierdere de putere aparenta in statia ridicatoare si in linia de
transport de 15 %, puterea aparenta transferata prin statia ridicatoare este :
P

PA

STA = ( cos cos A )

Transformatoarele se aleg astfel incat:
ntr x Snr STA,
Alegem ntr transformatoare TTUS-FS, cu urmatoarele caracteristici:
Snr = [MVA]
puterea aparenta a transformatorului
Unri = [kV]
tensiunea nominala primara
Unrj = [kV]
tensiunea nominala secundara
Uscr = %
tensiunea de scurtcircuit
pCur = [kW]
pierderile in cupru
pFer = [kW]
pierderile in fier
i0 = 1 %
curentul de mers in gol

3. Puterea aparenta transferata prin statia B (coboratoare)

Se face bilantul puterilor:

P PB

STB = cos

[MW]

med

Transformatoarele se aleg astfel incat:

ntc x Snc Stb
Alegem ntc transformatoare TTUS-FS, cu urmatoarele caracteristici:
Snr = [MVA]
puterea aparenta a transformatorului
Unri = [kV]
tensiunea nominala primara
Unrj = [kV]
tensiunea nominala secundara
Uscr = %
tensiunea de scurtcircuit
pCur = [kW]
pierderile in cupru
pFer = [kW]
pierderile in fier
i0 =
%
curentul de mers in gol
II. CALCULUL ELECTRIC AL LINIEI DE TRANSPORT
1. Calculul sectiunii conductoarelor
Sectiunea conductoarelor active ale liniei rezulta in urma unui calcul tehnicoeconomic, care incearca sa determine minimul cheltuielilor si eficienta maxima.
Aceasta are la baza costul anual total al liniei de transport.
In acest calcul intra o serie de coeficienti predefiniti sau calculati cum ar fi:
cpw - costul specific al pierderilor de energie corespunzatoare unui consum
tehnologic de 1 kW la sarcina maxima;
- durata de calcul a consumurilor anuale de energie h / an ;
Imax - sarcina maxima de circulatie al liniei.
A - este componenta investitiei specifice in linie care este independenta de
sectiunea acesteia si este egala cu suma a doi termeni A 1 si A2 care, in cazul
liniilor de 110 kV, au valorile de 230.000 si 38.000.
Pentru liniile de 110 V, cpw se calculeaza dupa relatia:
cpw = 7.500 + 8,8
Din practica, se alege = 6.000 h/an.
Astfel obtinem cpw = 60.300.

Pentru calculul sarcinii maxime de circulatie prin linie folosim relatia:

P
200000

1313,71 [A]
3U n cos 1,73 x110000 x0,8

Imax1=

Se recalculeaza sarcina maxima prin corectia cu un coeficient care tine seama

de socurile de curent si anume, kr = 1,36. Astfel obtinem valoarea:
Im axk= Im axkr = 1313,17x1,36 =1785,91[A]
a) Calculul densitatii economice de curent
k= 675 panta de crestere a costului unui km de linie cu sectiunea conductorului
de faza;
= 32 mm2/km rezistivitatea aluminiului la 350 C;
Kc=1 coeficient ce tine seama de costul tonei de combustibil.
Densitatea economica de curent se calculeaza cu relatia:
1000k
pc pw

Jec =
[A/mm2]
Daca valoarea este mult prea mica, se adopta solutia de a impune o sectiune S i
de 300 mm2 si se calculeaza densitatea de curent:
kc I mask
Ji =
[A/mm2]
Si
Se adopta Jec =Ji.
b) Sectiunea economica de calcul a liniilor electrice:
kc I max
Sec =
[mm2]
J ec
Pentru liniile de 110 kV, sectiunea maxima este de 300 mm2.
c) Calculul numarului optim de conductoare al unei faze
Pentru calculul numarului optim de conductoare ale unei faze, se utilizeaza
densitatea economica de curent jecN, folosind relatiile de mai jos:
KjNC= 1

A2 / L
KS max

JecN= JecKJNc
S ec
NC= K S
jNc max
Facem o verificare a acoperirii sectiunii:
Se poate alege un conductor daca sectiunea economica de calcul S ec satisface
conditia:
Sec < Smax
Sectiunea standardizata a conductorului o alegem dupa formula:
3

