Dreptul Concurentei in UE

I. Istoric
CECO 1951,
- Art. 65 si 66 reglementeaza practicile din
domeniul carbunelui, otelului si a
concentrarilor economice.
Tratatului de la Roma din 1957
- art. 85(81) si 86(82)

I. Istoric

Tratatul CEE
Art. 3(f) al Tratatului CEE (acum Art. 3(g) al Tratatului
UE) conform caruia trebuie actionat astfel nct
concurenta la nivelul Pietei Comune sa nu fie
distorsionata, implementarea acestui principiu regasinduse n articolele 85(81) 94(89) ale Tratatului UE.
Prevederile respective se refera la controlul Comisiei
asupra aranjamentelor restrictive (sau a cartelurilor), a
exercitarii abuzive a pozitiei dominante pe piata si a
controlului privind acordarea ajutoarelor de stat.

I. Istoric
Regulamentul 17/62

PDC a devenit prima politica sectoriala

autentic supranationala, care reflecta
pozitia Comisiei si a eforturilor facute in
directia realizarii unei politici comune, nu
doar coordonate in comun.

I. Istoric
1966
Comisia da publicitatii un Memorandum
privind problematica concentrarilor in cadrul
pietei comune, document care marcheaza un
punct de cotitura in atitudinea acestei institutii.

I. Istoric
PDC - politica complementara preocuparilor legate
de realizarea pietei unice, de vreme ce ea ofera un
mecanism de inlaturare a barierelor comerciale
dintre statele membre, creand premise favorabile
unei cat mai complete integrari pe piata. I
Odata cu realizarea TVC si cu inlaturarea cotelor si
taxelor vamale in cadrul schimburilor comerciale
intracomunitare, s-a produs o mutatie in zona de
interes a Comisiei, catre barierele non-tarifare (de la
cele tehnice, fiscale, administrative la cele implicand
interventia statului prin subventionarea industriei
nationale).

I. Istoric
19731981,
- Recesiunea economica, determinata de criza petrolului manifestata
in anii 1973-1974, a generat nevoia unor politici mult mai reactive
din partea Comunitatii.
- Pornind de la doua rapoarte realizate de Comisie in 1973, Consiliul a
adoptat programe menite sa ofere bazele actiunilor viitoare din
domeniul politicii industriale.
- Unul din domeniile de actiune era reprezentat de managementul
sectoarelor industriale in declin. In acest caz, Comisia avea la
dispozitie doua instrumente politice: pe de o parte, controlul
ajutoarelor de stat acordate de guvernele statelor membre si, pe de
alta parte, utilizarea contingentelor de import in apararea industriei
europene in fata concurentei externe (M. Cini, 1998, p. 27).

I. Istoric
Perioada 1982-2000, reprezinta trecerea catre o
noua politica in domeniul concurentei. Finalul
anilor 70 au reprezentat un apogeu al criticilor
adresate Comisiei si modului in care DG realiza
politica in domeniul concurentei, dominante fiind
acuzele privind caracterul supercentralizat al
acesteia, procesul decizional inadecvat, proceduri
de implementare ineficiente, sensibilitate
crescuta la presiunile politice si incapacitatea
acesteia in a atinge obiectivele stabilite (M.
Cini,1998).

I. Istoric
Problemele care s-a aflat in centrul preocuparilor politicii in
domeniul concurentei in anii 80 au fost:
- ajutoarele de stat si
- fuziunile.
In cazul fuziunilor, doi factori importanti au contribuit la aceasta
evolutie:
din punct de vedere economic si politic, piata comuna necesita un
control la nivel comunitar; intensificarea relatiilor transfrontaliere
ridica vechea problema a barierelor juridice si administrative;
unele decizii venite din partea CEJ, care indicau ca, in anumite
imprejurari, se putea folosi Art. 85(81) pentru a controla fuziunile.
Dezbaterile au fost intense si au permis, in cele din urma,
adoptarea, la finele anului 1989, a primului Regulament privind
controlul concentrarilor.

I. Istoric

intelegeri si practici concertate anticoncurentiale

abuz de pozitie dominanta
concentrari economice
ajutor de stat

II. Izvoare
Legislaia principala TFUE le interzice ntreprinderilor:
s convin fixarea preurilor sau mprirea pieelor ntre ele [articolul 101 din
Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene (TFUE)];
s abuzeze de o poziie dominant pe o anumit pia pentru a elimina concureni
mai mici (articolul 102 din TFUE);
Normele UE reglementeaz ajutoarele acordate de statele membre ntreprinderilor
(ajutoare de stat), care sunt verificate de Comisie (articolul 107 din TFUE). De
exemplu, n cazul n care nu se respect anumite criterii, sunt interzise urmtoarele
ajutoare:
mprumuturi i subvenii;
faciliti fiscale;
bunuri i servicii oferite la preuri prefereniale;
garanii publice care cresc ratingul de credit al unei ntreprinderi, comparativ cu cel
al concurenilor acesteia. De asemenea, nu este posibil acordarea de ajutoare de stat,
indiferent de forma acestora, ntreprinderilor aflate n dificultate pentru care nu exist
sperane c vor deveni viabile din punct de vedere economic.

II. Izvoare
Legislatia secundara, adoptata de Consiliul UE si de Comisia Europeana,
sub forma Regulamentelor si Directivelor:
-

Regulamentul Consiliului 17/1962;

Regulamentul
Consiliului
No
1/2003
din
16.12.
2002
Official Journal L 1, 04.01.2003, p.1-25
Regulamentul (CE) nr. 139/2004 al Consiliului din 20 ianuarie 2004 privind
controlul concentrrilor economice ntre ntreprinderi [Regulamentul (CE)
privind concentrrile economice] (Text cu relevan pentru SEE).
Regulamente si exceptari in bloc, acordate in cazul unor acorduri care
privesc situatii bine precizate, precum: transferul de tehnologie, cercetarea
si dezvoltarea, distributia autovehiculelor etc.
Regulamentul (UE) nr. 330/2010 al Comisiei din 20 aprilie 2010 privind
aplicarea articolului 101 alineatul (3) din Tratatul privind funcionarea
Uniunii Europene categoriilor de acorduri verticale i practici concertate.

