UNIVERSITATEA DIN CRAIOVA

CONVERSIE : PEDAGOGIA INVATAMANTULUI PRIMAR

SI PRESCOLAR

AN I ( SEMESTRUL II)

PROIECT DE CERCETARE:

DEZVOLTAREA COMPETENȚELOR DE
COMUNICARE SCRISĂ LA ELEVII CLASEI A IV-A

Student(a): STEFONI CLAUDIA ALINA

CRAIOVA-2023
 PROIECT DE CERCETARE

OBIECTIVELE ȘI IPOTEZA CERCETĂRII

Preocuparea fundamentală a școlii este următoarea: ,, Prima preocupare a școlii nu

este competitivă sau selectivă, ci formativă. Pentru a-l ajuta pe elev este mult mai puțin
important să-i spui ce loc ocupă el în raport cu ceilalți, în cursa cunoașterii, decât să-i arăți până
unde l-au condus eforturile sale pe drumul care îl îndreaptă către stăpânirea dorită a unui bagaj
de cunoștințe , la ce depărtare se află încă de obiectivul urmărit și care sunt obstacolele pe care le
mai are de învins.”

Dorința tuturor este realizarea unei noi calități în învățământ. Suntem nevoiți să ne
orientăm către toate compartimentele activității instructiv-educative, aici intrând structura,
conținutul, formele de organizare, tehnica sau metodologia de lucru, mijloacele de învățământ,
cadrele didactice și elevii.Viziunea învățătorului conduce la îmbunătățirea dificultăților de
învățare, la ameliorarea acestora. Idealul educațional al școlii este ,,dezvoltarea liberă, integrală
și armonioasă a individualității umane în formarea personalității autentice și creatoare.”

Cercetarea experimentală pe care o propunem are scopul de a găsi posibile strategii

de dezvoltare a competențelor de comunicare scrisă la nivelul clasei a IV-a, de optimizare a
experiențelor de învățare a noțiunilor ortografice și de punctuație, a abilităților esențiale pentru
studiul textelor literare, precum și a noțiunilor de vocabular și a celor gramaticale.
Fundamentarea acestui proiect dovedește utilizarea unor strategii mai dinamice și mai
atrăgătoare. Cercetarea noastră are drept scop impactul implementării unui proiect de intervenție.
Acest proiect ar duce la îmbunătățirea dificultăților de învățare a noțiunilor de ortografie și
punctuație la nivelul clasei a IV-a, optimizarea experiențelor de învățare, a comunicării scrise în
domeniul limbii și comunicării.

Strategia didactică este caracterizată prin suplețe și dinamism, având un caracter

reglabil, ținându-se cont de situațiile concrete care apar. Ea se poate modifica dim mers. Avem
următoarele tipuri de strategii:

 strategii de rutină – fundamentate de deprinderi și obișnuințe;

 strategii bazate pe deprinderi pedagogice – mai mobile;
 strategii creatoare – care dovedesc măiestria pedagogică.

Obiectivul fundamental este oferirea unei radiografii a situației existente la nivelul realității
educaționale referitoare la planificarea, organizarea și desfășurarea lecțiilor de limba și literatură
română. Cercetarea noastră a căutat să stabilească, să depisteze dificultățile pe care le întâmpină
elevii când studiază textele literare, vocabularul și gramatica limbii române. De asemenea au fost
interesați de implementarea unor strategii de îmbunătățire a acestora la nivelul clasei de elevi.
S-a mai urmărit găsirea unor soluții pertinente pentru dezvoltarea potențialului elevilor referitor
la comunicarea scrisă. Ipoteza lucrării de față a plecat, deci, de la aflarea unor situații de învățare
care să îmbunătățească exprimarea scrisă și argumentarea.

S-a stabilit următoarea ipoteză:

Implementarea la nivelul clasei a IV-a a unei metodologii interactive, fundamentată pe

diverse experiențe de învățare, ce va influența pozitiv calitatea exprimării, a comunicării scrise.