Ssc=SeC/N [mm2]
Alegem sectiunea standardizata a conductorului de [mm 2].
d) Determinarea costului total specific al liniei
Costul total specific al liniei CT, este calculat cu relatia:
CT = N(A+kSs)+T30+3pImax1(7.500+T30)/1000 N Ss
2. Calculul tensiunii critice de aparitie a efectului Corona
In mod obisnuit, liniile electrice se dimensioneaza de asa maniera, incat pe timp
frumos, efectul Corona sa nu aiba loc, motiv pentru care la calculul economic nu
s-a tinut seama de pierderile prin efect Corona.
Tensiunea critica pentru care apare efectul Corona este data de relatia:
UCR= m1 m2 r n log Dm /rm kV
unde:
m1 - este un coeficient ce tine cont de starea suprafetei conductorului;
m2 - este un coeficient ce tine cont de starea atmosferica;
- densitatea relativa a aerului;
r - raza unui conductor din fascicul in cm;
n - numarul conductoarelor din fascicul;
Dm - distanta medie geometrica dintre faze;
rm - raza medie geometrica pe faza.
Relatia de calcul a tensiunii critice este valabila in cazul dispunerii fazelor in
varfurile unui triunghi echilateral.
Alegem m1 = 0,89, m2 = 0,8, 1, r = 0,17 cm, n = 26,
Dm = D12 D23 D31
Rezulta Dm = [cm] ;
Rezulta tensiunea critica de _________[kV].
3. Calculul parametrilor electrici ai elementelor
Acesti parametri sunt necesari pentru calculul curentilor de scurtcircuit pentru
dimensionarea elementelor schemei.
3.1. Parametrii generatoarelor
Reactanta longitudinala pe faza a generatorului:
2
X sdU ng
XnG=
[ ]
S ng
3.2. Parametrii transformatoarelor cu doua infasurari

a) Impedanta pe faza a transformatorului:

2
U scrU nrl
[ ]
ZnT1=
100 S nr
2

U scrU nrl
[ ]
100 S nr
b) Rezistenta pe faza a transformatorului raportata la infasurari:
ZnT2 =

p U
1
[ ]
RnT1 = cur 2nrl
1000
S nr
2

p U
1
[ ]
RnT2 = cur 2nrl
S sn 1000
c) Reactanta pe faza a transformatorului raportata la infasurari:
2
XnT1= Z nT 1 2 RnT 1 []
XnT2 =

Z 2 2 R 2 2 []

d) Admitanta pe faza a tranformatorului raportata la infasurari:

i0 S nr
1
2
U nrl
i0 S nr
1
YnT2 =
2
U nrl
YnT1 =

e) Conductanta pe faza a transformatorului raportata la infasurari

pFer
1
2
U nrl
pFer
1
GnT2 =
2
U nrl
GnT1 =

f) Susceptanta pe faza a transformatorului rapotata la infasurari

BnT1= YnT 12 YnT 12 [ 1 ]
BnT2 = YnT 12 YnT 12 [ 1 ]
3.3. Parametrii sistemului electroenergetic
Sistemul electroenergetic poate fi asimilat ca fiind un sistem sincron cu parametri
calculati in functie de puterea de scurtcircuit a sistemului.
SSCA=
[MVA]
puterea aparenta de scurtcircuit in nodul A;
SSCB=
[MVA]
puterea aparenta de scurtcircuit in nodul B;
2
XSA = Unrl /SSCA =
[ ]
impedanta echivalenta a sist. in punctul A;
XSB = Uncl2/SSCB =
[ ]
impedanta echivalenta a sist.in punctul B.

3.4. Parametrii liniei electrice

Calculul acestor parametri nu tine seama de numarul de conductoare pe faza si
nu tine seama nici de conductorul de protectie, deoarece influenta acestora este
neglijabila si in plus ar complica foarte mult calculul.
SS =
=

[mm2] - sectiunea conductoarelor

[ mm2/km] - rezistivitatea aluminiului

a) Rezistenta unitara
R0 = p

109
[ ]
Ss

b) Impedanta unitara
Dm
[]
Rm
c) Conductanta unitara
Aceasta marime se poate neglija datorita pierderilor mici datorate rezistentei.