II. Izvoare
Instructiuni, care nu sunt in mod formal obligatorii, si care
ofera informatii esentiale privind interpretarea regulilor
obligatorii sau modul in care va actiona Comisia intr-un
anumit domeniu. Prin intermediul acestora, Comisia cauta
sa creasca gradul de predictibilitate al actiunilor sale.
Deciziile CEJ si ale Tribunalului de Prima Instanta.
Acordurile internationale in care se fac referiri exprese
privind diferite situatii specifice legate de domeniul
concurentei.
http://ec.europa.eu/competition/international/bilateral/in
dex.html
http://ec.europa.eu/competition/international/multilateral
/

III. Instituii implicate n dreptul

concurenei
Comisia Europeana. Aceasta ia deciziile formale prin majoritate
simpla, asemenea unui organism colectiv. Aceste decizii sunt pregatit
de Directoratul general pentru Concurenta, DG COMP (anterior
cunoscut sub numele de DG IV), care raporteaza comisarului
responsabil cu PDC.
- Comisia poate fi sesizata intr-o problema privind concurenta fie prin
notificare, fie ca urmare a unei plangeri inaintate de o firma sau un
stat, fie poate actiona din proprie initiativa (ex officio) pentru a
investiga anumite situatii specifice sau chiar un intreg sector
economic.
- Comisia poate penaliza orice incalcari ale regulilor privind
concurenta, penalizarile putand reprezenta pana la 10% din veniturile
companiei incriminate.

III. Instituii implicate n dreptul

concurenei
Curtea Europeana de Justitie (CEJ). CEJ este indreptatita sa
actioneze atat in cazul unor solicitari facute de instantele
nationale, cat si in cazul unor actiuni initiate impotriva
Comisiei in fata Tribunalului de Prima Instanta (TPI). Cu totul
remarcabil pentru o instanta juridica, CEJ solicita Comisiei, in
anumite imprejurari, mai degraba argumente de ordin
economic decat formal (juridic).
Parlamentul European se reduce la a evalua actiunile
Comisiei printr-un raport anual si, de asemenea, de a face
observatii privind evolutiile importante din acest domeniu.
Interventiile Consiliului de Ministri se rezuma la a autoriza
exceptarile in bloc, precum si modificarile bazei legale a PDC.
Autoritile nationale investite cu competente in acest
domeniu.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
(politica in domeniul cartelurilor si a altor practici restrictive)

Articolul 101 al TFUE;

Regulamentul Consiliului 1/2003, din 16
decembrie 2002, privind punerea in aplicare a
regulilor de concurenta prevazute in Art.81 si
82 ale TCE (JOCE L 1 din 4 ianuarie 2003)
modificat prin si Regulamentul (CE) nr.
411/2004 si prin Regulamentul (CE) nr.
1419/2006

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
politica in domeniul cartelurilor si a altor
practici restrictive
Un acord restrictiv reprezinta un acord intre doua sau mai
multe firme, prin care partile se obliga sa adopte un anumit
tip de comportament, prin care sunt ocolite regulile si
efectele concurentei libere pe piata.
Interdictiile la care face trimitere legislatia de baza se aplica
atat acordurilor orizontale (prin care sunt vizate actiuni ale
unor firme aflate in acelasi stadiu al productiei,
transformarii si comercializarii), cat si celor verticale (sunt
vizate actiuni ale unor firme aflate in stadii diferite ale
procesului de producere si comercializare, nefiind
concurente intre ele).

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme politica in domeniul cartelurilor si a altor
practici restrictive
Practica concertata se situeaza la un nivel inferior
intelegerilor si reprezinta un proces de coordonare
realizat intre diferite firme, dar care nu se
concretizeaza in incheierea unui acord propriu-zis (nu
presupune existenta unei manifestari de vointa clar
exprimata, ci doar a unei coordonari la nivelul
strategiilor comerciale).
Cum diferenta intre aceste forme de cooperare nu este
usor de realizat, Comisia se limiteaza la a face diferenta
intre acordurile care intra in zona de aplicare a art. 101
TFUE si cele care nu intra in aceste categorii.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme politica in domeniul cartelurilor si a altor practici restrictive
Facem observatia ca, atunci cand se analizeaza daca o anumita
intelegere a incalcat sau nu prevederile art. 101 TFUE vor trebui
luate in considerare urmatoarele trei elemente:
(i) daca exista intr-adevar o intelegere, decizie sau practica
concertata realizata sau dovedita intre anumiti agenti economici;
(ii) daca sunt argumente ca intr-adevar concurenta, in interiorul
pietei comune, poate fi impiedicata, restrictionata sau distorsionata
intr-o masura apreciabila ca urmare a respectivei intelegeri;
(iii) daca intr-adevar comertul dintre tarile membre a fost sau
poate fi afectat.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
(politica in domeniul cartelurilor si a altor practici
restrictive)
- exceptari pe categorii, care nu presupun obligatia notificarii, prin Regulamente fiind stabilite conditiile pe care trebuie sa le
ndeplineasca o anumita categorie de
elegere pentru a fi exceptata. Se ncadreaza ntr-o categorie exceptata urmatoarele categorii de ntelegeri/practici concertate:
nt
distributia selectiva, agregata sau exclusiva, cumpararea exclusiva, cercetarea-dezvoltarea, specializarea, licentierea, brevetele si
know-how-ul, franciza, distributia de autovehicule, piese de schimb si service, asigurarile.

