Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
n ncheiere: Bucureti
Bucureti
relaia cu istoria?
observatorul urban
BUCURESTIUL REVIZITAT:
prin prisma istoriei arhitecturii europene
in relatie cu istoria / constituirea lui particulara
Bucuresti
Europa
TIMPUL
EUROPEI
Grecia
Antica
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
Sec. 19
Sec. 20
Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
Sec.15
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
ORASUL
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control
BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine, dar fara
distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent
RM 1
Bucuresti
Europa
TIMPUL
EUROPEI
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
anii 1930
ARHITECTURA
ORASUL
RM 1
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
MM
- generalizarea limbajului/ consumul
de limbaj: stilul international
- reconstructia dupa principiile
orasului functionalist
1945
1956-59
anii 1960
sfirsitul
anilor
1960
POST-MODERNISMUL: principiile
modernismului si ale orasului
functionalist sint puse in discutie:
- critica limbajului stilului
international, considerat prea
abstract si sarac rezulta o serie de
cautari de facturi diverse: o noua
libertate stilistica, in general mai
reflexiva si mai fundamentata
teoretic;
- revenirea la principiile orasului
1974-5
1989
1
TIMPUL
EUROPEI
Grecia
Antica
Sec. 19
Bucurestiul balcanic
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public
si estetica lui.
Sec.15
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
1750
1850
Bucurestiul la 1850
1
TIMPUL
EUROPEI
Grecia
Antica
Sec. 19
Bucurestiul balcanic
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
BUCURESTIUL BALCANIC
Tesut foarte imbricat, neierarhizat, fara
operatii majore de regularizare si de
control;
Lipsa preocuparilor pentru spatiul public
si estetica lui.
Sec.15
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
Bucurestiul balcanic
Sfirsit de sec.18, inceput de sec. 19
Primele preluari din traditia clasica (odata cu cultura reanscentista si iluminista):
importuri stilistice diverse si concomitente la inceput la nivelul fatadelor.
Bucurestiul balcanic
Spre 1830 orasul avea:
supraf: 3000ha 60.000
locuitori. (53.888 de
rezidenti, 10.000
provinciali, 1.044
straini)
Viena avea, in sec. al XVIIIlea, 1800 ha la 200.000
locuitori, deci o
densitate dubla.
Este cel mai mare oras din
sud-estul european
Atena are in 1836 14.000 de locuitori,
Belgradul, 12.900 in
1838.
Foarte putin dens: in 1859 122000 de locuitori
o istorie specifica, relativ
independenta de dezvoltarea arhitecturalurbanistica a Occidentului european
(conexiuni tirzii)
1592 - harta Europei - locul principatelor
romane
anul I / IAC / 2011-12 / DITACP / Facultatea de Arhitectura / UAUIM
2
TIMPUL
EUROPEI
Bucuretiul european
EVOLUTIA ARHITECTURII SI
ORASULUI OCCIDENTAL
TIMPUL
LOCAL
ARHITECTURA
ORASUL
1
Sec. 19
Sec. 20
Sfirsit de
sec.18,
inceput
de sec.
19
1831
Despartirea radicala MM
Construirea unui nou limbaj prin
opozitie cu traditia clasica
Orasul functionalist si principiile lui
BUCURESTIUL EUROPEAN:
Negarea traditiei bizantine/balcanice, dar
fara distrugerea totala a orasului vechi.
Operatiile de modernizare a orasului, dupa
modelul oraselor occidentale:
modernizarea tesutului major
- o noua atentie fata de estetica spatiului
public
- amenajarea cheiurilor si taierea marilor
bulevarde (E-V si N-S)
- importante cladiri/echipamente publice
ale noului stat modern
modernizarea tesutului minor
negocierea cu fondul existent
RM 1
Primele experimentari substantiale,
mai ales la nivelul limbajului /
obiectului arhitectural
RM 2
Aplicarea pe scara larga a principiilor
anii 1930
1945
BUCURESTIUL SOVIETIZAT
Bucuretiul european
Bucuretiul european
1875, CODRESCU: Dictionar francez-romn
Bucuretiul european
ideea de modernizare
Dezvoltarea generala a fost generata de ideea modernizarii, o forta mult mai puternica
decat conditiile incipiente de natura economica sau sociala care sunt presupuse a ii fi
cauzele.
Principalele dimensiuni:
- respingerea mostenirii orientale / balcanice si
- asimilarea grabita, aproape fara selectie, a modelelor occidentale.
Toate echivalau cu modernizarea, iar modernizarea insemna occidentalizare /
sincronizare cu Occidentul, ca o conditie sine-qua-non a noii identitati care se vroia
construita.
Bucuretiul european
Bucuretiul european
modernizarea orasului
Bucuretiul european
Bucuretiul european
modernizarea
orasului