X0 = log

d) Susceptanta unitara pe faza

7,58 x10 6
(km) 1
B0= log Dm
Rm
4. Calculul pierderilor de putere in transformator
Mai intai calculam curentul nominal primar al transformatorului din statia
coboratoare B:
InT1 = SnC

1000
3U ncI

Curentul nominal secundar al transformatoarelor din statia coboratoare:

`

InT2 = SnC

1000
3U ncS

Curentul in sectiunea de medie tensiune se calculeaza cu relatia:

I = (P-PB) =

1000
3 x 6,3 x cos

Calculam factorul de incarcare al transformatoarelor din statia B:

I
nT I nT 2

Calculam pierderile de putere activa pe transformatoarele din statia B:

p Fec 2 pCuc
PT1 = nT
[MW]
1000
Calculam pierderile de putere reactiva pe transformatoarele din statia B:
X nT 1 I 2
Q = 3
[MVAR]
nT

Puterea activa in linia de transport va fi:

P1 = PB+PC+ PT1 [MW]
Puterea reactiva injectata sistemului va fi:
QB = PB

1 cos 2
cos

[MVAR]

Puterea reactiva absorbita de consumator va fi:

QC= PC

1 cos 2
[MVAR]
cos

Puterea reactiva vehiculata prin linie:

Q1=QB+QC+ Q [MVAR]
5. Calculul pierderilor de putere prin linia de transport
R0= [ ]
X0= [ ]
L=
[km]
Rezistenta liniei se calculeaza cu formula:
RL=

Ro
L [ ]
2

Curentul nominal prin linie este Imax1= [A]

Calculam pierderile de putere activa pe linie cu formula:
PL= 3RLI2= [MW]
Inductanta liniei se calculeaza cu formula:
X
XL = 0 L [ ]
2
Calculul pierderilor de putere reactiva prin linie cu formula:
QL = XLI2= [MVAR]

6. Calculul pierderilor de tensiune in linia de transport

Pierderile de tensiune pe linia de transport se calculeaza cu formula:

RL P X L Q 1 ( X L P R L Q) 2

[kV ]
UAB=
3
Un
2
Un
Pierderea relativa este calculata cu formula:

UAB%= UAB 100/UAB=

[%]

Se accepta pierderi de tensiune <10%.

III. STUDIUL OPORTUNITATII COMPENSARII PUTERII REACTIVE
1. Daca tensiunea se inscrie in limitele admise, nu este necesar calculul
numarului de plot.
2. Calculul puterii surselor de compensare a puterii reactive
Daca tensiunea si factorul de putere au valori normale, nu sunt necesare
compensatoare.
3. Randamentul liniei
Randamentul liniei se calculeaza cu formula:

P PL

Datorita pierderilor relativ scazute in comparatie cu puterile vehiculate,

randamentul liniei este foarte ridicat.
IV. CALCULUL CURENTILOR DE SCURTCIRCUIT
Pentru calculul curentilor de scurtcircuit exista mai multe metode dintre care
unele foarte complexe.
Avand in vedere insa scopul acestui proiect vom folosi o metoda mai simpla si
anume metoda unitatilor relative.
Metoda unitatilor relative
Acesta metoda foloseste doua marimi de baza, in mod normal tensiunea la care
se produce scurtcircuitul, exprimata in kV si o putere aparenta, exprimata in
MVA. Valoarea acestor marimi trebuie sa fie simpla si rotunda. Astfel pentru
putere se alege valoarea 10, 100 sau 1000 MVA, iar pentru tensiune, tensiunea
medie a treptei pe care are loc scurtcircuitul.
Umed = Uncl =
[kV]
UB = Umed = 110 [kV] - tensiunea inalta de baza
SB = 100 [MVA] - puterea aparenta de baza
Calculam curentul de baza:

IB=

SB

UB

[A]

Calculam impedanta de baza:

2
UB

ZB =
[]
SB
a) Reactanta sistemului electroenergetic
Calculam reactanta sistemului in nodul A:
SB

XbsA=
[]
S scA
Calculam reactanta sistemului in punctul B:
SB

XbsB=
[]
S scB
b) Reactanta generatorului sincron:
X d SB

XbG=
[]
S nG
Pentru 2 generatoare, reactanta totala este
XBGc=XBG/2=
[]
c) Rezistenta transformatorului:
Un
Sb
[]
RBT=pcuc 103
U b (1000S nc ) 2
d) Reactanta transformatorului:

XbT=

U scr
100

p
1
cuc

100 100

Un

Ub

e) Rezistenta liniei:
106

RbL=RLSB
(1000U B ) 2

Sb
S nC

[]

