Sunteți pe pagina 1din 31

1.

2.
3.
4.
5.
6.
7.
8.
9.
10.
11.
12.
13.
14.
15.

COMPOZITIE URBANA
DEFINIREA IMAGINII URBANE
AMBIENTUL
MECANISMUL DE CONSITUIRE AL IMAGINII URBANE.
CONFIGURARII URBANE
PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI
PERCEPTIA IN SPATIU
REPERUL
ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE
SPATIU IZOTOPIC UNITAR,CONTINUU
TERMENI IN IMAGINEA URBANA
PRIVIREA
VEDEREA
PRINCIPII REFERITOARE LA PERCEPTIE
RAPORTUL OBSERVATOR OBIECTUL DE OBSERVAT

16.
17.
18.
19.

RAPORTUL DINTRE PUNCTUL DE OBSERVATIE SI OBIECTUL OBSERVAT


STRUCTURA FUNCTIONALA
CAMP STRUCTURAL IN SIT
TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR

20.
21.
22.
23.
24.
25.
26.
27.
28.
29.
30.
31.
32.
33.
34.
35.
36.
37.
38.
39.
40.
41.
42.
43.
44.
45.
46.
47.
48.

VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI


EFECTUL DE PERSPECTIVA
CULOARE LUMINA
ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN
DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT
VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI
AXUL
SISTEM DE AXE
STAREA DE SIMETRIE
AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI
IMAGINEA
CALITATI CONSTITUTIVE
CALITATILE UNUI SPATIU
DEFINIREA FENOMENULUI URBAN
CARACTERUL FENOMENULUI URBAN
EXISTENTA URBANA
FENOMENUL URBAN CA SISTEM
CARACTERISTICILE LEGITATII FENOMENULUI URBAN
DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA
DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI URBANE
DIFERENTIERE SPATIALA URBANA
CATEGORII TOPICE SPATIALE
SELECTIA TOPICA IN SPATIUL URBAN
VALOAREA PARTICULARA A UNUI SPATIU URBAN. CARACTER SI SPACIFICITATE
PARTICULARIZARE PRIN SEGREGARE
IMAGINE URBANA
CONDITIONARE FORMEI URBANE
ORASUL ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE.
SEMNELE DE URBANITATE

1.

COMPOZITIE URBANA

Compozitie urbana:
- termen criticat (chiar si de profesorul Damboianu)
- vorbim despre acea parte a structurii urbane care se refera la forma.
- a te ocupa de compozitie urbana inseamna a te situa pe o pozitie doctrinara
- compozitia se sprijina si pe structura, si pe doctrina.
(conceptul de locuire!!)
- o parte din probleme erau comentate in estetica urbana
- estetica ramane doar un aspect. In cadrul esteticii se discuta forma urbana doar static. Acum nu se mai
poate face asa ceva.
- o desfasurare de front poate fi pusa in discutie
Concluzii:
- trecerea de la abordarea statica a configuratiei la abordarea dinamica
- organizarea spatiului nu se mai judeca dupa elevatie, mai ales cand este vorba de cladiri mari, importante.
- elevatia este reala in fizicul ei, dar este ireala in imaginea pe care o constituie.
Kevin Linde: - conceptul de imagine
- Mecanismul de formare al imaginii urbane
- Importanta ese inscrierea in context a cladirii:
- Puncte vizibile

- Locurile de unde poate fi privita cladirea


2.

DEFINIREA IMAGINII URBANE

- face abstractie de calitatea obiectelor de arhitectura


- are consecinte la nivelul plasticii
Compozitia urbana produs al coroborarii in sit a elementelor de cadru urban, determinate functional in cadrul
ACTIVITATI

ELEMENTE FUNCTIONALE

PRODUS IN SPATIUL FIZIC

ELEMENTE FUNCTIONAL-COMPOZITIONALE
ELEMENTE COMPOZITIONAL-URBANE

structurii spatial configurative

O COMPOZITE
in timp

STRUCTURA CONFIGURATIVA SPATIALA-URBANA

PROCES DE COMPOZITIE

PRINCIPII DE COMPOZITIE

O compozitie in teritoriu inseamna o localizare configurata ca stare in teritoriu; caracterizata printr-o imagine (i)
a spatiului urban.

Compozitia urbana=opera de arta.


Substanta la nivelul continutului = functionalitate ca stare de activitate.
Propozitia = totalitatea mijloacelor de exprimare corelate coerent
La nivelul formei
- discursul este constituit ca stare de compozitie
- enuntul se constituie ca valori compozitionale spatiale.
Ambient- inteles tripolar

NEVOIA DE AMBIENT

Nevoia de
moral
Nevoia de
existenta
Nevoia de
social

3.

AMBIENTUL

Ambientul nu se poate rezuma numai la o parte de nevoi. Nu trebuie aplicata o medie decat cu foarte
mare grija.
DEMERS:
- punem individul in fata unei STARI DE COMPOZITIE. Aceasta stare este trecuta printr-un filtru.
- filtrul este un proces de perceptie care sprijina pe senzatii.
- simtul tactil este foarte important.
Ex.1: O scara rugoasa (din piatra neslefuita) la o vila romana nu mai conteaza perceptia tactila in fata tabloului
gradinii care se desfasoara in fata.
Ex.2: Scara lucioasa (din marmura slefuita) la Versailles intra in contrast cu rigoarea parcului care se
desfasoara in fata (magnific, monumental)

PROCES DE PERCEPTIE/
SENZATIE

STARE

PROCES DE REFLEXIE

AMBIANTA

acuitate senzoriala
sensibilitatea lui
nivelul sau cultural

AMBIENT

sensibilitatea
disponibilitatea
afeciva
mobilul lui de
acciune care este
obiectivul

IMAGINE REALA
diferita intre indivizi

IMAGINE MENTALA
in situatii foarte diferite poate fi foarte
diferita de imaginea reala

Ambianta se defineste, in principiu, cu oarecare nuante de subiectivism.


Ambientul se defineste, in principiu, subiectiv.
Unei ambiante ii corespund o multitudine de ambienturi.
Opera de arta este inteleasa numai atunci cand exista concordanta intre structuri (intre cele doua
sisteme).
In lungul acestui proces , arhitectul are o mare responsabilitate, trebuie sa fie in cunostinta ed cauza,
misiunea lui, de a sti pentru cine construieste.
Ex.: in sec. XIX arhitectura gotica nu a fost inteleasa au fost daramate multe edificii -> conceptele estetice ale
timpului respectiv nu mai intrau in concordanta cu structura intelegerii gortice.
4.