Indicatori de validare a ipotezei prezentate

Vom considera că este validă ipoteza prezentată mai sus atunci când sunt atinși indicatorii
următori:

 dezvoltarea potențialului de comunicare expresivă;

 argumentarea, creșterea gradului de implicare în activitatea de învățare la limba română;
 argumentarea, creșterea răspunderii elevului față de propria învățare, precum și față de
grupul (clasa) din care face parte;
 dezvoltarea comunicării scrise.

Cunostem atât aptitudinile elevilor pentru limba și literatura română, a elevilor clasei a IV-a,
precum și mediul rural de unde provin aceștia. Am redactat strategii didactice ce au avut ca scop
primordial posibilitatea creșterii numărului de elevi cu cunoștințe de limba română, conform
programei școlare, elevi care folosesc corect semnele de punctuație și ortografie, care posedă un
vocabular bogat și care au capacitatea de a analiza un text literar.

De aceea, am căutat să captăm și să menținem interesul pentru limba și literatura română, să

stimulăm participarea conștientă la dobândirea și la formarea cunoștințelor de scriere corectă, de
utilizare potrivită a noilor cuvinte învățate. S-a insistat, deci, pe decriptarea textelor literare de la
clasă, folosindu-se o metodologie didactică adecvată. Exercițiile și testele propuse au avut un
caracter atractiv, dar și instructiv.

Obiectivele pe care le-am stabilit în această cercetare au fost următoarele:

 ameliorarea capacității de scriere corectă, conform normelor gramaticale ale limbii

române în vigoare;
 încurajarea exprimării scrise, folosind metode didactice interactive;
 capacitarea elevilor spre lectură, spre cunoașterea de texte variate, pe care să le analizeze;
 utilizarea unor instrumente și activități diferite, atât ca mod de prezentare, cât și ca
desfășurare;
 captarea interesului elevilor, prin lărgirea bazei educative;
 prevenirea oboselii, prin stimularea atenției și a inventivității.

În toate momentele unei lecții s-au folosit și jocuri individuale, cât și jocuri de grup sau
colective. Utilizarea ambelor tipuri de jocuri a avut drept scop cointeresarea elevului/ elevilor.
Jocurile au urmărit să dezvolte anumite trăsături de personalitate ale copilului, respectul față de
reguli stabilite înainte, educarea voinței.

EȘANTIONAREA CONȚINUTULUI ȘI A SUBIECȚILOR

Un demers investigativ poate fi constatativ sau experimental. Ca să aibă sarcini reale de

reușită are nevoie de corectitudinea realizării operației de eșantionare a conținutului și a
subiecților. Referitor la eșantionarea subiecților, ținem să menționăm că este în concordanță cu
principiul selectării aleatorii a subiecților, făcând parte din învățământul preuniversitar.
Eșantionul pe care l-am investigat a fost format din elevi cuprinși în clasa a IV-a, cu un efectiv
de 11 elevi. Datele utilizate în acest studiu au fost culese în perioada implementării proiectului
derulat în Școala Gimnazială Constantin Daicoviciu, în perioada anului școlar 2022-2023.
EȘANTIONUL DE CONȚINUT

Iată câteva dintre coordonatele proiectului

Diagnoza dificultăților de învățare a noțiunilor ortografice, de punctuație și morfo-sintactice

Instrumentele de care este nevoie pentru culegerea unor date importante pentru o diagnosticare
corectă sunt:

 observațiile curente;
 observațiile provocate sau experimentale;
 teste;
 studii de caz.

Întocmirea unui program educațional eficient

Cel mai bine ar fi ca învățătorul să redacteze, să elaboreze un program bine definit, vizând
optimizarea procesului de învățare a noțiunilor de ortografie, punctuație și morfo-sintaxă. Nu
putem lăsa nimic la voia întâmplării, fiindcă intervenția nu se referă doar la corectarea
disfuncționalităților, dar și la optimizarea folosirii regulilor ortografice și ortoepice, a realizării
unei analize morfo-sintactice a unui text la prima vedere.

Planul strategic respectiv cuprinde:

 Obiectivele care fac trimitere la intenționalitățile educative ale învățătorului, referitor la

competența și eficiența comunicativă a elevilor.