[]

f) Reactanta liniei:
106

XbL=XLSB
(1000U B )

[]

Schema electrica echivalenta

Ztr1

jXg

k1

k2

primar

ZL

Ztr2

k3

secundar

k4

k5

k6

Ztc1

Ztc2

primar

secundar

Aceasta schema se intocmeste pe baza schemei de conexiuni a elementelor

retelei. Prin transformari succesive, rezulta reactanta si rezistenta totala a
sistemului in acel punct (in care se calculeaza curentul de scurtcircuit).
Se stie ca luam in calcul numai elementele din partea stanga a locului de
scutcircuit.
In functie de raportul intre impedanta si rezistenta, aceasta din urma se poate
neglija. Aceasta cu conditia:
Xb < 3xRb
In functie de valoarea reactantei (impedantei), scurtcircuitele se impart in doua
categorii:
- scurtcircuit apropiat, Xcalc < 3, cand este necesara cunoasterea componentei
periodice a t.e.m. a generatorului.
- scurtcircuit indepartat, cand nu este necesara cunoasterea componentei
periodice.
Schemele pasivizate
Calculul curentului de scurtcircuit in punctul k1:
XB = XBG/ng = [ ]
Xbcalc=XB ng SnG/Sb= [ ]
In functie de aceasta valoare, se considera distanta fata de scurtcircuit; rezulta:
InG=ngSnG

106

3 * 6,3 * 103

[A]

In functie de aceste valori, alegem coeficientii k din grafice:

ksoc =
I*01 =
I*021 =
I*1 =
Calculam:
ISCO = I*0InG =
ISCO2 = I*02InG = [A]
ISCp = I* InG =
Isoc= ksocI*0InG =

[A]
[A]
[A]

In punctul k2, parametrii electrici sunt identici cu cei din punctul k1.
10

k7

Calculam curentii de scurtcircuit in punctul k3:

Xb3 =Xb 1

RbT X bT

ntr
ntr

Partea imaginara raportata la partea reala este de____si deci se neglijeaza/nu

se neglijeaza rezistenta:
Ze3 = Xb3
Xb3 = Im(Xb3)=
ng S ng

Xcalc3 =Xb3

Sb

[ ]

In functie de valoare, se apreciaza distanta fata de scurtcircuit.

In functie de aceste valori, alegem coeficientii k din grafice:
I*03 =
I*023 =
I*3 =
Calculam:
ISC03 = I*03InG3 =
ISCO23 = I*023InG3 =
ISCp3 = I*3InG3 =
Isoc = ksocI*03Isc03 =

[A]
[A]
[A]
[A]

Calculul curentilor de scurtcircuit in punctul k4:

1X bsA

1
X
e3
bsA
Zb4=Ze3
Partea imaginara este cu mai mult de 3 ori mai mare decat partea reala si deci
se neglijeaza rezistenta:
Ze4=Xb4
Xb4=Im(Xb4)=

[ ]

In functie de valoare (<3<), se determina distanta pana la scurtcircuit:

ng S ng S SCA

X calc4= Xb4
[]
Sb
In functie de aceste valori, alegem coeficientii k din grafice:
I*04 =
I*024 =
I*4 =
106
S SCA106

3
3U b103
3
*
6
,
3
*
10
InG4 = ngSnG
=
[A]

11

Calculam:
ISC04 = I*04InG4 =
ISCO24 = I*024InG4 =
ISCp4 = I*4InG4 =
Isoc4 = ksocI*04Isc04 =

[A]
[A]
[A]
[A]

Calculul curentilor de scurtcircuit in punctul k5:

Ze3= a+bi
XbsA=
[ ]
Zb4= c+di
XbL=
[ ]
RbL=
[ ]
ZbL=
Zb5= Zb4 + ZbL =
Xb 5 =Im(Z b5) =
[]
ng S ng S SCA

[]
Sb
In functie de valoare (<3<), se apreciaza tipul scurtcircuitului.
ng S ng S SCA

I5 =
[A]
3U b

X calc5= Xb5

ISC05=

I 5

X calc 5

[A]

Calculul curentilor de scurtcircuit in punctul k6:

