Un exemplu este opera “ Amintiri din copilarie “ de Ion Un exemplu este opera “ Mara “ de I.
Slavici ,
Carte apropiata Creanga , deoarece ma impresionat cum este manifestata
sufletului imaginea mamei. Smaranda este inclinata spre latura
Si spirituala , ocupandu-se de educatia copiilor. Smaranda
este un model de urmat pentru Nica, prin faptul ca il
Eu, cititorul si incuraja sa urmeze o meserie de preot, dar la fel
cartea indragita impreuna invatase sa citeasca :” si mama, care era
cunoscuta pentru minunatiile sale “. Ea este redata ca o
mama harnica , isteata , dornica de invatatura si nazuita
sa asigure copiilor o viata mai buna . Prin faptul ca ea
are o multime de treburi , dar oricum gaseste timp sa
invete odata cu baietelul ei mare , Nica vede in
Smaranda o adevarata zeita :” Asa era mama in vremea
copilariei mele , plina de minunatii,[…] “. Mama este
caracterizata si direct de catre autor :” Ea cu adevarat
stia multe si mari minunatii “ ….
Un exemplu este opera “ Amintiri din copilarie “ de
Textul literar - I.Creanga .In contextul operei este redata societatea
Imagine rurala la sf. Sec.19 .Viața de la sat la sfârșitul secolului
a societatii al XIX-lea, marcată de cronotop (satul Humulești) și de
caracteristicile acelor vremuri (cu obiceiuri, tradiții,
școală, armată și biserică) reliefată printre rânduri ,,dragi
mi-erau șezătorile, clăcile, horile și toate petrecerile din
sat, la care luam parte cu cea mai mare însuflețire”; Este
regasit si motivul trecerii ireversibile a timpului - ,,Dar
vremea trecea cu amăgeli, și eu creșteam pe nesimțite, și
tot alte gânduri îmi zburau prin cap, și alte plăceri mi se
deșteptau în suflet...” , ce denota societatea.
Un exemplu este opera “ Alexandru
Personalitate Lapusneanul “ de C.Negruzzi . Alexandru Lăpușneanul
este personaj puternic individualizat prezentand imaginea
domnitorului tiran si crud ,cu voință puternică, ambiție și
fermitate în organizarea răzbunării împotriva boierilor
care îl trădase în prima domnie, acesta fiind, de astfel,
unica rațiune ce l-a impulsionat să ocupe pentru a doua
oară pe tronul Moldovei, împotriva voinței tuturor: „
Dacă voi nu mă vreți, eu vă vreu”. Cruzimea este
trăsătura dominantă a personajului, motivată, indirect, de
multiplele fapte cumplite: leacul de frică pe care îți dă
doamnei Ruxanda prin piramida de 47 de capete ale
boierilor uciși, linșarea lui Moțoc de către
mulțime,amenințarea propriei familii cu moartea,
schingiuirea și omorârea cu sânge rece, ba chiar cu
satisfacție, a boierilor.
deoarece ma impresionat tipul si imaginea mamei .
Mara prezentind tipul mamei iubitoare si grijulie ,
care tinea enorm la familia si copii sai , : “ Tot nu
are nimeni copii ca mine “ . Este prezentata ca o
mama iubitoare prin faptul ca Mara are modele de
viață pentru copiii ei, pe fată vrea s-o vadă preoteasă,
ca pe cea din Pecica, „o femeie minunată și dulce la
fine și bogată, și frumoasă”, iar pe Trică visează să-l
facă maistru-cojocar. Deși copiii apar „zdrențăroși
desculți”, sunt, totuși, „sănătoși și rumeni, voinici și
plini de viață, deștepți și frumoși”, însă,
„nepieptănați și nespălați și obraznici”. Cu toate
acestea, Mara este stăpânită de un emoționant
orgoliu matern, mai ales că toată ziua vede copii și
oamenii pe care îi compară cu „sărăcuții mamei” și
atunci gândește cu satisfacție, prin monolog interior.
„Tot mai are nimeni copii ca mine!”
