Sunteți pe pagina 1din 86

V urm un 2012 minunat!

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

n ncheiere: Bucureti

suprafata: 228 kmp



arie construita: 70%

1996: 2 300 000 locuitori

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucureti


relaia cu istoria?

observatorul urban

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

orice oras are o istorie



1459- prima atestare documentara

1831 - Regulamentul Organic - inceputul modernizarii

1859 - Unirea Principatelor - capitala Bucuresti

1866 - devine capitala Regatului Romniei

1877 - Independenta

1916-1918 - primul razboi mondial

1918 - Unirea cu Transilvania - Romnia Mare

1940-1945 - al 2-lea razboi mondial

1944 - Romania trece de partea Rusilor

1945 - Tratatul de la Ialta - Romnia trece n sfera de influenta sovietica

1945-1947 - preluarea treptata a puterii de catre comunisti

1947 - Republica Populara Romna - prim secretar al Partidului: Gh. Gheorghiu-Dej

1965 - Dej moare, locul lui e luat de Nicolae Ceausescu

1974 - Ceausescu se declara si Presedinte - inflorirea cultului personalitatii

1977 - cutremurul - pretext pentru noul centru civic

1980 - incept demolarile masive si se pune piatra de temelie a Casei Poporului

1989 - Revolutia

Noua dezvoltare liberala a orasului si a profesiunii - CUM ?





anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA



BUCURESTIUL REVIZITAT:

prin prisma istoriei arhitecturii europene

in relatie cu istoria / constituirea lui particulara


de citit in paralel cu cursurile privind TIMPURILE ARHITECTURII


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuresti

Europa

TIMPUL
EUROPEI

Grecia
Antica

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

Traditia clasica: proiectarea cu


ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
momente de intrerupere)
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica

Sec. 19

Despartirea blinda de traditia


clasica

Sec. 20

Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui

TIMPUL
LOCAL

ARHITECTURA

Sec.15

Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

Traditia post-bizantina / balcanica


- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
mari, indiferente fata de spatiul urban;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

ORASUL

BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control

Primele preluari din traditia clasica (odata


cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si
concomitente.

Importul eclectismului EBA (de factura


franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
-1991 Societatea Arhitectilor Romani
-1992 Scoala de Arhitectura
Cautarile stilistice nationale (stilul
neoromanesc) incep sa inlocuiasca
eclectismul de factura clasica.

BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine, dar fara
distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent

RM 1

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuresti

Europa

TIMPUL
EUROPEI

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

TIMPUL
LOCAL

Primele experimentari substantiale,


mai ales la nivelul limbajului /
obiectului arhitectural

anii 1930

ARHITECTURA

ORASUL

RM 1

RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist

1945

1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960

POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- revenirea la principiile orasului

Preluarea limbajului modernist, mai ales


la nivel morfologic, mai putin sintaxa.
In paralel, continua si celelalte tendinte
stilistice

1974-5

1989

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Reconstructia incepe cu o noua speranta


modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.

Se mentine regula orasului traditional,


intr-o negociere pragmatica cu fondul
construit.
Nu se preiau ideile orasului functionalist,
nici la nivel de experiment.
BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

Realismul-socialist e pus in discutie


Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.

Preluarea ideilor orasului functionalist


(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1

TIMPUL
EUROPEI

Grecia
Antica

Sec. 19

Bucurestiul balcanic

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

Traditia clasica: proiectarea cu


ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
momente de intrerupere)
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica

Despartirea blinda de traditia


clasica
Marile operatii urbane de
modernizarea

TIMPUL
LOCAL

ARHITECTURA

ORASUL

Traditia post-bizantina / balcanica


- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
mari, indiferente fata de spatiul urban;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public
si estetica lui.

Sec.15

Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Primele preluari din traditia clasica (odata


cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si
concomitente.
BUCURESTIUL EUROPEAN:

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Traditia post-bizantina / balcanica



- locuinte joase cu caracter rural,

pe loturi mari, amplasate fara o regula evidenta

fata de domeniul public al orasului;

- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;



Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.

Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.


Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile



contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1750

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

1850

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara operatii majore de regularizare si de control;



Lipsa preocuparilor pentru spatiul public si estetica lui.

