tun Hntodue.

e kn4oksE

Introducerein morfologie
1. Morfoloeia- dcfntg
!n sensultndltiotal si etinologic al termenului,hodolorid estestudiul rormel
ovintelo. Temenul norloloslep.ovinedin srecesculnorPns,cu sensuldeformi tl loros'
cusnsulde rtiinli. Asadar,in modlltral, intlegulsehnincesdinfaa ltmbli sevorbeste
astfeldesprehorfologia plantelor, nodologia fiintelor vii, nodologia relietululte..s!u
sp4ializatasiamm.
to4ologiea doba tt o sennln.ade
lnsa,in lingristica,termenul
aceeade studiual fomelo. cuvlntelor,iar, p.in extensiF studiutcuvintelor'Desiar rrebui
sasevorbasc,in egali na$rd despreforna sintagnelorsaudespreformaenuniurilor '
acestoranu li se aDllc,termenulde nortol,rle RetiaenNtfel ci , in confo.nitate.u utiul
genenl , numai @vinteLeconstituiobie.hn norfologiei lingvistice Pe de elti parte
norfologlallnevistic! nu seliniteda delocia forna ovintelor , dat n'nd caeasepre@upt
si de sennidcatlalof (chiar dacdnu estvorba de sensulin totalitateasa ' 'i doar de 'el
CEnatical) si conbtnatoricalo. (doarpgrti.!
ln dfinirea norfologrei n puten sprlinl pe nmatoara tz! acceptati in
lingvisticanodemi , si aluhr norfologia este o parte a lingvisticii 'are se ocupi de
cuvahtsubtoateaspectelesaleperdnentese obsew, cdsensd dat ternenului norf'idgi'
In h n g vish des rel odel ndepdrta t d e s e n s u ls a u r im o lo g jc d e s ip s r P u h r ve a a l ' ( ' p t' L
ConFonentanorfologic, a uneiCrmad., Iti lntinde domniul6upra a tot ceea'e
dktenla un'
line de structra intern, a cuvantului,Fenonenelnorfologice inplic'
u.itil mininale constitutivprtru Divelulmorfoloerc,num'6 norlen, caradeseorise
nanlfsti sub forma unor segmentetnferioa. dinensiunii cuvantului, de tipul
sausutuelorverbale.
desinenlelor,.adicalului

z, Cuvantul- unitate gmma caDisl lexiali

Cuvantul,.hiar da., este jdentificat ca unitate de bazi a sistenului sramatical ' iar
'
denotativ- ca forn, a linbil, are un statut problenadc Aia cum 'ota Saussure' trebd td

&tl

tnbodudr. k na&hsie

v aJlepe ceseflhdoneateozddivtztuneatn .uelnte, intruet cuvantul, k ciudadifclltdtii

deo-l delint,5te o uitote careselhpuhespiridtluidreptcevacen|al in neanknul llnbti'.
Not'uneade duv@tregrupeaz.itoate unitatilepreconstruitesaupre.odatepe care
linba le turnizeu d locutorululpentrua-si constni enuntu.ile.Pent u inehsa najontat a
cuvintelor, cancterul lor preconstrultesteatat de ordin gmnatical,in masurain careh
apar.in uhiFatt de discurs, cat s' derotadv, jn masu.ain careeledenotaun anlmjt tlp
de referent Sedplici astfel, pe de o parti ln'|atea si coezlun formalaa cuvantuluisl
pe de altt Farte , propriet5tile semanticelegate de tun tia sa denom'nativ5.Totusi
dificultatileapa.ote saurealeaparatuncicandceledole cntenl lntll in connict,dat filhd
ci nulte dintle cuvinteprezinti varladtfornale re par a le rcpunein auza unihte4