MECANISMUL DE CONSITUIRE AL IMAGINII URBANE

Exista 3 sisteme racordare.


Unitatea semnificativa de spatiu.
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
STRUCTURA

CAPACITATEA DE
IDENTIFICARE A
INDIVIDULUI

IMAGINEA
SPATIULUI
FIZIC/REAL

STRUCTURA DEMOGRAFICA
STRUCTURA SOCIALA
STRUCTURA DE IDENTIFICARE
SEMNIFICATIE
SISTEMUL SPATIULUI FIZIC/REAL

IMAGINEA
MENTALA

SISTEMUL SPATIULUI REFLECTAT

SISTEMUL SPATIULUI DE REFERINTA

SUBSISTEM TEORETIC

5.

SUBSITEM METODOLOGIC

CONFIGURARE URBANA

Sa facem distinctie intre :


1. prezenta fizica (configurativa) a orasului inseamna ceva
2. imaginea care se inregistreaza in mintea locuitorilor este cu totul altceva
1 Repere
2 Imaginea finala
apar in domeniul CONFIGURARII URBANE
Obs : Studii de urbanism referinte la modul de intelegerea spatiului de catre locuitori
6.

PROCES LA NIVELUL UTILIZATORULUI

CAPACITATEA DE IDENTIFICARE se refera la individ


- identificare calitate a individului

- se tine cont de :
Nivelul de cultura al individului profesionala sau neprofesionala
Sensibilitate
Nivelul de cultura poate fi influentat sau nu de scolaritate.
Lizibilitatea explicita atunci cand este rezultatul unei constructii in timp,motivata,nu neaparat planificata
- perceptia activa intra in actiune acel sistem de referinta gneral sau la nivelul individului
O capacitate de identificare slaba si o lizibilitate mica perceptie slaba
Nivel cultural mare + lizibilitate mare maximul imaginii urbane
Capacitate de identificare slaba + lizibilitate mare individul se va descurca
Compensare un individ cu o capacitate mare de identificare intr-un spatiu cu lizibilitate mica se va
descurca,va retine niste lucruri
Ex: Orasul arab are o lizibilitate ascunsa pentru un european
7.

PERCEPTIA IN SPATIU

Perceptia preluarea tuturor informatiilor din mediul inconjurator in momentul contactului cu acest mediu prin
intermediul simturilor
Unitatea semnificativa de spatiu este o stare caracteristica a spatiului
- este numai acea parte din spatiul construit amenajat al spatiului respectiv
- spatiul respectiv trebuie sa fie o demonstratie din punct de vedere a calitatii compozitiei
Kevin Linch pentru ca un spatiu sa poata fi identificat trebuie sa puna in evidenta o textura,niste noduri in
textura si niste repere.

Trama stradala

Noduri in textura

Curs de apa

Noduri Intersectii a 2 directii de textura


Noduri in textura ordinare
caracteristice - prin ce se intersecteaza ; prin rezolvarea nodurilor (prin ce asezam in
nodurile respective)
Textura urmele reduse la esenta de componentele principale spatiale care definesc niste directionalitati
Ex: principiile de plan pentru barcelona sfarsit de sec 19

Elemente de interes

Principii:
1. Tesirea colturilor la intersectii
2. Situarea unor elemente de interes pe aceste tesituri pentru punerea in evidenta a nodurilor
- datorita acestui principiu identic spatiul pare acelasi este greu sa te orientezi.Exista insa o diferenta : de
scara;de importanta

8.

REPERUL

Reperul poarta o semnificatie practica (legata de activitatile ce se desfasoara in spatiul respectiv)


reprezentativa (caracter memorativ)
emotionala (disponibilitatea afectiva a individului)
Valoarea simbolica a reperului putem vorbi despre valoare simbolica a unui monument (columna); un
element relativ minor in compozitie;o constructie cu caracter semnificativ;drapelul.
Drapelul educatie a simbolului (etnica,nationala)

REPERE

Valoarea simbolului se pune problema initierii acestei valori (unele mostenite prin traditie altele prin
inventie)
Ex: comunismul a inventa o serie de simboluri pe care le-a impus cu forta.
- Pot fi si simboluri care nu s-au impus cu forta aici intervine arhitectul - opera pe care o realizeaza devine la
un moment dat un simbol al orasului (Barcelona muzeu Meyer;piateta de intalnire cu fantana;port drapel)
Simbolul propriuzis devine simbol cand valoarea intra in istorie
exista pe parcurs si un proces de perisabilitate a simbolului
perisabilitatea simbolului reperul ramane dar isi pierde interesul.Este legata de acele simboluri legate de
moda (de stil) exista momentul in care stilul devine moda (intra in
manierism)
Ex: interesul pentru anumite firme de a-si crea alte sedii la interval de 10-15
ani.
Graves sediul pentru Portland acesta nu mai conteaza acum (desi era unul
din primele semne ale postmodernismului)
Arhitectura nu este departe de ceea ce se intampla in moda
GLOBALE

vizibile la scara mare

PARTIALE

nevizibile la scara mare

Reperul reprezinta o mare diversitate de posibilitati in realizare


are rol foarte diferit in cadrul compozitiei urbane

STIUTE

STIUTE

DE TRECERE

TINTA

ORIENTATIVE

DE AGREMENT

DE
ORGANIZARE
SPATIALA

Reperele (constructiile) inalte turnuri,obeliscuri


dezvoltarea lor pe inaltime este specificul constructiei inalte
orasul a fost stapanit de asemenea elemente (mai putin in perioada clasica)
monumentul Atenei pe Acropole avea aceasta valoare de a sublinia
verticalul
- la romani avem coloana cu valoare simbolica,era element important de
producere a unitatii spatiale
- orasul medieval biserica cu turnurile clopotnita,baptisterul,turnul
primariei
- orasul modern urbanizare foarte intensa;constructia inalta a urmarit
utilizarea eficienta a terenului;mai tarziu cu valoare de simbol (Ex: cladirea
Chrysler era cea mai inalta cladire de atunci)

Repere prin intermediul carora


dincolo de simbol putem
stapani spatiul

In Bucuresti o cladire inalta a fost mereu atacata - de oamenii de cultura


- de specula de teren
sfarsit sec 19 silueta foarte interesanta
sec 20 constructia moderna a anihilat aceasta silueta (a
aplatizat-o)
in acest sens s-a facut un studiu recent
cea mai interesanta silueta centrala dinspre parlament
piata Unirii,piata Romana nu sunt piete ,de fapt sunt niste maidane

9.