Viata colorata a unei societati balcanice cu caracter medieval intirziat si predominant agricol.


Un oras mare, dar total diferit si de orasul medieval central european si de preocuparile



contemporane de ordonare, regularizare a spatiului, de cautare a unei estetici
urbane in conformitate cu principiile clasice.

Place Vendome, Paris, 1702

Bucurestiul la 1850

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

1

TIMPUL
EUROPEI

Grecia
Antica

Sec. 19

Bucurestiul balcanic

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

Traditia clasica: proiectarea cu


ajutorul ordinelor clasice (morfologie
si sintaxa; un limbaj care se
construieste in Antichitatea greaca si
imbogateste in timp cu scurte
momente de intrerupere)
Orasul traditional dezvoltat mai mult
organic - dupa Renastere (sec 16-17)
incepe ordonarea / geometrizarea
sistematica a spatiului urban, dupa
aceleasi reguli clasice: ierarhizare,
ordonare estetica

Despartirea blinda de traditia


clasica
Marile operatii urbane de
modernizarea

TIMPUL
LOCAL

ARHITECTURA

ORASUL

Traditia post-bizantina / balcanica


- locuinte joase cu caracter rural, pe loturi
mari, indiferente fata de spatiul urban;
- cladiri publice: biserici, manastiri, hanuri

BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public
si estetica lui.

Sec.15

Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Primele preluari din traditia clasica (odata


cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si
concomitente.
BUCURESTIUL EUROPEAN:

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucurestiul balcanic

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19

Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente la inceput la nivelul fatadelor.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19



Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura
reanscentista si iluminista): importuri stilistice diverse si
concomitente la inceput la nivelul fatadelor.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucurestiul balcanic

Spre 1830 orasul avea:
supraf: 3000ha 60.000
locuitori. (53.888 de
rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044
straini)

Viena avea, in sec. al XVIIIlea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci o
densitate dubla.

Este cel mai mare oras din
sud-estul european


Atena are in 1836 14.000 de locuitori,


Belgradul, 12.900 in
1838.

Foarte putin dens: in 1859 122000 de locuitori






o istorie specifica, relativ
independenta de dezvoltarea arhitecturalurbanistica a Occidentului european
(conexiuni tirzii)

1592 - harta Europei - locul principatelor
romane

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2

TIMPUL
EUROPEI

Bucuretiul european

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

TIMPUL
LOCAL

ARHITECTURA

ORASUL

1

Sec. 19

Sec. 20

Despartirea blinda de traditia


clasica

Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui

Primele preluari din traditia clasica (odata


cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente

Importul eclectismului EBA (de factura


franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
-1991 Societatea Arhitectilor Romani
-1992 Scoala de Arhitectura
Cautarile stilistice nationale (stilul
neoromanesc) incep sa inlocuiasca
eclectismul de factura clasica.

BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
fara distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent

RM 1
Primele experimentari substantiale,
mai ales la nivelul limbajului /
obiectului arhitectural
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor

anii 1930

Preluarea limbajului modernist, mai ales


la nivel morfologic, mai putin sintaxa.
In paralel, continua si celelalte tendinte
stilistice

Se mentine regula orasului traditional,


intr-o negociere pragmatica cu fondul
construit.
Nu se preiau ideile orasului functionalist,
nici la nivel de experiment.

1945

BUCURESTIUL SOVIETIZAT

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

1848, Romania accede la marea istorie europeana si


incepe sa bilbiie limbajul comun al modernitatii
nationale. Popoarele se revendica ca natiuni si natiunile
reclama recunoasterea unei suveranitati incarnata in
Stat. Ordinea traditionala, restabilita in 1815 si care
pretinde sa striveasca bulversarile produse de razboaiele
napoleoniene, mostenitoare ale Revolutiei franceze, este
refuzata.. () Ce vor face romanii?

Isi construiesc in graba un fel de pasaport pentru dreptul
de a capata o recunoastere internationala: ei au o limba
pe care au invatat sa o studieze de prin secolele XVIXVII, si pe care, de la inceputul secolului al XIX-lea, se
caznesc sa o impaneze cu neologisme latine pentru a-i da
vocabularul modernitatii, o limba scrisa in alfabet
chirilic; ei au un trecut, o ancestralitate romana si, una
mai veche, dacica; ei au o reprezentare teritoriala
explodata in trei principate, Moldova, Valahia si
Transilvania, pe care si le impart imperiile austriac si
turc.