Programul educațional global precizează obiectivele referitoare la calitatea exprimării scrise

la clasa de elevi. Aceste obiective se vor referi atât la comportamentul învățătorului, cât și al
elevilor, plecând de la finalitățile ce țintesc spre eficientizarea proceselor de comunicare. Ca să
elaborăm astfel de obiective, plecăm de la câteva postulate ale comunicării interpersonale. Cel
dintâi postulat se referă la faptul că o bună relație de comunicare se negociază între partenerii
actului de comunicare. Capacitatea și abilitatea negocierii relației învățător-elev revine celui
dintâi. Învățătorul trebuie să-l informeze pe elev încât acesta să aibă o vedere clară asupra ideii
de parteneriat pe care o propune . Într-o relație de comunicare, fiecare dintre parteneri dorește să-
și impună propriile sale dorințe fiindcă ființa umană este egoistă. De aceea, fiecare dintre
parteneri renunță la unele satisfacții personale, la orgoliul propriu, în scopul păstrării acordului
mutual. Produsul finit al negocierii este un proces interacțional, având loc între persoane
individuale pentru compatibilizarea modurilor diferite de instruire a sinelui.
 Al doilea postulat necesită stabilirea unei strategii de intervenție formativă, precum și a
resurselor de care este nevoie în atingerea obiectivelor propuse.De aceea, o strategie educativă
pentru îmbunătățirea învățării, aprofundării noțiunilor ortografice, de punctuație, morfo-
sintactice și de stilistică impune stabilirea unor probleme de o manieră interogativă:

 Cine sunt interlocutorii mei și ce știu eu despre capacitatea acestora de comunicare?

 Care este, momentan, viziunea lor despre o comunicare eficientă?
 Care sunt dorințele lor în direcția unei comunicări eficiente?
 Care sunt competențele lor reale de comunicare?
 Care sunt opiniile, credințele și atitudinile lor vizavi de o comunicare eficientă?
 Pe ce poziție se află ei în ceea ce privește intențiile mele de formare?
 Ce nevoi de formare în procesul de formare posedă elevii?

Când se referă la comunicare, distinsul pedagog Ion Ovidiu Pânișoară spune: ,,Când
intenționăm să vorbim despre comunicare, fie doar din rațiuni tangențiale, la o altă temă propusă
spre dezbatere, observăm aproape imediat un fenomen interesant: termenul de comunicare se
prezintă sub forma unei aglomerări conceptuale cu multiple și, deseori, neașteptate ramificații,
fiind văzut drept parte integrantă și, în același timp, cuprinzând procedural un mare număr de
științe.În acest mod, cercetătorul se află în fața câmp extrem de generos de posibilități, dar , în
aceeași măsură, dificil de surprins de către o abordare globală; comunicarea poate să capete
astfel accentele unor definiții lingvistice, psihologice și psihosociale, filosofice, matematice,
pedagogice.”

Alți cercetători văd comunicarea drept ,,procesul prin care o parte (numită emițător) transmite
informația (un mesaj) unei altei părți (numită receptor)” sau ,,comunicarea se referă la acțiunea
cu una sau mai multe persoane, de trimitere și receptare a unor mesaje care pot fi deformate de
zgomote, are loc într-un context, presupune anumite efecte și furnizează oportunități de
feedback.”

R.Ross insistă tocmai pe mutualitatea procesului, afirmând că este ,,întotdeauna schimbător,

dinamic și reciproc.”În Communication Work, T.K. și M. Gamble văd în comunicare ,,un
transfer deliberat sau accidental al înțelesului.” După J.Gordon ,,percepția, atribuirea, motivația,
precum și dezvoltarea fiecăruia dintre comunicatori, influențează modul în care o persoană
receptează informația transmisă de către alta.”