Zb6 = Zb5

X bsB
i Z b 5 iX bsB

Xb 6 = Im(Xb6) =

[ ]

ng S ng S SCA S SCB

[]
Sb
Functie de valoare (<3<), se apreciaza tipul scurtcircuitului.
In functie de aceste valori, alegem coeficientii k din grafice:
I*06 =
I*026 =
I*6 =

Xcalc6= Xb6

InG6 = Ing4+
Calculam:
ISC06 = I*06InG6 =

S SCB 106

3U b103

[A]

[A]
12

ISCO26 = I*026InG6 =
ISCp46 = I*6InG6 =
Isoc6 = ksocI*06Isc06 =

[A]
[A]
[A]

Calculul curentilor de scurtcircuit in punctul k7:

ZBTc = (RbT+XbTi)/nTc =
Zb7= Zb6+ ZBTc i =
Xb7= Im(Z b7) =
Si = nGSnG+SscA+SscB =

[ ]

[MVA] - puterea aparenta totala in punctul C.

Si

Xcalc7= Xb7
[]
Sb
Si

I7=
[A]
3 * 6,3 * 1,05
I 7

ISC07 =
[A].
X calc 7

V. ALEGEREA SI VERIFICAREA ECHIPAMENTULUI PRIMAR DIN STATII

Tot calculul de pana acum a servit la alegerea echipamentului de exploatare. Se
stie ca valorile foarte ridicate ale curentilor de scurtcircuit solicita echipamentul
din punct de vedere mecanic si termic.Verificarea echipamentului se face prin
compararea marimilor calculate cu cele de incercare. Generatoarele si
transformatoarele nu se verifica deoarece acestea sunt asigurate de catre
producator. Alegerea echipamentelor se face pe baza anexelor.
1. Intrerupatoarele
Alegerea se face in functie de:
a) tensiunea nominala Uni>Un retea;
b) curentul nominal al intrerupastorului Ini.Icerut;
c) felul instalatiei: interioara
exterioara
d) posibilitatea ca intrerupatorul sa execute RAR.
2. Separatoare
Datorita faptului ca separatoarele nu au dispozitive de stingere a arcului electric,
acestea trebuie actionate fara sarcina.
Alegerea separatoarelor se face pa baza acelorasi conditii ca si intrerupatoarele.
Verificarea separatoarelor se face la fel ca la intrerupatoare.
3) Transformatoare de masura
Acestea sunt niste aparate electromagnetice care transforma valorile tensiunii si
curentului in valori convenabile atat din punct de vedere instrumental, cat si din
punctul de vedere al sigurantei si protectiei.

13

3.1. Transformatoarele de tensiune

Aceastea micsoreaza tensiunea primara cu un raport bine stabilit astfel incat in
secundarul lor sa obtina 100V. Transformatoarele suporta o supratensiune in
primar cu +20% fata de crea nominala. Acestea se aleg deci in functie de :
- tensiunea nominala primara
- locul de amplasare
- clasa de precizie
3.2. Transformatoarele de curent
Acestea au infasurarea primara inseriata cu circuitul de forta, iar cea secundara
alimenteaza aparatele de masura si protectiile.
Specific este faptul ca ele nu pot functiona in gol.Tensiunea nominala si curentul
se aleg ca si la separatoare sau intrerupatoare.
1) Alegerea echipamentului de deservire in punctul k1:
1a) Alegerea intrerupatoarelor
Unj =
[kV]
- tensiunea nominala a punctului k1
IcG =
[A]
- curentul cerut
Isc0 =
[A]
- curentul de scc
I*0 =
I* =
- coeficientii alesi in capitolul anterior
= I*0/ I*
- = 2,121, coeficient ce tine seama de
raportul curentilor, functie de pulsatia curentului.
Din anexe, determinam ksoc=
Aceasta este functie de raportul Rb/Xb.
Timpul tsc se defineste ca timpul de declansare, format din timpul de deschidere
al contactelor (data de catalog) si timpul de rupere al arcului electric (0,15 s
pentru Un<35 kV si 0,08 s pentru Un>35 kV)
Din anexe, rezulta tsc= , deci tsc=
s.
In functie de aceasi coeficienti, alegem coeficientii m si n:
- m = f(tsc,ksoc), coeficient ce tine seama de aportul componentei aperiodice a
curentului de scurtcircuit.
- n = f(tsc,8), coeficient ce tine seama de variatia in timp a valorii efective a
componentei periodice.
-m =
-n =
-t =
-Iscm =Isc0* I* * (m+n) * t, curentul mediu echivalent al scurtcircuitului
-Iscm =
[A].
In functie de acesti parametri, se alege intrerupatorul de tipul_________.
Pentru flexibilitatea schemei de exploatare, vom folosi pentru fiecare generator
cate un intrerupator, deci in total doua intrerupatoare.
Curentul suportat de aceste doua intrerupatoare este mult mai mare decat cel
calculat.