Ei au astfel dreptul pe care li-l confera istoria si
descopera - la fel ca toate elitele patriotice din Europa
luminata - dreptul popoarelor de a dispune de ele insele..

Catherine Durandin, HISTOIRE DE LA NATION ROUMAINE

privirea se indreapta spre apus


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

Boutonnire [fr.] - butoniera, adica chiotoare,


borta facuta n haina, n care se vra bumbulu,
se mbumbuneaza



1875, CODRESCU: Dictionar francez-romn

privirea se indreapta spre apus


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

ideea de modernizare

Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica
decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi
cauzele.



Principalele dimensiuni:

- respingerea mostenirii orientale / balcanice si

- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.

Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare /
sincronizare cu Occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia
construita.

Pare o negare a istoriei proprii in favoarea celei


occidentale; in realitate e o negociere cu ambele

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

Contextul specific care caracterizeaza inceputurile modernitatii in Balcani: o arie unde


se intersecteaza mai multe etnii cu acelasi fond cultural si politic: societati medievale
intirziate, tinute sub controlul Sublimei Porti, sub-dezvoltate din punct de vedere
economic, contaminate foarte tarziu si aproape concomitent de ideile Renasterii si ale
Iluminismului.
Odata intrevazuta emanciparea politica, procesul modernizarii erupe, dezmembrand
spatiul comun al Imperiului in numeroase entitati animate fiecare de doua imperative
principale: 
(1) nevoia de a recupera decalajul care le desparte de Europa Occidentala:
se reflecta in dorinta si incercarea de a atinge un nivel ridicat de dezvoltare
economica, sociala si culturala, prin asimilarea accelerata a valorilor occidentale. 
(2) construirea unei noi identitati nationale.
strategia curenta este respingerea a tot ce reprezenta trecutul
otoman (administratie, stil de viata, cultura etc.)

CA ATARE, PROGRAMUL IDEOLOGIC CONSTA IN RESPINGEREA


TRECUTULUI APROPIAT SI BALCANIC PENTRU A DEVENI
EUROPENI (VEST-EUROPENI).

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

modernizarea orasului

Occidentalizarea modului de viata / locuire;



Ordonarea vietii urbane dupa modelul de dezvoltare economica moderna;

Ordonarea spatiului urban dupa model occidental, pentru ca Bucurestiul sa
devina o capitala europeana .

Schimbarea imaginii orasului (echipare, expresie arhitecturala, scara)

In orasul nostru totul trebuie luat de la capat!



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

modernizarea modului de viata


Inceput de secol 19: Cind i-am facut o vizita dupa metamorfoza [boierul isi sacrificase frumoasa barba
dupa moda europeana], intrind in salon [vad] cam zece boieri, toti fumind lungi narghilele, erau asezati
turceste pe podea, fiecare linga scaunul sau, cu jobenele pe cap si cozile fracurilor intinse in jurul lor. Ca sa
fiu corect, el [gazda] trona drept pe o canapea, dar ceilalti gaseau mai comod sa stea ghemuiti [], si,
fiindca inainte nu-si scoteau turbanele de pe cap, nici nu le-a trecut prin minte ca ar putea sa-si scoata
jobenele. . (pictorul ungur Barabs Miklos, la Bucuresti intre 1828 si 1834)



Inainte de al 2-lea razboi mondial: Bucuresti este capitala cea mai stralucitoare, cea mai vie, cea mai
eleganta, cea mai occidentala din Balcani, desi cea mai estica. Belgrad abia incepe sa devina un mare oras
european; Sofia nici n-a incercat inca nimic in acest sens; numai Bucurestiul este asa si inca de mult timp.
Aceasta il socheaza pe orice strain care cunoaste Peninsula. Francezul o constata cu sentimentul de doua ori
agreabil de a se gasi aproape acasa si, totusi, si oarecum altundeva. Aceasta prima impresie este corecta.
(Georges Oudard, 1935)


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

modernizarea
orasului






1831 - Le Rglement Organique (RO) + Rglement sur lassainissement, lembellissement et le


maintient du bon ordre dans la ville de Bucarest
1831 - 122 000 locuitori

1878- 177.646 locuitori

1899 - 282.071 locuitori

Ritmul de constructie:

-380 cladiri /an

1831

1895

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

1929
prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

modernizarea orasului: tesutul major









Amenajarea cheiurilor Dambovitei;

Taierea de noi bulevarde;

Construirea echipamentor publice
ale statului modern;

Constructia de parcuri si gradini
publice;

Importul de noi tipuri de locuinte
dezvoltate pe inaltime;





Controlul spatiului public si al
edificarii prin reglementari
moderne.