ELEMENTE COMPONENTE ALE IMAGINII URBANE

1.Obiectivele in sit
2. Punctele de observatie Definesc fizic imaginea urbana
3. Observator
1. Obiectivele in sit comentariul se desfasoara asupra caracteristicilor obiectivului dar si ale mediului (sitului)
- obiectiv caracteristici care privesc volum,culoare,silueta,dimensiune
- obiectiv desemnand acea constructie,amenajare care intr-un anumit tablou constituie o imagine obiect cu
caracter important in imagine de prestanta
Mediu cadru ne intereseaza :
- dimensiunile si caracteristicile acestuia
- liniaritatea mdeiului (exista sau nu)
- caracteristica prelucrarii mediului (intervine in imagine accent de volumetrii)
- culoarea
Element de prestanta

2. Punctul de observatie ne interesereaza:


Mediu linear sau diversificat
a. pozitia de observatie distanta,cota (configuratia terenului), deschiderea (in spatiu)
b. conditiile de observare conjunctura si conditiile de timp (noapte-zi;iarna-vara;innorat-soare)

b.
a.
Cote de teren
Cote de teren

Vegetatie
inalta
care
determina o singura directie
de observare
Mai multe directii de
observare

intre obiectivul in sit si pozitie apare o relatie RAPORT


- timpul este foarte important in - calitatea imaginii
- ceea ce se vede la un moment dat
3. Observatorul este caracterizat prin:
3a. Acuitate vizuala a perceptiei toate simturile sunt solicitate,nu numai cel vizual
* complexitate a perceptiei diferenta foarte mare de la un individ la altul (Ex. In Austria aer
curat,proaspat simti puritate;la Paris strada este parfumata.Mirosul participa la imaginea care iti ramane

ulterior;Germania mirosul benzinei parfumata,miros special.Este de calitate superioara perceptie


olfactiva)
3b. Miscarea spatiul se poate percepe static sau in miscare travaliu in perceptie

OBIECTIV IN SIT
Sistem de relatii care
definesc fizic relatia
urbana

POZITIE

10. SPATIU IZOTOPIC UNITAR,CONTINUU


spatiu izotopic unitar,continuu
- heterotopic spatiu diversificat,diferentiat dar nu neaparat discontinuu sau lipsa de unitate
- utopic este izotopic sau heterotopic cand este creat ceva fabulos,fantastic (ex: iluminarea de
noapte accentueaza sau sterge anumite caracteristici.O cladire neinteresanta ziua poate deveni,datorita iluminarii
OBSERVATOR
foarte interesanta
noaptea sau invers)
11. PRIVIREA
Privirea de sus se realizeaza in conditii deosebite (ex. Terasele de la ultimele niveluri ale zgarie norilor
Sears Tower,Chicago-privire deasupra orasului - fabulos)
- de la nivelul zborului de pasare
rezulta o perceptie ce are un sens filosofic,demiurgic,privire dumnezeiasca
b. Privirea de jos este o privire obisnuita,normala

Privirea asupra casei


din automobil (din
miscare)

Individul care merge


pe strada are 2
imagini - una cand
priveste normal si alta
cand priveste in sus

Privire proces determinat fizic efectiv


Nu se reduce la inregistrare frontala.

Ex: exemplu de postmodernism extinderea Bibliotecii Nationale

Sensuri de privire

Privirea tine seama de natura umana (de factura legii naturale )


Ex: in arta plastica uratul este subiect de estetica,de frumos.In arhitectura si urbanism nu poate exista asa
ceva.Spatiul trebuie ocupat,insusit,consumat.Uratul ramane urat.

FORMA

- este o manifestare a
formalului
- ceva in compozitie
este de natura formei

FORMAL

- formalism a pune in
practica niste forme de
dragul formei

INFORMAL

forma
ne
informeaza,transmite
in noi niste informatii

- este un consum de
forma in sine care nu
reprezinta un rezultal al
vederii

12. VEDEREA
2. Vederea este dincolo de procesul fizic al privirii.
- asociaza si prelucrarea mentala a celor determinate fizic
- este intregita prin intelegere,raportare,insusire si respingere (atunci cand iti place un anumit lucru,obiect
arhitectural etc. sau din contra)
- imi place o cladire insusire a spatiului respectiv.A trecut prin vedere.
Spatiul intra in semiotica tipologica spatiul poate fi intregit prin semnificatie si simbol.Purtand
semnificatia spatiul poarta o semiotica a locului.Semiotica diferentiaza locurile intre ele (Doxiadis
Estetica) in raport cu tipul spiritual al individului.Justifica de ce in spatiul urban sunt locuri preferate
(preferinta pentru locuri din punct de vedere spiritual,locuri preferate de tineri,copii,batrani) si locuri ocolite
(noul centru al Giurgiului loc evitat de populatie).
Insusirea spatiului inseamna :
1. Lectura de spatiu poate fi lecturat ca o carte mai simplu mai dificil dupa nivelul de cultura al
individului
2. Uzul uzezi de un spatiu cu atat mai mult cu cat lectura a fost mai intensa
3. Consumul de spatiu nu se refera la utilizarea curenta a spatiului,se refera la placerea de a fi in
acel spatiu.
Vederea experienta subiectiva,spre deosebire de privire
tine seama de natura culturii

13. PRINCIPII REFERITOARE LA PERCEPTIE


Principii referitoare la perceptie perceptia sta la baza privirii,vederii
1. Este vorba de un raport fizic raport
a. Observator obiect observat
b. Punctul de observatie obiect observat
2. Unghiul de perceptie pe orizontala sau pe verticala, este mai mare sau mai mic cu un grad sau cu jumatate
de grad de la individ la individ

Exista 3 tipuri de perceptie in functie de:


A. Raportul observator obiectul de observat
1.Perceptie statica observatorul este pe loc,perceptia se face intr-o directie unica