3. Morfetrrul- unltatemorfologiceehmntarn
Desidennitiasa tehnicavanazain tunc1lede linevtsll , horfenul estin Cene.al
enuntulni
consideratcanritate minimli Punatoarea unui snsobtinutprin sgDentarea
sstevo.ba,asadar,de un segmat pr*o.stdtt careasociaz,o formasi nn sens, dar .ard
deaclditip
tn segnente
n! semaipoatedesconpune
In nod ideal , un mor&h ar !l o asocireon8nali dintre un semnifist si
, anbii distlncti de seDnificantiis' sennlicatll tlturor clorlaltemo.fene
exlstand
astfelo recu.ente
lE , in mod.eal, acstpon nu se.eS.sest,
Putemicia
fe.omhulul de sindetisn (aceeasiforme redecti doui sau mai molte semni6catii
sdnifienr

cramatiele) , resp4tiv deonon'n'e

3.1- A(.ptitle temenulul de noaFen
Difsriteleacceptl'pe caretemenul rorlen le-aacoperitde-alungultihpulu, selas,
reparriz.tein douachse [.ategorii] najore, si anune : o pnmec.tegorie, undenorlemul
aparecao uniffe mininale in planulxpresieisi o a douaeteso.ie , undenorlenul apare
cao un't te nininala in planul conlinutului,

cuB 1-hbadrse k nqotosie

A. Modetuul- unitateminimali in pltuul expEsiet

a) MuJenut-te.nensenecpentu "rddocina'nafue
Pentruprima dat:" dnniFatemenului de morfen ca "sedet i I@bd ninidol't
ln
de Counenav
ln jurulanului1380, ln luc.Arlblui Baudou'n
dotat{i.u 5ens"
'nterine
conceptiaacstuia, borfenul cupriDdearat ridiciniie cat si afixeled once rel si are
a cuEntulu',este
sonor,esteo componenti
estun segment
urmrtoarele
cancteristici:
dotat cu un sns lxical sau gramatial, are o tunche structuml, si are un caracter
Ace4t; deffnide a norfenului p.ezinti, Pe de o parte, incowenlentede ordin
teoretic, dat 6ind cl o unitate de expresicomPusid'n unul sau mai nulte roneme
corespundeu.i unitlti d condnutcarecupnndeunul saumai mulii temeni semaniio
De exenplu, 'e" din substantivul"wlpe" , corespunde h plan smantic,la dout
in aunctiede panicipareala un anunit tip de oPozineisingnlar
caEcteristtc'gramaticale,
_
[op@itiawlpe vulpi], si noninativ [opozitlao wlpe uneivulpi] Deaceea, Potuerva
considera., norfemelecontrnsemrelationale,adici trdsrturi semanti.eper.inntede
ordin relaFonal.Ped. alt, parte ilconvenientetede ordinpractlcaledeiniril norremulu'
ca unitate semnidcativ5ninimal, constanj.dosebi tn faptul ci, din modutdn este
fornulat definilia, nu rezulti cafe este procdurade desfacerea nuxului vo'birii In
norlen e.Detehpl tL apl candaceastldeinitie norfehului s a. aiungela segnehtarea
substannvulni'palton i! doui morfen:"pal , 'to.", dat nind ct anbele uniteFa' aveao
denti , o. wid ento asemehaanalizaerb absurdi
existen!.iindepD
Aeasti accepFea morlenului ste recunosrutein lingv'stica ronaneasci , in
lucrdilelulGraursaualeluilonatcu
b) Motfemtl - nijloc dedPnndre a uneitennifrcoli srcftoticate
ln alte ln&rri delingvistic! , in specialin celde odentarefrahcezd, Borfenul a'e o
dprrnate
altEacceptie
, pnnctpaluleleneft nlnd reprezertatde mtura sennificaFei
Asdel, VendryesopunemorfemuldeFnitca biiloc de expnma'ea unei semnificatll
lexile
deexprinar2 nnei
dennitcanijloc
granaticale,semantemului
"nniffcadi

