CCI - Curs 2

Uniformizarea DCI
Principiile dr european al contractelor- au fost intocmite in engleza - the principles of
european contracts law - elaborate de o comisie de specialisti din cadrul UE. Comisia Lando.
Lucrarea este din 1998 si 2002. Este un cod al contractelor comerciale internationale. Nu a avut
succesul UNIDROIT.
Legea europeana a vanzarii- se lucreaza la o astfel de lege. Regulamentul privind Legea
aplicabila vanzarii - common european sales law - legea comuna a vanzarii la nivel european, ar
trebui sa apara sub forma unui regulament. Ar fi venit ca o alternativa la codurile nationale.
La nivel general - unificarea DCI se realizeaza si in cadrul Camerei de comert
internationala din Paris- findata in 1919, este o pers juridica de dr francez dar cu vocatie
internationala, este constituita ca o asociatie a comerciantilor din tiate tarile lumii. Exista
comitete nationale in foarte multe state, >150 state, si in Romania, constituit in 2001. In cadrul
ICC se fectueaza operatiuni complexe, exista un departament care se ocupa de codificarea
comertului international si principala lucrare adoptata in cadrul Camerei de comert internat o
constit regulile INCOTERMS = codificare a uzantelor la nivelul european in materia vanzarii de
marfuri, dar nu numai acest lucru s-a intamplat. Sunt adoptate regulii uniforme, ce nu au forta
juridica, se impun numai daca partile fac trimitere la ele, cum ar fi regulile uniforme privind
incasso in domeniul bancar, sunt reguli unforme privind garantiile la cerere dar mai ales, este vb
despre reguli uniforme in materia creditelor documentare, sau altfel spus in materia acreditivelor
care se aplica f mult la nivelul bancilor.
In cadrul camerei de comert din Paris sunt adoptate si clauze model, clauze contractuale
model, de pilda, clauza model de forta majora din 2003, daca doriti sa inserati in contract o
clauza de forta majora aceasta clauza model este f utila pt ca acopera toate ipotezele care pot
aparea. Exista o clauza model din 2003 privind hardship-ul,privind impreviziunea, de asemenea f
des folosita.

Clasificarea contractelor comerciale internationale

I criterii de natura civila, dar cu aplicatii specifice la nivelul comertului international
1) dpdv al modului de formare : marea majoritate a contractelor sunt contracte consensuale,
se incheie prn simplul acord de vointa al partilor, fara sa fie nevoie de o forma anume. Principiul
consesualismului este prevazut in UNIDROIT.
Conventia de la Viena privind vanzarea internationala de marfuri 1980 prevede tot principiul
consesualismului.
Modificarea contractului se poate face tot prin acordul de vointa si ca o consecinta a acestei
situatii, proba contractului este libera.
2) dpdv al scopului urmarit si dpdv al continutului lor, marea majoritate a contr
internationale sunt contr sinalagmatice cu titlu oneros. Sinalagmatic inseamna ca implica oblig in
sarcina ambelor parti si cu titlu oneros. Pt ca scopul partilor este obtinerea unui profit. Scopul
comerciantilor este profitul si din acest motiv majoritatea contr sunt cu titlu oneros. Sunt cu titlu
oneros si contr care in dr comun sunt unilaterale cu titlu gratuit- ex mandatul care imbraca forma
agentiei, comisionului, depozitul, depozitarul este un comerciant. Animus donandi, donatia
lipseste in comertul international. Nu se fac donatii in comertul international, asta nu inseamna
ca nu se fac acte gratuite, dar ele imbraca forma vanzarilor promotionale, sau transmiterii de
materiale publicitare sau licentei de brevet gratuita, care aparent sunt cu titlu gratuit, dar in
realitate ascund un scop material.
3) dupa efectele pe care le produc: in comertul international exista contracte constitutive de
drepturi, mai ales de contracte care creeaza drepturi de creanta, mandatul, comisionul, depozitul,
antrepriza, transportul, consultanta. Contr constitutive de dr reale nu sunt tipic comerciale, cum
ar fi de pilda ipoteca, ele pot insoti un contractinsa sunt supuse regulilor civilului.
Sunt contracte translative de drepturi in comertul international. Se transfera fie un drept de
proprietate cum este la vanzare-cumparare. Mai ales la operatiunea de contrapartida, sau contr
translative de dr de folosinta- contr de licenta,de franciza, de leasing. De franciza prin care se
transfera o creanta sau o marca cum sunt marcile in materia produselor alimentare, in materia
turismului, a prestatiilor hoteliere.
In comertul international sunt frecvente contr de cesiune de creanta catre banci, care
imbraca forma contractului de factoring. Factoringul este o cesiune de creanta catre o societate
bancara facuta pe o perioada de timp