Regulamentul (CEE) nr. 19/65 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de
acorduri i practici concertate; Regulamentul (CEE) nr. 2821/71 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din
tratat unor categorii de acorduri, decizii i practici concertate; Regulamentul (CE) nr. 487/2009 al Consiliului din
25 mai 2009 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri i practici
concertate n sectorul transporturilor aeriene; Regulamentul (CEE) nr. 1534/91 privind aplicarea articolului
85 alineatul (3) din tratat anumitor categorii de acorduri, decizii i practici concertate n sectorul asigurrilor;
Regulamentul (CE) nr. 246/2009 al Consiliului din 26 februarie 2009 privind aplicarea articolului 81 alineatul (3)
din tratat anumitor categorii de acorduri, decizii i practici concertate stabilite ntre companiile maritime de linie
(consorii).

articolul 81/3 actualul101 TFUE a prevazut posibilitatea autorizarii anumitor acorduri, prin acordarea de exceptii n bloc, n cazul anumitor tipuri de cooperari considerate ca
pozitive, precum cele care contribuie la ameliorarea productiei, a distributiei, introducerea progresului tehnic, realizarea de progres economic etc.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
politica in domeniul cartelurilor si a altor practici
restrictive
Acordurile orizontale sau de cooperare (incheiate intre
firme concurente), principalele beneficiare sunt:
- Acordurile de specializare (Regulamentul 2658/2000);
- Acordurile de cercetare-dezvoltare (Regulamentul
2659/2000).
Trebuie mentionat si faptul ca, din ianuarie 2002, Comisia a
trecut la evaluarea Regulamentului 240/96 privind aplicarea
reglementarilor concurentiale in cazul acordurilor privind
transferul de tehnologie.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
(politica in domeniul cartelurilor si a altor practici
restrictive)

Acordurile verticale (incheiate intre firme aflate in stadii diferite ale aceleiasi filiere
de productie sau distributie), ele au facut obiectul unor acorduri separate privind
exceptarea pe categorii de acorduri sau tipuri de sectoare.
In prezent, aceste acorduri se supun unui regulament unic Regulamentul (UE) nr.
330/2010, Regulamentul de exceptare pe categorii (REC), care creeaz
o zon de securitate pentru majoritatea acordurilor verticale. Prin exceptare
pe categorii, Regulamentul (UE) nr. 330/2010 face inaplicabil interdicia din
articolul 101 alineatul (1) din TFUE n cazul acordurilor verticale care
ndeplinesc anumite cerine.
In special, REC nu se aplic n cazul n care cota de pia a furnizorului
i/sau a cumprtorului depete 30 %. Totui, depirea pragului de 30 %
al cotei de pia nu creeaz o prezumie de ilegalitate. Acest prag are doar
rolul de a face distincie ntre acele acorduri care beneficiaz de o
prezumie de legalitate i cele care necesit examinare individual. Aceste
orientri ajut societile s efectueze o asemenea examinare..

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
(politica in domeniul cartelurilor si a altor practici
restrictive)
Alte acorduri, chiar daca nu indeplinesc conditiile paragrafului 3 al
Art. 101 , pot beneficia de statutul de exceptii, in cazul in care sunt
considerate a fi de importanta minora (principiul de minimis) si,
ca atare, incapabile sa afecteze concurenta la nivel comunitar.
In general, reglementarile prevazute de Art. `101 nu se aplica in
cazul:
- relatiilor dintre o firma si agentii sai comerciali sau dintre o
societate si filiale sale;
- acordurilor de cooperare;
- operatiunilor de sub-contractare.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
politica in domeniul cartelurilor si a altor practici
restrictive
In ciuda abordarii promovate de Comisie, de a nu bloca intelegerile si
practicile concertate cu efecte benefice asupra economiei sau cu impact
favorabil asupra pietei, anumite acorduri au fost intotdeauna considerate
periculoase de catre Comisie si interzise, practic fara exceptie:
- In cazul acordurilor orizontale:
fixare a preturilor;
existenta unor birouri de vanzare comune;
fixare de cote de productie sau livrare;
impartirea pietei sau a surselor de aprovizionare.
- In cazul acordurilor verticale:
fixarea preturilor de revanzare;
o clauze de protectie teritoriala absoluta

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
politica in domeniul cartelurilor si a altor practici
restrictive

Decizia TPI T-208/01 din 2 decembrie 2003 - Wolkswagen versus Comisia Europeana
Pentru a demonstra existenta unei intelegeri expresa sau tacita- trebuie sa existe dovada
unui acord de vointa al partilor. Comisia Europeana a avut tendinta de a considera ca o
intelegere se paote prezuma, aceasta viziune fiind insa sanctionata de TPI, care a anulat
Decizia Comisiei europene care sanctiona practicile firmei Wolkswagen.
Intre 1996 si 1997, firma Wolkswagen a cerut concesionarilor sai din Germania sa nu vanda
noul model Wolkswagen Passat sub pretul de vanzare recomandat si, eventual, sa limiteze
reducerile acordate clientilor. Sesizata cu o plangere formulata de catre un consumator,
Comisia a constat comportamentul anticoncurential al firmei Wolkswagen si a aplicat o
amenda de 30.96 milioane Euro.
Wolkswagen a constestat decizia Comisiei in fata TPI si a pretins ca indicatiile sale privind
neacordarea de reduceri de pret au fost simple indicatii unilaterale, pe care acestia nu erau
tinuti sa le urmeze, afrimand ca nu exista o intelegere expresa sau tacita in acest sens.
TPI a afirmat ca un comportament unilateral adoptat in cadrul realtiilor contractuale dintre
un fabricant si concesionarii sai nu poate fi prezumat ca fiind o intelegere anticoncurentiala
in masura in care nu s-a adus dovada consimtamantului expres sau tacit al concesionarilor
privind indicatiile fabricantului. Ca atare, Decizia Comisiei a fost anulata de Tribunal.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
(politica in domeniul cartelurilor si a altor practici
restrictive)
Regulamentul 1/2003 prevede abolirea regimului
anterior de notificare i respectiv autorizare
individual a unui acord, adoptndu-se exclusiv un
sistem de exceptare legal.
Ca atare, agenii economici din UE vor trebui s
aprecieze ei nii legalitatea nelegerilor ncheiate
sau avute n vedere, autoritile de concuren i
Comisia axndu-se numai pe reprimarea infraciunilor
grave.

