Conversie An I

Pedagogia invatamantului primar si prescolar

LITERATURA PENTRU COPII

Student

Stefoni Claudia Alina

 Frica in literatura pentru copii

,,Oliver Twist’’ de Charles Dickens

Andrei Cosmovici defineste frica ca ,,o bine cunoscuta emotie’’ dar ,,si un motiv de
comportare’’1.O alta definitie ii apartine lui M.Neumann:,,Un afect neplacut provenit din
amenintarea unei suferinte’’.Tendintele de aparare de la baza fricii pornesc de la
instinct.Maimutele se sperie cand zaresc un sarpe,copii sunt si ei speriati la auzul unui zgomot
puternic si strident .Daca un copil este muscat de un paianjen si I se inflameaza pielea,va pastra
intreaga viata repulsie si teama de paianjeni.Frica mai apare ca o forma conditionata a durerii.

Un copil pedepsit in mod drastic va ajunge sa se teama de pedeapsa.De asemenea,esecuri

permanente pot induce teama de nereusita.Mai apare si frica de obstacole.Situatia de
nesiguranta,neintelegerea a ceea ce se intampla in jurul sau,duce la frica.Ea da nastere la
fantezie,la plasmuirea de personaje fantastice,vindicative(Muma Padurii,Baba Cloanta,etc).

Medicul vienez Sigmund Freud impartea frica in trei tipuri sau categorii:

1.frica de obiecte,fiinte,fenomene ale naturii(traznet,cutremur)

2. frica morala referitoare la incalcarea regulilor(furtul,chiulul de la scoala )

3.frica patologica se refera la teama nevrotica ,avandu-si originea intr-un conflict

interior,teama de nereusita ducand la fobii,claustrofobie(teama de incaperii
inchise),agorafobie(teama de spatii deschise (bulevarde ,piete).2

Un specialist precum T.Gought,face diferenta intre frica rationala si frica irationala.Cea

dintai categorie de frica va alerta subiectul impotriva unui posibil pericol,la adresa propriei lui
1
Andrei Cosmovici,Psihologie generala,Editura Polirom Iasi,2005,p.205.
2
Ana Cartianu ,Ioan Aurel Preda(coordonatori)Dictionar al Literaturii Engleze,Editura Stiintifica,Bucuresti,1970
singuratate.Cea de-a doua ,este irationala si se gaseste la originea multor tulburari de
personaliatate,cum sunt fobiile.3

Ca exemple,sunt date frica de suferinta si starea de nevroza.

Frica de suferinta va duce la sentimentul de vinovatie,pe cand starea de nevroza este un

inlocuitor al suferintei justificate.

In plan psihomotor ,frica se dovedeste a fi o stare emotional afectiva.Se manifesta prin

neliniste,apasare,trairi chinuitoare sau reactii spontane de auto-aparare.

Vom exemplifica toate acestea ,printr-un fragment din romanul ,,Oliver Twist’’ de Charles
Dickens ,avand ca erou un copil.

Charles John Huffam Dickens(1812-1870) a fost unul dintre cei mai cunoscuti romancieri
englezi.Nascut la Lamport,Portsmouth,a fost al doilea din cei opt copii ai unei familii
sarace.Greutatile indurate in copilarie si suferinta morala a unui copil talentat ,vor fi prezentate
in romane ca ,,Oliver Twist’’(1837-1839), ,,David Copperfield’’(1860)si ,,Great
expectations’’,Marile sperante’’(1861).,,Oliver Twist’’ este ,,un amestec de melodrama si
realism ,scris cu o putere de zugravire a groazei si a mizeriei care se ridica la inaltimea spiritului
sau satiric’’.4A.Anixt vede in ,,Oliver Twist’’ primul roman social al lui Dickens.5

In fragmentul selectat din roman,Oliver Twist este dus inaintea unui magistrat pentru a fi
incredintat domnului Bumble,,,un nemernic a carui figura inspira cruzime’’.Magistratul ,era pe
jumatate orb si pe jumatate naiv.Totusi,intervine ceva care schimba situatia ‘’un moment
crucial in viata lui Oliver ‘’.Magistratul nu gaseste calimara cu cerneala pentru a semna actul
crucial,contractual de ucenicie ,nedorit de Oliver Twist.

Cautand calimara cu cerneala da de ,,fata palida si ingrozita a lui Oliver Twist,care in ciuda
privirii lor amenintatoare si piscaturilor aplicate de domnul Bumble,privea chipul respingator al
viitorului sau stapan si se poate observa pe chipul lui.De aceea ,batranul magistrat il intreaba:

3
T.Gought,Nu te invinui si nu-I invinui pe altii,Editura Polimark,Bucuresti,1999
4
Charles Dickens,Oliver Twist,Editura Maxim Bit,Cluj-Napoca,2009,pp 21-23.
5
A.Anixt,Istoria literaturii Engleze,Editura Stiintifica,Bucuresti,1961,p281.
 -,,Baiete,incepu batranul,arati palid si speriat!’’