14

1b) Alegerea separatoarelor

Unj=
[kV] - tensiunea nominala
IcG=
[A]
- curentul nominal
Iscm=
[A]
- curentul de scc.
In functie de acesti parametri, se alege din anexe tipul de separator si
anume_________.
Acesta este un separator de tip exterior, cu tensiunea nominala________,
curentul nominal de _________.
1c) Alegerea transformatoarelor de masura
Transformatoarele de curent:
=
-calculat anterior
tfa= 0,05* 2
tfa=
[s]
- timp fictiv aperiodic
tsc=
[s]
-durata teoretica a scurtcircuitului (determ. anterior)
tf = n
tfp =
[s]
-timp fictiv periodic, ales din fig.6b, pag.17din 1
tf = tfa+tfp
tf = [s] - timpul fictiv total.
In functie de acesti parametri se aleg din anexe, transformatoare de tip exterior:
___________. Acestea se leaga in stea, deci sunt necesare 3 buc.
Transformatoare de tensiune
Unj = 6,3kV singurul parametru ce se ia in considerare la alegerea
transformatorului de tensiune.
Vom folosi cea mai simpla metoda de masurare a tensiunii trifazate si anume
metoda celor doua transformatoare legate in V sau un trafo bifazat, in functie
de tipurile din catalog (anexa)
Deci in acest caz: U1n = Unj
Alegerea transformatorului de tensiune se face din anexe.
In punctul k1 se aleg transformatoare de tipul____________. Acesta are
tensiunea maxima de ________kV, raportul nominal de 20/01, si este un trafo de
tensiune bifazat, pentru montaj exterior, cu izolatia din ulei (tip inductiv)
2) Alegerea echipamentului in punctul k2
Datorita faptului ca parametrii acestui punct sunt egali cu cei ai punctului k1
alegem doua intrerupatoare ________________, conectate in paralel.
In rest toate celelalte aparate si dispozitive sunt aceleasi ca si la punctul k1.
3) Alegerea echipamentrului de deservire in punctul k3
3a) Alegerea intrerupatoarelor
Uni = 110 kV
- tensiunea nominala a punctului
Ick3 =
[A]
- curentul cerut
Isc03 =
[A]
- curentul de scc

15

I*k3 =
I*k3=
- coeficientii alesi in capitolul anterior
= I*0k3/ I*k
- coeficient ce tine seama de raportul curentilor, functie de
pulsatia curentului.
Din anexe, se determina ksoc.
ksock3=
- acesta este functie de raportul Rb/Xb
Timpul tsc se defineste ca timpul total de declansare, format din: timpul de
deschidere al contactelor (data de catalog) si timpul de rupere al arcului electric
(0,15 s pentru Un< 35 kV si 0,08 s pentru Un> 35 kV. Din anexe, rezulta:
tsc= , deci tsck3 =
[s].
In functie de acesti coeficienti, alegem coeficientii m si n:
- m = f(tsc,ksoc)
- coeficient ce tine seama de aportul componentei aperiodice
a curentului de scurtcircuit;
- n = f(tsc,)
- coeficient ce tine seama de variatia in timp a valorii efective
a componentei periodice;
- mk3 =
- nk3 =
- tk3 =
[s]
- Iscmk3 = Isc03* I*03K3* (mk3+nk3)* tk3, - curentul mediu echivalent al scurtcircuitului
- Iscmk3=
[A].
In functie de acesti parametri, se alege intrerupatorul de tipul ___________, cu l 1t
= ______kA la ______secunde. Se constata daca se verifica toate conditiile
impuse.
3b) Alegerea separatoarelor
Uni= 110 kV
ICk3=
[A]
Iscmk3=
[A]
In functie de acesti parametri, se alege tipul de separator si
anume:_____________. Acesta este un separator de tip exterior, cu tensiunea
nominala de 110 kV, curentul nominal de ________.
Se aleg 2 separatoare, deoarece se pune unul in aval si unul in amonte fata de
intrerupator.