Contracte declarative de drepturi care nu sunt specifice contr comerciale. Recunosc

drepturi dobandite anterior -tranzactia, care este intalnita dar nu e specfica comertului.
4) dpdv al duratei lor; contr incheiate pe termen scurt, pana la un an, contracte pe termen
mediu, si pe termen lung, >5 ani.
In comertul international, spre deosebire de raporturile civile internationale, marea
majoritate a contractelor sunt pe termen mediu si lung.
Din aceasta calificare decurg o serie de consecinte:
A) sunt numeroase situatiile in care partile nu pot sa prefigureze clauzele contractului de la
inceput si atunci incheie un contract cadru cu continut generic, prin care fixeaza elementele
fundamentale ale relatiei dintre ele si incheie contracte propriu-zise, periodic, pe etape. Mai ales
in materia contr international de concesiune exclusiva.
Se incheie un contract cadru si apoi se incheie contracte pe fiecare etapa de timp, anuale
sau o data la trei ani, depinde de situatia pietei, de imprejurari.
b) consecinta a riscurilor, adica a faptului ca fiind vorba de contracte care se incheie > 1,5
ani, intre momentul incheierii contr si executarii pot aparea momente imprevizibile la momentul
incheierii contr, independete de vointa partilor care sa schimbe echilibrul contractual. Riscurile sau inmultit si s-au agravat, fie ca e vorba de riscuri naturale, mai ales riscuri politicoadministrative, conflicte armate, greve, situatio de colaps economic al unei tari, incapacitati de
plata. Sunt f multe riscurile comerciale = perturbari majore ale cursului de schimb, schimbari la
nivelul pretului fortei de munca, al pretului energiei, al transportului, al dobanzilor bancare. Daca
se produc...
In rare cazuri apar si contracte care se incheie pe durata nedeterminata. Mai ales contracte
de cooperare economica international. Sau contractele de explorare in comun de obiective
economice sau de colaborare pe terte piete.
5) dupa modul lor de executare -marea majoritate a contr comerciale internationale sunt
contracte cu executare succesiva. Nu sunt cu executare dintr-o data. Se executa in rate, in transe.
Exista si contr cu executare continua, cele de furnizare de energie electrica, gaze.
6) dupa caracterul lor principal sau accesoriu, marea majoritate sunt contr principale, care
au existenta de sine statatoare dar si sunt contr accesorii- exemplu: contr de garantie bancara, sau
clauza de penalitate.
7) in functie de natura obligatiilor care intra in continului contractelor sunt:

a) contracte care au ca obiect obligatia de a da. Vanzare cumparare, schimb, optiunea finala
de cump la leasing.
b) contr care au ca obiect oblig de a face- facere, contr de antrepriza internationala. Mai
ales contr internationale de constructii montaj sub egida conditiile generale FIDIC.
c) contr cu obiect o oblig de a nu face. Contr care au ca obiect oblig de neconcurenta.
Sunt si obligatii specifice care apar. De pilda in contractele care au ca obiect obligatii de a
face. Se intalneste frecvent obligatia best efforts, de a depune toate eforturile, mai ales in
contractele de prestare de servicii. Concesiune exclusiva , contr de agentie, ma angajez sa vand
produsele tale.
Marea majoritate a contr sunt contr care au ca obiect obligatii de rezultat. Dar exista si care
au ca obiect oblig de mijloace - oblig de a obtine autorizatia de export transport.
Obligatia de a depune autorizatia de export, import este o oblig de mijloace, de diligenta.
II criterii de natura comerciala
1) clasificarea in contracte comerciale internationale, si contr de cooperare economica
internationala.
Contr comerciale propriu-zise, sunt cele care implica o operatiune cu marfa. O operatiune
cum mercs, mercs mercis = marfa. Implica un transport de marfa peste frontiera. Marea
majoritate, vanzarea, schimbul, marfa =lucrare +servicii
Contr de coop economica internationala,nu implica o operatiune directa cu marfa ci sunt
acele contr in care partile pun in comun o valoare economica pt realizarea unei activ econ
comune, aducatoare de profit.
In categoria cooperarii economice internationale intra acorduri, contr avand ca obiect
constituirea unei societati mixte.
2) contracte unitare si complexe.
Contr unitare implica un singur acord de vointa, vanzarea, mandatul, intermedierea in
general, depozitul.
Ceea ce pune mai multe probl este situatia contr complexe. In structura carora intra doua
sau mai multe acorduri de vointa, in sensul de negotium, nu neaparat in sensul de instrumentum.

