NUNTA ZAMFIREI

DE GEORGE COSBUC
In Nunta Zamfirei Cosbuc urmeaza pe Eminescu din Calin file din poveste, insa cu mijloace
absolut proprii. Originalitatea poemului-balada sta in vagul temporal si spatial, obtinut prin
intrepatrunderea planului real cu cel feeric, ceea ce duce la impresia permanentei nuntii, ca unul
din evenimentele ce revin mereu in viata obstii. Nunta Zamfirei este nunta sempiterna, abstracta
si concreta totodata. Numele proprii insesi pentru ca de personaje in intelesul obisnuit al
cuvantului nu poate fi vorba sugereaza imprecizia basmului. Zamfira cea frumoasa icoana-ntr-un
altar s-o pui", este fata unui domn Sageata, foarte bogat, din nu se stie ce loc. Alesul ei este
Viorel, un print din nu se stie ce fund de Rasarit". La nunta participa toti craii multului rotund, cu
nume foarte generice, determinate de vagi atribute homerizante, alese anume pentru sonoritatea
lor, care le situeaza la limita dintre satul romanesc arhaic, abstract si basm: batranul Grui, cu
Sanda si Ruxandra lui, Tintes, cel cu trainic rost, cu Lia lui, Bardes, cel cu adapost prin munti
salhui, cu Paltin-Crai, un Penes-iinparat, Mugur-Imparat in fine Barba-Cot, piticul si o multime
de principi falnici, omoratori de zmei, obisnuitii in basme feti-voinici, feti-frumosi si logofeti,
regi barbosi, cu sfetnicii lor invcchi{i in legi ctc. Li acestia se adauga taranii nasaudeni in haine
somptuoase, cum nu intalnim in alte parti ale tarii, de sarbatoare:
Alturi de tema dragostei, n poezia Nunta Zamfirei o constituie datina, ca parte a temei satului,
pe care o va cultiva George Cobuc, care i popusese realizarea unei epopei naionale, abordnd
o gam larg de specii literare idile, balade, pasteluri, poeme epice - i o mare diversi tate de
teme: iubirea, satul, istoria, lupta pentru unitate i independen, fabulosul popular, marile
ceremoniale ale vieii rneti.
Ideea este c nunta, moment arhetipal al unirii principiului masculin mirele - cu mireasa
arhetip al principiului feminin, nseamn un act de importan cosmic, fiindc este punctul de
generare a unei lumi, reprezentat de micul prin, care se va nate. Poezia traduce vocaia de
autor de balad a luiCobuc, nunta evocat epic fiind ns un pretext pentru descriere liric i
exprimare de sentimente.
Subiectul l formeaz datina nunii sau, altfel spus, o imagine fizic i spiritual a satului, ntr-un
moment semnificativ al specificului naional. De aceea ea trebuia s fac parte din acea epopee
popular, pe care voia s-o scrie George Cobuc, cnd era redactor la Tribuna din Sibiu.
Momentul publicrii ei este semnificativ, fiindc moartea prematur a lui Mihail Eminescu
punea problema, dac va mai fi posibil apariia unui poet, care s exprime specificul naional.
Reprodus dup publicarea ei n Tribuna din Sibiu, n revista Convorbiri literare,poezia arta c,
de fapt, continuatorul lui Eminescu, pe linia poeziei de specific naional, era George Cobuc.
Chemat la Bucureti de Titu Maiorescu, poetul va publica volumul Balade i idile, n care lumea
satului este vzut ntr-o atmosfer senin, ca n Bucolicele lui Virgilius. Aceste idile ca: Rada,
Pstoria, Numai una, Mnioas, Nu te-ai priceput, La oglind, Dumancele, Cntecul fusului,
Brul C0s/2zeyrevalctuiesc ciclul poeziilor de iubire, care se ncheie cu Nunta Zamfirei.
Structura epic a baladei construiete imaginea unei nuni dup modelul popular romnesc. Acest
model interfereaz planul realitii sociale cu planul basmului. Eroina este o prines
ideal: Icoan-ntr-un altar s-o pui / La nchinat. Este un arhetip, construit pe principiul
Frumosul: Frumoas ct eu nici nu pot / O mai frumoas s-mi socot /Cu mintea mea, ca i la
Eminescu, n Luceafrul (Oprea frumoas fat). De aceea eroina este peit des de un ir de
prini, dar ea 1-a ales pe Viorel: Un prin frumos i tinerel, / i fata s-a-ndrgit de el, /C doar
tocmai Viorel/l-a fost menit.
Vestea nunii s-a rspndit att de repede nct: i patru margini de pmnt / Ce strimte-au fost
n largul lor i sunt ntiinai, chemai: Toi craii multului rotund. Oaspeii se pregtesc n
mod deosebit pentru acest eveniment: i-atunci din tron s-a ridicat / Un mprat dup-mprat /
i regii-n purpur s-au ncins, / i doamnele grbit au prins / S se gteasc dinadins, / Ca
niciodaf. Hiperbolele inund textul spre a sublinia caracterul excepional al
ntmplrii: Nuntai din nouzeci de ri / S-au rscolit, Venit-au roiuri de-mprai, / Cu
stem-n frunte i-mbrcai / Cum astzi nu-s. Alaiul mirelui este arhetipal:Rdvan cu mire, cu
nnai, /Cu socrii mari i cu nuntai, / i nouzeci de feciorai / Veneau clri. El este
spiritul, teleion, sugerat prin simbolul zece, i, mpreun cu cei nouzeci de feciori, fac o sut,
simbol al desvririi. Alaiul miresei l ntmpin: i ca la mndre nuni de crai, /Ieit-a-n cale-
ales alai /De sfetnici muli i mult popor, /Cu muzici multe-n fruntea lor. Tradiia presrrii de
flori n calea mirilor semnific urarea ca viaa s le fie ca-n rai: i drumul tot era covor/De Hori
de mai.