3c) Alegerea transformatoarelor de masura

Transformatoarele de curent
k3=
- calculat anterior;
tfak3= 0,05 * k3
- tfak3 = [s] - timpul fictiv aperiodic (determinat anterior);
tsck3 =
[s] durata teoretica a scurtcircuitului (determinat anterior);
tfpk3= n
- tfpk3 = [s] -timpul fictiv periodic ales din anexe.
tfpk3= tfak3+tfpk3; - tfk3 = [s] -timpul fictiv total.
In functie de acesti parametri se alege din anexe, transformatorul de tip exterior:
________________, cu suport, cu izolatia din ulei.

16

Transformatoarele de tensiune
Uni=-110kV - singurul parametru ce se ia in considerare la alegerea
transformatorului de tensiune.
Vom folosi cea mai simpla metoda de masurare a tensiunii trifazate si anume,
metoda celor doua transformatoare legate in V sau un trafo bifazat, in functie
de tipurile din catalog (anexa)
Deci in acest caz; U1n=Unj
Alegerea transformatorului de tensiune se face din anexe (teoretic pentru ca nu
avem tensiuni asa de mari).
4) Alegerea echipamentului de deservire in punctul k4
4a) Alegerea intrerupatoarelor
Uni= 110 kV
- tensiunea nominala a punctului
Ick4=
[A]
- curentul cerut
Isc04=
I*0k4=
- coeficient ce tine seama de raportul curentilor, functie de
pulsatia curentului.
Din anexe, determinam ksoc:
ksock4 = -acesta este functie de raportul Rb/Xb
Timpul tsc se defineste ca timpul total de declansare, format din:
timpul de deschidere al contactelor (data de catalog) si timpul de rupere al
arcului electric ( 0,15 s pentru Un< 35 kV si 0,08 s pentru Un> 35 kV).
Din anexe, tsck4=, deci: tsck4=s
In functie de acesti coeficienti, alegem coeficientii m si n :
- m = f(tsc,ksoc) - coeficient ce tine seama de aportul competentei aperiodice a
curentului de soc.
- n = f(tsc,c)
- coeficient ce tine seama de variatia in timp a valorii efective a
componentei periodice.
-mk4=
-nk4 =
-tk4 =
-Iscmk4=Isc04 * I*0k4 * (mk4+nk4) * tk4 - curentul mediu echivalent de scurtcircuit
-Iscmk4= [A].
In functie de acesti parametri, se alege intrerupatorul de tipul ___________.

4b) Alegerea separatoarelor

Uni= 110 kV
-tensiunea nominala
Ick4=
[A]
-curentul nominal
Iscmk4=
[kA]
-curentul de soc.
In functie de acesti parametri, se alege tipul de separator si anume:
____________.
Aceasta este un separator de tip exterior, cu tensiunea nominala de 110 kV,
curentul nominal de ________A.

17

4c) Alegerea transformatoarelor de masura

Transformatoarele de curent
k4=
-calculat anterior

tfak4= 0,05 * k4
-tfak4= [s] -timpul fictiv aperiodic
tsck4 = [s]
-durata teoretica a scurtcircuitului determ. anterior
tfpk4=n
-tfpk4 - timpul fictiv periodic,ales din anexe.
tfk4=tfak4+tfpk4
-tfk4 - timpul fictiv total.
In functie de acesti parametri se alege din anexe, transformatorul de tip exterior:
____________, cu suport, cu izolatie din ulei.
Transformatoarele de tensiune
Uni=110 kV - singurul parametru ce se ia in considerare la alegerea
transformatorului de tensiune.
Vom folosi cea mai simpla metoda de masurare a tensiunii trifazate si anume
metoda celor doua transformatoare legate in V sau un trafo bifazat, in functie
de tipurile din catalog (anexa).
Deci in acest caz: U1n= Unj.
Alegerea transformatorului de tensiune se face din anexe.
5) Alegerea echipamentului de deservire in punctul k5
Deoarece parametrii electrici ai punctului k5 coincid cu cei ai punctului k4, se
aleg aceleasi echipamente.
6) Alegerea echipamentului de deservire in punctul k6
6a) Alegerea intrerupatoarelor
Uni= 110 kV
- tensiunea nominala a punctului
ICk6=
[A[
- curentul cerut
Isc06=
[kA]
I*0k6=
- coeficientii alesi in capitolul anterior
I*k6=
K6= I*0k6/ I*k6
-k6 - coeficient ce tine seama de raportul curentilor, functie
de pulsatia curentului.
Din anexe, determinam ksoc=
Aceasta este functie de raportul Rb/Xb
Timpul tsc se defineste ca timpul total de declansare, format din: timpul de
deschidere al contactelor (data de catalog) si timpul de rupere al arcului electric
(0,15 s pentru Un< 35 kV si 0,08 s pentru Un> 35 kV).
Din anexe, tsc=, deci tsck6 = [s]
In functie de acesti coeficienti, alegem coeficientii m si n.
mk6=
nk6 =
tk6 =1 s
Iscmk6=Isc06 * k0k6 * (mk6+nk6)* t
-curentul mediu echivalent al scc.

