CENTRUL EDUCAȚIONAL CRISTINA

ASOCIAŢIA PERPETUU CONECTIV

C.I.F. 31043664 Tel: 0771 482 483
Email: perpetuu.conectiv@gmail.com https://titularizare-definitivat.ro/

CONCURSUL DE OCUPARE A POSTURILOR DIDACTICE/CATEDRELOR DECLARATE

VACANTE/REZERVATE ÎN UNITĂŢILE DE ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR
11 iulie 2018
Probă scrisă
LIMBA ŞI LITERATURA ROMÂNĂ
– Profesori –

SUBIECTUL al III-lea (30 de puncte)

Alegeți una dintre următoarele secvenţe din programele şcolare în vigoare:

4. Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de
realizare, cu scopuri diverse

Competenţe specifice Conţinuturi asociate

4.4 utilizarea corectă a flexiunii – părţile de vorbire flexibile (verbul, substantivul,

nominale şi verbale în textul scris, pronumele, numeralul, adjectivul) şi neflexibile
utilizând corect semnele ortografice (adverbul, prepoziţia, conjuncţia, interjecţia); relaţii şi
funcţii sintactice;
şi de punctuaţie
– construirea corectă şi expresivă a unui text din punct
de vedere sintactic; utilizarea adecvată a formelor
verbale în raport cu cronologia faptelor relatate;
utilizarea conectorilor adecvaţi la nivelul propoziţiei şi
al frazei; folosirea unor grupuri verbale şi

nominale pentru a spori expresivitatea comunicării;

ortografierea unor structuri verbale şi nominale

Programe şcolare, Limba şi literatura română, Clasele a V-a – a VIII-a,

aprobate prin ordin al ministrului nr. 5097/09.09.2009, clasa a VII-a

Prezentați, pornind de la secvenţa aleasă, o activitate didactică în care să formaţi/dezvoltaţi una

dintre competenţele specifice.

În elaborarea răspunsului, veţi avea în vedere următoarele repere:

- prezentarea teoretică a conţinutului ales; 8 puncte
- explicarea relației dintre elementul de conținut ales și competența specifică vizată; 2 puncte
- descrierea unei metode adecvate formării/dezvoltării competenţei specifice alese, menţionând
un avantaj şi un dezavantaj al acesteia; 8 puncte

https://titularizare-definitivat.ro/ București Pagină 1

- evidențierea modului de aplicare a metodei descrise în vederea formării/dezvoltării competenţei specifice
alese; 6 puncte
- exemplificarea unei metode de evaluare a competenţei specifice formate/dezvoltate adecvate
pentru activitatea de învăţare construită. 6 puncte

Rezolvare:

Programa şcolară este parte componentă a curriculumului naţional. Aceasta reprezintă documentul
şcolar de tip reglator – instrument de lucru al profesorului – care stabileşte, pentru fiecare disciplină, oferta
educaţională care urmează să fie realizată în bugetul de timp alocat pentru un parcurs şcolar determinat, în
conformitate cu statutul şi locul disciplinei în planul-cadru de învăţământ.

Secvenţa din programa şcolară la care voi face referire este cea pentru clasa a VII-a, iar conţinutul
ales este „Adjectivul pronominal de întărire”, conţinut ce se regăseşte în conţinuturile asociate „ părţile
de vorbire flexibile (verbul, substantivul, pronumele, numeralul, adjectivul) “. Cu ajutorul acestuia, voi
forma/dezvolta competenţa specifică 4.4, subordonată competenţei generale 4.

Pornind de la competenţa generală şi competenţa specifică date şi folosindu-mă de conţinutul ales ca

de un mijloc prin care se urmăreşte formarea/dezvoltarea acestora, voi iniţia demersul didactic prin
formularea unor întrebări şi răspunsuri: Ce voi face? Cum? Cu ce? Cum voi şti dacă s-a realizat ceea ce mi-
am propus?

Prima întrebare - “Ce voi face?”- face referire la numirea conţinutului şi proiectarea nivelului de
cunoştinţe pe care elevii de clasa a VII-a ar trebui să le aibă referitor la acest conţinut, adică la oferta
educaţională care urmează să fie realizată, într-o oră de curs, la clasa a VII-a, pentru conţinutul:
“Adjectivul pronominal de întărire”.