Contractele complexe sunt de pilda, contractele de contra partida care au ca finalitate

compensarea exportului cu importurile, contr de antrepriza pt constructii montaj care au in
continutul lor antrepriza propriu-zisa dar si transport si consultanta, sunt contr complexe.
Situatia se intampla mai ales in cazul contractelor de constructii montaj, la cheie, turn key
contracts, construies o fabrica, un aeroport,o linie de metrou.sunt contr complexe, contr nu e
numai de vanzare-cumparare etc.
Contr complexe ridica probleme majore. Se incheie contr cadru, pe termen lung, pun probl
de riscuri cu clauze asiguratorii si sunt contr care pun probl specifice privind relatiile dintre parti
pt ca sunt esalonate pe termen lung.
3) natura subiectelor: marea majoritate a contr se incheie intre subiecte de drept privat,
societati comerciale, comercianti persoane fizice dar exista si contracte la care cel putin una din
parti este p autoritate publica- contr administrative sau contr statale, state contracts, in care una
din parti este un minister, sau o primarie, un consiliu local. In aceasta ateg intra contr de achizitie
publica.
Ele sunt contracte comerciale, de drept privat. Pt ca autoritatea publica participa in raportul
cu cealalta parte pe picior de egalitate juridica.
Contractele administrative sau contr statale ridica probleme majore. Dpdv al continutului
lor dar si dpdv al jurisdictiei. Daca se recurge la arbitraj international, sau la instantele statale.
Aspecte legate de incheierea contractelor
Principiul care guverneaza incheierea contr comerciale internationale este princ libertatii
contractuale. Principiile UNIDROIT prevad aceasta libertate contr chiar in art.1 - partile sunt
libere sa incheie un contract si sa determine continutul acestora.
Principiul libertatii contr nu este nelimitat. Exista ceea ce se numesc implite terms- clauze
implicite care sunt considerate parte integranta din contract in temeiul legii si in aceasta categorie
intra prevederile legale privind protectia consumatorului, privind reprimarea clauzelor
contractuale abuzive. Clauzele privind neconcurenta, confidentialitatea.
Reglementari privind contractele la distanta avand ca obiect protectia consumatorului.
Prevederile OUG 34/2014 privind drepturile consumatorilor in cadrul contr incheiate cu
profesionistii, OUG care implementeaza, transpune o Directiva UE, directiva 84/2011.

Obiectul il constituie protectia consumatorilor in cadrul contr incheiate cu profesionistii

atunci cand e vorba despre contracte la distanta.
Contractele la distanta se incheie de regula prin mijloace electronice.
Ce inseamna in acceptiunea OUG contract la distanta? Contract intre profesionistconsumator in cadrul unui sistem de vanzari sau prestare servicii la distanta organizat fara
prezenta fizica simultana a profesionistului si consumatorului, cu utilizarea exclusiva a unuia sau
mai multor mijloace de comunicare la distanta.
Ce inseamna consumator? Orice persoana fizica sau juridica care cumpara dobandeste
utilizeaza sau consuma produse sau servicii in afara activitatii sale profesionale.
Profesionist inseamna orice persoana fizica sau juridica, publica sau privata care actioneaza
in cadrul activitatii sale comerciale, industriale sau liberale, poate fi vorba de avocati, experti.
OUG are ca obiect contractele care se incheie in comertul electronic. In marea majoritate a
cazurilor este vb despre parti care au sediile in state diferite. Ceea ce este specific este procedura
de incheiere a contr la distanta intre consumator si profesionist, procedura care trb sa urmeze
anumite etape obligatorii.
Prima etapa, inainte ca respectivul contr sa produca efecte juridice obligatorii,
profesionistul este obligat sa furnizeze consumatorului informatiile esentiale privind persoana sa,
si privind produsul la care contr se refera. Aceste informatii nu pot fi modificare ulterior pe
parcursul procedurii de incheire a contr decat daca partile decid in acest fel in mod explicit.
Obligatia de informare face parte integranta asadar din mecanismul consimtamantului, cu
consecinta ca daca aceasta obligatie nu este respectata de catre profesionist poate interveni
nulitatea relativa a contractului pt dol prin reticenta, adica pt omisiunea de a informa, dublat de
posibilitatea de plata a unor daune interese.
Sarcina probei indeplinirii conditiei de informare revine profesionistului.
Urmatoarea etapa este emiterea de catre consumator a comenzii urmata de confirmarea
comenzii de catre profesionist. Comanda este oferta iar confirmarea este acceptarea. Confirmarea
trebuie sa intervina intr-un termen rezonabil, din momentul efectuarii comenzii dar cel mai tarziu
la momentul livrarii produselor sau prestarii serviciilor.momentul incheierii contractului este
momentul confirmarii comenzii pe suport durabil de catre profesionist cu posibilitatea de a se
dovedi ceea ce echivaleaza teoria incheierii contr cu teoria receptiunii.

