Asigurarea calitatii produselor

Asigurarea calitatii produselor constituie o cale sigura spre ridicarea nivelului de trai
si spre competitivitate. In cazul produselor alimentare, afirmatia de mai sus este
accentuata prin faptul ca alimentele sunt vitale pentru existenta si proparsirea fiintei
umane.
Problema imbunatatirii calitatii produselor constituie un imperativ al etapei actuale,
concretizat prin conceptul transformarii cantitatii in calitate.
Ce trebuie sa fie asigurat din punct de vedere calitativ si cum trebuie sa fie asigurata
calitatea?
Desi metodele utilizate pot fi importante in asigurarea calitatii, ele nu pot fi
considerate hotaratoare decat daca se actioneaza concomitent si asupra unor factori
ca ;materie prima, proces tehnologic, care conditioneaza calitatea.
Marile investitii materiale care conduc la diversificarea produselor alimentare, trebuie
sa fie insotite de aplicarea celor mai noi metode pentru a asigura acea calitate in care
sa se reflecte atat opinia consumatorului cat si efortul specialistului din industria
alimentara.
O analiza succinta a tabloului economic mondial al anilor 90 permite evidentierea
unor trasaturi definitorii: diversificarea si innoirea rapida a ofertei de marfuri, sub
impactul dezvoltarii rapide a stiintei si tehnicii, mondializarea pietelor, facilitata de
progresele inregistrate in domeniul telecomunicatiilor, cresterea exigentei clientilor si
ale societatii.
In aceste conditii, calitatea produselor si serviciilor s-a impus ca factor determinant al
competivitatii intreprinderilor. Pe de alta parte se manifersta un interes crescand fata
de problemele asigurarii calitatii la nivel national, regional si international, prin
aplicarea standardelor cu impact deosebit asupra comertului international: Standardele
ISO sera 9000.
1. Elemente favorizante cresterii importantei calitatii.
Analizand evolutia principalilor factori ai competitivitatii rezulta ca in prima jumatate
a secolului nostru departajarea pe piata a intreprinderilor se realiza prin preturi mai
scazute, obtinandu-se pe seama utilizarii unei forte de munca mai ieftine.
Incepand cu anii 50, un alt factor de competitivitate devine determinant si anume,
automatizarea productiei, dar in paralel cu aceasta cresc ca importanta si alti doi
factori: capacitatea de adaptare a intreprinderii la cerintele pietei si calitatea
produselor/serviciilor oferite.
Rolul automatizarii, ca factor de competitivitate, a scazut substantial, dupa anii 80, in
prezent calitatea reprezentand principalul criteriu de departajare a intreprinderilor pe
piata.
2. Intensificarea concurentei
In contextul mondializarii pietelor, proces facilitat prin progresele rapide inregistrate
in domeniul transporturilor si telecomunicatiilor, mai ales in ultimele decenii, tot mai
multi ofertanti se intalnesc pe aceste piete.
Avantajul concurential, obtinut prin intermediul calitatii de catre firmele japoneze
devine considerabil, fiind in continuare, consolidat si amplificat printr-o dinamica,
proprie. Multe firme aflate in competitie directa cu cele japoneze au fost fortate sa
1