18

6b) Alegerea separatoarelor

Uni= 110 kV
-tensiunea de lucru
ICk6=
[A]
-curentul normal
Iscmk6=
[kA] -curentul de scc
In functie de acesti parametri se alege din anexe tipul de separator si anume:
____________. Acesta este un separator de tip exterior, cu tensiunea nominala
de 110 kV, curentul nominal de ___________ A.
Se aleg 4 separatoare deoarece avem 2 intrerupatoare.
6c) Alegerea transformatoarelor de masura
Transformatoare de curent
k6=
- calculat anterior
tfak6= 0,05 * k6
- tfak6 -timpul fictiv aperiodic
tsck6=
- durata teoretica a scurtcircuitului
tfpk6= n
- tfk6 - timpul fictiv periodic ales din anexe.
tfk6= tfa+tfp
- tfk6 - timpul fictiv total
In functie de acesti parametri, se alege transformatorul de tip exterior: CESU110, cu suport, cu izolatia din ulei.
Acestea se leaga in serie pe fiecare faza, deci sunt necesare 3 bucati.
Transformatoare de tensiune
Uni=110 kV - singurul parametru ce se ia in considerare la alegerea
transformatorului de tensiune.
Vom folosi cea mai simpla metoda de masurare a tensiunii trifazate si anume
metoda celor doua transformatoare legate in V sau un trafo bifazat, in functie
de tipurile din catalog (anexa).
Deci in acest caz: U1n= Unj.
Alegerea transformatorului de tensiune se face din anexe.
7) Alegerea echipamentului de deservire in punctul k7
7a) Alegerea intrerupatoarelor
Uni= 110 kV -tensiunea nominala a punctului
Ick7=
-curentul cerut
Iscmk7=
-curentul mediu echivalent al scurtcircuitului calculat in cap. anterior
In functie de acesti parametri se alege din anexe, se alege intreruptorul de tipul
_________________.
7b) Alegerea separatoarelor
Uni= 110 kV
- tensiunea nominala a punctului
Ick7=
- curentul cerut
Iscmk7=
- curentul de scc
In functie de acesti parametri se alege din anexe tipul de separator si anume:
________________. Acesta este un separator de tip exterior, cu tensiunea

19

nominala de ___________ A. Deci avand in vedere ca sunt 2 intrerupatoare, va fi

nevoie de 4 separatoare.
7c) Alegerea transformatoarelor de masura
Transformatoarele de curent
Repetand calculul si verificarea si pentru acest punct, alegem transformatorul:
___________, cu urmatorii parametri: trafo de curent de trecere, tip sina, cu
izolatie de portelan, pentru montaj interior cu raportul de transformatoare xxxx/5,
tensiunea de lucru de ____ kV si tensiunea de incercare de ___ kV.
Ele se leaga in serie pe bare, deci este necesar un trafo pe fiecare faza.
Transformatoarele de tensiune
Uni= 110 kV - singurul parametru ce se ia in considerare la alegerea
transformatorului de tensiune.
Vom folosi cea mai simpla metoda de masurare a tensiunii trifazate si anume
metoda celor doua transformatoare legate in V sau un trafo bifazat, in functie
de tipurile din catalog (anexa).
Deci in acest caz: U1n= Unj.
Alegerea transformatorului de tensiune se face de tipul ________. Acesta are
tensiunea maxima de lucru de 24 kV, raportul nominal de 20/0,1 si este un trafo
de tensiune bifazat, pentru montaj exterior, cu izolatia din ulei (tip inductiv).

20