Inspaimantat Oliver Twist ,,cazu in genunchi si impreunandu-si mainile se ruga sa se dea ordin
sa fie trimis inapoi in camera cea intunecata ,sa fie infometat,batut,omorat,orice,numai sa nu
fie dat pe mana unui om atat de inspaimantator’’.

Gesturile lui Oliver Twist il conving pe batranul magistrat ,,sa respinga cererea de
ucenicie.’’6

Epitetele ,,ingrozita’’, ,,inspaimantator’’ probeaza frica de care este cuprins copilul.

Aceata evalueaza spre groaza si il determina sa cada in genunchi si sa se roage de batranul

magistrat. Fragmentul acesta de text este relevant pentru frica la copii si poate fi studiat la
clasa.

,,Amintiri din copilarie’’de Ion Creanga ramane o capodopera a literaturii pentru copii si
a genului memorialistic din literatura romana.Structurata in patru parti,cartea a aparut in
final,in anul 1892,dupa moartea autorului.Primele trei parti au fost citite in conaclul
iesean ,,Junimea’’.

Studiul nostru de caz despre frica in ,,Amintiri din copilarie’’de Ion Creanga porneste de
la editia Ion Creanga,,Amintiri din copilarie,Povesti,Povestiri’’ aparut la Editura
Humanitas,Bucuresti,2014.7

Cartea incepe nostalgic,iar nostalgia este si dupa spatiul copilariei ,parasit intre timp de
autor ,dar si dupa oameni care populau acel spatiu:,,Stau cateodata si-mi aduc aminte ce
vremuri si ce oameni mai erau in partile noastre pe cand incepusem si eu ,dragalita-Doamne,a
ma ridica baietas la casa parintilor mei in satul Humulesti din targ drept peste apa
Neamtului:sat mare si vesel impartit in trei parti,care se tin tot de una:Vatra satului,Delenii si
Bejenii S-apoi Humulesti,si pe vremea aceea ,nu erau numai asa ,un sat de oameni fara
capatai,ci sat vechi razasc,intemeiat in toata puterea cuvantului,cu gospodari unul si unul,cu

6
Charles Dickens,Oliver Twist,Editura Maxim Bit,Cluj-Napoca,2009,pp21-23.
7
Ion Creanga,Amintiri din copilarie,Povesti,Povestiri,Editura Humanitas,Bucuresti,2014.
flacai voinici si fete mandre care stiau a invarti si hora, dar si suveica,de vuia satul ;cu biserica
frumoasa si niste preoti si dascali de faceau mare cinste satului lor.’’(ed.cit.p11).

In istoria aceasta in care se asezau fundamentele unor institutii,cum ar fi scoala ,Nica

este ,,un baiet prizarit,rusinos si fricos’’.Timiditatea se asociaza cu frica.

Naratorul-personajul este suprins de preotul Ioan de sub deal si de badita Vasile a

Ilioaiei,dascalul bisericii,care militeaza puterile scolii la Humulesti.In multimea de baieti si
fete,adunati la scoala ,se afla si naratorul –peronaj.Satenii,,pogorenii trebuie convinsi sa-si dea
copiii la scoala’’.De aceea ,parintele Ioan da exemplu prin frica sa:,,Si cea dintai scolarita a fost
insasi Smarandita popei,o zgatie de copila agera la minte,si asa de silitoare ,de intrecea mai pe
toti baieti si din carte ,dar si din nebunii’’.(edit.cit.,p12).

Exuberanta Smaranditei nu scapa tatalui ei,preotul,care voia sa fie corect chiar si cu propriul
copil.,,Insa parintele mai in toata ziua da pe la scoala si vedea ce se petrece…’’Conjunctia
coordonatoare adversative ,,insa’’arata implicarea preotului care nu voia ca lucrurile sa nu
scape de sub control.Frecventa datului pe la scoala dovedeste aceasta (,,mai in toata ziua’’).

Deciziile pe care le va lua parintele vor complica existenta Smaranditei si nu

numai,,Si ne pomenim intr-una din zile ca parintele vine la scoala si ne aduce un scaun nou si
lung ,si dupa aceea a intrebat pe dascal ,care cum ne purtam,a stat putin pe ganduri ,apoi a
spus nume scaunului ,,Calul Balan’’si l-a lasat la scoala.In alta zi ne trezim ca iar vine parintele la
scoala cu mos Fotea ,cojocarul satului ,care ne aduce,dar de scoala noua,un dragut de bicisor de
curele impletit frumos si parintele ii pune nume ,,Sfantul Niculai’’,dupa cum este si hramul
bisericii din Humulesti…Apoi pofteste pe mos Fotea ca,daca tot mai pica ceva curele bune,sa
mai faca asa din cand in cand ,cate unul si ceva mai grosut,daca se poate…’’ 8

