Universitatea de Stat din Moldova

Facultatea Chimie i Tehnologie Chimic

Programa pentru examenul de admitere la masterat 2012
La disciplina Chimia general
Domeniul de formare profesional - 44 tiine exacte
Denumirea programelor:
Chimie coordinativ, Program de cercetare, 120 credite
Chimia compuilor naturali, Program de cercetare, 120 credite
Chimie_Masterat_2012.doc
Aprob_________________
Decanul Facultii de Chimie i tehnologie chimic
Dr., conf.univ. V. Gladchi
CHIMIE ANORGANIC I ANALITIC
Elementele grupei a V-A
Caracteristica generala a elementelor. Structura atomilor. Variatia in grupa a razelor atomice, potentialelor de
ionizare, afinitatilor catre electron si electronegativitatilor. Valenta si gradele de oxidare ale atomilor. Variatia in grupa a
stabilitatii compusilor cu gradul de oxidare superior. Caracterul legaturilor in compusi. Tendinta de a forma specii
cationice si anionice si compusi coordinativi. Compusii azotului ca liganzi. Schimbarea caracterului metalicsi nemetalic
a elementelor in grupa data.
Substantele simple. Particularitatile structurii. Tendinta de a forma compusi polimerici. Legatura chimica in
molecula de azot de pe pozitiile teoriilor LV si OM. Modificarile alotropice ale fosforului si particulariatile structurii lor.
Modificarile alotropice ale arseniului si stibiului. Proprietatile chimice ale substantelor simple. Reactivitatea azotului
atomar si molecular, a fosforului alb si acelui rosu. Proprietatile redox ale substantelor simple fata de nemetale, metale,
apa, acizi si baze. Starea naturala a elementelor. Principiile de obtinere si de intrebuintare a substantelor simple. Hidruri
EH3. Structura moleculelor. Variatia temperaturilor de topire si de fierbere in seria amoniac-bismutin. Variatia stabilitatii
termice, reactivitatii, a proprietatilor reducatoare, tendinta de a participa in reactii de aditie in seria amoniac-bismutin.
Formarea si stabilitatea ionilor de amoniu si de fosfoniu. Principiile de obtinere a hidrurilor EH 3.
Chimia analitic a azotului. Metode de identificare a cationului de amoniu, anionilor nitrat i nitrit.
Determinarea permanganatometric a nitriilor.
Amoniacul. Obtinerea. Caracteristica termodinamica a reactiilor de sinteza a amoniacului. Amoniacul lichid ca
solvent. Dizolvarea amoniacului in apa. Reactiile de aditie a amoniacului. Aminocomplecsii. Sarurile de amoniu. Rectii
de substitutie a hidrogenului in amoniac. Amine, imide, nitruri.reactiile de oxidare a amoniacului.intrebuintarea
amoniacului. Hidrazina. Structura moleculei. Reactia de aditie si redox. Saruri de hidrazoniu. Hidrazina ca combustibil.
Hidroxilamina. Structura moleculei. Reactii de aditie si redox. Sarurile de hidroxilamoniu. 2. Determinarea cantitativ a
amoniacului.
Acidul azothidric si sarurile lui. Structura moleculei acidului azothidric si ionului de azid. Proprietatile acide si
redox ale azidelor. Explozivitatea acidului azothidric si a sarurilor lui. Intrebuintrea azidelor.
Oxizii azotului (I, II, III, IV, V). structura moleculara. Proprietatile oxido-reducatoare. Obtinerea. Caracteristica
termodinamica a reactiei de sinteza a oxidului de azot (II) din substante simple. Toxicitatea oxizilor de azot. Influenta
asupra mediului inconjurator. Acidul azotos. Structura moleculei lui si ionului de nitrit. Nitritii. Proprietatile redox ale
acidului azotos si nitritilor. Toxicitatea nitritilor.
Acidul azotic. Structura moleculei acidului azotic si a ionului de nitrat. Proprietile oxidante ale acidului azotic
concentrat i diluat. Interaciunea cu metalele i nemetalele. Obinerea acidului azotic n laborator i n industrie. Apa
regal. ntrebuinarea acidului azotic. Srurile acidului azotic, produsele descompunerii lor termice. Toxicitatea
nitrailor. ngrmintele azotoase.
Praful de puc i substanele explozive. Factorii, care determin proprietile explozive.
Fixarea azotului n aer. Principiile generale de fixare. Noi metode de fixare a azotului la temperaturi joase.
Oxizii fosforului, arseniului, stibiului i bismutului. Particularitile structurii. Comportarea fa de ap, acizi,
baze. Obinerea.
Acizii oxigenai ai fosforului, srurile lor. Acidul hipofosforos i srurile lui.
Acidul fosforos i fosforiii. Acizii meta-, di(piro)- i poli- fosforici i srurile lor. Acidul fosforic i srurile lui.
Structura moleculelor acizilor fosforici, bazicitatea lor i proprietile redox. Obinerea acidului ortofosforic.
ntrebuinarea.
Disocierea acidului fosforic. Ecuaia bilanului material n soluii de acid fosforic. Principiul electroneutralitii
speciilor n soluii de acid fosforic.
Chimia analitic calitativ a fosfailor.