Zamfira este: Frumoas ca un gnd rzle, / Cu trupul nalt, cu prul cre, / Cu pas uor ca un
prototip ideal de frumusee n concepia popular. Dansul arhetipal al nunii, din interiorul
bisericii, este exprimat prin hora jucat-n exterior de flci i fete. Ospul de dup ritualul nunii
este redat prin hiperbole: Iar la osp! Un ru de vin!/ Mai un hotar tot a fost plin / De mese, i
tot oaspei rari. Ospul este, de fapt, sacrificiul care se face n planul material pentru a genera,
pe baza legii armoniei i echilibrului, valorile spirituale, arhetipale. Interferena dintre basm i
realitatea satului o gsim i cnd se descriu oaspeii. Ei sunt personaje care sugereaz universul
rural romnesc: Sosit era btrnul Grui/Cu Sanda i Rusanda lui, /i inte cel cu trainic rost /
Cu Lia lui sosit a fost, / i Barde cel cu adpost / Prin muni slhui, sau personaje de basm:
Barb-Cot, fei-voinici, fei-frumoi, principi falnici, Pene-mprat, Mugur-mprat, brboii
regi, sfetnicii-nvechii n legi.
Nunta are durata arhetipal de patruzeci de zile i se ncheie cu o urare rostit de Mugur-mprat:
Ct mac e prin livezi, /A tia ani la miri urez!/i-un prin la anul! blnd i mic, /S creasc
mare i voinic/ Iar noi s mai jucm un pic/ i la botez!
Specificul naional este exprimat prin: mituri, tradiii, jocuri, obiceiuri, datini, ritualuri, nume,
imagini, portul construind un univers rural romnesc.
b) Caracterul romantic al poeziei const n faptul c eroii sunt excepionali n mprejurri
excepionale. Zamfira este o eroin romantic, excepional prin frumusee nu doar fizic, aa
cum o sugereaz simbolul trandafirului: Un trandafir in vi prea ci i spiritual: Roind s-a
zpcit de drag. Ea este structurat pe sentimentul de iubire: i fata s-a-ndrgit de el. Viorel
este frumos i tinerel, este cel mai drag, vine nsoit de nouzeci de feciorai. Acest caracter
excepional este subliniat n legtur cu toi eroii: Dar ca Sgeat de bogat /Nici astzi domn pe
lume nu-i. Caracterul excepional este subliniat i de comuniunea om natur ca mit sau ca
motiv, fiindc n versul: i soarele mirat sta-n /ocavem sugerat mitul Sfntul Soare, dar i
motivul comuniunii.
Tema, eroii, subiectul degaj un sentiment de bucurie, de se mir i soarele: C l-a ajuns i-
acest noroc, /S vad el atta joc / Pe-acest pmnt! De aceea hora, ca joc arhetipal, legat de
mitul Sfntul Soare, este descris cu atenie: Treipai la stnga linior / i ali trei pai la
dreapta lor; / Se prind de mni i se desprind, / Se-adun cerc i iar se-ntind/i bat pmntul
tropotind/ n tact uor. Jocul dup tilinci, adic fluiere, un flcu la dou fete, cu clopoei pe
pulpe, este specific zonei Nsudului, de unde este poetul. Aceast preuire a folclorului, a
datinii, a mitului, evaziunea n basmul popular sunt elemente care dau un caracter unic
ntmplrii i eroilor, adic o profund structur romantic. Elementele realiste vin din faptul c
aceste ritualuri, tradiii, datini, basme aparin unui univers social rural romnesc, ca i eroii
Tinte, Barde, Sanda, Grui, fiindc poart nume autohtone.
Ca i n cazul lui Creang, constatm faptul c George Cobuc este un erudit al culturii populare.
Atitudinea critic este redus la cteva elemente de umor, cu care-1 nsoete pe Barb-Cot sau
pe brboii regi, fiindc de-i porneti sunt greu de-oprit.
Elementele clasiciste se fac simite prin faptul c eroii au un aspect ideal n mprejurri ideale,
prin elementele care sugereaz conceptul de armonie i echilibru (trmbii, muzici, tilinci), prin
cultivarea modelului moral al lumii rurale romneti.
Stilul lui George Cobuc este romantic, cu elemente clasiciste i realiste. Astfel, metaforele de
tip romantic: Icoan-ntr-un altar s-o pui, roiuri de-mprai se mpletesc cu
aliteraiile:Prin vulturi vntul viu vuia, cu simbolurile vegetale: Un trandafiriu vi
prea, cu epitetele realiste: mers iste, gnd rzle, prul cre, brboii regi,
sfetnicii-nvechii,cu simboluri ca: semn din steag, bru de-argint, Soare/e mirat sta-n
loc. Analiza n profunzime aduce argumente pentru apartenena lor la mai multe estetici. Astfel,
metonimiile: Sunt grei btrnii de pornit, / Dar de-i porneti sunt grei de-oprit! Srea
piticu-ntr-un picior sunt att de subtil contextualizate, nct nu se pot face distincii de
apartenen la o anumit estetic.