Ion de Liviu Rebreanu:

 Tema:
- Pământului
Tema pământului reprezintă condițiile socio- economice de la începutul sec. XX-lea ale
satului ardelenesc. În roman se prezintă lupta lui Ion pentru a obține pământ și pentru a fi
cel mai bogat om din sat, făcându-l dependent ,, Glasul pamantului patrundea navalnic in
sufletul flacaului, ca o chemare"; ,,pamantul parea ca respira si traieste"; ,,Suspina (IoN)
prelung, umilit si infricosat in fata uriasului: Cat pamant, Doamne!"; ,,Toata fiinta lui
arde de dorul de a avea pamant"

 Motivele:
- Motivul sărbătoarei
,, Săptămâna dinaintea Crăciunului, [...], satul clocotea de guițări deznădăjduite.
Porcii îngrășați se prefăceau în mușchi și cârnați [...]”
,, Duminică după Bobotează ’’
,,  În toate bunele gospodării românești cu prilejul Crăciunului, [...] puteau veni
colindătorii și musafirii.

- Motivul blestemului
,, Își blestema viața”

- Motivul postului
,, Am ținut postul atâtea săptămâni’’
,, Oamenii jigăriți de postul care parcă nu se mai sfârșea’’
,, În vremea postului mare numai popa și învățătorul mâncau de dulce ’’

- Motivul logodnei
,, Se fixa data logodnei pentru a doua duminică’’

- Motivul tradițiilor
,, Toată seara colindătorii se ținură apoi lanț’’
,, Cum răsună de colinzi tot satul’’

- Motivul lacrimilor
,, Lacrimile îi curgeau șiroaie’’
,, Pomelnicul copiilor iubiți stoarse lacrimi preotesei’’
,, Lacrimile ei gâlgâiau atâta durere’’
,, Valuri de lacrimi’’
,, Își acopere pântecele cu mâinile încrucișate pe care picura în răstimpuri câte-o
lacrimă fierbinte...”
,, Noi valuri de lacrimi se revărsară’’
,,În colțul ochilor îi licărea câte-un bob de lacrimi [...] dar nu se rostogoleau pe obrajii
încrustați’’

- Motivul sărutului
,, S-au sărutat, după schimbarea verighetelor”
- Motivul nunții de aur
,, Apoi putem sărbători nunta noastră de aur”

- Motivul nopții
,, Noaptea târziu”

- Motivul așteptării
,, Așteptarea aceasta era mai chinuitoare ca însăși conștiința greșelii”

- Motivul greșelii
,, Așteptarea aceasta era mai chinuitoare ca însăși conștiința greșelii”
,, Dar greșeala îndreptare așteaptă’’

- Motivul gospodinei
,, Gospodină desăvârșită”

- Motivul ceasului
,, Ceasuri întregi”

- Motivul femeii
,, Prudența femeii însă trezea o gelozie furtunoasă’’

- Motivul bătrâneții
,, Am îmbătrânit...”
,, Om bătrân și mâncat de toate necazurile din lume’’

- Motivul morții
,, Gânduri de moarte nu se mai puteau apropia de sufletul ei’’
,, După moartea mea, lor le rămâne tot ce am agonisit ”

- Motivul dușmăniei
,, Dușmani de moarte”

- Motivul încrederii
,, Încrederea în sine îi alungase zbuciumările”

- Motivul gândurilor
,, Gândurile negre”

- Motivul tricolorului
,, Grup de soldați cu steagul tricolor fâlfâind în vânt’’

- Motivul necazului
 ,, Necazul flăcăului ticălos”

- Motivul tânărului
,, Tânărul își dezvolta ideile naționale ”

- Motivul nunții
,, Înfrigurarea nunții stăpânea de-acuma toată casa... Rochia de mireasă era gata.”

- Motivul primăverii
,, Era o zi de primăvară minunată’’

- Motivul bărbatului
,, În tinerețe a fost bărbat frumos și cu stare”

- Motivul gândului
,, Valuri-valuri de gânduri negre”

 Simboluri:
- Simbolul rușinii
,, Rușinea satului”

- Simbolul zorilor
,, Zorii zilei”

- Simbolul colindului
,, Colindă bătrânească’’

- Simbolul frumuseții
,,  Frumusețe rară”

- Simbolul răzbunătorului
,, Răzbunătorul nedreptăților”

- Simbolul inimii
,, Inima tânărului’’

- Simbolul iubirii
,, Iubiri vaporoase’’

- Simbolul cerului
,, Cerul albastru’’
Bătrânul Pintea:
Este un personaj episodic , caracterizat direct de către narator: ,,Bătrânul Pintea avea o înfățișare
impunătoare. Înalt și spătos, se ținea drept ca bradul, cu toate că se apropia de șaptezeci, și fața-i
era rumenă, părând chiar aprinsă alături de albeața mustăților ce se îmbinau cu o barbă stufoasă
de apostol. În ochii albaștri cuminți blândețea se împerechea cu sclipiri de voință și hotărâre.
Părul mare, nins și zbârlit, părea o coroană de zăpadă potrivită pe fruntea lată și puțin brăzdată.
Era preot din vremea veche, păstor harnic, dar și gata să pedepsească oile neascultătoare.”

Mama lui Herdelea

Este un personaj episodic, caracterizat direct de către narator: ,,mama lui Herdelea, o țărancă
îndoită de spate, cu fața roșcovană și zâmbitoare, cu niște ochi vii și cam vicleni.”

Preotul Calvin 
Este un personaj episodic, caraterizat direct de către autor: ,,preotul calvin, om mărunt, slab și cu
o mustață foarte căruntă, și pe preoteasa, grasă, voinică, înaltă ca un jandarm”