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Noile cheiuri ale dambovitei

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Noile bulevarde

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Gradini publice si parcuri

Gradinile Cismigiu A. Meyer


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Gradinile Kisseleff

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Institutiile moderne ale noului stat

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

2

modernizarea orasului: tesutul minor

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bulevardele si cheiurile devin un model de modernizare care iradiaza : 


1890 generalizarea regimului de inaltime pentru alte strazi importante din centru

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

modernizarea expresiei arhitecturale


Importurile stilistice continua:



a doua jumatate a sec. XIX importul eclectismului EBA (de factura franceza)
care devine stilul oficial

- arhitecti straini

- arhitecti romani diplomati la EBA

-1891 Societatea Arhitectilor Romani

-1892 Scoala de Arhitectura

Sfirsitul sec. XIX cautarile stilistice nationale (stilul neoromanesc) incep sa
inlocuiasca eclectismul de factura clasica.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Modernizarea expresiei arhitecturale


limbajul eclectic

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Modernizarea expresiei arhitecturale


alte importuri
anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Modernizarea expresiei arhitecturale


importul unei deliberari: stilul national


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Modernizarea expresiei arhitecturale


stilul national
anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

modernizarea expresiei arhitecturale


Importurile stilistice continua:



Dupa primul Razboi Mondial se importa si limbajul modernist care cunoaste o mare
aderenta.

Pe acest fond se acutizeaza si conflictul traditionalism / autohtonism modernism /
occidentalizare, care constituie o dimensiune de fond a culturii romane.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Modernizarea expresiei arhitecturale


limbajul modernist
anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Modernizarea expresiei arhitecturale


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

noua imagine a strazii


prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Modernizarea expresiei arhitecturale


noua imagine a strazii


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Modernizarea expresiei arhitecturale


noua imagine a strazii


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Sec. 19

Sec. 20

RM 1

Bucuretiul european

Despartirea blinda de traditia


clasica

Primele preluari din traditia clasica (odata


cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente

BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
fara distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent

MM
Aplicarea pe scara larga a principiilor

TIMPUL
EUROPEI

Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui

Primele experimentari substantiale,


mai ales la nivelul limbajului /
obiectului arhitectural

RM 2

Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

Importul eclectismului EBA (de factura


franceza): aproape oficializat
- arhitecti straini
- arhitecti romani dilomati la EBA
-1891 Societatea Arhitectilor Romani
-1892 Scoala de Arhitectura
Cautarile stilistice nationale (stilul
neoromanesc) incep sa inlocuiasca
eclectismul de factura clasica.

anii 1930

Preluarea limbajului modernist, mai ales


la nivel morfologic, mai putin sintaxa.
In paralel, continua si celelalte tendinte
stilistice

1945

TIMPUL
LOCAL

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Se mentine regula orasului traditional,


intr-o negociere pragmatica cu fondul
construit.
Nu se preiau ideile orasului functionalist,
nici la nivel de experiment.

BUCURESTIUL SOVIETIZAT

ARHITECTURA

ORASUL

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

Reglementarea orasului

Ideile orasului functionalist erau cunoscute, dar nu au fost preluate in perioada


interbelica.

Orasul s-a modernizat si s-a adaptat vietii moderne, dar s-a structurat si reglementat in
continuare dupa modele traditionale, urmarind principiile operatiilor de modernizare
urbana din Occident (mai ales Parisul celei de a doua jumatati a sec. XIX).

