Ioan Slavici

Nuvela socială „ Moara cu noroc ”

Tema : efectele negative pe care setea de îmbogățire le are asupra individului, traseul personajului principal
ilustrând tocmai dorința de a urca în ierarhia socială, indiferent de mijloace., ce sugerează că banul duce la
degradarea ființei umane
„ Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci, dacă e vorba, nu bogăţia: ci liniştea colibei tale te face fericit"
(,,bătrâna soacră a lui Ghiţă")

Tipul uman Trăsături de bază

Tipul țăranului naiv 1. Harnic , devotat familiei
Citat:„trei ani, numa trei ani să pot sta aici, își zicea el,
Ghiță și mă pun în picioare, încât să pot să lucrez cu zece calfe
și să le dau altora de cârpit.”
2. Încredere in Ana
Citat:„Ghiță este un om drept și blând la fire, dar e un
om cuminte și nu voiește nici să audă, nici să vadă, nici
să știe nimic, nu voiește să ațâțe mania oamenilor răi”
3. Citat : „un om harnic și sârguitor, era mereu așezat și
pus pe gânduri, se bucura când o vedea pe dânsa veselă
”
4. Laș , nedemn
Citat : : „Tu ești om Lică, iară Ghiță nu e decât o muiere
îmbrăcat în haine bărbătești, ba chiar mai rău de atât.”

Ana Tipul uman Trăsături de bază

Tipul soției 1. Frumoasă, tânără
Citat: "Ana era tanara și frumoasa.[...], fragedă și
subțirică [...], sprintenă și mlădioasă”
2. Blândă
Citat: „prea tânără, prea așezată, oarecum prea blândă la
fire”
3. Naivă
Citat : „Ana rămase privind ca un copil uimit la
călărețul ce stetea ca un stâlp de piatră înainte ei”
4. Demnitate
Citat:„Dacă te duci și te duci, ia-mă și pe mine : nu
vreau să-l mai văd; nu pot să mai dau față cu el!”

Tema: Familiei Tema: Norocul

Citat: „ îşi adună toată averea, își ia nevasta Citat: ,,căutând acum la bătrânețe un noroc nou, să
Temele/Imagi şi copiii și se duce departe" pierd pe acela "
Citat: ,,cu toată inima, cu tot sufletul, cu toată
nile dragostea mamei care încearcă norocul copilului
identificate ieşit în lume ”(Bătrâna)

Tema: Averea M.lăcomiei

Citat: „ apoi îşi adună toată averea, își ia Citat: „Se gîndea la cîştigul pe care l-ar putea face
nevasta şi copiii și se duce departe, unde în tovărășie cu Lică, vedea banii gramadă înaintea
nu-l cunoaște nimeni" sa..”
 M.focului M.morii
Citat: ,,focului pe care îl pusese la Moara cu Citat: ,,moara a încetat a mai măcina şi s-a prefăcut
noroc. pentru ca să arunce vina păcatului" în cârciumă şi loc de adăpost pentru"

Problemele Problema: Dezumanizarea Problema: Destinul

Citat : "Asa m-a lasat Dumnezeu! ce sa-mi fac
abordate daca e in mine ceva mai tare decat vointa mea?!
Nici cocosatul nu e insusi vinovat ca are cocoasa
in spinare: nimeni mai mult decat dansul n-ar
dori sa n-o aiba"
Citat : "isi descarca pistolul in ceafa lui Ghita,
care cazu inapoi fara sa mai poata afla cine l-a
impuscat"
Citat : „ Omul să fie mulțumit cu sărăcia sa, căci
dacă e vorba , nu bogăția ,ci liniștea colibei tale te
face fericit și, [...] așa le-a fost dat ”
Citat: "isi descarca pistolul in ceafa lui Ghita, care cazu
inapoi fara sa mai poata afla cine l-a impuscat"

Critică «Moara cu noroc» nu-i numai o nuvelă bogată, e în același timp un mic roman de moravuri, atât de
literară interesant, - prin fondul de viață locală pe care e proiectată acțiunea principală, prin tipurile de la al doilea
plan, abia întrezărite, prin pitorescul lui special,- ca și Borlenii lui Sadoveanu. Slavici are meritul că a
inaugurat în literatura noastră nuvela realistă.” ( Gheorghe Topârceanu )

Alte informații: Ghita, cizmar sarac, dar onest, harnic si muncitor, hotaraste sa ia in arenda carciuma de la Moara cu noroc,
pentru a castiga rapid bani. Carciuma este asezata la rascruce de drumuri, izolata de restul lumii, inconjurata
de pustietati intunecoase. O vreme, la Moara cu noroc, afacerile ii merg bine, iar primele semne ale
bunastarii si ale armoniei in care traieste familia nu intarzie sa apara: Ghita traieste fericit alaturi de sotia sa,
Ana si de cei doi copii, iar batrana, mama Anei, vegheaza la linistea familiei. Aparitia lui Lica Samadaul,
seful porcarilor si al turmelor de porci din i mprejurimi, tulbura echilibrul familiei. Din momentul aparitiei
lui Lica, incepe procesul instrainarii lui Ghita fata de familie. Din dorinta de a se imbogati, carciumarul se
indeparteaza de Ana si devine treptat complicele lui Lica la diverse nelegiuiri: jefuirea arendasului, uciderea
unei femei si a unui copil. Retinut de jandarmi, lui Ghita i se da drumul numai pe chezasie. Carciumarul se
aliaza cu jandarmul Pintea, fost hot si tovaras al lui Lica, pentru a-i da in vileag pe Samadau. Ghita nu este
insa sincer fata de Pintea, deoarece ii ofera dovezi ale vinovatiei lui Lica, numai dupa ce isi poate opri
jumatate din sumele aduse de acesta din urma. La sarbatorile Pastelui, Ghita isi arunca sotia in bratele lui
Lica, lasand-o la carciuma in compania Samadaului, in timp ce el merge sa-i anunte pe jandarm ca Lica are
asupra lui banii furati. Dezgustata de lasitatea sotului care se instrainase de ea si de familie, Ana i se
daruieste lui Lica. Cand se intoarce si realizeaza acest lucru, Ghita o ucide, iar el la randul lui este ucis de
Raut, din ordinul lui Lica. Un incendiu provocat de oamenii lui Lica mistuie carciuma de la Moara cu noroc.
Pentru a nu cadea viu in mainile lui Pintea, Lica se sinucide, izbindu-se cu capul de un copac. Singurele
personaje care supravietuiesc sunt batrana si copiii.

Opere similare: „ Enigma Otiliei ” de G.Călinescu ( C.Giurgiuveanu )