depuna eforturi sustinute pentru a le ajunge din urma, Japonia dovedind,

superioritatea prin utilizarea celor mai eficiente metode de asigurare a calitatii.
Pe de alta parte se intensifica procesul crearii unor uniuni economice: Uniunea
Europeana (UE), Asociatia Europeana a Liberului Schimb (AELS), Tratatul Nord
American de Comert Liber (NAFTA) in cadrul carora sunt formulate o serie de cerinte
privind calitatea produselor care se comercializeaza. In astfel de conditii reusesc sa
supravietuiasca numai acele intreprinderi care se pot adapta rapid cerintelor in
continua schimbare, oferind produse si servicii de calitate la preturi avantajoase.
3.Evolutia modalitatilor de asigurare a calitatii.
In paralel cu schimbarile tehnologice si socio-culturale rapide, au evoluat si
modalitatile de asigurare calitatii produselor si serviciilor. Pot fi considerate patru
etape in evolutia modalitatilor de asigurare a calitatii:
- Asigurarea calitatii prin control
- Asigurarea calitatii prin metode statice
- Asigurarea calitatii prin motivarea personalului
- Concepte integratoare de asigurare a calitatii.
Asigurarea calitatii prin control
Asigurarea calitatii prin control reprezinta etapa care acopera prima jumatate a
secolului nostru, dominand teoriile lui Taylor privind organizarea stiintifica a muncii.
Principiile acestei teorii aplicate in organizarea activitatii din intreprindere a condus la
descompunerea procesului de realizare a produsului in operatii lementare, limitarea
responsabilitatilor, specializarea unitatilor functionale. Astfel a rezultat separarea celor
care iau decizii intr-o intreprindere, de cei care le executa si cei care controleaza
indeplinirea lor.
Calitatea era asigurata, in principal, prin controlul final al componentelor, al
produselor, urmarindu-se identificarea si separarea celor necorespunzatoare.
Asigurarea calitatii fiind concentrata asupra produsului si mai putin asupra procesului.
Asigurarea calitatii prin metode statice
Asigurarea calitatii prin metode statice este etapa care utilizeaza fise de control
statistical calitatii. In tot mai multe intreprinderi incep sa se aplice aceste metode,
punandu-se accent pe fluxul tehnologic.
Aplicarea metodelor statistice de control prin esantinare a permis reducerea costurilor
de productie. O importanta decisiva au avut in acest sens cursurile de perfectionare
sub deviza calitatea este problema tuturor.
Asigurarea calitatii prin motivarea personalului
Este etapa care se concretizeaza prin redescoperirea omului, punandu-se accent pe
motivarea lucrarilor in asigurarea calitatii, prin noi directii de dezvoltare si relatii
interdependente.
Valorificand conceptul zero defecte au fost elaborate programe noi care urmaresc
constientizarea lucratorilor ca totul trebuie bine facut de prima data
Concepte integratoare de asigurare a calitatii.
Este etapa implementarii unor concepte integratoare privind asigurarea calitatii, avand
la baza urmatoarele considerente:
- toate comparimentele intreprinderii sunt implicate in asigurarea si imbunatirea
calitatii produselor si serviciilorIntre ele trebuie promovate relatii de tip
client-furnizor Deci, fiecare compartiment trebuie sa-si evalueze
produsulin conditiili de calitate stabilite de clienti.

toti lucratorii participa la asigurarea si imbunatatirea calitatii produselor si

serviciilor. Fiecare este raspunzator pentru calitatea muncii pe care o
desfasoara si trebuie sa fie constient ca poate contribui in felul sau la succesul
intreprinderii.
Toate etapele traiectoriei produsului sunt luate in considerare in vederea
asigurarii calitatii, incepand cu evaluarea cerintelor clientilor si pana la
organizarea activitatii de service in utulizarea produsului.

4.Calitatea senzoriala.
Fiinta umana are o atitudine de respingere sau acceptare a alimentului in functie
de insusirile senzoriale: aspect, miros, gust, consistenta, conducand prin
intermediul receptorilor la aparitia senzatiilor placute sau neplacute. De aici
decurge aspectul subiectiv al aprecierii calitatii senzoriale ale produselor
alimentare.
A fost ilustrat un model al componentelor care influenteaza acceptarea alimentelor
si care include fiziologia, senzatiile si atitudinile, iar interdependenta relatiilor
dintre aceste componente constituie una din problemele esentiale in examinarea
senzoriala a alimentelor.

5. Metode si instrumente in asigurarea calitatii.

- Metode de control a calitatii
Rolul controlului este de a actiona si interveni operativ pentru ca produsul final sa
corespunda conditiilor cerute. Actiunea de control are in vedere toate etapele de
realizare a unui proces, in fiecare din etape utilizandu-se metode specifice. In
procesul de fabricatie se pot utiliza urmatoarele metode:
A. AUTOCONTROLUL sau controlul efectuat de executant, este cea mai veche
metoda de control, care daca este executat corect, este foarte eficienta.
Pentru aplicarea autocontrolului, este necesar ca pe langa operatia tehnologica pe
care o realizeaza, executantul sa cunoasca si operatia de control specifica; sa
utilizeze corect mijloacele ce control, sa cunoasca interpretarea rezultatelor si sa
fie obiectiv, pentru a nu lasa in flux produse neconforme.
B. CONTROLUL IN LANT este o metoda care se aplica in procesele de flux.
Metoda se caracterizeaza prin faptul ca fiecare individ in afara operatiei pe
care o executa, are de realizat: controlul operatiei precedente si controlul
propriei operatii; in acest mod o operatie fiind controlata de doua ori.
3