Prezentarea teoretică a conţinutului ales va evidenţia tocmai acest nivel. Profesorul, ca facilitator al
învăţării trebuie să înţeleagă programa, atât “spiritul” (filosofia care stă la baza programei), cât şi “litera”
acesteia (identificarea elementelor obligatorii ale programei), aşa cum afirmă Florentina Sâmihăian.

(se prezintă, pe scurt, teoria lecţiei)

Disciplina Limba şi literatura română are un rol deosebit de important în formarea personalităţii
elevilor, în formarea unor deprinderi şi abilităţi necesare pentru a le asigura accesul postşcolar la învăţarea
pe toată durata vieţii şi integrarea activă într-o societate bazată pe cunoaştere.

Finalităţile disciplinei se reflectă nemijlocit în competenţele generale şi în setul de valori şi atitudini

enunţate în programă, din care derivă întreaga structură curriculară (competenţe specifice, conţinuturi ale
învăţării).

Competenţele generale se definesc pentru fiecare disciplină de studiu şi se formează pe durata

învăţământului preuniversitar. Acestea au un grad ridicat de generalitate şi complexitate.

Competenţele specifice se formează pe parcursul unui an de studiu, sunt deduse din competenţele
generale şi sunt etape în formarea acestora.

Conţinuturile învăţării sunt mijloace prin care se urmăreşte atingerea competenţelor generale şi
specifice propuse.

https://titularizare-definitivat.ro/ București Pagină 2

 Relația dintre elementul de conținut ales și competența specifică vizată este una de
interdependenţă, de interdeterminare, de subordonare a conţinutului la competenţa specifică, profesorul
folosindu-se de conţinutul ales ca de un mijloc prin care se urmăreşte atingerea competenţei.

Desfăşurarea activităţii didactice vizează atingerea a două finalităţi: una pe termen scurt, care are
dimensiune cognitivă, iar cealaltă pe termen lung, care are dimensiune axiologică şi afectiv-atitudinală,
aferentă formării personalităţii elevilor. Aceste finalităţi îşi găsesc corespondent, în principal în domeniul
“Comunicare în limba maternă”, aşa cum apare acesta definit în documentele Uniunii Europene
(Competenţe cheie pentru învăţământul pe tot parcursul vieţii – Cadrul european de referinţă, Anexa la
Recomandarea Parlamentului şi a Consiliului European, 2006), cât şi în competenţele transversale,
menţionate în acelaşi document. Aceste două finalităţi se realizează dacă profesorul alege, cu măiestrie ,
cadrul de învăţare, metoda adecvată formării/dezvoltării competenţei specific, materialele didactice şi forma
de organizare a clasei.

O metodă adecvată formării/dezvoltării competenţei specifice trebuie să se regăsească în definiţia

lui G.N. Volcov. În opinia acesuia, metoda este „ calea de descoperire a lucrurilor descoperite” .

Pentru aceasta, folosesc metoda Ştiu-Descopăr-Aplic, deoarece este o metodă care fixează
cunoştinţele elevilor despre o temă dată, oferind deschideri spre noi informaţii. Acestă metodă contribuie la
realizarea unor corelaţii între cunoştinţele, priceperile şi deprinderile dobândite anterior şi cele noi,
transformând elevii în coparticipanţi la actul învăţării.

Metoda Ştiu-Descopăr-Aplic presupune parcurgerea, pe rând, a celor trei paşi.

1. Ştiu - Profesorul alege astfel de exerciţii sau întrebări care pot fi rezolvate pe baza achiziţiilor
anterioare ale elevilor.
2. Descopăr - În această etapă a lecţiei, exerciţiile stimuleză gândirea critică. Elevii observă, în
urma activităţii propuse de către profesor, noţiuni noi, le înţelege, le lămureşte. Acestă etapă se
sfârşeşte cu momentul “REŢIN”.
3. Aplic - este etapa cea mai importantă a metodei, deoarece elevul înţelege utilitatea noţiunilor
învăţate prin aplicarea acestora în viaţa reală.

Este o metodă în care profesorul şi elevul sunt parteneri activi în desfăşurarea lecţiei, dar poate fi
aplicată doar de profesorul care îşi asumă calitatea de facilitator al învăţării, deoarece exerciţiile alese pentru
fiecare etapă trebuie să demonstreze elevului că ştie, că descoperă şi, mai ales, că aplică ce a învăţat.

