ESEU-Particularitatile de realizare ale unui personaj din

nuvela “Moara cu noroc” de Ioan Slavici

I-Statutul social,moral si psihologic

1)Date despre autor si opera

Ioan Slavici, scriitor al epocii marilor clasici este creatorul nuvelelor realist-psihologice in literatura
romana, scriierile sale definidu-se print-o fina analiza a sufletului uman.“Moara cu noroc” a aparut in
volumul “Nuvele din popor” in anul 1881 si a fost considerata o nuvela cu subiect de roman datorita
dimensiunilor ample si conflictului puternic.

2)Tema
Nuvela surprinde efectele dezumanizante ale dorintei de imbogatire, urmarind modul in care
protagonistul Ghita oscileaza intre valori materiale (banul) si cele spiritual affective (familia). Aceste
aspecte au ca fundal surprinderea societatii romanesti din secolul al XIX-lea, moment in care isi facusera
aparitia relatiile capitaliste ce impuneau ca valoare suprema banul.
Nuvela se construieste si in jurul motivului destinului implacabil anuntat de cuvintele batranei din
incipit si fixat in final prin afirmatia dura a acesteia: “asa le-a fost dat”.
Aceasta este completata si de alte motive literare precul cel al hanului ca spatiu al decaderii si al
personajului Mefistofelic ilustrat prin Lica.

3)Caracterizare Ghita
Personaj principal deoarece intreaga actiune se construieste in jurul lui,urmarind evolutia in
plan material si evidenta involutie in plan spiritual.Ghita reprezinta tipul omului dominat de patima
banului pe care este incapabil sa o controleze,desi este constient de efectele acesteia.
Din punct de vedere al statutului social,Ghita este un carciumar care alege sa-si paraseasca
meseria pentru a lua in arenda moara cu noroc.Cum afacerea este prospera,la scurt timp,el devine un
carciumar recunoscut de cei din jur datorita ospitalitatii sale,dovada a recunoasterii o reprezinta modul in
care oamenii numesc moara:carciuma lui Ghita.
Ghita este casatorit cu Ana,o femeie mai tanara decat el,pe care o iubeste sincer si pe care
incearca sa o protejeze.Impreuna au doi copii a caror bunastare Ghita vrea sa o asigure ramanand trei ani
la moara,timp sufficient pentru a strange banii necesari dezvoltarii afacerii din sat.
Daca la inceput Ghita este un barbat independent care-si impune autoritatea asupra intregii
familii,statutul sau se schimba dupa sosirea lui Lica Samadaul care il supune,oferindu-I posibilitatea unui
castig rapid si usor.In felul acesta,porcarul ingradeste libertatea de actiune a carciumarului,conditionandu-
i chiar ramanerea la moara de respectarea regulilor sale.
Ghita este caracterizat in mod direct de narator (“Om harnic si strangator”,”era mereu
asezat si pus de ganduri”),de batrana(“ginere harnic”),de Lica(“om cu multa ura in suflet”) si de
Ana(“muiere in haine barbatesti”).
 Se autocaracterizeaza,asemanandu-se cocosatului care nu este vinovat de cocoasa din
spinare,aratand prin aceasta ca este constient de patima sa pentru bani,dar si de neputinta sa de a o
controla.
Caracterizarea indirecta reiese din fapte,relatia cu ceilalti si din modul in care traieste
personajul.
Ghita este un barbat harnic deoarece reuseste sa transforme cu rapiditate moara parasite
intr-o carciuma prospera.Isi iubeste sotia si familia,iar la inceputul sederii la moara imparte impreuna cu
aceasta bucuria castigului pe care il numara in fiecare sambata seara.
Carciumarul este incercat de un puternic sentiment de anxietate pe care il pune pe seama
pustietatii locurilor pe care o simte ca amenintatoare.
Cu cat Ghita ajunge sa-l cunoasca mai bine pe Lica,cu atat personajul este dominat de
angoasa,devenind ursuz si brutal cu Ana si chiar cu copii.Ajunge chiar sa-si doreasca sa nu fi avut nevasta
si copii,lasandu-se condus de autoritatea,de puterea si de respectul de care se bucura Lica.
Personajul este dominat in acelasi timp de un puternic sentiment de culpabilitate intrucat
stie ca a gresit neascultand sfatul initial al batranei,de aceea se inchide tot mai mult in el,izolandu-se.
Uneori are tendinta de a comunica cu Ana,dar cum nu-si articuleaza cu onestitate dorintele
si temerile femeia este incapabila sa-l inteleaga si sa il ajute,ceea ce ii amplifica sentimentul de neputinta.
Vanitos,Ghita nu vrea sa-i lase sentimentul ca are vreo slabiciune pentru Ana,asa ca
simuleaza indiferenta cand Samadaul o ia la joc.Atitudinea este debusolanta pentru femeie,care nu-si mai
intelege barbatul si are impresia ca nu este iubita,ajungand sa se lase sedusa de Samadau.
Judecata este cea care il face pe Ghita sa piarda respectful celorlalti care vor vedea in el un
complice a lui Lica.Mai mult decat atat,carciumarul intelege ca actiunile lui au degradat si imaginea
familiei.Ajungand sa-si piarda respectful de sine,el ii cere iertare Anei,fiind incapabil sa se ierte.
Dupa judecata,Ghita refuza sa accepte realitatea ca este dominat de Lica,asa ca pune la cale
un plan cum sa-i multumeasca setea de bani si vanitatea.Cum nu este pe deplin onest cu Pintea(pentru ca
vrea sa pastreze banii lui Lica)asa ca planul esueaza.
Moartea lui Ghita (este impuscat de Raut) este una justitiara,barbatul fiind pedepsit pentru
incalcarea regulilor scrise si a celor nescrise.