Epitetele ,,dragut’’, ,,noua’’, ,,frumos’’, ,,bune’’ne arata nu numai nostalgia dupa niste vremuri
demult apuse,dar si ironia.Zambetul complice al lui Badita Vasile arata complicitatea:,,Badita
Vasile a zambit atunci,iara noi,scolarii,am ramas cu ochii holbati unii la altii.’’.Conjunctia
coordonatoare adversative, ,,iara’’semnifica starea de nestiinta ,de confuzie a scolarilor ,fata de

8
Ion Creanga,Amintiri din copilarie,Povesti,Povestiri,Editura Humanitas,Bucuresti,2014,pp11-12
calmul si siguranta lui Badita Vasile,care a zambit ,,atunci’’.Adverbul de timp ,,atunci’’fixeaza
clar ,distinct,timpul actiunii.

Naratorul-personaj isi aminteste retrospectiv si cu precizie ceea ce nu se poate uita.

,,Pravila’’stabilita de parintele Ioan este hotararea prinsa in cuiele deciziei ,a obisnuintei.Nu

poate fii schimbata.Ea dovedeste si seriozitatea actului didactic ,care nu inseamna doar
prezenta la scoala:,,Si a pus parintele,pravila si a zis ca toata sambata sa se prociteasca baietii si
fetele ,adica sa asculte dascalul pe fiecare de tot ce-a invatat peste saptamana;si cate greseli va
face sa I le insemne cu carbune pe ceva,iar la urma urmelor de fiecare data sa-I arda scolarului
cate un sfant Nicolai’’.Pravila induce frica de pedeapsa.Exista o ordine aici:studio-pedeapsa sau
rasplata.Popa insista asupra importantei studiului,a invatarii.Nu exista
gratuitate,superficialitate.

Repetitia adeverbului de timp ,,atunci’’induce in mintea cititorului precizia

rememorarii:,,Atunci ,copila parintelui cum era sprintava.a bufnit in ras.Pacatul ei,sarmana!’’

Bufnirea in ras a Smaranditei probeaza superficialitatea .

Peste ani ,Creanga este ironic cu fosta sa colega si categoriseste gestul ei

drept ,,pacat’’,iar pe ea o naiva,care nu-si intelege timpurile(,,sarmana’’).Nu tatal isi pedepseste
fiica ,ci educatorul pe elevul zglobiu,,Ironic ,o numeste ,,jupaneasa’’dar este ,,posomorat’’adica
intristat in inima lui:

-,,Ia,poftim de incaleca pe Balan,jupaneasa!Zise parintele ,de tot posomorat,sa facem

pocinag sfantului Niculai cel din cui’’.9

Decizia preotului tulbura capete la scoala.Nimeni nu i-o poate schimba.Lacrimile fetei ,arata
lipsa de aparare sufleteasca.Ceilalti copii raman ,,inlemniti’’,adica bulversati,infricosati.Si cu
toata staruinta lui Mos Fotea si a lui Badita Vasile ,Smarandita a mancat papara ,si pe urma
sedea cu mainile la ochii si plangea,ca o mireasa ,de sarea camasa de pe dansa.

9
Ion Creanga,Amintiri din copilarie,Povesti,Povestiri,Editura Humanitas,Bucuresti,2014.
 Preotul impune niste reguli mai dure cu care nu putem fi de accord astazi.Sa nu uitam ca
suntem la mijlocul secolului XIX,ca scoala se fundamenteaza ca institutie intr-un sat,de pe malul
Ozanei ,gratie unor oameni dedicati,nevoiti uneori sa ia decizii mai dure.Totusi frica de
pedeapsa ,fie la scoala,fie acasa, de la mama sau tata ,au determinat copilul sa-si termine
studiile humulestene si sa le continuie in finalul ,,Amintirilor la Socola’’.

,, Amintiri din copilarie’’de Ion Creanga este si un bilalungroman(un roman de

formare),in care copilul fricos si de umbra lui paraseste satul natal,indreptandu-se spre capitala
Moldovei.

Bibliografie
1.Andrei Cosmovici,Psihologie generala,Editura Polirom,Iasi,2005

2.T.Gought,Nu te inviunui si nu-I invinui pe altii,Editura Polimark,Bucuresti,1999

3.A.Anixt,Istoria Literaturii Engleze,Editura Stiintifica ,Bucuresti ,1961

4.Charles Dickens,Oliver Twist,Editura Maxim Bit,Cluj-Napoca,2009

5.Ana Cortianu,Ioan Aurel Preda (coordonatori),Dictionar al Literaturii Engleze,Editura

Stiintifica,Bucuresti,1970

6.Ion Creanga,Amintiri din copilarie,Povesti,Povestiri,Editura Humanitas,Bucuresti,2014.