ASOCIAŢIA PERPETUU CONECTIV

Târgovişte, Dâmboviţa. C.I.F. 31043664 Tel: 0767.352.909

Email: perpetuu.conectiv@gmail.com www.titularizare-definitivat.ro.

Subiect titularizare - 17 iulie 2019

LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Alegeți una dintre următoarele secvenţe din programele şcolare în vigoare:

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite

contexte de realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

4.3 redactarea unui text – structurarea textului argumentativ (stabilirea

argumentativ problemei,dezvoltarea argumentelor, concluzia),
pornind de la diverse teme (dezbateri actuale pe teme
de interes pentru elevi; motivarea preferințelor și a
opiniilor).

Programe şcolare, Limba şi literatura română, Clasele a V-a – a VIII-a,

aprobate prin ordin al ministrului nr. 5097/09.09.2009, clasa a VIII-a

Prezentați, pornind de la secvenţa aleasă, o activitate didactică în care să formaţi/dezvoltaţi una

dintre competenţele specifice.

În elaborarea răspunsului, veţi avea în vedere următoarele repere:

- prezentarea teoretică a conţinutului ales; 8 puncte

- explicarea relației dintre elementul de conținut ales și competența specifică vizată; 2 puncte
- descrierea unei metode adecvate formării/dezvoltării competenţei specifice alese, menţionând
un avantaj şi un dezavantaj al acesteia; 8 puncte
- evidențierea modului de aplicare a metodei descrise în vederea formării/dezvoltării competenţei
specifice alese; 6 puncte
- exemplificarea unei metode de evaluare a competenţei specifice formate/dezvoltate adecvate
pentru activitatea de învăţare construită. 6 puncte

1
Rezolvare:

Programa şcolară este parte componentă a curriculumului naţional. Aceasta reprezintă

documentul şcolar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care stabileşte, pentru
fiecare disciplină, oferta educaţională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat
pentru un parcurs şcolar determinat, în conformitate cu statutul şi locul disciplinei în
planul-cadru de învăţământ.

Secvenţa din programa şcolară la care voi face referire este cea pentru clasa a VIII-a, iar
conţinutul ales este „Structurarea textului argumentativ”. Cu ajutorul acestuia, voi
forma/dezvolta competenţa specifică 4.3, subordonată competenţei generale 4.

Pornind de la competenţa generală şi competenţa specifică date şi folosindu-mă de

conţinutul ales ca de un mijloc prin care se urmăreşte formarea/dezvoltarea acestora, voi iniţia
demersul didactic prin formularea unor întrebări şi răspunsuri: Ce voi face? Cum? Cu ce? Cum
voi şti dacă s-a realizat ceea ce mi-am propus?

Prima întrebare - “Ce voi face?”- face referire la numirea conţinutului şi proiectarea
nivelului de cunoştinţe pe care elevii de clasa a VIII-a ar trebui să le aibă referitor la acest
conţinut, adică la oferta educaţională care urmează să fie realizată, într-o oră de curs, la clasa
a VIII-a, pentru conţinutul: „Structurarea textului argumentativ”

Prezentarea teoretică a conţinutului ales va evidenţia tocmai acest nivel. Profesorul

trebuie să înţeleagă programa, atât “spiritul” (filosofia care stă la baza programei), cât şi “litera”
acesteia (identificarea elementelor obligatorii ale programei), aşa cum afirmă Florentina
Sâmihăian.

(se prezintă, pe scurt, teoria lecţiei)

Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea

personalităţii elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul
postşcolar la învăţarea pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe
cunoaştere.

Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori

şi atitudini enunţate în programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe
specifice, conţinuturi ale învăţării).

Competenţele generale se definesc pentru fiecare disciplină de studiu şi se formează pe

durata învăţământului preuniversitar. Acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate.

Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din

competenţele generale şi sunt etape în formarea acestora.

2
 Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte formarea/dezvoltarea
competenţelor generale şi specifice propuse.

