Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Fotoautotrofa - algele
Heterotrofa - se hranesc cu bacterii, cu alte celule
din categoria protistelor sau cu resturi organice
suspendate in apa
Caractere generale
Clasificare
Protozoarele
Cuprind 4 filumuri:
Sarcodina
Zoomastigina
Ciliophora
Sporozoa
Filumul SARCODINA
Cuprinde amoebele
Se deplaseaza cu ajutorul pseudopodelor
expansiuni citoplasmatice formate la periferia
citoplasmei
Ex: Amoeba proteus - populeaza apele dulci
se hraneste cu alte protozoare si bacterii
Amoebe marine: radiolarii si foraminiferii
prezinta o capsula rigida formata din siliciu
in care este inchis continutul celulei
Naegleria fowleri prima amoeba
incriminata in producerea
meningoencefalitelor
Entamoeba histolytica amoeba parazita
care provoaca afectiuni gastrointestinale la
om dar poate parazita si alte organe
(plamanii, ficatul)
Amoeba proteus (amoeba)
Filumul ZOOMASTIGINA
Trypanosoma gambiense
Filumul CILIOPHORA
Filumul SPOROZOA
Actynocylus sp.
FILUM PYRROPHYTA
-cuprinde alge cu flageli
-depoziteaza amidon
-unele sunt heterotrofe
-contin clorofila a, c, carotenoizi si peridinina
-perete celular cu platose frumos ornamentate
Peridinium sp.
Halosphaera minor
Filumul MYXOMYCETES
Diferentierea
sporangilor
Filumul OOMYCETES
Saprolegnia sp.
Infectie cu Phytophora la
cartof
Importanta protistelor
-participa la intretinerea ciclurilor biogeochimice
ca producatori, consumatori si
descompunatori
-au rol de filtre ale mediului inconjurator
-fertilizatori pentru sol
-intra in alcatuirea planctonului
-protistele fotoautotrofe contribuie la
oxigenarea mediului si constituie producatorii
primari in ecosistemele acvatice
Importanta economica:
Efecte negative:
-produsi toxici eliminati in mediu
Efecte pozitive:
-materie prima pentru industria celulozei si hartiei
-obtinerea mediilor de cultura pentru laborator (agar)
-principii active pentru medicamente si produse
cosmetice
Diatomeele formeaza roca numita diatomita utilizata
in ind vopselelor, a filtrelor si ca adaos in compozitia
pastei de dinti.
REGNUL FUNGI
Filum Chytridiomycota
Filum Zigomycota
Filum Ascomycota
Filum Bazidiomycota
FILUM CHYTRIDIOMYCOTA
Cuprinde reprezentanti
predominant acvatici,
prevazuti cu flageli
Reproducere prin spori
asexuati si sexuati
Peretele celular contine
chitina si celuloza
Synchytrium endobioticum
(raia neagra a cartofului)
parazit ce provoaca
negii cartofului
FILUM ZIGOMYCOTA
Cuprinde fungi terestri
care elibereaza spori in
atmosfera umeda
Structura de sincitiu
Formeaza spori de
rezistenta zigospori;
Rhizopus stolonifer
(mucegaiul negru de
paine)
FILUM ASCOMYCOTA
Cuprinde cele mai raspandite
si numeroase specii de fungi
Prezinta hife septate
Prezinta sporange in forma
de sac numit asca
Aspergillus sp. si Candida sp.
care provoaca diferite maladii
la om;
Sacharomyces cerevisiae
(drojdia de bere) pentru
obtinerea alcoolului;
Penicillium sp. pentru
obtinerea antibioticelor
FILUM BAZIDIOMYCOTA
Cuprinde fungii cei mai
avansati din punct de vedere
evolutiv
Miceliile sunt formate din hife
multicelulare
Se inmultesc prin spori produsi
intr-o formatiune cubica
bazidie
Cuprinde specii comestibile:
Agaricus bisporus
Pleurotus ostreatus
Boletus edulis (manatarca sau
hribii)
IMPORTANTA FUNGILOR
Speciile saprofite:
grup important de descompunatori care asigura
circuitul materiei in natura.