Un avantaj al metodei Ştiu-Descopăr-Aplic este legat de dimensiunea afectiv-atitudinală, de

formarea personalităţii elevului, deoarece cu ajutorul acestei metode elevul participă activ la dobândirea
noilor informaţii, face conexiuni logice folosindu-se de cunoştinţele anterioare pentru a înţelege altele noi şi,
cel mai important, găseşte utilizări ale noilor cunoştinţe în viaţa de zi cu zi, dobândind “profilul de formare
European” urmărit de competenţele cheie din programa şcolară şi contribuind la dezvoltarea inteligenţei
emoţionale. Astfel, aşa cum afirmă autorul lucrării „Inteligenţa emoţionalã”, Daniel Goleman, „Şcoala
devine un loc în care copiii sunt crescuţi învãţând lecţiile de bază pentru viaţă, pe care altfel nu ar avea
unde să le primească”.

Un alt avantaj al metodei Ştiu-Descopăr-Aplic este legat de dimensiunea cognitivă, deoarece este o
metodă care stimuleză gândirea critică şi, conform teoriei lui Lev Vîgotsky, am urmărit să încurajez
gândirea autonomă având în vedere teoria Zonei Proximei Dezvoltări. L.Vîgotsky distinge o "zonă actuală"

https://titularizare-definitivat.ro/ București Pagină 3

a dezvoltării, la nivelul căreia copilul acţionează eficient cu forţe proprii, fără ajutor şi o "zonă proximă", la
nivelul căreia el poate acţiona doar dacă este dirijat şi ajutat, adică dacă beneficiază de sprijin din exterior,
din partea adultului, de regulă a dascălului. "Ceea ce copilul face astazi cu ajutorul adultului, va reuşi să
execute mâine în mod independent, în felul acesta, zona proximei dezvoltari ne va ajuta să definim ziua de
mâine a copilului”, după cum observa Vîgotsky în „Teoria structurilor socioculturale ale instruirii”
(1971).

Principalul dezavantaj al acestei metode este acela că este cronofagă deoarece necesită mult timp,
atât din partea profesorului pentru pregătirea ei, cât şi la clasă, pentru parcurgerea celor trei paşi.

Modul de aplicare a metodei descrise în vederea formării/dezvoltării competenţei specifice alese

este strâns legat de contextul învăţării şi de conştientizarea rolului pe care eu, ca facilitator al învăţării, îl am.

În etapa “Ştiu”, elevii vor primi fişe de lucru care conţin texte cu ajutorul cărora îşi reamintesc
formele de masculin şi de feminin ale pronumelui de întărire, la Nominativ-Acuzativ şi Genitiv- Dativ. Este
o etapă de recunoaştere şi de asumare a cunoştinţelor despre pronumele de întărire.

În etapa “Descopăr”, folosesc ca text suport un fragment din “Să îmbătrânim de-o probă” din
volumul “Unde fugim de-acasă?” de Marin Sorescu. Această alegere are la bază două raţiuni:

1. Împlineşte valorile şi atitudinile din programa şcolară de limba şi literatura română: „Cultivarea
interesului pentru lectură şi a plăcerii de a citi, a gustului estetic în domeniul literaturii”,
2. asigură predarea integrată care se bazează pe modelul comunicativ-funcţional, model ce
presupune studiul integrat al limbii, al comunicării şi al textului literar.
În plus, textul conţine pronume şi adjective pronominale de întărire, fiind ofertant pentru conţinutul
ales. Elevii vor observa faptul că, de cele mai multe ori, pronumele de întărire stă lângă un substantiv sau un
pronume personal, schimbându-şi astfel valoarea morfologică, forma de pronume de întărire fiind o formă
arhaică.
Prin analogie cu celelalte pronume şi adjective pronominale studiate, vor descoperi faptul că
pronumele de întărire devine prin conversiune adjectiv pronominal de întărire atunci când determină un
substantiv sau un substitut al acestuia.
Această concluzie va fi scrisă în caiete la momentul “Reţin”, reprezentând noile achiziţii ale
procesului de predare-învăţare.