Urmatoarea etapa este cea in cadrul careia beNeficiarul, consumatorul are dreptul sa se
retraga din contract, sa renunte la contract. OUG prevede 14 zile si estE ad mutuum, asta
inseamna ca se poate face fara ca acel consumator sa fie obligat sa justifice cauza si fara costuri
pt el.
Termenul este socotit de decadere, asadar fara posibilitatea de intrerupere sau suspendare.
O aplicatie la nivelul special al contractelor bancare al acelorasi principii se regaseste in
OG 85/2004 privind protectia consumatorilor la incheierea si executare contr la distanta privind
serviciile financiare care de asemenea transpune o directiva UE, directiva 65/2002. Aceasta OG
are un obiect specific pt serviciile financiare = servicii de credit, de pensii private, de investitii
financiare pe piata de capital sau alte asemenea. Sigur ca aici consumatorul este acelasi, pers
fizica sau grup de pers fizice asociate. Furnizorul este profesionistul, este prestatorul de servicii
financiare, care poate fi o banca, o societate de asigurari.
Procedura este aceeasi, cu etapa informarii, etapa comenzii urmata de confirmare si cu
posibilitatea de denuntare unilaterala. Termenul este de 10 zile.
Legea 365/2002 privind comertul electronic care transpune la randul ei. Directiva 31/2000
a UE privind anumite aspecte ale serviciilor societatii informatice. Sau informationale.
Ceea ce particularizeaza contr privind comertul electronic sunt partile, furnizorul de
servicii electronice definit ca fiind orice pers fizica sau juridica ce pune la dispozitia unui nr
determinat sau nedeterminat de persoane un serviciu al societatii informationale. Furnizorul
poate fi roman sau strain, legea se aplica furnizorilor de servicii stabiliti in Romania si serviciilor
prestate de acestia si Legea prevede ceea ce o norma de aplicatie imediata in sensul ca atunci
cand furnizorul de servicii informationale isi are sediul in Romania serviciile sunt supuse legii
romane.
Prin serviciu al societatii infirmationale = orice serviciu care se efectueaza utilizand
mijloace electronice si care prezinta urmatoarele caracteristici:
- este efectuata in considerarea unui folos patrimonial
- nu este necesar ca furnizorul si destinatarul sa fie prezenti simultan in acelasi loc
- este efectuata prin transmiterea informatiei la cererea individuala a destinatarului

Mijloace electronice sunt echipamentele electronice, retelele de cablu, fibra optica, radio
satelit, altele asemenea utilizate pt prelucrarea, stocarea si transmiterea de informatii.
Legea desi vb despre comertul electronic, nu contine o notiune propriu-zisa dar din
definitia mijloacelor electronice rezulta ca notiunea de comert electronic acopera infrastructura
electronica, echipamentele, retelele pt prelucrarea, stocarea si transmiterea informatiei.
Aceste retele sunt in principiul Internetul. Comertul online.
Exista si o lege model privind comertul electronic a UNCITRAL, care extinde notiunea de
mijloace electronice la orice schimb de date electronice - email, telex, telefax.
Dpdv al procedurii, etapele sunt in principiu aceleasi.