IV. Interzicerea acordurilor si practicilor

restrictive intre firme
politica in domeniul cartelurilor si a altor practici restrictive

Politica de clemen conform acesteia, agenii economici care, fiind membri ai

unei nelegeri (cartel), coopereaz cu Consiliul n depistarea acesteia, pot beneficia
de imunitate sau de o reducere a amenzii.
Exemplificare:
Comisia European a amendat firmele COATS i PRZM cu cte 30 milioane de euro
fiecare, pentru operarea, mpreun cu o ter firm, ENTACO, a unui cartel pe piaa
acelor i pentru segmentarea pieei europene pentru produse de mercerie (inclusiv ace,
ace de siguran, nasturi, fermoare i bride), n perioada septembrie 1999 sfritul
anului 1999. ENTACO a primit imunitate total la amend deoarece a fcut cunoscute
nelegerile privind mprirea pieei i informaiile prezentate au ajutat Comisia n
luarea unei decizii.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor

Articolul 102 al TFUE;

Regulamentul Consiliului 1/2003, din 16
decembrie 2002, privind punerea n aplicare a
regulilor de concuren prevzute n Art.81 i
82 ale TCE (JOCE L 1 din 4 ianuarie 2003)
privind punerea in aplicare a regulilor de
concurenta prevazute in Art.81 si 82 ale TCE
(JOCE L 1 din 4 ianuarie 2003) modificat prin si
Regulamentul (CE) nr. 411/2004 si prin
Regulamentul (CE) nr. 1419/2006

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
- politica mpotriva monopolurilor
Orice abuz din partea unuia sau mai multor ageni economici aflai
ntr-o poziie dominant n piaa comun sau ntr-un segment
important al acesteia este interzis, atta vreme ct poate
afecta comerul dintre rile membre.
Un astfel de abuz poate consta din:
a) impunerea, n mod direct sau indirect, a preurilor de vnzare sau de cumprare
sau a altor condiii comerciale inechitabile;
b) limitarea produciei, distribuiei sau a dezvoltrii tehnologice n dezavantajul
consumatorilor;
c) aplicarea, n privina partenerilor comerciali, a unor condiii inegale la tranzacii
echivalente, provocnd n acest fel, unora dintre ei, un dezavantaj n poziia
concurenial;
d) condiionarea ncheierii unor contracte de acceptare, de ctre parteneri, a unor
clauze stipulnd prestaii suplimentare care, nici prin natura lor i nici conform
uzanelor comerciale, nu au legtur cu obiectul acestor contracte.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor

Dou elemente:
- existena unui agent economic aflat n
poziie dominant;
- comportamentul respectivului agent economic,
care are drept efect afectarea concurenei pe
piaa respectiv.
Art. 102 interzice numai abuzul de poziie
dominant, nu doar simpla sa existen.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor

Poziia dominant reprezint situaia n

care, puterea economic deinut de o
firm, i permite acesteia s obstrucioneze
concurena de pe piaa n cauz. Cu alte
cuvinte, poziia dominant pe pia permite
unei firme s influeneze n mod covritor
condiiile n care se manifest concurena.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor
Abuzul de poziie dominant se manifest atunci cnd, prin comportamentul su, o
firm
-

influeneaz structura sau gradul de concuren de pe piaa respectiv, chiar i n

situaia n care un asemenea comportament este rezultatul anumitor dispoziii
legislative.
Printre posibilele abuzuri de poziie dominant se pot enumera:

faptul de a impune n mod direct sau indirect preul sau alte condiii de
tranzacie neechitabile;

limitarea produciei sau a pieelor de desfacere n detrimentul
consumatorului;

aplicarea, n raport cu anumii parteneri comerciali, a unor condiii inegale,
pentru
prestaii echivalente;

condiionarea ncheierii unui contract, de ctre acceptarea unor prestaii
suplimentare, fr legtur cu obiectul contractului.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor
In evalurile sale, Comisia are n vedere dou elemente:
- piaa relevant (relevant market), stabilindu-se parametrii (sau
contextul) n care Comisia poate emite o judecat privind poziia
firmei respective.
- fora pe pia market power), n termeni att cantitativi, ct i
calitativi, astfel nct Comisia s poat decide dac o firm are sau nu
o poziie dominant pe pia.
O firm identificat a avea o poziie dominant pe o pia definit ntr-un mod foarte
strict, se poate transforma ntr-o firm asemenea altora n cazul n care piaa analizat
va fi definit mult mai larg. Ca atare, analizele realizate de Comisie au devenit frecvent
obiectul criticilor venite dinspre comunitatea oamenilor de afaceri, care au susinut c
pieele considerate ca referin erau mult prea limitat definite.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor

Piata relevanta
piata relevanta a produsului
piata geografica relevanta
piata temporala

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor
n United Brands (Cazul 27/76, 1978, CMRL 426), de exemplu,
Comisia (i mai apoi CEJ) a trebuit s defineasc piaa relevant
n cazul bananelor.
? banana reprezint un fruct n sine n cadrul unei piee proprii, a
bananelor, sau reprezint unul din fructele aflate pe piaa
fructelor, aa cum afirma compania.
Comisia a respins argumentele companiei, deciznd c bananele
nu sunt substituibile cu alte fructe i, ca atare, formeaz o pia n
sine, o pia pe care United Brands reprezenta fora dominant.
Dac nu ar fi fost fcut aceast distincie, cu siguran c ar fi
fost mult mai greu de stabilit cota de pia a acestei companii i,
cu att mai mult, poziia ei dominant.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor
Hoffman La Roche (Vitamins) (Cazul 85/76, 1979,
ECR 461). n aceast situaie, DG IV a susinut c firma
respectiv deine o poziie dominant pe pia, pentru
producerea anumitor vitamine, i c efectiv controleaz
oncurena pe o mare parte din piaa vitaminelor.
Decizia Comisiei de a analiza poziia firmei pe pia,
vitamin cu vitamin, a anulat argumentele companiei.
Hoffman La Roche a fcut apel la CEJ, dar nu numai c
aceasta a acceptat analiza realizat de Comisie, dar a i
folosit ocazia pentru a aduce la zi modul de definire al
dominaiei pe pia.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor
Puterea pe pia
A fost definit pentru prima oar n 1971, n cazul
Sirena vs. Eda (Cazul 40/70, 1971, ECR 49), ca
reprezentnd abilitatea sau capacitatea de a mpiedica
manifestarea concurenei efective pe un segment
important de pia.
Pentru a determina acest lucru, cota de pia
reprezint unul din cele mai importante criterii. n general,
se consider c o firm are o poziie dominant pe pia
atunci cnd controleaz peste 40% dintr-o anume
pia. Dar i ali factori care definesc poziia dominant
a firmei pe pia trebuie avui n vedere.