-sursa de hrana sau sunt utilizate pentru producerea
de antibiotice, alcool, vitamine, citostatice s.a.
-contribuie la realizarea procesului de digestie (genuri
ale filumului Chytridiomycota)
Speciile parazite:
-determina diminuarea productiilor agricole
-produc boli la plante si animale
-declanseaza reactii alergice la om
LICHENII
Nu constituie un regn
Combinatie intre regnul Fungi si Protista
Sunt asociatii simbiotice intre fungi si alge
Traiesc pe sol, stanci, scoarta copacilor fara
sa fie paraziti; sunt adaptati sa suporte foarte
bine uscaciunea
Fungii specie de ascomicete sau
bazidiomicete = componenta heterotrofa
Alga specie clorofita sau cianobacterie =
componenta autotrofa
REGNUL PLANTE
Plantele - organisme eucariote, pluricelulare,
fotoautotrofe;
- prezinta perete celular
- sunt lipsite de mobilitate fiind fixate de
substrat
-miscarea plantelor se realizeaza prin
crestere;
Clasificare (dupa diferentierea tesuturilor conducatoare
si a organelor vegetative):
-plante avasculare: algele pluricelulare si Filum Briophyta
-plante vasculare: Filum Pteridophyta si Spermatophyta
(Gimnosperme si Angiosperme)
PLANTELE AVASCULARE
Algele pluricelulare organisme acvatice
fotoautotrofe;
- corpul vegetativ = tal;
4 grupe de alge in functie de tipul pigmentilor
asimilatori:
Alge verzi
Alge rosii
Alge brune
Alge aurii
FILUM CHLOROPHYTA
Cuprinde algele verzi
Caracteristici structurale si functionale:
Celulele au perete celulozic
Contin amidon ca substanta de rezerva
Contin pigmenti de clorofila a si b
Spirogyra sp. (matasea broastei) tal pluricelular
filamentos neramificat;
Cladophora sp. (lana broastei) tal pluricelular
filamentos, ramificat;
Ulva sp. (salata marii) tal pluricelular latit;
Volvox sp. tal colonial
FILUM RHODOPHYTA
Cuprinde algele rosii
(pigmenti carotenoizi:
ficoeritrina si ficocianina)
Specii care populeaza
marile calde;
Chondrus crispus
Chondrus crispus
FILUM PHAEOPHYTA
Cuprinde algele brune
marine
Nereocystis luetkeana
Sargassum sp.
Sargassum sp.
Nereocystis luetkeana
FILUM BRYOPHYTA
sporogon
spori
seta
tulpinita
frunzisoare
rizoizi
Polytrichum commune
(muschiul de pamant)
CLASA HEPATICATAE
(hepatice)
aceste briofite au simetrie
bilaterala
- prezinta rizoizi unicelulari si
pluricelulari
Marchantia polymorpha (fierea
pamantului)
-
CLASA ANTHOCEROTATAE
-
Phaeoceros laevis
CLASA BRYATAE
(muschii propriu-zisi)
Importanta briofitelor
PLANTELE VASCULARE
FILUM PTERIDOPHYTA
Lycopodiatae
Clasa Equisetatae
Clasa Filicatae
CLASA LYCOPODIATAE
Tulpini taratoare
Frunze mici dispuse in
spirala in jurul tulpinii
Sporangii au aspect de
spiculete
Lycopodium clavatum
(pedicuta)
CLASA EQUISETATAE
Epiderma tulpinii si a frunzelor este bogata in siliciu
Frunze mici in verticil la nodurile tulpinii
Sporangii se formeaza pe indivizi diferiti
Equisetum arvense (coada calului)
CLASA FILICATAE
Frunzele sunt mari,
multinervate, lobate,
de obicei compuse
Sporangii se
formeaza in sori pe
acelasi individ
Polypodium vulgare
(feriguta)
FILUM SPERMATOPHYTA
Spermatofitele sunt plante vasculare cu seminte,
adaptate la mediul terestru.