2. Perceptie dinamica este vorba de o miscare,de un travaliu


se produce in 2 situatii :
A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va
mari din punct de vedere al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza)
- raportul dintre prestanta si mediu se modifica

- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu


- pentrru om 3000-32000-35000 m
- pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg)
- peste 3500 devine dominanta
liniaritatea
Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor

Foarte departe

Element de prestanta

Portalul poate deveni


element de prestanta

M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica

- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed

- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin
important
intra in joc distanta
3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de
sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare
imaginea apare mai apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
s
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins
- oamenii de cultura retineau spatiul
pe un grup de
retineau silueta Bosforului excursionisti din
Turcia
elemente arhitecturale

B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat


1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului
- punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare

3. Perceptie descendenta:
- apare un interes deosebit pentru volumetrie
- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

*
totul se leaga de efectul de perspectiva
14. RAPORTUL OBSERVATOR OBIECTUL DE OBSERVAT
A. Raportul observator obiectul de observat
1.Perceptie statica observatorul este pe loc,perceptia se face intr-o directie unica

2. Perceptie dinamica este vorba de o miscare,de un travaliu


se produce in 2 situatii :

A. Observatorul se deplaseaza prin apropiere sau departare de obiectiv.Unghiul ramane acelasi;tabloul se va


mari din punct de vedere al cuprinderii si nu prin dimensiuni (se imbogateste sau se diminueaza)
- raportul dintre prestanta si mediu se modifica

- prin apropiere un element insignifiant poate deveni el insusi mediu


- pentrru om 3000-32000-35000 m
- pentru perceptia unui element cu prestanta (Versailles,Petersburg)
- peste 3500 devine dominanta
liniaritatea
Ex: Dunarea vazuta de pe varful muntilor

Foarte departe

Element de prestanta

Portalul poate deveni


element de prestanta

M mediu
- reconsiderarea obiectului de arhitectura in raport cu distanta de la care este privit
B. Observatorul de deplaseaza prin rotire travaliu de rotire = perceptie panoramica

- este o perceptie segmentata care se compune dintr-o insumare o serie de tablouri care se succed
- raportul obiectiv mediu ramane doar in mintea noastra.Poate aparea un alt obiectiv mai mult sau mai putin
important
intra in joc distanta
3. Perceptie mnemotehnica este realizata prin tehnica mintii
- se bazeaza pe insumarea unor puncte de perceptie
- se sprijina pe memorie vizuala si olfactiva
- insumarea tuturor imaginilor de factura diferita care sunt trecute prin minte si sunt selectate imagine de
sinteza care pastreaza componente ale realitatii (mai aproape de realitate sau foarte departata de realitate)
- se ajunge de la imaginea apropiata realitatii la imaginea onirica (depinde de cultura).Cu cat cultura e mai mare
imaginea apare mai apropiata de realitate
Ex: in schizofrenie imaginea este pur onirica
s
- unitatea conteaza foarte mult
studiu intreprins
pe un grup de
excursionisti din
Turcia

- oamenii de cultura retineau spatiul


retineau silueta Bosforului
elemente arhitecturale
15. RAPORTUL DINTRE PUNCTUL DE OBSERVATIE SI OBIECTUL OBSERVAT

B. Raportul dintre punctul de observatie si obiectul observat

1. Perceptie frontala: directia de perspectiva - linia orizontului


- punctul de observatie se afla la acelasi nivel cu obiectul

*
2. Perceptie ascendenta:
- putem avea ascendenta favorabila sau brutala deformare pe inaltimea profilurilor
- componente de cladiri pot dispare din imagine
- =unghi de 45 - daca depaseste 45 totul se accentueaza asupra primelor niveluri.Unele cladiri nu pot fi
privite de jos pana sus integral imagine coplesitoare

3. Perceptie descendenta:

- apare un interes deosebit pentru volumetrie


- pentru modul cum este realizata arhitectura acoperiselor

*
totul se leaga de efectul de perspectiva

16. STRUCTURA FUNCTIONALA


1.
2.

camp structural functional


camp structural configurativ definit in teritoriu

Sit:
-

in antichitate acel loc sfant legat de credinta


in evul mediu caracterizat prin deschidere
in secolul XIX spatiu brut care prin interpretare de catre om devine sit.
Actual spatialitatea unui teritoriu care se pune in evidenta printr-o anumita omogenitate;
Definirea unei legalitati in sens pozitiv

Revalorizarea conditilor de sit


- treptat s-a constituit in ideea de spatiu organizat
i. valoarea vederii asupra sitului
ii. ideea de umplere a spatiului
- modul de abordare al sitului a trecut printr-un estetism
Sit o intreaga stiinta a mediului Sitologie: o aprofundare a mijloacelor pe care situl le ofera pentru conturarea
compozitiei
17. CAMP STRUCTURAL IN SIT
CAMP STRUCTURAL

LUAREA IN CONSIDERATIE A SITUATIILOR DE TANGENTA INTRE DOUA CAMPURI


STRUCTURALE
- A,B sunt campuri structurale cu reguli diferite
linie
de
- linia de tangenta devine o bariera structurala (ex: intravilanul Bulevard
linie intre2 campuri
structurale)
tangenta intre 2 campuri

strructurale

devine
bariera
structurala

interes ca aceasta linie sa


fie foarte clara

piata

in oras cele 2 campuri structurale sunt doua entitati structurale in opozitie


Camp structural: teritoriul in care se defineste o structura cu o anumita regula (sistem de reguli) Este legat
intotdeauna de un centru pregnant sau mai putin pregnant.
C. structural configurativ.

abordare in baza principiilor spatialitatii


este definit in raport cu o regula care pune in evidenta o alta regula
luam in considerare elementele prestanta

SITUATII:
1. un singur element de prestanta

e
le
m
e
n
td
e
p
re
s
ta
n
ta

H
h

M
-m
e
d
iu

ra
z
ad
ein
tin
d
e
re

regula in sistem este impousa de una din relatiile din sistem


acest element de prestanta creaza o regula care se intinde pe o anumita raza R
2. doua elemente de prestanta

Ex.: Bancorex si cupola CEC coroboreaza


- acumulare calitativa elementele coroboreaza se defineste un camp structural unic de coroborare
calitate superioara a campului structural.
- prestanta mica erodeaza prestanta mare. Daca au aceeasi prestanta -> stare de dualitate, grava.
camp structural obtinut
prin coroborare

H1

H2
M - mediu

P1

P2

aceasta distanta devine importanta


campuri structurale
care nu se suprapun

H1

H2
M - mediu

P1

P2

- coroborarea nu este posibila.