II-Trasatura dominanta
Trasatura dominanta care reiese din nuvela este dorinta de inavutire a carciumarului care ajunge
sa il dezumanizeze.Ghita alege sa ramana la moara cu noroc pentru ca doar astfel isi poate duce la
indeplinire aspiratia de a castiga mai mult. Acesta este incercat de un puternic sentiment de anxietate pe
care il pune pe seama pustietatii locurilor pe care o simte ca amenintatoare.Concretizarea acestei
amenintari vine insa mai tarziu,luand infatisarea lui Lica Samadaul.Aceasta incearca de la inceput sa-si
impuna conditiile asupra lui Ghita,cerandu-i sa-i fie un fel de iscoada si de supus,limitandu-I libertatea de
actiune pe care o avusese pana acum.
Orgolios,carciumarul ii cere sa-l priveasca drept un tovaras sau prieten si nicidecum ca pe un
supus.Cu toate ca Ghita nu s-a lasat manipulat si a incercat sa-si pastreze demnitatea,Lica are cel din urma
cuvant,impunandu-si conditiile si mai ales alegand o strategie care sa-l tina pe carciumar la moara:ii ia o
parte din castig,promitand ca o va returna candva.Pentru a se proteja de ofensiva lui Lica,Ghita isi
cumpara arme,caini si isi ia o noua sluga,actiune ce se dovedeste la scurt timp a fi nefolositoare.
Uciderea Anei reprezinta punctul maxim al dezumanizarii lui Ghita,demonstrand ca barbatul nu
este altceva decat “un Lica in devenire”.Scena se produce dupa ce Samadaul ii ceruse lui Ghita sa-i lase
singur cu Ana,promitandu-i discretie.Cererea este o consecinta a dorintei lui Lica de a testa supunerea lui
Ghita,de a vedea pana unde poate suporta carciumarul umilinta.Mortificat,Ghita accepta propunerea
pentru a nu-l lasa pe porcar sa-i descopere slabiciunea pentru sotia sa.Nu poate accepta insa ca femeia l-a
tradat,asa ca o omoara.Ucigand-o,barbatul are impresia ca o elibereaza de pacatul savarsit.Gestul lui poate
insa fi vazut si ca o sinucidere,pentru ca omorand-o pe Ana,Ghita distruge de fapt tot ceea ce are mai bun
in el.

III-4 elemente de structura si compozitie

1)Naratorul
Naratorul este obiectiv, nareaza la persoana a III-a fara a se implica afectiv. Este un narator
omniscient, omniprezent definit prin ubiguitate. Viziunea narativa este din spate. De asemenea, vocea
naratorului este dublata de cea a batranei, ale carei cuvinte reprezinta tehnica punctului de vedere,
sintetizand de fapt mesajul moralizator al autorului.

2)Repere spatio-temporale
Reperele spatio-temporale completeaza tabloul nuvelei,fixand cadrul in care protagonistul isi duce
traiul zilnic.Din punct de vedere temporal,actiunea se desfasoara cronologic pe parcursul unui an
calendaristic,delimitat de repere religios crestine,adica de la Sf.Gheorghe pana la Paste,anul
urmator.Acestea capata contextual valoare simbolica,Sf.Gheorghe reprezentand inceputul luptei lui Ghita
cu demonul banului,iar Pastele purificarea.
Reperele spatiale sunt reprezentate de moara cu noroc,carciuma situata in apropiere de Ineu,la o
rascruce de drumuri.Aceasta amplasare are valoare simbolica,indicand raspantia la care se afla Ghita care
trebuie sa aleaga intre bani si familie.Totodata,descrierea locului are si o functie anticipativa prin
pustietatea amenintatoare,prin corbii negrii,prin cele cinci cruci din fata carciumii si prin trunchiul de
copac ars.