Relația dintre elementul de conținut ales și competența specifică vizată este una de
interdependenţă, de interdeterminare, de subordonare a conţinutului la competenţa specifică,
profesorul folosindu-se de conţinutul ales ca de un mijloc prin care se urmăreşte
formarea/dezvoltarea competenţei.

Desfăşurarea activităţii didactice vizează atingerea a două finalităţi: una pe termen scurt,
care are dimensiune cognitivă, iar cealaltă pe termen lung, care are dimensiune axiologică şi
afectiv-atitudinală, aferentă formării personalităţii elevilor. Aceste finalităţi îşi găsesc
corespondent, în principal în domeniul “Comunicare în limba maternă”, aşa cum apare acesta
definit în documentele Uniunii Europene (Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot
parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la Recomandarea Parlamentului şi a
Consiliului European, 2006), cât şi în competenţele transversale, menţionate în acelaşi
document. Aceste două finalităţi se realizează dacă profesorul alege, cu măiestrie cadrul de
învăţare, metoda adecvată formării/dezvoltării competenţei specifice, materialele didactice şi
forma de organizare a clasei.

O metodă adecvată formării/dezvoltării competenţei specifice trebuie să se regăsească

în definiţia lui G.N. Volcov. În opinia acesuia, metoda este „ calea de descoperire a lucrurilor
descoperite” .

Pentru aceasta, folosesc metoda Ştiu-Descopăr-Aplic, deoarece este o metodă care

fixează cunoştinţele elevilor despre o temă dată, oferind deschideri spre noi informaţii. Acestă
metodă contribuie la realizarea unor corelaţii între cunoştinţele, priceperile şi deprinderile
dobândite anterior şi cele noi, transformând elevii în coparticipanţi la actul învăţării.

Metoda Ştiu-Descopăr-Aplic presupune parcurgerea, pe rând, a celor trei paşi.

1. Ştiu - Profesorul alege astfel de exerciţii sau întrebări care pot fi rezolvate pe baza
achiziţiilor anterioare ale elevilor.
2. Descopăr - În această etapă a lecţiei, exerciţiile stimuleză gândirea critică. Elevii
observă, în urma activităţii propuse de către profesor, noţiuni noi, le înţeleg, le
lămuresc. Acestă etapă se sfârşeşte cu momentul “REŢIN”.
3. Aplic - este etapa cea mai importantă a metodei, deoarece elevul înţelege utilitatea
noţiunilor învăţate prin aplicarea acestora în viaţa reală.

Este o metodă în care profesorul şi elevul sunt parteneri activi în desfăşurarea lecţiei, dar
poate fi aplicată doar de profesorul care îşi asumă calitatea de facilitator al învăţării, deoarece
exerciţiile alese pentru fiecare etapă trebuie să demonstreze elevului că ştie, că descoperă şi, mai
ales, că aplică ce a învăţat.

3
 Un avantaj al metodei Ştiu-Descopăr-Aplic este legat de dimensiunea afectiv-atitudinală,
de formarea personalităţii elevului, deoarece cu ajutorul acestei metode elevul participă activ la
dobândirea noilor informaţii, face conexiuni logice folosindu-se de cunoştinţele anterioare pentru
a înţelege altele noi şi, cel mai important, găseşte utilizări ale noilor cunoştinţe în viaţa de zi cu
zi, dobândind “profilul de formare European” urmărit de competenţele cheie din programa
şcolară şi contribuind la dezvoltarea inteligenţei emoţionale. Astfel, aşa cum afirmă autorul
lucrării „Inteligenţa emoţionalã”, Daniel Goleman, „Şcoala devine un loc în care copiii sunt
crescuţi învãţând lecţiile de bază pentru viaţă, pe care altfel nu ar avea unde să le primească”.