1921 
PRIMUL PLAN URBANISTIC GENERAL

1935
PRIMUL PLAN DE
SISTEMATIZARE : 
1927- Societatea Urbanistilor Romani

clasele de constructii

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

relatia cu istoria





In orasul nostru totul
trebuie facut de la capat

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

relatia cu istoria: negocierea cu istoria






O NEGOCIERE INTRE DOUA ISTORII:



ISTORIA AUTOHTONA, POST-BIZANTINA SI BALCANICA

SI

EVOLUTIA ARHITECTURII SI ORASULUI OCCIDENTAL

condusa cu pragmatism cumpanit pentru recuperarea decalajului



IN CE MASURA A REUSIT SA SE SINCRONIZEZE, E DE
DISCUTAT, DAR DIN ACEASTA NEGOCIERE S-A NASCUT SI
FARMECUL ORASULUI



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul european

PANA LA CEL DE-AL DOILEA RAZBOI MONDIAL



majoritatea transformarilor principale ale orasului sunt in
curs de desfasurare

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist

1945

3

1956-59
anii 1960

sfirsitul
anilor
1960

POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- critica orasului functionalist
- revenirea la principiile orasului
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.
TIMPUL
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
EUROPEI ORASULUI OCCIDENTAL

1974-5

4

1989

Reconstructia incepe cu o noua speranta


modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.

BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

Realismul-socialist e pus in discutie


Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.

Preluarea ideilor orasului functionalist


(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE

5

TIMPUL
LOCAL

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

ARHITECTURA

ORASUL

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

lumina vine de la rasarit


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

Reconstructia incepe cu o noua speranta modernista, mai radicala decit cea


interbelica, care este inabusita de arhitectura stalinista.

Cam din 1949, speranta este inabusita de dicteul politic

- Negarea / refuzul limbajului modernist ca burghez, decadent.

- Limbajul realist-socialist = continut socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice nationale si conservatoare.

- Desi orasul burghez este infierat ca purtator al inegalitatii sociale, in linii mari,
constructia noua nu afecteaza liniile de dezvoltare a orasului trasate in perioada
interbelica.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

speranta modernista a reconstructiei


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

arhitectura sub dicteu politic



1949: Constituirea sectorului de stat in proiectare si executie

1952: Nationalizarea profesiunii

Plenara din noiembrie 1952 a CC al PMR si a Consiliului de Ministri:

HOTARIREA CC AL PMR SI A CONSILIULUI DE MINISTRI CU PRIVIRE LA
RECONSTRUCTIA SOCIALISTA A ORASELOR SI ORGANIZAREA ACTIVITATII IN
DOMENIUL ARHITECTURII SI CONSTRUCTIILOR

HOTARIREA CU PRIVIRE LA PLANUL GENERAL DE RECONSTRUCTIE
SOCIALISTA A ORASULUI BUCURESTI

- institutele etatizate de proiectare si forul lor coordonator (Comitetul de stat pentru
arhitectura si constructii al Consiliului de ministri)

- Institutul de arhitectura Ion Mincu

- Uniunea Arhitectilor si revista Arhitectura

- Arhitectura sub dicteu politic

Arhitectura, invatamantul, profesiunea


sunt incluse in sistem si intra sub controlul politic. 

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

arhitectura stalinista: realismul-socialist


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

arhitectura stalinista: realismul-socialist


anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

critica realismului-socialist, noul modernism



1953 - moare Stalin; noul secretar: Nikita Sergheievici Hrusciov

1954
- discursul lui Hrusciov la Conferinta Unionala a Constructorilor: critica realism


socialismului (risipa a banilor poporului prin decoratii in exces, lipsa de rationalitate)





O SCHIMBARE PRUDENTA



noiembrie 1957 Plenara largita a Comitetului director al Uniunii Arhitectilor

noiembrie 1958 Plenara CC a PMR - Dej preia temele lui Hrusciov:




Principiile realismului socialist sint aspru criticate pentru lipsa lor de

eficienta economica.

Se traseaza noi principii rationale: economicitatea si industrializarea constructiei de
locuinte, confortul si expresivitatea plastica

Lucrarile deja incepute continua, dar se simplifica si isi pierd din monumentalitatea
serioasa.

Apar, inca timid, noi proiecte de locuinte


MODERNISMUL DIRIJAT

Dupa 1959 - modernismul este acceptat (dar nu si reabilitat) - devine stil oficial, dar
tot ca forma nationala a continutului socialist.