În etapa “Aplic”, am în vedere concluziile lucrării publicată în 1898 de Edmond Demolins,

creatorul şcolii de la Roches, “ L’Education nouvelle”. Una dintre ideile de bază ale Educaţiei Noi este
aceea “de a lega şcoala de viaţa reală”.
În „HOMO ZAPPIENS. Joc şi învăţare în epoca digitală”, autorii Wim Veen şi Ben Vrakking,
prezintă portretul elevului de astăzi, subliniind faptul că generaţiile născute după 1990 operează cu uşurinţă
cu calculatorul, tabletele, zapează de la un canal la altul, filtrând cu atenţie informaţia, păstrând-o pe cea
utilă. Este vorba de „generaţia Homo Zappiens” care trăieşte într-o epocă digitală, care foloseşte cu
dezinvoltură tehnologia şi prin intermediul acesteia îşi dezvoltă achiziţiile cognitive. Profesorul şi şcoala
trebuie să se adapteze aspiraţiilor şi noului model cognitiv al actualităţii şi de aceea aleg ca activitate
didactică în acest moment al lecţiei realizarea unei pagini wikipedia.
Pentru aceasta, clasa se împarte în patru grupe a câte cinci elevi. Fiecare grupă va avea de realizat o
pagină wiki pentru a gestiona un conţinut despre clasa lor: prezentarea clasei, prezentarea rezultatelor la
concursuri sau olimpiade şcolare, un scurt istoric al clasei, imagini din comunitate şi din şcoală, obiective pe

https://titularizare-definitivat.ro/ București Pagină 4

care şi le-au propus.

Fiecare grupă va primi fişe în care va fi precizată sarcina de lucru. Aceasta va face referire la
redactarea unui text de 150-200 de cuvinte care să conţină informaţii despre clasă, prin utilizarea corectă a
formelor pronumelor şi adjectivelor pronominale de întărire şi a semnelor de punctuaţie şi de ortografie.
Titlul acestei pagini poate fi: “Noi înşine”.

Wiki este o tehnologie web 2.0 care se bazează pe principiul colaborării dintre mai mulţi utilizatori
cu scopul de a dezvolta conţinut. Este uşor de folosit wiki, deoarece editarea conţinutului nu necesită
cunoştinţe care ţin de programare, ci doar de editarea unui text, într-un editor obişnuit.

Un site wiki este un site proiectat pentru ca grupuri de persoane să contureze rapid idei prin crearea
unor pagini simple și interconectarea acestora. Utilizarea lor, la nivel pedagogic, împlinește și dezvoltă
competențele cheie prevăzute în programa școlară, în special competența digital dar și dezideratele enunțate
de Jacques Delors, ca etape importante, parţiale şi finale, ale dezvoltării personalităţii și cogniției elevului.

 A învăţa să ştii;
 A învăţa să faci;
 A învăţa regulile convieţuirii /A învăţa să trăieşti împreună cu ceilalţi;
 A învăţa să fii şi să devii;
Prin această activitate, cu ajutorul conţinutului ales, se formează/dezvoltă competenţa specifică 4.4
“utilizarea corectă a flexiunii nominale şi verbale în textul scris, utilizând corect semnele ortografice şi de
punctuaţie”, care formează/dezvoltă competenţa generală 4: “Utilizarea corectă şi adecvată a limbii
române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu scopuri diverse”.

Metoda de evaluare a competenţei specifice formate/dezvoltate pe care o aleg este o metodă

complementară de evaluare care contribuie la formarea personalităţii elevilor. Această metodă este
Interevaluarea, iar instrumentul de evaluare folosit este “Lista de verificare”.

Interevaluarea se va face conform indicaţiilor profesorului astfel: Grupa 1 evaluează Grupa 2, Grupa
2 evaluează Grupa 3, Grupa 3 evaluează Grupa 4 şi Grupa 4 evaluează Grupa 1.

Fiecare grupa va primi Lista de verificare care va conţine următoarele criterii de evaluare:

1.Textul grupei evaluate respectă cerinţele de formă şi conţinut precizate în sarcinile de lucru

2. Grupa evaluată utilizează corect formele pronumelor şi adjectivelor pronominale de întărire

3. Grupa evaluată utilizează corect semnele de punctuaţie şi de ortografie

Lista de verificare va fi completă atunci când grupa care face evaluarea bifează răspunsul “Da” sau
“Nu” pentru fiecare criteriu de evaluare precizat.

Această metodă de evaluare contribuie la dezvoltarea inteligenţei interpersonale şi intrapersonale

care, conform Teoriei inteligenţelor multiple a lui Howard Gardner, dezvoltă abilitatea de a-i înţelege şi de a
relaţiona cu ceilalţi, dar şi abilitatea de auto-reflecţie şi de conştientizare a propriului eu.

https://titularizare-definitivat.ro/ București Pagină 5