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor
ntr-unul din cele mai importante cazuri privind Art. 82, cel al firmei United
Brands, o cot de pia ntre 40 i 45% a fost considerat ca reprezentnd o poziie
dominant. S-a argumentat c poziia dominant a firmei, ca ofertant de banane n
anumite ri membre, sub marca Chiquita, a fost ntrit de implicarea ei att n
producie, ct i n distribuie.
Facilitile de refrigerare au permis firmei s controleze circulaia bunurilor pe
pia. Firma deinea propriile ei nave i realiza investiii uriae n plantaiile de
banane. Conform punctului de vedere exprimat de Comisie, firma beneficia de un
avantaj strategic fa de ceilali competitori, datorit beneficiilor generate de
economia de scar, dar i de considerabilele investiii realizate. Urmtorul
competitor pe aceast pia avea o cot de numai 9%. La apelul solicitat de
compania incriminat, CEJ a fcut precizri suplimentare, menite s clarifice
legea, respectiv: poziia dominant pe pia a unei firme este dependent de
puterea economic a acesteia, care i permite s mpiedice concurena efectiv i s
acioneze ntr-o mare msur n aa fel nct s fac abstracie de ceilali
concureni i, n ultim instan, chiar de consumatori (Cazul 27/76, 1978, ECR
207).

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor
Ali factori care trebuie avui n vedere privesc analiza
economic a constrngerilor asupra firmei i a modului
n care comportamentul firmei poate influena condiiile
de pe pia. Astfel, vor fi analizate:
- structura i operaiile realizate pe pieele de referin,
- comportamentul firmelor concurente, capitalul
disponibil i accesul la tehnologie.
- dac exist sau nu bariere n calea ptrunderii pe pia,
deoarece prezena acestora poate demonstra existena
unei piee protejate, pe care nu se poate manifesta liber
concurena

V. Interdicia abuzului de poziie dominant i

problema controlului concentrrilor
politica mpotriva monopolurilor
abuzul de poziie dominant este interzis n cadrul
pieei comune sau ntr-o parte substanial a acesteia.
Dac n ceea ce privete definirea termenului de pia
comun nu sunt probleme, ele ncep s apar atunci
cnd ne referim la nelesul cuvntului substanial.
CEJ - semnificatie termenul substanial, care nu se
refer la o acoperire teritorial, ci la nivelul produciei
firmei respective. Prin urmare, partea substanial a
pieei comune poate acoperi un stat membru sau chiar
o parte dintr-un stat membru.

VI. Controlul concentrrilor

Regulamentul Consiliului nr.139/2004, din 20
ianuarie 2004, privind controlul
concentrrilor ntre ntreprinderi sau
Regulamentul CE privind fuziunile (JOCE
L 024 din 29.01.2004)

VI Controlul concentrrilor
o nelegere este diferita de concentrare,
(structura intern a acestora se modific).
Concentrarea economic se refer la situaia n
care un numr redus de ageni economici dein o
pondere ridicat a activitii economice
exprimat prin totalul vnzrilor, activelor sau
forei de munc utilizate, etc. pe o anumit
pia (mrimea indicatorilor respectivi
caracterizeaz gradul de concentrare economic
la un moment dat).

VI. Controlul concentrrilor

Concentrarile pot imbraca forma:
- Fuziuni ntre doi sau mai muli ageni economici;
- Dobndirea controlului asupra altui agent economic
sau asupra unei pri a acestuia, fie prin participare la
capital, fie prin cumprarea de elemente de activ,
printr-un contract sau prin alte mijloace;
- Crearea de entiti economice comune - atunci cnd
noua entitate economic comun este o nou persoan
juridic autonom, operaiunea este o concentrare,

VI. Controlul concentrrilor

Sunt interzise, n baza legii, concentrrile
economice care, avnd ca efect crearea sau
consolidarea unei poziii dominate, conduc sau
pot conduce la restrngerea, nlturarea sau
denaturarea semnificativ a concurenei pe pia.
Pentru a putea fi implementate, concentrrile
trebuie notificate Comisiei, n vederea evalurii
compatibilitii lor cu dispoziiile legale, din
perspectiva efectelor generate pe piaa pe
care se realizeaz concentrarea i, eventual, pe
pieele conexe.

VI. Controlul concentrrilor

n cazul unei fuziuni, aceasta trebuie notificat
de fiecare din prile implicate, n vreme ce,n
celelalte cazuri, notificarea trebuie fcut de
persoana/agentul economic care dobndete
controlul asupra altui agent economic sau
asupra unei pri a acestuia.
Comisia poate refuza autorizarea concentrrii
notificate, poate emite o decizie pozitiv sau
poate da o autorizaie sub anumite condiii.

VI. Controlul concentrrilor

REGULAMENTUL (CE) NR. 139/2004 AL CONSILIULUI din
20 ianuarie 2004
Acest regulament se aplic tuturor concentrrilor care au o
dimensiune european. O concentrare se realizeaz n cazul n
care modificarea de durat a controlului rezult n urma:
- fuzionrii a dou sau mai multe ntreprinderi independente
anterior sau pri ale unor ntreprinderi;
- prelurii, de ctre una sau mai multe persoane (care
controleaz deja cel puin o ntreprindere) sau de ctre una
sau mai multe ntreprinderi, a controlului direct sau indirect
asupra uneia sau mai multor alte ntreprinderi.

VI. Controlul concentrrilor

Operaiunile multiple care sunt subordonate printr-o legtur
condiional sau care sunt strns legate ntre ele sunt
considerate ca fiind o singur concentrare.
O concentrare dobndete o dimensiune european n cazul
n care:
- cifra total de afaceri realizat la nivel mondial de toate
ntreprinderile implicate depete 5 miliarde EUR; i
- cifra total de afaceri realizat n UE de ctre fiecare din cel
puin dou ntreprinderi implicate depete 250 de milioane
EUR, cu excepia cazurilor n care fiecare dintre
ntreprinderile implicate realizeaz mai mult de dou treimi din
cifra sa total de afaceri la nivelul UE ntr-un singur stat
membru.

VI. Controlul concentrrilor

Dac pragurile sus-menionate nu sunt atinse, o concentrare are
totui dimensiune european dac:
- cifra total de afaceri combinat realizat la nivel mondial de toate
ntreprinderile implicate depete 2,5 miliarde EUR;
- n fiecare din cel puin trei state membre, cifra total de afaceri
combinat realizat de toate ntreprinderile implicate depete
100 de milioane EUR;
- n fiecare din cel puin trei state membre, cifra total de afaceri
combinat realizat de ctre fiecare din cel puin dou dintre
ntreprinderile implicate depete 25 de milioane EUR;
- cifra total de afaceri realizat n UE de ctre fiecare dintre cel puin
dou dintre ntreprinderile implicate depete 100 de milioane
EUR, cu excepia cazurilor n care fiecare dintre ntreprinderile
implicate realizeaz mai mult de dou treimi din cifra sa total de
afaceri la nivelul UE ntr-unul i acelai stat membru.