Elevii fac parte dintr-o clasă, dintr-un grup și coeziunea are anumite consecințe, urmări. Nu
putem uita că ,,membrii unui grup înalt coeziv se implică mai energic, în activitățile de grup, lor
le displace să lipsească de la întrunirile lor și sunt fericiți când grupul reușește și triști când
grupul ca atare înregistrează un eșec.”Dacă grupul are o coeziune redusă,membrii acestuia nu au
astfel de preocupări. Practic, ,,coeziunea unui grup este asociată constant cu o comunicare mai
intensă între membrii grupului.” Coeziunea din cadrul grupului implică patru determinanți:

1. baza motivațională pentru atragere, influența primară în coeziunea grupului având ca

punct de plecare motivele și nevoile individuale ale fiecăruia (afiliere, recunoaștere,
securitate);
2. proprietățile de stimulare ale grupului, însemnând obiectivele, programele și
caracteristicile membrilor grupului;
3. așteptările referitoare la rezultate, adică la ceea ce sunt persoanele ca membri ai grupului,
raportat la gradul fiecăruia de implicare;
4. nivelul de comparație, persoana implicată într-un grup va evalua costurile și beneficiile
care rezultă din calitatea sa de membru.
 Realizarea sub aspect psihologic a contactului interpersonal

- trebuie să ținem cont de calitatea exprimării scrise și orale, de corectitudine, claritate și

coerență;

- trebuie să fim atenți la puritatea canalului (canalelor) prin care se transmit mesajele, eliminând
acele surse care produc zgomote, distorsionând mesajele;

- este importantă calitatea receptării mesajelor și a perceperii lor.

 Realizarea sub aspect psihologic a schimbului informațional și interpersonal

- elevii posedă capacitatea de a asculta conținutul mesajelor, le înțeleg în întregime?

- elevii sunt capabili să întrețină un dialog?

- elevii au capacitatea de a negocia înțelesurile și de a dezamorsa conflictele?

- sunt capabili elevii să construiască o relație eficientă cu un interlocutor?

 Aspecte care fac referire la emitent, având influență și asupra receptorului

- prestigiul;

- credibilitatea pe care o inspiră;

- competența;

- statutul;
- puterea de a inspira acțiunile altora;

- atractivitatea.

 Precizarea activităților în cadrul cărora vor avea loc respectivele comportamente

comunicaționale

Dacă am stabili obiectivele programului fără să precizăm detalii, este posibil ca aceste
comportamente pe care le vizăm să nu fie atinse.Învățătorul, în cadrul unei ore de curs are multe
responsabilități și atribuții. De aceea trebuie să specificăm, în cadrul programului, situațiile și
tipurile de activități, oportunitățile care facilitează realizarea obiectivelor educaționale
referitoare la comunicarea scrisă. Ocaziile sunt orele de curs, dar și activitățile cu caracter
informativ.

 Stabilirea unor indicatori de performanță ca să apreciem în ce măsură s-a eficientizat

comunicarea la nivelul grupului de elevi

Vom pleca de la premisa că în predarea limbii române principiul însușirii conștiente și active
este foarte util. De aceea, am insistat ca elevii să înțeleagă țelurile gramaticii, acumulând în mod
activ cunoștințele de limbă, literatură, teorie literară, stilistică, ortografie, punctuație, câștigându-
și o anumită independență și inițiativă în muncă. Astfel, ei vor avea viziunea globală, holistică a
întregului sistem, a întregului proces de însușire a cunoștințelor gramaticale aplicându-le în scris.

Prin dezvoltarea competențelor de comunicare scrisă vom îndrepta și elevii spre citit, spre
lectură. Învățătorul trebuie să fie un promotor al lecturii. Elevii vor avea cunoștințe despre
elementele (părțile componente) ale unei cărți, despre modul de păstrare al cărților (în biblioteci
personale, publice, virtuale) , despre materialele pe care s-a scris (tăblițe de argilă, pergament,
papirus). De asemenea, vor lua la cunoștință de apariția tiparului, despre ce semnifică o variantă
tipărită sau una on-line a unei cărți. Am adus înaintea lor e-book-uri și am citit, împreună cu ei,
pagini din cărți în curs de apariție (lectură on-line).

În iunie 2022, elevii clasei a IV-a au primit ,, Testul de evaluare finală ”.

Rezultatele obținute arată progresul școlar evident. Din 11 elevi, 2 au obținut calificativul de
suficient ,7 elevi au obținut calificativul de bine și 2 elevi au obținut calificativul de foarte bine.
Scopul evaluării finale a fost de a evidenția progresele pe care le-au făcut elevii în învățare.
Funcțiile evaluării finale sunt de natură constatativă. În felul acesta ne dăm seama dacă
activitatea didactică a fost eficientă, dacă elevii au câștigat cunoștințele, deprinderile și
atitudinile pe care le-am proiectat la începutul perioadei experimentale. Ele au fost exersate pe
parcursul întregului nostru proiect didactic. O altă funcție a evaluării finale este natura ei
certificată, elevii fiind certificați că au obținut competențele așteptate.