3)Incipitul
Este reprezentat de cuvintele batranei,simbol al intelepciunii populare:”Omul sa fie multumit cu
saracia sa,caci,daca este vorba,nu bogatia,ci linistea colibei tale te face fericit.”.Aceasta indeamna la
pretuirea valorilor spiritual in detrimental celor material,anticipand drama pe care o va trai Ghita.
Totodata,cuvintele femeii valorifica motivul destinului pe care aceasta il considera dinainte
stabilit,tocmai de aceea se teme ca renuntand la cee ace are,ar putea pierde norocul ce i-a fost dat.Femeia
il avertizeaza ca Ana este prea tanara si neexperimentata pentru a fi crasmarita,cerandu-I ginerelui sau sa-
si assume singur responsabilitatea mutarii la moara cu noroc.Replica lui Ghita indica o fire indreptata
catre actiune,dornica de schimbare,increzatoare in fortele proprii,aratand ca barbatul isi doreste ca prin
arendarea morii sa asigure bunastarea familiei.
 4)Finalul
Este simetric incipitului deoarece este reprezentat de cuvintele batranei care sintetizeaza motivul
destinului implacabil “Asa le-a fost data!”.Totodata,finalul joaca rolul unui epilog,redand in mod tragic al
familiei lui Ghita:batrana,impreuna cu cei doi copii se intorc la moara si privesc ruinele
fumegande.Indurerata,femeia gaseste si o explicatie a tragediei:tinerii “au lasat ferestrele deschide”,adica
au permis unui strain sa patrunda in intimitatea lor.
Copii sunt aici imaginea simbolica a viitorului care se construieste pe ruinele trecutului si invatand
din greselile acestuia.

5)Conflictul
Constructia personajului este clar marcat prin intermediul conflictului puternic,de natura
exterioara,dar si interioara.In plan extern,acesta se manifesta predominant intre Ghita si Lica,un conflict
al orgoliilor masculine in care fiecare dintre barbate incearca sa-si impuna vointa asupra
celuilalt.Astfel,Lica vrea sa il supuna pe carciumar,distrugand toate legaturile care faceau din el un om
onest,respectat de cei din jur si iubit de sotie.
La randul lui,Ghita,incearca sa-si ascunda slabiciunile si chiar sa-i demonstreze Samadaului ca
este un barbat la fel de puternic ca si el.Din pricina acestui orgoliu,hangiul cade in capcana lui
Lica,ajungand sa fie nimic altceva decat un Lica in devenire.
Alt conflict care se desfasoara tacit la nivelul nuvelei este acela dintre Ghita si Ana determinat de
indiferenta,de irascibilitatea si chiar de brutalitatea barbatului,care,incercand sa-si ascunda greseala de a fi
intrat in afaceri cu Lica,se inchide in sine,indepartandu-se tot mai mult de sotia sa.
Extrem de bine conturat este si conflictul interior de ordin motivational si psihologic.Acesta este
determinat de cele trei motivatii ale actiunilor protagonistului:dragostea pentru familie,patima imbogatirii
si dorinta de a fi vazut de ceilalti ca un om onest.La nivel psihologic,tensiunea este generata de oscilarea
continua a lui Ghita,de orgoliu,de puternicul sentiment de culpabilitate,dar si de neputina de a controla
patima inavutiei.

IV)Opinia
Consider ca “Moara cu noroc” reflecta intr-o maniera realista tema banului si a inavutirii,urmarind
destinul unui cizmar devenit carciumar.
In primul rand,nuvela se construieste in jurul indeciziei lui Ghita,personaj incapabil de a alege intre
dragostea pentru familie si dorinta lui de putere si de bogatie.Aceasta imposibilitate genereaza un puternic
conflict interior care va conduce la dezumanizarea si ulterior la crima.
In al doilea rand,un rol important in implinirea destinului lui Ghita il are Lica Samadaul,agent al
sortie care exploateaza tocmai slabiciunea carciumarului pentru bani.Ca un Mephisto,acesta il seduce pe
Ghita,oferindu-i ceea ce isi dorea mai mult(averea) pentru ca in final sa ii ia ca tribut sufletul.
Asadar,”Moara cu noroc” de Ioan Slavici este o nuvela a imposibilitatii de a alege,dar si a
destinului implacabil.