Titrri cu doi indicatori. Determinarea volumetric a speciilor n soluiile acidului fosforic. Determinarea n
amestec a acizilor sulfuric i fosforic.
ngrmintele de fosfor. Superfosfatul simplu. Superfosfatul dublu. Precipitatul. Fina de fosforit. ngrminte
mixte. Amofosul. Azofosca.
Hidroxizii arseniului, stibiului(III,V) i bismutului(III). Formele meta- i orto-. Proprietile acido-bazice i redox.
Obinerea. Srurile. Arsenaii(III,V), antimonaii (arsenaii)(III,V), bismutaii(V). Oxocompuii bismutului i stibiului.
Halogenurile elementelor (III,V). Stabilitatea comparativ. Tipurile halogenurilor. Particularitile hidrolizei lor.
Halogenurile de azot. Clorurile de fosfor (III,V). Halogenocomplecii.
Oxocloruri. Oxoclorura de fosfor. Hidroliza lor.
Fosfornitrilclorura. Particularitile structurii ei.
Sulfurile arseniului, stibiului i bismutului. Principiile generale de obinere. Tiosrurile arseniului i stibiului.
Compuii cu metalele: nitrurile, fosfurile i antimonurile. Tipurile de nitruri. Particularitile legturilor chimice n
nitruri. Aliajele arseniului, stibiului i bismutului. Toxicitatea fosforului stibiului i bismutului i a compuilor lor.
Influena pH-ului asupra echilibrului redox n sistemul H3AsO4/HAsO2. Inversia reaciilor redox.
CHIMIE ORGANIC
Aminele. Clasificarea. Sinteze prin reducerea compuilor ce conin azot i cu ajutorul transpoziiilor (Beckman,
Hofmann). Sinteze cu ajutorul reaciilor de substituie nucleofil. Aminele ca baze i ca nucleofili. Reacii cu
participarea grupei amine: alchilarea, acilarea; obinerea azometinelor, izonitrililor, bazelor cuaternare de amoniu.
Reaciile tuturor tipurilor de amine cu acidul azotos. Aminele aromatice: structura , influiena reciproc n molecul;
reaciile de substituie electrofil ( halogenarea, sulfonarea, nitrarea, nitrozarea). Protejarea grupei amine ( acilarea)
Diazocompuii. Clasificarea, stabilitatea lor. Diazocompuii aromatici, condiiile de obinere. Raciile
diazocompuilor cu eliminare de azot: nlocuirea grupei de diazoniu prin hidrogen, hidroxil, halogen, cian i grupe nitro.
Reaciile diazocompuilor fr eliminare de azot: reducerea diazogrupei, azocuplarea ca reacie de substituie
electrofil. Diazocomponente i componente de cuplare, condiiile de cuplare. Colorani azoici.
Aminoacizii. Clasificarea aminoacizilor. Sinteza aminoacizilor. Proprietile aminoacizilor, amfoteritatea, reacii
cu participarea grupelor COOH i NH2 Dependena proprietilor de poziia reciproc a grupelor funcionale n caten.
Policondensarea. Sinteza peptidelor. Noiuni despre structura primar, secundar i teriar a proteinelor.
Compuii heterociclici, clasificarrea lor. Caracterul aromatic. Compuii heterociclici cu inele de cinci atomi:
furan, pirol, tiofen. Metode de sintez, transformarea reciproc ( Iuriev ). Dependena proprietilor de natura
heteroatomului. Substituie electrofil: Reacii de nitrare, sulfonare, halogenare, acilare. Reacii de adiie: hidrogenare,
sinteza dien.
Compuii heterociclici cu inel din ase atomi. Piridina. Densitatea electronic n nucleu, bazicitatea piridinei,
reaciile cu halogenuri i cu anhidrid sulfuric. Reacii de substituie electrofil. Reacii de substituie nucleofil: cu
amidur de sodiu (Cicibabin), cu hidroxid de potasiu.
CHIMIE FIZIC
I. Teoria electroliilor.
I.1. Bazele teoriei Arrhenius. Insuficienele teoriei clasice a disocierii electrolitice.
I.2. Interaciunea ion-dipol, energia de reea, energia de solvatare. Mecanismul disocierii i formrii soluiilor de
electrolii.
I.3. Interaciunea ion-ion n soluii de electrolii. Activitatea i factorul de activitate.. Teoria termodinamic a activitii.
Legea triei ionice.
I.4. Repartiia ionilor n soluie de electrolii. Teoria Debye-Huckel i factorul de activitate. Ecuaia Debye-Huckel n
prima aproximaie i insuficienele ei. Ecuaia Debye-Huckel n a II-a aproximaie. Dependena factorului mediu de
activitate de concentraie ( lg f = f ( C ) ) ntr-un interval larg de concentraii.
II. Fenomene ireversibile n soluii de electrolii
II.1. Conductivitatea electric specific i conductivitatea echivalent, dependena acestor mrimi de
concentraia electrolitului. Legile I i a I-a ale lui Kohlausch.
II.2. Numere de transport.
II.3. Aplicaii ale msurtorilor conductometrice.
III. Termodinamica electrochimic.
III.1. Echilibrul la interfaza electrod-soluie, potenialul electrochimic, potenialul de electrod, ecuaia Nernst.
III.2. Pile galvanice. Echilibrul n lanul electrochimic, tensiunea electromotoare.
III.3. Pile galvanice reversibile. Determinarea funciilor termodinamice ale reaciei electrochimice.
III.4. Clasificarea electrozilor.
III.5. determinarea tensiunii electromotoare i a potenialelor de electrod.
III.6. Clasificarea pilelor galvanice. Pile de concentraie.
III.7. Aplicaii ale msurtorilor de TEM.