Un alt avantaj al metodei Ştiu-Descopăr-Aplic este legat de dimensiunea cognitivă,

deoarece este o metodă care stimuleză gândirea critică şi, conform teoriei lui Lev Vîgotsky, am
urmărit să încurajez gândirea autonomă având în vedere teoria Zonei Proximei Dezvoltări.
L.Vîgotsky distinge o "zonă actuală" a dezvoltării, la nivelul căreia copilul acţionează eficient
cu forţe proprii, fără ajutor şi o "zonă proximă", la nivelul căreia el poate acţiona doar dacă este
dirijat şi ajutat, adică dacă beneficiază de sprijin din exterior, din partea adultului, de regulă a
dascălului. "Ceea ce copilul face astazi cu ajutorul adultului, va reuşi să execute mâine în mod
independent”, după cum observa Vîgotsky în „Teoria structurilor socioculturale ale instruirii”
(1971).

Principalul dezavantaj al acestei metode este acela că este cronofagă deoarece necesită
mult timp, atât din partea profesorului pentru pregătirea ei, cât şi la clasă, pentru parcurgerea
celor trei paşi.

Modul de aplicare a metodei descrise în vederea formării/dezvoltării competenţei

specifice alese este strâns legat de contextul învăţării şi de conştientizarea rolului pe care eu, ca
facilitator al învăţării, îl am.

În etapa “Ştiu”, elevii vor viziona o secvenţă de film, ecranizare după „ Dragostea
adevărată” de Isaac Asimov.

Motivul pentru care aleg acest material didactic este determinat de rezultatele proiectului
„Iniţiativa Educaţională Naţională – Teatrul în educaţie”, derulat din 2014 în şcolile gimnaziale
şi liceele din România de către Asociaţia Teatrul Vienez de Copii, în colaborare cu Institutul de
Ştiinţe ale Educaţiei. Importanţa teatrului nu constă numai în plăcerea pe care el o poate oferi
copiilor actori sau publicului spectator, ci şi în rolul pe care îl are în planul dezvoltării personale.

Vizionarea secvenţei de film va fi urmată de redactarea unor jurnale de impresii în care

elevii vor nota cuvintele/structurile identificate în materialul propus, care ajută personajele să îşi
susţină punctul de vedere în dialogul purtat. De asemenea, vor nota alte cuvinte şi structuri pe
care le-ar întrebuinţa într-o argumentare.

Este o etapă de conştientizare, de asumare a noţiunilor pe care le ştiu.

4
 În etapa “Descopăr”, folosesc aplicaţia digitală LearningApp.org, iar exerciţiile propuse
au următoarele teme:

Tema 1: Uneşte cuvintele/structurile date cu paragraful potrivit.

Scopul exerciţiului este să fie întrebuinţate corect aceste cuvinte/structuri, în funcţie de

momentul raţionamentului, în funcţie de rolul argumentativ sau concluziv al acestora.

Tema 2: Completează casetele cu numere de la 1 la 6, astfel încât, aranjate în ordinea

numerelor, enunţurile date să alcătuiască un text argumentativ.

Scopul exerciţiului este ca elevii să sesizeze structura textului argumentativ.

Elevii vor observa faptul că o argumentare corectă trebuie să aibă cuvinte şi structuri
specifice unui astfel subiect, că în scris, dispunerea argumentelor trebuie să fie marcată prin
paragrafe şi că structura textului argumentativ presupune enunţarea ipotezei, argumentarea
propriu-zisă şi precizarea concluziei.

Această concluzie va fi scrisă în caiete la momentul “Reţin”, reprezentând noile achiziţii

ale procesului de predare-învăţare.