Pentru prima oara sint acceptate si ideile orasului functionalist, pentru constructia
marilor ansambluri, dar tot prin directive de la Moscova, deci in formule mai fixe.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3

modernismul dirijat








Piata Palatului 1958-60


Ansamblul Gara de N & Calea Grivitei

piete si completari de fronturi ale marilor artere



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

3

modernismul dirijat


Continuarea axei N-S


Ansamblul Circului si

soseaua Stefan cel Mare

piete si completari de fronturi ale marilor artere



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

modernismul dirijat



cresterea orasului prin constructia marilor ansambluri



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul perioadei comuniste


modernizarea de dupa 1958



cresterea orasului prin 


cartierele de blocuri

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

Balta Alba - proiectat pt. 300 000 locuitori



prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul sovietizat

relatia cu istoria: negarea istoriei





O NEGATIE PARADOXALA :

retorica comunista a NOULUI nu este similara negatiei moderniste

orasul traditional = expresia unei societati bazate pe exploatare



NOUL este continutul socialist in forme nationale , deci si un recurs la istorie,
mai veche sau mai noua

FARA DISTRUGERI MAJORE ALE FONDULUI ANTERIOR





ANII 45-50: O SCURTA PERIOADA DE SINCRONIZARE CU DEZVOLTAREA
ARHITECTURII OCCIDENTALE

ANII 50: NEGARE PRIN REALISMUL-SOCIALIST

ANII 60-INCEPUT DE 70: SINCRONIZARE SI UN INCEPUT DE
DESINCRONIZARE, PENTRU CA NU POATE APAREA O CRITICA BAZATA PE
REALITATE



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

4

TIMPUL
EUROPEI

Bucuretiul ceauist

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist

TIMPUL
LOCAL

1945
Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.

ORASUL

BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

PM

1956-59

anii 1960

sfirsitul
anilor
1960

ARHITECTURA

POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- critica orasului functionalist
- revenirea la principiile orasului
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.

1974-5

1989

Realismul-socialist e pus in discutie


Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.

Preluarea ideilor orasului functionalist


(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

re-stalinizarea arhitecturii

1968 - declaratia din august contra invaziei sovietice in Cehoslovacia

1971 - Tezele din iulie - Mangalia: revolutia culturala

1974 - Ceausescu devine presedinte al republicii (functie nou infiintata)










anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala


modernizarea prin demolare



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala


mutilarea teatrului national



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala


ascunderea trecutului

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala


modernizarea prin demolare



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala


noul centru civic



485 ha de oras traditional demolate, zeci de monumente

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala


Casa Poporului

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala


artificializarea Dmboviei

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

o noua arhitectura nationala


cortine de blocuri si cartiere



de blocuri indesite

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

4

TIMPUL
EUROPEI

Bucuretiul ceauist

EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL

RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist

TIMPUL
LOCAL

1945
Reconstructia incepe cu o noua speranta
modernista, care este inabusita de
arhitectura stalinista:
Negarea limbajului modernist ca decadent.
Limbajul realist-socialist = continut
socialist in forme nationale continua
linia de cautari stilistice mai
conservatoare.

ORASUL

BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Constructia noua respecta in linii mari
principiile anterioare

PM

1956-59

anii 1960

sfirsitul
anilor
1960

ARHITECTURA

POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- critica orasului functionalist
- revenirea la principiile orasului
traditional: spatiu public clar
formalizat (strazi, piete, etc.),
incercari de integrare dintre noile
interventii si fondul existent;
- prezervarea si revitalizarea orasului
traditional.

1974-5

1989

Realismul-socialist e pus in discutie


Se revine treptat la un limbaj modernist
minimal
Limbajul stilului international devine
oficial sub semnul economicitatii si
rationalitatii.