C. CONTROLUL INTEGRAL, denumit si controlul bucata cu bucata, are o

aplicabilitate mai restansa, din mai multe motive:
- este neeconomic datorita numarului mare de oameni si mijloace necesare
pentru control, cat si datorita timpului mare consumat cu controlul
- nu se poate aplica in cazurile in care se impune controlul distructiv
- este nefiabil, prin repetabilitate, devine monoton si oboseste putand conduce la
erori prin neatentie
- este neantrenant pentru persoana care executa operatie tehnologica.
D. CONTROLUL PRIN SONDAJ EMPIRIC este o metoda total neindicata,
deoarece nu dispune de reguli privind marimea esantionului si numarul maxim
de defecte din esantion, care sa conduca la respingerea sau acceptarea lotului.
Pot apare in acest fel, decizii contradictorii, cu riscuri mari pentru producator
si beneficiar.
E. CONTROLUL STATISTIC AL CALITATII este o metoda de control prin
esantionare, in cadrul careia esantionul extras (n) se controleaza in totalitate,
rezultatele obtinute permitand concluzii asupra intregului proces de fabricatie
sau asupra produselor finite (N).
Informatiile obtinute prin aplicarea controlului statistic sunt referitoare la:
- stabilitatea fabricatiei
- capacitatea proceselor de fabricatie
- precizia de realizare a caracteristicilor de calitate controlata
Controlul statistic al calitatii se poate utiliza:
- in productia de serie, indiferent de natura produsului finit, industrie
alimentara, bunuri de larg consum
- pentru verificarea unor parametrii tehnici in fluxul procesului, in vederea
mentinerii sub control (temperatura, concentratii, presiuni)
Controlul statistic nu se poate aplica:
- la loturile de dimensiuni mici de produse executate in serie foate mica
- pentru verificarea caracteristicilor critice, care pot genera defecte ce pun viata
in pericol
Avantajele aplicariii metodelor de control statistic:
- utilizarea unui numar redus de personal
- durata scurta de timp pentru luarea deciziei
- stabilirea operativa a masurilor de reglaj si corectie
- asigurarea realizarii si mentinerii stabilitatii proceselor
- reducerea prejudiciilor suferite de produse
- asigurarea livrarii de loturi de produse cu exemplare ce prezinta defecte in
limitelr acceptate in comun de furnizor si beneficiar
- antrenarea pentru aplicarea de riscuri rapide si eficiente de eliminare a
cauzelor efectelor

6. Evolutia calitatii.
Orientri n definirea calitii
De-alungul timpului au existat succesiv mai multe orientri n definirea calitii:
- orientare spre produs: calitatea reprezint ansamblul caracteristicilor de calitate
ale produsului; diferenele de calitate se datoresc diferenelor ntre caracteristicile
acestora;
- orientare spre proces (calitatea privit din perspectiva productorului): calitatea
nseamn conformitatea cu specificaiile, conformitatea cu cerinele (Crosby);
- orientare spre costuri: calitatea reprezint anumite performane la un nivel
acceptabil al preului;
- orientare spre utilizator (preferat n economia de pia): calitatea reprezint
aptitudinea de a fi corespunztor pentru utilizare. (J.M. Juran).
Calitatea este o notiune concreta, complexa si dinamica.
Caracterul dinamic consta in faptul ca aceasta este influentata de unii factrori
perturbatori sau benefici.
C = C0 + Ci
C0 calitatea minima
n numarul de factori ce actioneaza asupra calitatii
Ci - contributia factorului i la edificiul calitatii.
C0 constituie baza de plecare in dezvoltarea edificiului calitatii sub influenta unor
factori benefici, calitatea poate ajunge la valoarea Ca (calitate minima acceptata).
Un produs caracterizat prin Ca este astfel pregatit incat poate fi plasat in sfera
consumului, oferind un numar mic de servicii.
Sub influenta unor factori benefici calitatea poate sa evolueze pana la C M (calitate
maxima) produsele satisfac toate exigentele consumatorului.
Pentru compararea produselor intre ele se foloseste calitatea medie (Cm )
C0 Ca Cm CM

7. Factorii care influenteaza evolutia calitatii

-Triunghiul calitatii
Triunghiul calitatii inglobeaza influenta opiniei consumatorului asupra evolutiei
calitatii produselor.

A. Cerintele consumatorului
B. Cerintele conceptiei
C. Caracteristicile prodului finit.
A- In functie de cerintele consumatorului, producatorul trebuie sa organizeze
activitatea productiva astfel incat produsul obtinut sa satisfaca exigentele,
producatorul fiind obligat sa practice o documentare ampla in vederea
proiectarii, in aceste conditii asigurandu-se o conceptie de nivel calitativ
superior
B- In functie de caracteristicile conceptiei este pus la punct un proces tehnologic,
capabil sa ofere produse cu caracteristici calitative superioare
C- Un proces tehnologic bine pus la punct si respectat in activitatea productiva
asigura o calitate ridicata a fabricatiei. Consumatorul impune astfel o
cercetare riguroasa in vederea conceperii unui produs superior din punct de
vedere calitativ. Calitatea documentatiei asigura calitatea fabricatiei.