În etapa “Aplic”, activitatea propusă are în vedere concluziile lucrării publicată în 1898
de Edmond Demolins, creatorul şcolii de la Roches, “ L’Education nouvelle”. Una dintre ideile
de bază ale Educaţiei Noi este aceea “de a lega şcoala de viaţa reală”.
Pentru aceasta, clasa va fi împărţită în patru grupe a câte cinci elevi. Fiecare grupă va
primi fişe în care va fi precizată sarcina de lucru. Aceasta va face referire la redactarea unui text
argumentativ, sub forma unei scrisori în format electronic (e-mail), de 150-200 de cuvinte,
adresată Consiliului Elevilor, prin care să argumenteze decizia de a participa la alegerile ce se
vor desfăşura în şcoală pentru desemnarea preşedintelui Consiliului Elevilor.
Sarcina de lucru: Textul trebuie să respecte structura textului argumentativ, folosirea
corectă a conectorilor, dispunerea corectă a paragrafelor, normele de ortografie şi punctuaţie, cât
şi aşezarea textului în pagină.
Atât în etapa “Descopăr”, cât şi în etapa “Aplic”, am folosit aplicaţia digitală
LearningApp.org şi scrierea de e-mail-uri, deoarece am vrut să formez/dezvolt elevilor
competenţa digitală, care este una dintre competenţele transversale ale disciplinei Limba şi
literatura română.

Pe de altă parte, am în vedere concluziile lucrării „HOMO ZAPPIENS. Joc şi învăţare

în epoca digitală”. Autorii Wim Veen şi Ben Vrakking, prezintă portretul elevului de astăzi,
subliniind faptul că generaţiile născute după 1990 operează cu uşurinţă cu calculatorul, tabletele,
zapează de la un canal la altul, filtrând cu atenţie informaţia, păstrând-o pe cea utilă. Este vorba
de „generaţia Homo Zappiens” care trăieşte într-o epocă digitală, care foloseşte cu dezinvoltură

5
tehnologia şi prin intermediul acesteia îşi dezvoltă achiziţiile cognitive. Profesorul şi şcoala
trebuie să se adapteze aspiraţiilor şi noului model cognitiv al actualităţii.
Utilizarea acestora, la nivel pedagogic, împlineşte şi dezvoltă competenţele cheie
prevăzute în programele şcolare, în special competenţa digitală, dar şi dezideratele enunţate de
Jacques Delors, ca etape importante, parţiale şi finale, ale dezvoltării personalităţii şi cogniţiei
elevului:

 A învăţa să ştii;
 A învăţa să faci;
 A învăţa regulile convieţuirii /A învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi;
 A învăţa să fii şi să devii;
Prin această activitate, cu ajutorul conţinutului ales, se formează/dezvoltă competenţa
specifică 4.3 “redactarea unui text argumentativ” care formează/dezvoltă competenţa generală
4: “Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite
contexte de realizare, cu scopuri diverse”.

Metoda de evaluare a competenţei specifice formate/dezvoltate pe care o aleg este o

metodă complementară de evaluare care contribuie la formarea personalităţii elevilor. Această
metodă este Interevaluarea, iar instrumentul de evaluare folosit este “Lista de verificare”.

Interevaluarea se va face conform indicaţiilor profesorului astfel: Grupa 1 evaluează

Grupa 2, Grupa 2 evaluează Grupa 3, Grupa 3 evaluează Grupa 4 şi Grupa 4 evaluează Grupa 1.

Fiecare grupa va primi Lista de verificare care va conţine următoarele criterii de

evaluare:

1.Textul grupei evaluate respectă structura textului argumentativ. Da/Nu

2. Grupa evaluată utilizează corect conectorii în dispunerea paragrafelor. Da/Nu

3. Grupa evaluată utilizează corect semnele de punctuaţie şi de ortografie. Da/Nu

Lista de verificare va fi completă atunci când grupa care face evaluarea bifează răspunsul
“Da” sau “Nu” pentru fiecare criteriu de evaluare precizat.

Această metodă de evaluare contribuie la dezvoltarea inteligenţei interpersonale şi

intrapersonale care, conform Teoriei inteligenţelor multiple a lui Howard Gardner, dezvoltă
abilitatea de a-i înţelege şi de a relaţiona cu ceilalţi, dar şi abilitatea de auto-reflecţie şi de
conştientizare a propriului eu.