Imbrea Giulia Ioana

Clasa a X a F

Funcţii- referat
Funcții particulare
f:R->R, f(x)= ax+b, a ≠ 0, { a>0; f - crescătoare; a<0; funcţie descrescatoare}

Exemplu: f(x)= 2x-1 Graficul:

2. f:R->R, f(x)= ax²+b+c; a≠ 0;

Exemplu: f(x)=x²-3x+2
 Funcția putere OBSERVAȚIE: atunci cand n este par,

1. f:R->R, f(x)= x n, n aparține N graficul seamană cu

acesta

n= 0⇒ f(x)= x0 = 1

n= 1 ⇒ f(x)= x

n= 2⇒ f(x)= x2

n=3, f(x)= x3
n=impar

f crește pt. x < 0;

- nu este injectivă;
- nu este sujectivă;
- nu este bijectivă;
- nu este inversabilă;

2. f:R*->R, f(x)=xn, n∈Z f

crescătoare pt. x<0

Exemplu: n=-2⇒f(x)=x-2= f
descrescătoare pt. x>0

- f nu este injectivă; axa Ox = asimptotă

- f nu este surjectivă;

- f nu este bijectivă;

- f este convexă.

Exempelu: n =-3, f(x)=x-3 =

- f este injectivă; - f este surjectivă; - f este

bijectivă;

- f este injectivă; pt. x< 0⇒ concavă, iar pt. x>0⇒ convexă

Ox: y=0

Oy: x=0⇒ asimptote

Funcția radical Cazul 1 :

∃√x ⇒x≥ 0 f: [0,+∞) -> [0,+∞)

∃ 3√x ⇒x ∈R f(x)= n√x , n = par, n≥2

Exemplu: n= 2, f(x)= √x

Cazul 2:

n= impar f: R ->R, f(x)= n√x n=3

- f este injectivă; - f este surjectivă; -f este bijectivă;

Funcția exponențială
f: R-> (0,+∞), f(x)=ax, a>0, a≠1 - f este
injectivă;
 Cazul 1: a>1
- f este inversabilă;

f(x)=2x
- f este surjectivă;

- f este bijectivă; Axa Ox: y=0 asimptotă

- convexă.
Cazul 2: 0<a<1
- f este injectivă;

- f este surjectivă;

- f este bijectivă; - convexă; - y=0

asimptotă

Funcția lagoritmică
loga 1=0
Def: loga A= x ∈ R ⇔ A=ax
Formule:
∃ loga A : A>0; a>0, a≠1

loga A + loga B= loga (A×B)

loga A - loga B= loga (A/B)

a=10⇒ lg

loga An= n loga A

a= e⇒ ln

logan A= n-1 loga A

e ≃ 2,71 (Euler)

Exerciții:

f: (0,+∞)->R, f(x)= loga x, a>0, a≠1

log2 2-1= -1×1

Cazul 1: a>1; f(x)=log2 x

-f. este injectivă, surjectivă, concavă;

- x=0 asimptotă

Cazul 2: 0< a < 1; f(x)= log 2-1 x - f. este injectivă, surjectivă,

convexă, bijectivă
 Funcția sinus
f: R->[-1, 1], f(x)= sin x

sin(x+2kπ)= sin x; T=2kπ, To=2π⇒ Ds=[0,2π]

π -> 1800

Graficul:
->3,14

Considerăm: sin:[-π/2, π/2] -> [-1,1] este

bijectivă⇒inversabilă
sin-1:[-1,1]->[-π/2,π/2] Obs: sin-1= arc sin

sin-1(y)=x unde f(x)=y

arc sin[-1,1]->[-π/2,π/2]; arc sin y=x unde sin x=y

arc sin 1=0 unde sin x=1

arc sin 1/2= π/6 arc sin(-x)= -arc sin x

sin(-x)= -sin x arc sin -1/2= -arc sin 1/2= -π/6

Funcția cosinus
F cos f: R->[-1,1]; f(x)= cos x

cos(-x)= cos x

cos(x+2π)= cos x; T0=2π, T=2kπ⇒ Ds=[0,2π]

 - nu este bijectivă;

Se consideră: cos[0,π]->[-1,1]
Graficul:

cos-1:[-1,1]->[0,π], cos-1(y)=x, cos x=y Obs: cos-1=arc cos

Arc cos- nu este nici funcție pară, nici impară, dar are loc egalitatea:

arc cos(-x)= π - arc cos x

cos(arc cos x)=x arc cos(cos x)=x sin(arc sin x)=x arc sin(sin x)=x

Tabelul funcției cos-1=arc cos: arc cos 1=x ⇔ cos

x=1
F cos:[-1,1]->[0,π]

Funcția tangentă
Funcția cotangentă
 Se consideră o restricție: ctg(0,π)-> R

∃ ctg-1= arctg: R->(o, π)

arc ctg y=x, unde ctg x=y

Ex: arc ctg√3=x unde ctg x=√3⇒arc ctg√3

arc ctg - nu este pară

- nu este impară, dar are loc: arc ctg(-x)=π -arc ctg x

ctg (arc ctg x)= x arc ctg (ctg x)=x