ct6 t hhadftathna&taye

Ih acceptialul Vendryer morfenul cuprindeelenente lonetice [de la snnetela

voolice si
silabesaugrupu.i desilabe), elenentede ndiun intern (pre.umalternanJele
onsonantice), dar si accentul-stucl candel conEibuiela stabili.eavaloni norfoloSicea
acceptie,
elenenteeteroeenepornind
Seobsem .a norienul lnglobezi ]n acea5ta
deIa ordineacuvintelor, ndiunea noFinali si pa.i h accent
c) Marknul - unlrotenininaid th planul
^Pr6iei
D,stincdain structn.a allntelor flenb e dntfe segrentelecu %loar hncau si
celecu %loa.eeEmadcal,sepasEezi i. ltngvisticaroEani baditionaE-Astfel, tn Prima
edtie a GrunaticiiLinbn Rona@ volunul I , 1954, seofer, o deliniFea norfemulu' care
cuprlndetoate elenenteleconsideratenorfe6e adt la Courtenaycat ti la V.ndryes :
"elenenteletu ajutorulcdrorufiddcinile seiansfomd in @inta si cu carepotf dprimate
rclotiile dinte cuehE in Irazd cdu nudnleletenpffile d hodale ale v{b.tor ft nun&
notene: prelre , sttxe , desinenE
, atEnontstonettceeE
DeaseneDa, in aceedl luc.are atuncicendstedisatat accentulse a.cePtiici
acsta are9i l valoaremorfologl.i , la fel selntanpll cu ihstruhentelegEmatlcalesaucu

E Morrend - fome seMdca

O conceptiediferiti 4upra morfmuluiest oferiti de $coalaglossematic.i' mai
eEct de citre LouisHjelhslev.Daci la Vendryesno.fenul ti senantemul.pireau drept
elementeoP@abile
suntconsiderate
elenenteop@abiledeexpresie,la Hjelnslv, acestea
senumeste/oma,t,
one i elisertern,sonoral morlemului
de@ntinurln glossenaEci,
iar acelasifomant alcatuit dh unul sau mai ndte fonene poate xprina mai hulte
norfene, De exenplu , pentm substantiwl ".asel sennifietiile de si.gnla. si de
noftinativ sunt doui norfem care alcaiuiesco unitate snantici expdbat- p.jn
Teorii norienului h Hielnslet are la bazi conceptlac, Iinba est o fo'm'
{i u" a
Celedou;
organizatii.te doui substanteo substanria continutnhri
'nesiel'

cuB tkbodrceE tn na4dosb

planuri ale limbii (contirutul si exp.esialau ffecarecate doui laftn nunite slrat4, s'
siunsr dprea.i
s o forma,* \tind bhel o substnlea.onflnutulur
anufreosubstanta
pedFopatu ri. pedealEpane.o forra a.ontinutulrisirnac expresr
Forna clor douephnun se o.sahizaz.iln specit5i tjpurl. In planul continutllui
numit si pl,,,l pic.euati& se disdngdoul specii,si anumemorfemelesl pler.nele. ln
planulexprslei(planulcenenatic),sedistirg speclilqprozodehesi ceneno
Da.a linba est o foml organizati intre doui substantedinre @re una a
unul enunt nu se poat reana
continutuluist calaltI a qp.siei , atuncl segmentarea
decatttnandcontde relatiade soiidaritatedintre continutsi exprsie in I'mbEprjn ceeace
Hjehslev nuneste proba conutarii. Asarla. , tunctia de solidaritatedintre .ele doul
planu.i ale limbii pemite prtn comut2rei.venta.ierea uitatilor nininale in anbel
planuri.Dat6ind ci oriceelenentlingvisticareun caracterheteroplal in analizaunitatjlof
de condnuttlebuie sEse ia i. considerare9i dP.esla, iar invers, h analizaunjtatilor de
e*presie,trebuisi seIa ln co$ide.m si continutul.
C.Morfemul- senn llngvisti. minlnal
Dincolo de diverseleaccepdiale temenulu' morfem , tslbnt2re uni anuBite
orient ri lineiistice sau altela, in nonentul de fat deinitia unanin acceptati a
norlemului ste umatodea: mo.febul este !n senn lingvistic minhal se stie vla
saussure ct una dintre .aracte.isticlletundamntaleale sennului lingvistic rsidi in
@.acterulsru a.ticdabil (din alanrrareaa doui sente poate.ezultaun alhn) Deaceea, se
justiffci pertinentadlslngerii inhe smneleireductlblle(nidmale) si celeconplde,
ln nuul vorbaii, sennele linEustice se a.iiculeazi fir, pauze,prcnuntandu_se
leglt, ceeace inEoduceahunite dlncultiF in izolareasi idenbficareanorfemeloi De
ace4, un anunit segmentfonic esteco.s'deEt mo.fn dacaseconstati cuenla acestul
segmentin diverseenunturi,dac! acat seghent nu continela randul lui un alt segnent
fe@rent in alte sewnteti da.l qista Posibilitateade a corelaaceast'rscure4a la o
anumid tr*eiura desennincatle