-Diagrama factorilor de influenta care afecteaza calitatea fabricatiei

MAINI
UTILAJE

ORGANIZAREA
FLUXULUI DE FABRICAIE

Precizie conform
cmpului de toleran

MIJLOACE DE
MSURARE

Amplasarea mainilor

Precizie conform

Detalii de transport
Izolarea rebuturilor

documentaiei

Respectarea regimului

Prelucrarea datelor

Cultura produciei

de lucru prescris

planuri de control

PRODUS

DOCUMENTAIE
DE FABRICAIE
Calitate

Calitate

Utilizare corect

SCULE
DISPOZITIVE

Calitate
Verificri ale caracteristiclor
fizico-chimice

MATERII PRIME
MATERIALE

Cointeresare

MUNCITORI

Factorii care influenteaza calitatea fabricatiei au componente obiective (CO) si

componente subiective (CS).
1. Masini si utilaje. Componenta obiectiva: capacitatea de a furniza produse ce
se inscriu intr-un camp de toleranta dorit
- Componenta subiectiva: respectarea regimului activitatii productive.
2. SDV-scule si dispoitive de verificare- Componenta obiectiva - precizia lor
- Componenta subiectiva - exploatare rationala
3. Organizarea procesului tehnologic- Componenta obiectiva - exploatarea
rationala ; asigurarea legaturilor intre spatiile de fabricatie
- Componenta subiectiva - cultura productiei
4. Materia prima Componenta obiectiva calitatea sa determina calitatea
produsului finit
- Componenta subiectiva exploatarea rationala a caracteristicilor fizico-chimice
ale materiei prime
5. Organizarea activitatii de control Componenta obiectiva dotarea cu aparatura
de control
- Componenta subiectiva valorificarea superioara a rezultatelor activitatii de
control
6. Personalul- Componenta obiectiva calificarea personalului
- Componenta subiectiva stimularea (cointeresarea)

- Spirala calitatii
Evidentiaza etapele care se parcurg in ridicarea calitatii de la un nivel inferior la
un nivel superior.

Cercetarea- in aceasta etapa se studiaza toate rezultatele bune obtinute in activitatea

productiva anterioara, rezultatele producatorilor similari si cerintele pietei
Studii comparative si stabilirea tipodimensiunilor si a aspectelor specifice se
precizeaza cum va arata noul produs, ce dimensiuni si ce continut va avea.
Proiectarea noului proces de fabricatie in care sa se obtina produse cu nivel de
calitate superior- stabilindu-se normele tehnice de fabricatie.
Planificarea aprovizionarii etapa in care se planifica ordinea achizitionarii utilajelor
in functie de furnizori si de ordinea la montaj
Aprovizionarea- achizitii de utilaje
Montarea utilajelor si controlul montajului
Verificari, incercari, analize
Controlul final se controleaza procesul tehnologic pus la punct si se face analiza lui
statistica pentru a identifica starea lui normala
Desfacerea- produsul cu nivel de calitate ridicat este plasat in consum
- Gestiunea calitatii
- reprezinta activitatea de gospodarire rationala a tuturor fondurilor destinate
ridicarii nivelului de calitate a produsului
- sumele puse la dispozitie pentru ridicarea nivelului de calitate sunt repartizate
in trei conturi:
a. Contul conceperii calitatii (contul prevenirii defectelor) toate cheltuielile
facute pentru a obtine produse cu un nivel de calitate superior(aprovizionare,
organizare-reorganizare, specializare personal)
b. Contul identificarii calitatii (defectelor)- include toate cheltuielile pentru a
controla activitatea productiva (achizitionarea aparaturii, reactivilor, achitarea
operatiunilor service si etalonare)
c. Controlul lipsei de calitate cuprinde toate fondurile destinate transporturilor
neproductive, remanierii produselor, reconditionarii si rebutarii produselor.

Graficul arata:
- pentru NC inferior, cheltuielile aferente contului 2 sunt mici, dar sunt foarte mari
cele ale contului 3.
- pentru NC superior, cheltuielile contului 2 sunt mari si cele pentru contul 3 sunt
minime
- pentru NC optim cele doua fonduri sunt compatibile
Armonizarea activitatii productive cu activitatea de control al caliatatii face ca
diagrama gestiunii calitatii sa aiba alura curbei C. In acest caz se evidentiaza un
domeniu optim pentru NC.