Test de evaluare

1. Subliniaţi verbele din text:

,,O păsărică nu mai putea de sete. Fiind aproape de fântână zbura într-acolo. Avea de gând să
ceară găleţii puţină apă. Găleata tocmai era plina cu apă şi se odihnea pe fundul fântânii.”

2. Treceţi verbele în tabel:

verb exprimă timpul numărul persoana funcţia
sintactică

3.Treceţi verbele la trecut, apoi la viitor respectând numărul şi persoana:

PREZENT TRECUT VIITOR
Pot …………… ………………
Zboară ……………….. …………………..
Este ……………… …………………
Se odihneşte ……………….. …. …………

4 .Identificaţi substantivele din text şi completaţi tabelul:

 Vacanţa de vară a trecut . A început un nou an şcolar . Copiii merg veseli spre şcoală . Îşi
pun speranţe în acest an şcolar . Manualele îi aşteaptă pe bănci . Uniformele strălucesc de
curate. Doamna învăţătoare îi aşteaptă în prag.

Monica este în primul an de şcoală.

Substantiv Felul Numărul Genul

5. Extrageţi în tabel doar substantivele însoţite de adjective:

,,Dimineaţa călduroasă trecuse şi sosi amiaza arzătoare. Soarele îşi cumpănea discul alb
de lumină topită.
Întregul pământ părea cufundat într-o tăcere adâncă. Neobositul greier amorţise la umbra unui
firav fir de iarbă.” (Calistrat Hogaş)
SUBSTANTIVE ADJECTIVE
6 .Identifică adjectivele din textul de mai jos şi completează cu ele tabelul :

,, Îşi ridică în aer botul mare şi puternic şi cu o sclipire veselă în ochişorii calzi salută cu palma
la tâmplă . ,, ( Fram , ursul polar – după Cezar Petrescu )

Adjectivul Genul Numărul

Centralizator evaluare finală

Note INSUFICIEN SUFICIENT BINE FOARTE

T BINE
Nr. elevi 2 7 2
(total 11)
Procentaj 18% 64% 18%

Promovabilitate 100%
 CONCLUZII

Comunicarea scrisă este o componentă a comunicării umane, regula de bază a

comunicării scrise fiind aceea că nu scrii ca să te faci înțeles, ci să nu lași posibilitatea unei
posibile neînțelegeri.Se poate comunica în scris prin poștă, prin fax, prin e-mail și prin
internet.Trăim într-o epocă a comunicării datorită dezvoltării tehnologiei și a globalismului.
Comunicarea trebuie să fie eficientă, respectând câteva reguli:atitudine responsabilă referitoare
la conținutul mesajului; concentrare asupra ideilor din mesaj; un stil propriu; un vocabular
adecvat; utilizarea pluralului, a formelor de politețe, a timpului prezent în loc de viitor; evitarea
regionalismelor, a argoului și a jargonului; utilizarea frazelor și a propozițiilor scurte, a ordinii
directe în propoziții și fraze; recitirea înainte de a trimite mesajul, evitarea unei tonalități
negative.Totuși, există o regulă valabilă și pentru aspectul scris , și pentru cel oral. Emițătorul ca
să se facă înțeles trebuie să știe ce vrea, să comunice și să aplice regulile de exprimare corectă.
Emițătorul este obligat să întrebuințeze corect literele și semnele de ortografie și de punctuație.
Există momente când nu este posibilă comunicarea orală, când nu avem alt mijloc de
comunicare. Uneori, comunicarea scrisă este mai avantajoasă în comparație cu celelalte mijloace
de comunicare.Întotdeauna, este nevoie de forma comunicării scrise.