- fenomenul de erodare stare de dualitate
dualitate care accentueaza
importanta elementului
axial

sistem de campuri
structurale
H1

H2
M - mediu

AXIALITATE

P2

- sistem de campuri structurale


Abordarea dinamica a imaginii urbane:
- nu se mai discuta pe elevatii, ci pe perspective
- propuneri de altimetrie
3. Ritmul: cu referire la campul structural, este o succesiune de elemente de prestanta.
H
1H
2
H
3H
4H
5H
6
M
m
e
d
i
u
P
1P
2P
3P
4P
5P
6

- unitatea de ansamblu se obtine prin ritm.


Observatii:
- traseul cu ritm duce la un loc important
- un ritm te poate duce din exterior catre un loc important.
- avem inceput ----------------------- > sfarsit
Ex.: la Galati: spatiul central, la Vaslui: centrul
- prin ritm: atractie catre un anumit loc
- baza campului structural este in dominanta si ritm
- prin camp structural, ritmul unifica, diversifica, directioneaza,
interesul intr-un anumit loc

semnalizeaza, polarizand

c
e
n
tru

c
e
n
tr
u

re
la
tie
d
e
d
e
s
c
e
n
d
e
n
ta

r
e
la
tie
d
e
a
s
c
e
n
d
e
n
ta

- lucrul cel mai important este consecventa in sistem

18. TEORIA MATEMATICA DE SUPRAPUNERE A CAMPURILOR


- extinderea a unui camp structural in alt camp structural zona in care regula este a unui camp
structural cat si a celuilalt camp structural va produce trecerea, continuitatea de la un camp structural
la altul indiferent de cat de diferite ar fi

P+1
P+10

B
P+10

P+1

P+10
P+1

B
Zona care include reguli
acceptate de cele 2

Campuri structurale

Variante de rezolvare
corelarea se realizeaza prin utilizarea inaltimii
OBS: asocierea de 2 materiale diferite se realizeaza printr-un nut sau profil
19. VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI
Privelistea : cea mai simpla;legata de ideea de deschidere spatiu deschis
- caracteristici : deschidere;concordanta de interes in raport cu activitatile din locul respectiv
poate fi completa panoramica de pe punctul cel mai inalt;vedere de jur imprejur
limitata locul respectiv are o determinare,o limitare a sa un loc care sa se constituie intr-un spatiu plantat
in care sa aiba loc o deschidere limitata (Ex: loggia palatului de la Mogosoaia)

- o inregistrare dinamica definirea imaginii prin elemente de prim-plan (ex: arcade) imagine libera
SIMONDS relatia intre elementele de prim-plan elemente de fundal privelistea capata substanta prin
existenta elementului de prim-plan
- elemente de prim-plan (coloane,balustrade,un arbore) valoare de scara in raport cu privelistea
- elementul de prim-plan da materialitate dinamicii de perceptie a sitului
- conteaza la nivelul puterii de sugestie (incarcare psihologica)
- In cadrul compozitiei (fie urbane,fie peisagera) stare de contrast intre peisaj si prim-plan.
1. Dezvaluirea privelistii prin surpriza succesiune in imagini ideea de monumental (monumentalul) in
cadrul unei compozitii urbane dezvaluirea imediata,fara pregatire prealabila privelistea este un pandant
al elementelor de prestanta,care genereaza monumentalitatea spatiului
2. Dezvaluirea prin succesiune intervine ca element (este legata de ideea) de surpriza privelistea este
descoperita sau sesizata progresiv,imaginea globala fiind dinamica
- dezvaluirea prin succesiune nu mai este legata de ideea de monumental
O categorie aparte a privelistii este perspectiva efectul de perspectiva este o priveliste conturata ,limitata
de un cadru

- efectul de perspectiva impune o relatie foarte clara intre observatorpunct de observatieobiect observat
Efectul de perspectiva este determinat de relatia intre :
observator obiect observat
obiect observat cadru
observator cadru

20. EFECTUL DE PERSPECTIVA


Efectul de perspectiva definirea cadrului + definirea obiectului (capat de perspectiva)

Ideea cadrului (care daca nu


exista privelistea)

cadru

Obiect cap de perspectiva

IMPORTANT : trebuie luata in considerare diferenta de cota intre observator si obiectul observat perspectiva
ascendenta/descendenta fata de obiectiv (posibil element de prestanta poate fi avantajat/dezavantajat de
declivitate)
Capul de perspectiva poate fi un element vertical,un element de trecere de tip poarta (Arc de triumf) sau
poate fi o amenajare in plan orizontal (efect de perspectiva in descendenta)
1. PERSPECTIVA DESCENDENTA niciodata intr-o descendenta nu se pune un element inalt
- niciodata elementul de prestanta nu este evidentiat prin inaltime
- perspectiva descendenta este motivata prin elemente de orizontalitate (ex: piateta,oglinda de apa;o strada care
sa plonjeze intr-un element natural))
Ex: in New York strazile nu au cap de perspectiva
2. ORGANIZARI ASCENDENTE ALE PROFILULUI LONGITUDINAL elemente care pun in evidenta
volumul pe inaltime
- profile largite in plan orizontal
- cap de perspectiva volumetrie remarcata prin inaltime,volumetrii joase care prin modul de tratare prezinta
interes

Element mai mic tratare


speciala;functiune
importanta
in
cadrul
orasului

Capul de perspectiva asezare efecte diferite


EFECTUL DE PERSPECTIVA DIRECTA capatul de perspectiva apare in prim-planul fundalului
EFECTUL DE PERSPECTIVA INDIRECTA capatul de perspectiva apare in planul indepartat al fundalului

PERSPECTIVA FRONTALA directa/indirecta elementul de inchidere al perspectivei se constituie in


ax,legata de caracterul de monumentalitate al spatiului
PERSPECTIVA LATERALA elementul de inchidere este situat lateral
- impune elemente de prestanta,in afara caracterului de monumentalitate al spatiului (caracter mai liber)
- perspectiva laterala este caracteristica orasului medieval
- perspectivele laterale sunt legate de traseul sinuos al strazii