cu6 L htft ttuM e k norlotosE

Seobse.G ci recurnrape.nit ca segnentulfonic s, fie consideatdrept o parte

.o'srituenri r unui elementlonor (u uh (ara.rer.onp.ex , Dr .orelarcdp{;ite
recunoaste.ea.a6.terului desenn pentrusecmentuI sonor ,zolat
C, Tipologiamorfemelor
Dupl dpul de infornatia vehiolati, morfemelesecldifice in:
- norfeme ganaticalej
Duperaporsrl dhtre nofem sj enunt , E@nuel Vaslliu distinge intre:
-morfeme lib@ deffnite prlh paltlcularliatea ca pot consdtul sjngu.e
un enunt de riPul "iiig', "venr";
-mo.feme legate = nu au posibilihtea de a mnshtui singure un nunt
decat atunci ca.d suni insotite de alte horfehe , de xnplu "E" din
''nasi" , "dez" din " dezlage , 'DIal din "cisuF ;
-mo.feme senllegate- caEcterjzate,pe de o pa.te , prln faptul .i nu pot
forma singxre un enunt, nslrand intotdauna in$-o s4enti

de

morfehe si, pe de alta parte , prin fapfin ci nu pol lorna un enunt decat
atunci @d se conblna.u uD morlemlegat Initraaki, de qmplu,

4 Cumntul - dasa d fome gramadcale

cuvantul reprezintao realitate complext al carei ca.acterde lnltaie struduml,
4te re2ultatulunei concptMlizrri,dar frind ci singura.ealitateobiectiti carese impune
imediatobsewatlejnu estecuva.tll, ci forna granaticals.Asdel, pnrruVas'llu.uvantul
esteo clas, de fome sEnadcale carese caracte.izeaaprih idehdtateaborfenului ltber
orl semilegatpecm il conlinsi diferaintre eleeelueiv prin oorremegramaticate
Dac.ihorfenul este un sftn lingqstic ninthal , nu estemal puttn adMrat ce
matedal
idntjccuslbiDsusiDeacea,
morfemul
hu estei! toatealarjtiilsale.oncrte

cu6 1.ttuoduerc tn nathtqh

se numes.atonorfevariatiile careafecteazisEuctuE fonetr.a, nnui morten In fun.tie de

cauzelecaredeternini aceast mriatje, sedtsdng;
al alohorle libere dplnd de actDlde pronuntareconcreEa ud secventede
b) alomorfelexiele - depindde veclnitatealingvistici , mai *ct
din carefacepartese8nentulprecedenq

de clasalencaE

c) alomorfefonetice- depihdde structurafonetici a morfenelor cu careh$a in

Alonorfele acelulasinorfem nu au o seD.i6cade distincti d ac6ta , sjngura
variatieadnisi 6ihd ceafonetici. Distingereaalonorlelor acelulasino.fen d morfenele
diferiteserealileazepnn intetuediul umatoarelordoudregulii
- P.ima regul stipdeazi ct" nind date doui senne nininale A sl B
acesteavor rePrezentanorfene dlstincte atunci cmd A poaG u
subsdftlt o B in cel punn u co.text , iar ace.sti subtitlFe
dtern,n, modifia.ea sen ficatiel . h caz .o.h?r, asadarcand
semn,ficatiammane ace6i A s, B sunt vdiante (alonorfe) ale
ci, atuncicahdsemnelelingvisicemi nare
A douareguu possrleaze
A si B nn se pot substitu'ln niciun.ontdt , A si B .epreant.
alonorfele aceluisi norfen, sub condtdaca acestedouasegnente
sonoresaIle corelateune,sen.idcaFi jdhttce