VI. Controlul concentrrilor

Procedura de notificare: ntreprinderile i persoanele fizice implicate

Ca regul general, concentrrile care au o dimensiune european trebuie notificate Comisiei nainte de
punerea n aplicare i dup ncheierea acordului, dup anunarea ofertei publice sau dup preluarea
pachetului de control. Cu toate acestea, regulamentul vizeaz raionalizarea termenelor de notificare a
planurilor de fuziune ctre Comisie, permind notificarea nainte de ncheierea unui acord cu caracter
juridic obligatoriu i eliminnd obligaia de a notifica operaiunile n termen de o sptmn de la
ncheierea acordului. Acest lucru nu numai c face sistemul mai flexibil, ci i faciliteaz coordonarea
anchetelor n domeniul fuziunilor cu alte jurisdicii.
n scopul coordonrii activitii cu autoritile naionale competente, acest regulament introduce
posibilitatea pentru ntreprinderile sau pentru persoanele fizice n cauz s informeze Comisia, prin
intermediul unei cereri motivate, nainte de a notifica o concentrare. Aceast procedur, denumit
prenotificare, permite prilor s demonstreze Comisiei c fuziunea propus, dei are ca rezultat o
concentrare de dimensiuni transfrontaliere, afecteaz concurena pe piaa unui stat membru. Dac statul
membru vizat n cererea motivat nu i exprim, n termen de 15 zile lucrtoare de la primirea acesteia,
dezacordul privind solicitarea de trimitere a cazului Comisia are la dispoziie 25 de zile lucrtoare de la
primirea cererii pentru a trimite cazul, parial sau integral, autoritilor competente ale statului membru
n cauz n vederea aplicrii legislaiei naionale privind concurena a statului respectiv.
Aceeai procedur se aplic atunci cnd o persoan fizic sau o ntreprindere dorete s atrag atenia
Comisiei asupra efectelor transfrontaliere pe care o fuziune care nu are o dimensiune european le-ar
putea avea la nivel european.

VI. Controlul concentrrilor

Iniierea procedurii: Comisia

Dup primirea unei notificri, Comisia dispune de mai multe competene de decizie:
de a iniia proceduri, de a efectua anchete i de a impune amenzi. n primul rnd,
Comisia hotrte prin decizie dac:
concentrarea notificat intr sub incidena acestui regulament;
concentrarea este compatibil cu piaa comun;
concentrarea ridic suspiciuni serioase n ceea ce privete compatibilitatea sa.
Concentrrile care au o dimensiune european nu pot, n principiu, s fie realizate
nici nainte de notificare, nici ntr-o perioad de trei sptmni de la data notificrii.
Dac, pe de alt parte, s-a realizat deja o concentrare economic i aceasta a fost
declarat incompatibil cu piaa comun, Comisia poate ordona ntreprinderilor n
cauz s dizolve concentrarea sau s adopte orice alt msur adecvat pentru a
restabili situaia anterioar realizrii concentrrii.
Comisia poate, de asemenea, adopta msuri provizorii atunci cnd constat c o
concentrare care a fost notificat, dei intr sub incidena acestui regulament, nu
ridic suspiciuni serioase n ceea ce privete compatibilitatea cu piaa comun sau o
simpl modificare ar fi suficient pentru a o face compatibil cu piaa comun.

VI. Controlul concentrrilor

Pentru a asigura respectarea acestui regulament, Comisia poate impune urmtoarele

sanciuni:
amenzi: Comisia poate impune amenzi care nu depesc 1 % din cifra total de afaceri a
ntreprinderii n cazul n care, n mod intenionat sau din neglijen, aceasta furnizeaz
informaii incorecte sau care induc n eroare sau nu furnizeaz informaii n termenul
impus. De asemenea, Comisia poate impune amenzi n cazul n care sigiliile aplicate n
cursul unei inspecii sunt rupte. Comisia poate impune amenzi de pn la 10 % din cifra
total de afaceri a ntreprinderilor n cauz n cazul n care, n mod intenionat sau din
neglijen, aceasta nu notific o concentrare nainte de punerea sa n aplicare, realizeaz
o concentrare prin nclcarea regulamentului sau nu respect o decizie a Comisiei.
penaliti cu titlu cominatoriu: Comisia poate impune penaliti cu titlu cominatoriu
care nu depesc 5 % din media zilnic a cifrei totale de afaceri a ntreprinderii pentru
fiecare zi lucrtoare de ntrziere, calculat de la data stabilit de Comisie n decizia sa
privind solicitarea de informaii, dispunerea unor inspecii etc.
Un comitet consultativ format din reprezentani ai autoritilor statelor membre ale UE
trebuie consultat de ctre Comisie nainte de adoptarea oricrei decizii privind
compatibilitatea, incompatibilitatea sau impunerea unor amenzi sau a unor penaliti cu
titlu cominatoriu Curtea European de Justiie poate elimina, reduce sau crete orice
amend sau penalitate cu titlu cominatoriu.

VII Ajutorul de stat

Guvernele naionale cheltuie bani publici pentru a sprijini
industriile locale sau anumite ntreprinderi, ceea ce confer
acestora un avantaj neloial asupra sectoarelor similare
din alte state membre si denatureaz concurena i
comerul.
Comisiei UE i revine sarcina de a preveni aceasta parctica
autoriznd acordarea ajutorului de stat numai dac este cu
adevrat n interesul publicului larg - dac este n avantajul
societii sau al economiei, n ansamblu.
Legislatie de baza: Art. 107, 108, 109 TFUE

VII Ajutorul de stat

Articolul 107 (ex-articolul 87 TCE)

(1) Cu excepia derogrilor prevzute de tratate, sunt incompatibile cu piaa intern

ajutoarele acordate de state sau prin intermediul resurselor de stat, sub orice form,
care denatureaz sau amenin s denatureze concurena prin favorizarea anumitor
ntreprinderi sau a producerii anumitor bunuri, n msura n care acestea afecteaz
schimburile comerciale dintre statele membre.