In spate

Prim-plan

monumentalitate

Compozitie se poate miza si pe efectul de monumentlitate cat si pe elementul de surpriza (pe efectul de
dinamicitate ritm de dinamica accelerat)
STUDIU DE ALTIMETRIE locuri unde ar fi bine sa apara constructii inalte
EFECTUL DE PERSPECTIVA impune de fapt repere (Ex: Lipscanieelement de reper Intercontinentalul
imbogateste imaginea)
- in cadrul efectului de perspectiva (considerat sistem de relatii) dincolo de artificiu (care sporeste,sau
dimpotriva efectul de perspectiva) ,apar alte lucruri care nu sunt artificii dar au acelasi efect :

Piata Sf.Petru

Forma trapezoidala a pietii


sporeste - efectul de
perspectiva
monumentalitate

21. CULOARE LUMINA


CULOAREA foarte importanta,poate spori/diminua efectul de pespectiva
- intre front si elementele de capat trebuie sa avem contrast :
culoarea mai inchisa reduce efectul de perspectiva
culoarea mai deschisa mareste efectul de perspectiva
alta culoare

o culoare

- diferentiere de culoare intre front si capatul de perspectiva


cu cat culoarea este mai inchisa,cladirea se apropie se reduce efectul de perspectiva
daca culoarea cladirii este mai deschisa decat frontul,efectul de perspectiva se mareste
Ex: Manhattan (Gemenii) erau albi,contrastand cu griul Manhattan-ului
- efect de perspectiva orientat sud fatada neluminata (negativa pentru elementul de prestanta)
Ex: Academia militara orientare catre sud fapt negativ rezalitare a fatadei
- foarte importanta participarea soarelui in imagine are valoare estetica,psihologica
22. ASEZAREA EFECTULUI DE PERSPECTIVA PE TEREN
PROFIL LONGITUDINAL IN ASCENDENTA amploarea elementului de prestanta fata de linia de cornisa
(rupere de panta)
- de la distanta se vede convenabil din apropiere nu se mai vede imagine neplacuta,stresanta (se vad
numai ultimele etaje)
Ex: Galati cladiri inalte indepartate de faleza
- In principiu se pune problema de a se prelucra terenul (sistematizare pe verticala) astfel incat sa am in imagine
cladirea
Ex: Casa armatei prelucrare monumentalitate
element de prestanta
sistematizare care sa permita
perceptia integrala (elementul de
prestanta sa fie vizibil tot timpul)

Exista situatii in care netratarea de sistematizare pe verticala ascunde monumente.In alte situatii poate fi un
element definitoriu pe care il urmaresc (Centrul olimpic Osaka) ascundere,revelare
23. DISTANTA INTRE OBSERVATOR SI OBIECTUL OBSERVAT
- se realizeaza de la o distanta de 3000-3200 m distanta maxima de la care ochiul poate percepe un asemenea
efect (Versailles,Roma Piata del Popolo,Petersburg)
- conteaza elansarea pe verticala cupole,flese
Ex: Flesa Amiralitatii din Petersburg;Flesa Amiralitatii Copenhaga (ingusta si foarte inalta)
Situatia apropierii - sub 2 km importanta este volumetria pe inaltime
- la 500 m devine importanta volumetria in ansamblu (tratarea volumului)
- apropierea mai mare devine importanta compartimentarea fatadei
- mai aproape devine importanta decoratia (detaliul)
- cladirea poate fi dominata prin scara elementelor
Determinarile de context asupra unui obiect de arhitectura
legat de distanta conteaza si directia de perceptie
- perceptie frontala elevatia 200 m
- de la 10 m nu mai este importanta elevatia (conteaza foarte mult intradosurile)
- cladire vazuta in racursi profilurile,importanta lateralului (Ex: Teatrul din Craiova)

24. VALORI DE VIZUALIZARE A PEISAJULUI


1.
2.

privelistea
perspectiva

3. axa de compozitie
mijloc compozitional
-se sprijina pe un element liniar de plan intre 2 sau mai multe puncte
-liniaritatea de baza legatura intre 2 sau mai multe puncte specifice cu rol volumetric si functional
-axa nu trebuie inteleasa exclusiv ca o organizare rectilinie: o organizare sinuoasa poate sa constituie o axa daca
indeplineste caracteristicile: axul directioneaza, ordoneaza, (legat de o anumita ritmare a spatiului) unifica, efect
de unitate, unicitate.
-caracteristici : traseul, capetele axei, cadrul axei ( se resimte numai in conditiile in care el pune in evidenta o
anumita stare de unitate
25. AXUL
1.
2.
3.

directioneaza: concentreaza atentia spre un anumit traseu


ordoneaza: este legat de o anumita ritmare a spatiului
unifica: confera caracter de unitate ( unicitate)

26. SISTEM DE AXE


-o anumita ierarhizare a axelor, se determina prin tratarea spatiului respectiv in profil transversal/longitudinal
axul: starea de echilibru- se constituie intre simetria totala si libertatea totala
libertatea totala spatiala: se constituie la nivelul imaginii
27. STAREA DE SIMETRIE
STAREA DE SIMETRIE: legata de: perspectiva frontala directa
Caracter de monumentalitate
-simetria perfecta a fost legata de urbanismul totalitar si preluat de post-modernis simetria de factura clasica in
conditiile moderne.
-simetria este inlocuita prin starea si simtul echilibrului de o parte si de alta a axului.
-deconstructivismul: a descompus niste sisteme alcatuite dupa niste regului si a compus alte sisteme dupa alte
regului ( ex: diagonala)
-se trage din modelul functionalist: diagonala aparea ca nevoia de legatura dintre un punct si alt punct, diagonala
era data de caracteristicile sitului (nu era intimplatoare)
-a echilibra un spatie fata de un ax nu inseamna a construi de o parte si de alta a axuluiacelasi lucru, ci cautarea
inui echilibru intre cele doua spatii; componentele nu intra in cadrul imaginii cu greutatea corespunzatoare
volumului si culorii lor.
Principiul pirghiei: greutate mica- mai aproape de ax
Greutate mare- mai departe de ax
-principiul pirghiei este invers

Soseaua Iancului: stare de dezechilibru, neconfortabil; blocul devine coplesitor in context.

New York: strada este dinamica, interesanta, nu este coplesitor.