De aceea, este importantă dezvoltarea competențelor de comunicare scrisă la elevii

clasei a IV-a, utilizând o abordare integrată a învățării. Credem în necesitatea aprofundării de
către învățător a cunoștințelor teoretice despre comunicare, cu trăsături și tipuri de comunicare,
despre învățarea școlară, cu trăsături specifice și modalități de învățare eficientă. Competențele
trebuiesc bine definite, cadrul didactic insistând pe tipurile de competențe. Testul propus a
urmărit evaluarea competenței lingvistice la diversele componente morfologice , ortografie și
punctuație.

Considerăm că scopul demersului nostru didactic a fost atins.

 BIBLIOGRAFIE

 Abric, Jean-Claude (2000). Psihologia comunicării: teorii și metode. Trad. De Luminița

și Florin Botoșineanu, Iași: Editura Polirom.
 Albu, G.(2008). Comunicarea interpersonală. Valențe formative și temeiuri psihologice,
Iași: Institutul European.
 Anghel, Petre (2003). Stiluri și metode de comunicare, București: Editura Aramis.
 Ausubel, D. Robinson F. (1981). Învătarea în școală. O introducere în psihologia
pedagogică, București: Editura Didactică și Pedagogică.
 Bocoș, M. (2013). Instruirea interactivă, Iași: Editura Polirom.
 Bocoș, Mușata-Dacia (coord.) (2016), Dicționar Praxiologic de Psihologie, trei volume,
Pitești: Editura Paralela 45
 Boncu, Șt. (2002). Procese interpersonale, Iași: Editura Polirom.
 Bouillerce, B. ; Carré, E. (2002), Cum să ne dezvoltăm creativitatea, Iași: Editura
Polirom
 Calvin, Philippe; Dartier, Jean-François (coord.) (2010), Comunicarea: perspective
actuale. Trad. de Luminița Roșca și Romina Surugiu, Iași: Editura Polirom
 Cerghit, I. (1997), Metode de învățământ ( ediția a 3-a), București: Editura Didactică și
Pedagogică
 Cerghit, I. ; Neacsu, I. ; Negreț-Dobridor, I. ; Pânișoară, I-O. (2001), Prelegeri
pedagogice, Iași: Editura Polirom
 Chelcea, Septimiu (coord.) (2004), Comunicarea nonverbală în spațiul public-studii,
cercetări, aplicații, București: Editura Tritonic
 Chelcea, Septimiu; Ivan, Loredana (2005), Comunicarea nonverbală: gesturile și
postura, București: Editura Comunicare.ro
 Chelcea, Septimiu (coord.) (2008), Psihosociologie- Teorii, cercetări, aplicații,Ediția a 2-
a, revăzută, Iași: Editura Polirom
 Chiru, I. (2009), Comunicarea interpersonală, București: Editura Tritonic
 Comboșan, D. , Borchin, M. (2005), Dicționar de comunicare ( lingvistică și literară),
Vol. 1, Timișoara: Editura Excelsior Art
 Craia, Sultana (2005), Introducere în teoria comunicarii. București: Editura Fundației
România de Mâine
 Crețu, Tinca (2016), Psihologia vârstelor, Iași: Editura Polirom
 Cristea, S. (2000), Dicționar de pedagogie, Chișinău: Editura Litera Interanțional
 Cucoș, C. (2002), Pedagogie (ediția a 2-a), Iași: Editura Polirom
 Cucoș, C. (coord. ) (1998), Psihopedagogie, Iași: Editura Polirom
 Dicționarul Explicativ al Limbii Române (1998), București: Editura Universul
Enciclopedic
 Diaconu, Mihai (2004), Sociologia Educației, București: Editura ASE
 Dinu, M. (2000), Comunicarea. Repere fundamentale, București: Editura Algos
 Dinu, M. (2007), Fundamentele comunicării interpersonale, București: Editura All
 Enătescu, Virgil (1987), Comunicarea extraverbală, Cluj-Napoca: Editura Dacia
 Enăchescu, Eugenia (2008), Comunicarea în mediul educațional, București: Editura
Aramis
 Ezechil, Liliana (2002), comunicarea educațională în context școlar, București: Editura
Didactică și Pedagogică