Un exemplu este opera “ Mara “ de I.Slavici. In
opera este redata societatea mercantila , în care este
zugrăvită lumea târgurilor transilvănene din zona
Aradului, cu modul de viață, morala și datinile
specifice ei, la jumătatea veacului al XIX-lea.
Un exemplu este opera “ Apus de soare “ de
B.S.Delavrancea . Ștefan cel Mare reprezintă tipul
bărbatului puternic, deoarece manifestă tărie de
caracter pe tot parcursul operei. În primul rând,
având rană la picior, el este hotărât să plece la luptă
pentru a dobândi Pocuția, decizia acestuia o
observăm în dialogul cu doamna Maria „..., trebuie
să stăpânim Pocuţia, că această bucată de pământ e
mai mult moldovenească ca leşească”. În al doilea
rând, domnitorul era de acord cu soluția
medicilor de a arde cu focul piciorul, pentru a trata
rana. Prin acordul dat , îl descoperim pe Ștefan cel
Mare ca un adevărat Bărbat , ce va suporta orice
durere. Bărbăția domnitorului o găsim în
următoarele secvențe „Ardeţi stricăciunea după
acest
stârv care a fost odinioară nebiruitul Ştefan! Puneţi
foc pretutindeni, ş-aici... ş-aici... ş-aici... până-ţi
preface în scrum trecuta mărire de o clipă ce-a
strălucit în faţa atâtor orbi...” .
Incredere in Un exemplu este opera “ Enigma Otiliei “ de
G.Calinescu . Felix gaseste in Otilia o companie
fiinta iubita feminina care suplineste absenta mamei, a uneisurori
sau a unei iubite. Avand in Otilia un tovaras de
incredere, Felix rezista atacurilor rautacioase ale lui
Aglae devenind din ce in ce mai implicat in relatia
sentimentala cu fata si in munca epuizanta de la
facultate. El gaseste in Otilia un ideal feminin. Fata
raspunde nevoii lui deocrotire, de protectie si de
dragoste.Lipsit de la o varsta frageda de caldura
sentimentului matern, Felix isi indreapta spre Otilia
acestesentimente. Cei doi orfani gasesc in iubirea lor
puterea de a rezista in fata rautatilor familiei Tulea.In
cuplu, Otilia se dovedeste puternica sustinandu-l moral
pe Felix desi acesta este mai mare decat ea.Fata are grija
ca tanarul sa isi urmeze studiile.
“ Voi munci , voi razbi in viata ,dar cu tine si pentru tine
“ impăiengeniră şi ei ochii, şi iar îi era ca şi când un
“ Felix isi dadea prea bine seama ca iubeste pe Otilia
,[…] .”
“ Ziua scria in caiete, caligrafic Iubesc pe Otilia “
Relatie viata-
ura
Relatie iubire- Un exemplu este opera “ Moara cu noroc “ de I.Slavici.
O secventa care ilustreaza relatia dintre Ana si Ghita
ura este cea in care Ghita isi schimba gandirea fata de Ana.
Inainte, acesta vedea in Ana‘’femeia cea inteleapta si
asezata’’, iar dupa aceea el nu mai vede in Ana femeia
care l-ar putea ajuta ‘’iara, tu esti buna, Ano, si blanda,
dar esti usoara la minte.’’ Refuzind comunicarea, Ghita
isi plange de mila ca Ana se indeparteaza de el, Ana, pe
care o privea cu atata drag inainte,incetul cu incetul se
instraina si nu mai era vesela ca inainte. Conflictul din
interiorul cuplui se amplifica si sub presiunea societatii.
Ana traiesteea insasi un conflict interior, dragostea ei
pusa la incercare pe masura ce Ghita se inchide in sine,
dorinta de a-si salva casnicia, dar si rusinea de a avea un
sot necinstit,talhar. O alta secventa ilustrativa pentru
relatia celor doi
este cea in care Ghita o ucide pe Ana, fiind gestul
disperat al unui om care nu mai are nimic de
pierdut. Pentru a nu lasa nimic in urma, cu sentimente
amestecate, Ghita o ucide din dragoste pe Ana, crezand
ca o elibereaza astfel de chinul pacatului, dar si din
orgoliu, nesuportand gandul ca a fost inselat.