(2) Sunt compatibile cu piaa intern:

(a) ajutoarele cu caracter social acordate consumatorilor individuali, cu condiia ca
acestea s fie acordate fr discriminare n funcie de originea produselor;
(b) ajutoarele destinate reparrii pagubelor provocate de calamiti naturale sau de
alte evenimente extraordinare;
(c) ajutoarele acordate economiei anumitor regiuni ale Republicii Federale Germania
afectate de divizarea Germaniei, n msura n care acestea sunt necesare pentru
compensarea dezavantajelor economice cauzate de aceast divizare. n termen de
cinci ani de la intrarea n vigoare a Tratatului de la Lisabona, Consiliul, hotrnd la
propunerea Comisiei, poate adopta o decizie de abrogare aprezentei litere.

VII. Ajutorul de Stat

3) Pot fi considerate compatibile cu piaa intern:
(a) ajutoarele destinate s favorizeze dezvoltarea economic a regiunilor n care
nivelul de trai este anormal de sczut sau n care exist un grad de ocupare a
forei de munc extrem de sczut, precum i a regiunilor prevzute la articolul
349, avndu-se n vedere situaia lor structural, economic i social;
(b) ajutoarele destinate s promoveze realizarea unui proiect important de interes
european comun sau s remedieze perturbri grave ale economiei unui stat
membru;
(c) ajutoarele destinate s faciliteze dezvoltarea anumitor activiti sau a anumitor
regiuni economice, n cazul n care acestea nu modific n mod nefavorabil
condiiile schimburilor comerciale ntr-o msur care contravine interesului
comun;
(d) ajutoarele destinate s promoveze cultura i conservarea patrimoniului, n
cazul n care acestea nu modific n mod nefavorabil condiiile schimburilor
comerciale i de concuren n Uniune ntr-o msur care contravine interesului
comun;
(e) alte categorii de ajutoare stabilite prin decizie a Consiliului, care hotrte la
propunerea Comisiei.

VII. Ajutorul de Stat

ATRIBUTIILE COMISIEI
Articolul 108 (ex-articolul 88 TCE)
(1) Comisia, mpreun cu statele membre, verific permanent regimurile ajutoarelor existente n aceste
state. Comisia propune acestora msurile utile cerute de dezvoltarea treptat sau de funcionarea pieei
interne.
(2) n cazul n care, dup ce prilor n cauz li s-a solicitat s-i prezinte observaiile, Comisia constat
c ajutorul acordat de un stat sau prin intermediul resurselor de stat nu este compatibil cu piaa intern
n conformitate cu articolul 107 sau c acest ajutor este utilizat n mod abuziv, aceasta hotrte
desfiinarea sau modificarea ajutorului de ctre statul n cauz n termenul stabilit de Comisie.
n cazul n care statul n cauz nu se conformeaz deciziei n termenul stabilit, Comisia sau orice alt stat
interesat poate sesiza direct Curtea de Justiie a Uniunii Europene, prin derogare de la articolele2 58 i
259. La cererea unui stat membru, Consiliul, hotrnd n unanimitate, poate decide c un ajutor acordat
sau care urmeaz s fie acordat de acest stat trebuie s fie considerat compatibil cu piaa intern, prin
derogare de la dispoziiile articolului 107 sau de la regulamentele prevzute la articolul 109, n cazul n
care o astfel de decizie este justificat de mprejurri excepionale. n cazul n care, n legtur cu acest
ajutor, Comisia a iniiat procedura prevzut la primul paragraf din prezentul alineat, cererea adresat
Consiliului de statul n cauz va avea ca efect suspendarea procedurii menionate pn cnd Consiliul
se pronun asupra acesteia.
Cu toate acestea, n cazul n care Consiliul nu se pronun n termen de trei luni de la formularea
cererii, Comisia hotrte.

VII. Ajutorul de Stat

(3) Comisia este informat n timp util pentru a-i
prezenta observaiile cu privire la proiectele care
urmresc s instituie sau s modifice ajutoarele. n cazul
n care apreciaz c un proiect nu este compatibil cu piaa
intern n conformitate cu dispoziiile articolului 107,
Comisia iniiaz fr ntrziere procedura prevzut la
alineatul precedent. nainte de pronunarea unei decizii
finale, statul membru n cauz nu poate pune n aplicare
msurile preconizate.
(4) Comisia poate adopta regulamente privind categoriile
de ajutoare de stat cu privire la care Consiliul, n temeiul
articolului 109, a considerat c pot fi exceptate de la
procedura prevzut la alineatul (3) din prezentul articol.

VII. Ajutorul de stat

Mai nti, Comisia evalueaz acordarea ajutorului de stat prin prisma urmtoarelor ntrebri:
Autoritile naionale au acordat sprijin financiar?
(de exemplu, sub form de subvenii, scutiri de la plata dobnzii sau a taxelor, garanii,
participaii la capitalul unor societi, bunuri i servicii furnizate n condiii prefereniale)
Acest sprijin din partea statului ar putea afecta relaiile comerciale dintre rile UE?
(se consider c un ajutor mai mic de 200 000 de euro pentru o perioad de 3 ani nu afecteaz
relaiile comerciale din UE)
Acest sprijin este selectiv? Ofer avantaje doar anumitor ntreprinderi, sectoare sau
operatorilor economici din anumite regiuni?
De exemplu, msurile privind fiscalitatea general i legislaia privind ocuparea forei de
munc nu sunt selective deoarece se aplic tuturor.
Concurena a fost denaturat sau exist aceast posibilitate n viitor?
Dac este cazul, Comisia trebuie s revin asupra deciziei sale privind autorizarea sprijinului
cu excepia cazului n care se constat c acesta este compatibil cu piaa comun.