Caracteristici:
Tesuturi vasculare prezente in toate organele plantei
Reproducerea sexuata este independenta de prezenta
apei
Sporofitul este dominant
Diferentiaza heterospori (spori sexuati diferiti):
-microspori sau spori masculini (granule de polen)
-macrospori sau spori feminini (sac embrionar)
Dupa fecundare macrosporii se transforma in samanta
Cuprinde 2 subfilumuri:
Gymnospermatophyta
Angyospermatophyta
SUBFILUMUL GYMNOSPERMATOPHYTA
Clasa Cycadatae
Clasa Ginkgoatae
Clasa Gnetatae
Clasa Pinatae
Clasa Taxaceae
CLASA CYCADATAE
Cele mai vechi gimnosperme
Aspect de palmier
Traiesc in regiuni tropicale si subtropicale
Tulpina dreapta prezinta cicatrice ale frunzelor
Frunze penat-compuse sub forma de veriticil la
varful tulpinii
Enchephalartos kosiensis
CLASA GINKGOATAE
Tulpini inalte (peste
30 m)
Frunze bilobate cu
nervatiune bifurcata si
forma de evantai
Fructele au o parte
externa carnoasa
Plante ornamentale,
rezistente la poluare
Ginkgo biloba (arborele
pagodelor)
CLASA GNETATAE
Cuprinde 3 genuri
Welwitschia mirabilis
-traieste in Africa
-trunchiul creste in sol
-frunzele au forma de
fasii late
CLASA PINATAE
Plante rezistente la frig, vant si
seceta
Frunze aciculare, in general
persistente
Cuprind coniferele: bradul, pinul,
molidul, ienuparul, jneapanul s.a.
Abies alba (brad)
-frunze pe doua randuri dispuse in
acelasi plan;
-frunzele prezinta pe fata inferioara
doua dungi albicioase
Picea abies (molid)
-frunze cu varf ascutit dispuse in
spirala pe ramuri
CLASA TAXACEAE
Cuprinde arbori si arbusti
cu tulpini drepte
Nu au glande rezinifere
Sequoia gigantea (arborele
mamut)
Taxus bacata (tisa)
prezinta o formatiune
carnoasa de culoare
rosie care acopera
samanta - aril
Importanta coniferelor
SUBFILUMUL ANGYOSPERMATOPHYTA
Cuprinde plante superioare cu flori si seminte
inchise in fruct
Au vasele conducatoare lemnoase reprezentate de
trahei
Reproducerea este sexuata
Organele de reproducere: floarea, fructul si samanta
La floarea de Angiosperme ovulul este inchis in ovar,
sacul embrionar se gaseste in ovul
Fecundatia:
-independenta de prezenta apei si a umiditatii
-este dubla; fuzionarea celor 2 nuclei spermatici cu
cele doua componente ale sacului embrionar
Dupa fecundare:
Ovulul samanta
Ovarul fruct
Clasificare:
Clasa Magnoliatae (Dicotiledonate)
Clasa Liliatae (Monocotiledonate)
Trifolium pratense
(trifoi)
Familia Rosaceae
Familia Fabaceae
Phaseolus vulgaris (fasole)
Familia Leguminosae
Cocos nucifera
Triticum aestivum (grau)
(arborele de cocos)
Familia Poaceae
Familia Arecaceae
Radacina la Brassica
rapa (rapita)
Quercus robur (stejar)
Samanta la Phaseolus
vulgaris (fasole)
Tulpina de
Sectiune prin tulpina de
Radacina de Graminee
Phoenix dactylifera
(curmal)
Frunza de Poligonatum
odoratum
(Pecetea lui Solomon)
G = gineceu inferior
G = gineceu superior
Floare de maces
K(5)C(5)A(5) G (2)
K(5)C(5)A(9)+1 G
P7 G
Plante carnivore
-planta insectivora
-frunzele in forma de urna
Drosera capensis (roua cerului)
-planta insectivora
-peri pe suprafata frunzelor