Se schimba aspectul: cladirea inalta este departata de ax

Sau: constructia unei cladiri mai mici, similare ca volum cu cea de pe partea stinga, legata de cladirea mare

Sau: gasirea unor locuri pe partea stinga unde s-ar putea amplasa niste cladiri de factura celor de pe dreapta

Sau: cladirea inalta ar putea fi un fundal pentru peisajul care se deschide.

Ex: Deva: deschidere catre situl inconjurator; frontul construit devine o bariera compozitionala intre parc si zona
X, nu mai are efect de fundal.

PARC

ZONA X

Alt efect:frontul construit este spart:

P-ta Unirii nu este o piata, nu are nici o motivatie compozitionala.


Propuneri: 1.aducerea de pamint ( exista o propunere reala) pentru ridicarea cu 4-5 m + vegetatie inalta,
alcatuind un element de natura Hanului lui Manuc.
2.cladire inalta, punctiforma
28. AXIALITATEA INTERIOARA A SPATIULUI
-axele pe care le da orasul nu sunt preluate in interiorul spatiului
axe exterioare

Axe interioare

Putem continua acest exemplu si in interiorul spatiului prin pavaj, lampadou, sau putem avea o continuitate
virtuala finalizata cu un punct.

Ex p-ta Capitoliului:

Cupola Sf. Petru


-la asfintit se creaza un efect exceptional.
In interiorul unui spatiu: -avem nevoie de axialitate
Avem nevoie de o axa (daca spatiul e mai simplu), mai multe axe daca pt un spatiu mai complex.
In renastere 2-3 axe
In baroc
o multitudine de axe
simetrie categorica, impusa (ierarhizare, marcarea diferita a obiectelor catre care converg aceste axe de simetrie.
-avem nevoie de echilibru

ax grupa 2
ax grupa 3

ax grupa 1
Intersectia axelor trebuie stapinita 1. la nivelul orasului avem de a face cu o intersectie;
2.in interiorul spatiului
lucrurile capata un rafinament.
Ex: P-ta Anunziata fintinile reprezinta intersectia axelor
29. IMAGINEA
-imaginea individului e definita in mod segmentar
imaginea intregii cladiri
imaginea citorva niveluri (daca spatiul este restrins, imaginea unui singur nivel)
Mies van der Rohe cladiri inalte la Chicago
parterul si mezaninul trebuie tratate diferit ( ele creaza acel spatiu liber al mezaninuluide la parter)
imagine transparenta la nivelul trotuarului ( aceste cladiri nu au la parter decit un hol creaza o
contimuitate a spatiului la nivelul trotuarului)
Kenzo Tange : gol in cladire dezvoltat pe 4-5 niveluri cu rol de perceptie la mare distanta.

Gol

30. CALITATI CONSTITUTIVE

1. marimea spatiului
-dimensiunea concreata a spatiului dimensiunea comensurabila
-dimensiunea absoluta raportata la starea omului:
ex: Moscova dimensiune uriasa a spatiului spatiu neobisnuit
2. deshiderea spatiului
-ne putem referi si la inchiderea spatiului,
ex. 1 piata regala din Barcelona:
-acest spatiu se caracterizeaza prin deshidere minima sau inchidere maxima
amfilonada de coloane devine elementul dominant (nu trebuie sa ne imaginam exclusiv o dominanta)

Accese

Amfilonada de coloane
Ex. 2 piata Place Vandome
-deschidere ceva mai clara

Element dominant

Ex. 3 palatul regal


Deschidere maxima,
Inchidere doar pe o parte
-referitor la inchiderea si deshiderea spatiului:
directionalitate
dominanta
nu trebuie sa imaginam dominanta in sens exclusiv.
Ex: piata regala din Paris

Gradina

Fronturi constituite din case lipite cu proprietari diferiti dar in


aceeasi arhitectura
-ritmul in masivitatea frontului poate deveni un element dominant
-directia de deshidere este pusa in evidenta de dominanta spatiului
- directia de deschidere a spatiului poate fi marcata in exteriorul spatiului sau, de regula, in interiorul lui.

starea de imbogatire a spatiului prin lucruri, elemente, calitatea imaginii deschise spre anumite ruine (ex:
Acropola Atenei)

deschidere ampla

Munti

lac

platforma

gradene

3. Umplerea spatiului
pentru a avea consistenta, un spatiu are nevoie de umplere
-prin volum
-prin valoarea semnificativa
-prin interes
ex. piata din Barcelona: umplerea se realizeaza prin coloane, plantatie de palmieri
elemente de compozitie:
-dominantza spatiului asupra elementului de umplere sau
-dominantza elementului de umplere asupra spatiului
ex. : P-ta Veche din Brasov: cladirea Primariei element de umplere subordonat fata de spatiul care este
dominant
-piata din Bistrita-Nasaud: catedrala- element de dominantza, domina spatiul, este alt raport
-gradinile din Alhambra: umplere foarte rafinata
-piata din Siena : umplere data prin desenul din pavaj (in evantai)
4. orientarea spatiului
a) orientarea cardinala- in raport cu lumina
-iluminarea spatiului exterior
-o fatada importanta intr-un spatiu orientat spre nord pierde din efectul de dominanta
dominanta este astfel orientata incit sa primeasca lumina (spre sud)
b) orientarea compozitionala
-legata de deshidere, de directionare
ex: o curte interioara trebuie sa aiba o dominanta
c) orientarea dpdv spiritual-compozitional
-orientarea compozitionala este in spiritul orientarii spirituale a locului
inchiderea:
-este una transanta
-este una separata (are ca scop separarea unor spatii intre ele- gradinile italiene-: realizata prin garduri vii)
-este doar sugerata (este particulara gradinilor japoneze si in general spatiilor japoneze; folosirea a 4 tipuri
diferite de pavaj la alei; pot fi folosite-in anumite zile / de citeva ori pe an)

ex: Amsterdam: circulatiile:


-pietonala pt public
transport in comun / automobile : (pe acelasi teren, la aceeasi cota, separarea se face prin pavaj)
5. forma
forma fara continut este inutila
relatia intre scop si forma:
-scopul canalizarea interesului
-forma libertatea in abordarea formei