 Faber, A. , Mazlish, E. , Nyberg, L. , Templeton, R. A. (2002), Comunicarea eficientă cu
copiii. Acasă și la școală, București: Editura Curtea Veche
 Ferreol, G. , Flageul, N. (1998), Metode de exprimare scrisă și orală, Iași: Editura
Polirom
 Golu, Pantelimon; Golu, Florinda (2012), Dimensiuni aplicative ale psihologiei sociale,
București: Editura Universitară
 Golu, Pantelimon (2002), Psihologie educațională, Constanța: Editura Ex Ponto
 Grati, Aliona, Dicționar de teorie literară. 1001 de concepte operaționale și instrumente
de analiză a textului literar, ediția a 2-a revizuită și completată, Chișinău: Editura Arc
 Guillenberg, J. , Scholten, O. (1998), Știința comunicării, București: Editura Humanitas
 Hays, N. , Orrel, S. (1993), Introducere în psihologie Trad. rom. C. Tocan, A. Tureanu și
I. Dumitru, București: Editura All
 Ionescu, M., Radu, I. (coord.), Didactica modernă. Cluj-Napoca: Editura Dacia
 Iorga, Daniela Corina (2018), Gramatica limbii române pentru gimnaziu- teorie și
aplicații, București: Editura Booklet
 Iucu, Romiță (2001), Instruirea școlară. Iași: Editura Polirom
 Jinga, I., Negreț–Dobridor, I. (1999), Învățarea eficientă, București: Editura Aldin
 Korry, Floyd (2013) Comunicarea interpersonală, Iași: Editura Polirom
 Lacombe, Fabrice (2005), Rezolvarea dificultăților de comunicare. Trad. Rom. Alina
Pelea, Iași: Editura Polirom
 Manolescu, M. (2005), Evaluarea școlară. București: Editura Meteor Press
 Marcus, Stroie et. al. (1987)Empatia și relația profesor-elev, București, Editura
Academiei
 Marinescu, Valentina (2009), Cercetarea în comunicare – metode și tehnici. București:
Editura C. H. Beck
 Neacsu, Ioan et. al. , Pregătirea psihopedagogică. Manual pentru definitivat și gradul
didactic, Iași: Editura Polirom
 Neacșu, Ioan (2015), Metode și tehnici de învățare eficientă. Fundamente și practici de
succes, Iași: Editura Polirom
 Pânișoară, Ion – Ovidiu (2017), Ghidul profesorului, Iași: Editura Polirom
 Potolea, D., Neacșu,., Iucu, R., Pânișoară, I-O (2008), Pregătirea psihopedagogică, Iași:
Editura Polirom
 Păun, E.; Potolea, D. (Coord.) (2002) Pedagogie – Fundamentări teoretice și demersuri
aplicative, Iași: Editura Polirom
 Pedler, E. (2001), Sociologia comunicării, București: Editura Cartea Românească
 Popescu – Neveanu, Paul (2013), Tratat de Psihologie Generală, București: Editura Trei
 Rășcanu, Ruxandra (1995), Elemente de psihologie a comunicării, București: Editura
Universității din București
 Rășcanu, Ruxandra (2007), Psihologie și comunicare, București: Editura Universității din
București
 Reuchlin, M. (1999), Psihologia generală, București: Editura Științifică
 Rosenberg, M. B. (2005), Comunicarea nonverbală - un limbaj al vieții, București: Elena
Francisc Publishing
 Sălăvastru, D. (2004), Psihologia educației, Iași: Editura Polirom
 Săucan, D. Ștefana, Comunicarea didactică – expresivitate și stil, București: Editura Atos
 Schaub, Horst, Karl G. Zenke (2001), Dicționar de pedagogie, Iași: Editura Polirom
 Sfez, L. (2002), Comunicarea, Iași: Editura Institutul European
 Stanton, Nicki (1995), Comunicarea, București: Editura Științifică
 Șchiopu, Ursula(coord.) (1997), Dicționar de Psihologie, București: Editura Babel
 Ștefan Mircea (2006), Lexicon Pedagogic, București: Editura Aramis
 Turcu Filimon ;Turcu Aurelia (2000), Dicționar explicativ de psihologie școlară
 Zlate, M. (2000), Fundamentele psihologiei, București: Editura ProHumanitas