Preluarea ideilor orasului functionalist


(filtrate prin Moscova)
Constructia marilor ansambluri.
BUCURESTIUL CEAUSIST
Alt dicteu politic, neo-stalinist: noul
Critica de sus a marilor ansambluri sub
stil national
semnul economiei de teren:
- placarea marilor cai de acces in oras
- indesirile
Distrugerea orasului vechi: Demolari
masive; Noul Centru Civic; artificializarea
Dimbovitei
BUCURESTIUL TRANZITIEI POST-COMUNISTE

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul ceauist

relatia cu istoria: distrugerea istoriei





O FURIE DISTRUCTIVA FARA PRECEDENT :

O RETORICA VIRULENTA DE NEGARE A ORICAREI ISTORII ANTERIOARE:

fondul vechi este demolat

arhitectura moderna este respinsa

natura este anihilata




MASCATA DE RETORICA NATIONALISTA SI DE UN FALS RECURS LA
ISTORIE - UN FEL DE STALINISM ORIGINAL.



IN TOTAL SI REAL DEFAZAJ CU MODURILE DE ABORDARE ALE ORASULUI,
ARHITECTURII SI PATRIMONIULUI DIN OCCIDENT CARE A ARUNCAT UN
HANDICAP GREU RECUPERABIL PENTRU ARHITECTURA ROMANEASCA SI
PENTRU ORAS.

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul tranziiei

relatia cu istoria: mostenirea


o mostenire problematica

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul tranziiei

relatia cu istoria: mostenirea


Vizitatorul de astazi se simte stnjenit reflectnd asupra tcerii subterane, apoi


ncremenite, a tuturor omuletilor noi ai ceausismului ce au trudit acolo si apoi s-au
pierdut n decor. n fata Casei Poporului, devenita Casa Parlamentului, unde ncepe
fostul bulevard al Victoriei Socialismului, pe trecator l cuprinde ameteala. Cu toate
acestea, copacii au crescut si continua sa creasca, fintinile mproasca cu firisoare de
apa, magazinele sunt deschise, apar ctiva clienti.

Locurile sunt vii. Ameteala se datoreaza tacerii, tacerii bucurestenilor nsisi cu privire
la orasul lor. Trecutul apropiat este evitat. Centrul civic nu are o istorie a sa. Oamenii
lui Ceausescu, cnd au slavit acesta realizare , au vorbit despre cifre si nu au spus
nimic despre anonimii constructori ai acestei mari opere. Actorii au parasit scena ntrun cortegiu tacut





DURANDIN, Catherine, Bucuresti. Amintiri, plimbari, Paralela 45, 2003

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

5
Bucuretiul tranziiei

relatia cu istoria: mostenirea

Bucurestiul poseda inca potentialul unei 'renasteri',


traditiile sale nefiind totusi distruse sau depasite. Ele
par mai degraba inghetate, atit in arhitectura noului cit
si a vechiului.

Ca arhitect, Bucurestiul are pentru mine o structura
latenta, care asteapta sa fie dezghetata. Are nevoie
numai de o viziune arhitecturala si de o intelegere
profunda a nevoilor societatii, pentru ca singurul
pericol este acela ca orasul sa fie propulsat in viitor de
metodele pietii libere, fara intelegerea importantei
trecutului ca o experienta traita, dincolo de domeniul
restaurarii propriu-zise."

Arh. Nick Temple, profesor la Nottingham, 1991

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul tranziiei

relatia actuala cu istoria pare a fi:


neglijenta

nepasarea

nestiinta

incultura

pe care o distrugem in continuare



anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul tranziiei

deocamdata:

Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara


discernamint si necritic.

Privire retrospectiva critica limitata si inca deformata.

Cu putine exceptii, distrugerea orasului continua prin mecanismele de piata
necontrolate de o vointa urbanistica si de o viziune asupra orasului.

Logica si farmecul lui se inteleg greu sau rar.

Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul tranziiei

deocamdata:



Incercarea de a recupera decalajul prin preluari de forme si tehnologii, fara
discernamint si necritic, fara a intelege istoria si caracterul orasului.

Arhitectii romani par sa nu inteleaga inca temele contemporaneitatii

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucuretiul tranziiei



Exista foarte putine exceptii, iar ele sunt adesea neintelese

Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA


Exista foarte putine exceptii, iar ele sunt adesea neintelese



Casa arhitectului, arh. Dan Marin & Zeno Bogdnescu o strategie de lucru cu istoria

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

Bucureti


relaia cu istoria

observatorul urban

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA

de aceea amintii-v de pisica de Cheshire













Succes n sesiune!

anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM

prof. Ana-Maria ZAHARIADE / lect. Radu Tudor PONTA