Def: Fie o funcție f:A->B, A,B⊆R. Funcția f se numește INJECTIVĂ dacă
oricare ar fi x1 și x2 din A, cu x1≠x2 rezultă că f(x1)≠f(x2).
INJECTIVITATEA unei funcții:
Funcție f:A->B, A,B⊆R este INJECTIVĂ dacă:
f(x1)=f(x2) => x1=x2 , oricare ar fi x1 și x2 din A.
EXEMPLU INJECTIVITATE: Arătați că f:R->R, f(x)=3x-1 este injectivă.
Rezolvare: f(x1)=f(x2)=> 3x1-1=3x2-1/+1 =>3x1=3x2/:3 =>x1=x2 =>f este
injectivă
1.Folosirea rationamentului prin contrapozitie
Proprietatea de injectivitate a fost definita ca o implicatie de forma „p→q” unde p:”x1,x2 ∈ A,x1≠x2″ si q:”f(x1)≠f(x2)”.
Folosind faptul ca propozitiile „p→q” si „⌉q→⌉p” sunt logic echivalente
proprietatea de injectivitate se poate enunta astfel:
Functia f:A→B este injectiva daca ∨ x1,x2 ∈ A cu proprietatea ca f(x1)=f(x2)
rezulta ca x1=x2. EXEMPLU: i f:R-{-1}→R-{-1},f(x)=(1-x)/(1+x). Soluție: Asadar f(x1)=f(x2)→x1=x2,deci functia este injectiva.
2.Folosirea strict monotoniei:
TEOREMA: Daca functia f:A→B este strict monotona pe multimea A,atunci f este functie injectiva. EXEMPLU: Fie f:R*→R,f(x)=1/x. Sa se studieze injectivitatea restrictiei functiei f la intervalele (-∞ ,0) si (0,+∞ ).
3.Metoda grafica: In cazul in care functia f:A→B este functie numerica,A,B⊂R,reprezentarea geometrica a graficului da posibilitatea studierii bijectivitatii.
Daca f:A→B nu este injectiva,rezulta ca exista x1,x2∈A,x1≠x2 si (fx1)≠f(x2).
Punctele M1(x1,f(x1)),M2(x2,f(x2)) apartin reprezentarii geometrice a graficului functiei f si sunt situate pe dreapta (d) paralela cu axa Ox. Deci: O functie numerica f:A→B,este injectiva daca orice dreapta paralela cu axa Ox dusa prin punctele codomeniului intersecteaza graficul functiei in cel mult un punct.