VII. Ajutorul de stat

Guvernele statelor membre sunt obligate s informeze Comisia European
n legtur cu subveniile i alte tipuri de ajutoare pe care intenioneaz s
le acorde, nainte de a pune n aplicare astfel de msuri.
Din totalul ajutoarelor care i sunt notificate, Comisia aprob 85%, n
urma efecturii unei evaluri preliminare.
Atunci cnd este necesar efectuarea unei anchete oficiale, n cazurile
litigioase, Comisia public un anun n Jurnalul Oficial i pe site-ul su de
internet n registrul ajutoarelor de stat. Prile interesate pot prezenta
observaii, care vor fi luate n calcul de Comisie nainte de a lua decizia
final.
Comisia examineaz ajutoarele acordate i fr s fi fost informat n
prealabil (ajutoare ilegale), aflnd de existena acestora prin propriile
mijloace sau n urma plngerilor depuse de persoane fizice sau juridice ori
din mass-media. n cazul n care Comisia ajunge la concluzia c un astfel
de ajutor este incompatibil cu legislaia UE i cu regulile de concuren
loial, aceasta ordon autoritilor s nceteze furnizarea acestui ajutor
i dispune recuperarea de la beneficiari a oricrui ajutor primit.

VII. Ajutorul de stat

Registrul ajutoarelor de stat:
http://ec.europa.eu/competition/state_aid/regis
ter/index.html
- Tabloul de bord al ajutoarelor de stat:
http://ec.europa.eu/competition/state_aid/st
udies_reports/studies_reports.html

VII. Ajutorul de stat

Legislatie secundara:
- Regulamentul (CE) nr. 800/2008 al Comisiei din
6 august 2008 de declarare a anumitor categorii de ajutoare
compatibile cu piaa comun n aplicarea articolelor 87 i
88 din tratat (Regulamentul general de exceptare pe categorii
de ajutoare) (Text cu relevan pentru SEE).
- Regulamentul (CE) nr. 994/98 al Consiliului din 7 mai 1998 de
aplicare a articolelor 87 (ex-articolul 92) i 88 (ex-articolul 93)
din Tratatul de instituire a Comunitii Europene anumitor
categorii de ajutoare de stat orizontale.
- Regulamentul (CE) nr. 1998/2006 al Comisiei din 15 decembrie 2006
privind aplicarea articolelor 87 i 88 din tratat ajutoarelor de
minimis.

VII. Ajutorul de stat

Ajutoare de stat pentru ocuparea forei de munc
NORME ORIZONTALE
Orientri privind ajutoarele de stat pentru protecia mediului
Cadrul comunitar privind ajutoarele de stat pentru cercetare i dezvoltare
Ajutorul de stat pentru salvarea i restructurarea ntreprinderilor aflate n dificultate
AJUTOARE REGIONALE
Linii directoare privind ajutoarele de stat regionale pentru perioada 2007-2013
Ajutoarele de stat regionale pentru investiii
SERVICII DE INTERES ECONOMIC GENERAL
Reforma normelor UE privind ajutoarele de stat aplicabile serviciilor de interes economic general
Ajutoarele de minimis pentru serviciile de interes economic general
Noul angajament european privind serviciile de interes general
Cadru comunitar pentru ajutorul de stat sub forma compensaiilor pentru obligaia de serviciu
public
Cartea alb privind serviciile de interes general
Serviciile sociale de interes general
Cartea verde privind serviciile de interes general

VII. Ajutorul de stat

AJUTOARE SPECIFICE
Transparena relaiilor financiare dintre statele membre i ntreprinderile
publice, precum i din cadrul anumitor ntreprinderi
Ajutorul de stat pentru promovarea investiiilor cu capital de risc n
IMM-uri
Ajutoarele de stat sub form de garanii
Ajutoare de stat n cazul asigurrii creditelor de export pe termen scurt
Elemente de ajutor de stat n vnzrile de teren i cldiri efectuate de
autoritile publice
Elemente de ajutor n impozitarea direct a activitilor
Ajutoarele naionale pentru industriile audiovizualului
Ajutoare de stat pentru serviciile publice de radiodifuziune
Ajutoare de stat pentru serviciile publice de radiodifuziuneArhive
Ajutoare de stat acordate ntreprinderilor feroviare
Ajutoare pentru formare

VIII. Liberalizarea
In unele state membre, o serie de servicii de baz (aprovizionarea cu ap i
energie, telecomunicaii, transport i servicii potale) se afl, n continuare, sub
controlul autoritilor publice.
Comisia European ncurajeaz guvernele naionale s liberalizeze aceste
servicii (aa-numitele servicii de interes economic general) pentru a permite
consumatorilor s beneficieze de preuri mai avantajoase, la o calitate
superioar. n acelai timp, ele ar trebui s garanteze accesul tuturor
cetenilor la aceste servicii, inclusiv n regiunile unde acestea nu aduc profit.
Statele membre pot nsrcina o ntreprindere cu prestarea unui serviciu public.
Aceasta va avea drepturi i responsabiliti i va primi compensaii financiare
care trebuie s fie conforme cu normele referitoare la ajutoarele de stat.
rile UE trebuie s fac diferena ntre funcionalitile unui serviciu care pot fi
liberalizate (ex. accesul la internet) i cele care formeaz o reea (ex. cablurile).
Reelele deservesc un anumit teritoriu i trebuie mprite n mod echitabil ntre
companiile concurente care le utilizeaz.

VIII. Liberalizarea

Articolul 7 Proceduri - Sectorul Telecom

Cadrul de reglementare al UE ofer competene Comisiei Europene, pentru a

supraveghea msurile naionale de reglementare, prin intermediul procedurilor de
consultare i de transparen prevzute la articolul 7 din Directiva Cadru n domeniul
comunicaiilor electronice. Aceste proceduri impun autoritilor naionale de
reglementare (ANR) s efectueze o "naional" i o consultare "comunitar" privind
msurile de reglementare pe care intenioneaz s le adopte - care cuprind definirea i
analiza pieelor relevante i instituirea propus sau ndeprtarea de regulament privind
ntreprinderile care furnizeaz comunicaii electronice reele sau servicii - nainte de
adoptarea. Comisia poate face observaii privind proiectul de msuri, iar n anumite
cazuri, s exercite dreptul de veto solicitnd retragerea lor.

Cazuri n temeiul articolului 4 alineatul 3 (Tratatul privind Uniunea European) i

articolele 106 sau 258 (Tratatul privind funcionarea Uniunii Europene)

"Liberalizarea" deciziilor de ctre Comisie se bazeaz n principal pe articolul 106 din

TFUE, i se refer la concurena aspectelor de drept privind liberalizarea.