Un exemplu este opera “ Enigma Otiliei “ de
Vise G.Calinescu . Este redat Felix Sima, protagonistul ce
realizabile - visa sa devina un doctor , fapt redat in citatul “ voia […]
irealizabile doctor mare “ . Scopul sau devine realizabil gratie
daruintei totale studiului , fapt redat in secventa “
aproape numai decat […] “.
Un exemplu este opera “Mara “ de I.Slavici .
Persida si Natl sunt cuprinşi de o atractie reciprocă
puternică care nu îi va mai părăsi şi de un sentiment
care prevede, oarecum, suferinţele prin care vor
trece: " El rămase uimit, cu inima încleştată şi cu
ochii oarecum împăiengeniţi. Îi era parcă s -a rupt,
s-a frânt , s-a surpat deodatâ ceva şi o mare
nenorocire a căzut pe capul lui." "Obrajii ei se
umplură de sânge şi îi era parcă o săgetase ceva
prin inimă" "se zbătea copila ca şi când ar voi să
scape, să fugă, să se ascundă în fundul lumii." Pe
parcurs ce iubirea lor evoluează, încercarile de a I
se opune devin din ce în ce maizadarnice. Atât
Persida cât şi Naţl nu pot evita intâlnirile aşa-zise
întâmplătoare, pe care ei înşişile provoacă iar în
momentele în care se zăresc sunt cuprinşi de
aceeaşi atracţie reciprocăputernică " I se
fel de leşin ar cuprinde -o ", " el rămase cu privirea
pierdută şi barda îi tremura în mână. " Cei doi
trăiesc o stare de exaltarepermanentă, care duce la
dezechilibru sufletesc. Naţl şi Persida sunt despărţiţi
de împrejurări, dar această depărtare se impune
pentru ale verifica sentimentele şi în acelaşi timp
pentru a păstra identitatea dragostei. Astfel, de
fiecaredată când cei doi se întâlnesc, sunt cuprinşi
de aceeaşi nelinişte dar odată cu timpul ei
îşidestăinuie unul altuia sentimentele.
Un exemplu este opera “ Ion “ de L.Rebreanu. Ana
trăieşte permanent în iluzie, nutrind o dragoste
profundă pentru Ion, crezând că acesta poate să-i
ofere ceea ce-şi doreşte: salvarea prin iubire. De
aceea, în cadrul secvenței de la horă, când
protagonistul se hotărăște să aleagă urmărirea
”glasului pământului” „o strânge la piept cu mai
multă gingășie, dar şi mai prelung”, iar privirea ei
„luceşte cu bucurie”, şoptind cu un dulce reproş:
„Dă-mi drumul, Ionică, zău, dă-mi drumul!”. Cu
toate acestea, prin comentariul naratorului, aflăm că
lui Ion „nu-i fusese dragă Ana... dar avea locuri şi
case şi vite multe.” Însă Ana rămâne doar ”o fire
tăcută și oropsită”, fiind caracterizată de un
sentiment permanent de tristețe provocat de
atitudinea bărbaților din viața ei care o folosesc
pentru a-și îndeplini scopurile individuale. Cumulat
cu agresiunea fizică, aceși factori o conduc pe
femeie la decizia tragică de a-și pune capăt zilelor.
Evoluția relației dintre cei doi urmează
dezumanizarea lui Ion ce se manifestă în atitudinea
faţă de Ana pe parcursul întregului roman, având
repercursiuni tragice asupra nevestei.
Un exemplu este opera “Cel mai iubit dintre
pamanteni “ de M.Preda , in care visul
protagonistului operei Victor Petrini a ramas
irealizabil , fara sa fi cunoscut o dragoste adevarata
, iedee redata in secventa “ … “ . Scopul sau nu sa
indeplini din cauza atitudinii lui fata de femei “