6. culoarea
are 2 sensuri:
culoarea propriu-zisa: poate servi dominanta, unitatea ansamblului, poate avea si efect negativ;
culoarea trebuie controlata
Nouvel foloseste foarte mult culoarea, sticla colorata
Culoarea ideala: ca atmosfera, apare ideea de integrare in context, in mediu
7.stil stilistica spatiului
-schema data: foarte important la examen
-specificul nu este un produs de conjunctura; trebuie luat in seama aspectul particularitatii: ex: zugravitul
pomilor primavara o particularitate a orasului.
31. CALITATILE UNUI SPATIU
Definirea spatiului peisagistic nu se refera la un spatiu plantat
Spatiu peisagistic situl in sine
Calitatile unui spatiu: 1. abstracte
2. constitutive
1. disponibilitatea spatiului respectiv de a genera o anumita stare de contemplare, de incordare.
-unitatea semnificativa de spatiu- numai anumite spatii pentru care grija noastra este deosebita, sunt asimilate de
oameni ca avind calitati deosebite
-spatiu tensionat- spatiu care are o alcatuire ilogica, care nu sta in logica curenta de alcatuire; imaginea se
constituie din planuri si linii, liniile in ansamblul lor pun in evidenta o stare tensionata.
-spatiu deconstructivist- spatiu tensionat, deconstructivismul introduce o alta logica.
-spatiu de spaima-in parcurile de distractie, spatii artificiale, unele dintre ele trebuie gindite in opozitie cu starea
de contemplare
2. calitati care rezulta in urma compozitiei care foloseste anumite principii si mijloace
-sunt 7 calitati: 3 calitati constitutive primare (elementare) marimea spatiului, deshiderea spatiului, umplerea
spatiului ;3 calitati constitutive sintetice (de sinteza) orientarea spatiului, forma, culoarea ;1 calitate
constitutiva ca produs superior de selectie stil stilistica spatiului
32. DEFINIREA FENOMENULUI URBAN
- proces evolutiv
- conceptul de Societate urbana
- deplasarea contradictiilor din interiorul spre exteriorul fenomenului urban,

-> proces evolutiv - forma urbana este concretizarea in timp si spatiu a fenomenului urban
-au incercat definiri ale fenomenului urban:
a. sprijinite pe relevarea functiunilor urbane, cresterea urbana si forma/imaginea urbana
b. determinarea fenomenului urban pornind de la coroborarea functiunilor interne si esterne ale orasului
c. pe baza structuralista:
- structurile urbane sunt intr-o continua transformare
- exista mai multe directii de determinare structurala:
- structura morfologica-functionala
- structura spatial volumetrica
asul, fiindca forma si structura pot fi privite din
mai multe puncte de vedere (plastic, matematico-geometric, topologic)

33. CARACTERUL FENOMENULUI URBAN


1. Centralitate
2. Conflictualitate
3. Simultaneitate
1. Centralitate- fenomenul urban se manifesta printr-o grupare de obiecte, actiuni, fenomene intr-un spatiu mai
mult sau mai putin delimitat.
2. Conflictualitate- fenomenul urban asociaza consumul si productia => o stare de conflictualitate
3. Simultaneitate- toate aceste elemente asociate cu fenomenul urban se desfasoara simultan.
De exemplu:
strada - loc de manifestare a fenomenului urban in timp si spatiu; il releva pe un anumit plan al complexitatii
sale; pentru ca 1, 2 si 3 se exprima pe mai multe niveluri de spatialitate si pe mai multe directii de interes
(economic, social, politic, material, spiritual)
-> fenomenul urban = realitate globala (Lefebvre)
i urban.
34. EXISTENTA URBANA
EXISTENTA URBANA:
- exprimare materiala si spirituala a fenomenului urban
- inseamana: cadru construit, oamenii aflati acolo la un moment dat, automobilele, plantatiile
- este o concretizare complexa, evidenta, a unei anumite structuri urbane.
CONCULZII:
1.
EXISTENTA URBANA este o manifestare a formei urbane, aceasta fiind inclusa conceptual si practic
fenomenului urban.
2.
FORMA URBANA (nu inseamna doar volumetric urbana) inseamna orice concretizare in
static/dinamic a fenomenului urban, putand include: forme spatiale, forme de organizare teritoriala, forme de
viata urbana.
3.
STRUCTURA URBANA are rol:
- pasiv - de intermediere de la esenta spre substanta fenomenului urban
- activ - canalizarea pe cai favorabile a proceselor fenomenului urban
4.
EXISTENTA URBANA releva o evolutie impusa de procesul firesc de transformare a structurii
urbane.
Observatie:
- fenomenul urban are o desfasurare continua, infinita prin multitudinea tipologica, spatiala, temporala a
succesiunilor sale fenomenologice
- forma urbana are momente de stagnare, discontinuitate.
35. FENOMENUL URBAN CA SISTEM
- Fenomenul urban are dubla referinta
1. Referinta la logica formei, care se refera la toate aspectele cuantificabile ale fenomenului urban
(cresterea ppopulatiei, suprafata, intinderi, deschideri de spatiu, densitati).
- este o forma a logicii gemetrice, care se refera la spatialitate - configuratie spatiala, topologie, forma volumelor
construite, directii de interes

2. Referinta la dialectica continutului - componentele atat de diverse ale fenomenului urbansunt


rezultaul unui conflict , sau conduc la un conflict (exemplul cu vecinii). Intre forma si continut exista o anumita
independenta.
Referirile fenomenului urban catre logica formei si catre dialectica continutului justifica intelegerea lui
ca un sistem.
Aceste referiri impun relatii intre componentele componentele fenomenului urban, astfel incat acestea
se realizeaza in sisteme si in subsisteme.
Fenomenul urban poate fi:
- unitar/mai putin unitar
- dens/mai putin dens
- intens/mai putin intens
Fenomenul urban ca sistem se defineste numai prin intermediul formei urbane; fapt care ne conduce la
ideea cunoasterii si dirijarii fenomenului urban (a proceselor si actelor sale) prin analiza atenta, coroborata a
manifestarilor de orice fel ale formei urbane.
36. DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI DETERMINAREA SPATIOTEMPORALA

DIALECTICA FORMEI URBANE. CARACTERUL ACTIV SI DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA


Observatie: forma urbana are un caracter dialectic, care reflecta evolutia fenomenului urban
TRASATURI:
1. Capacitatea de a se exprima foarte diferit fie
a. in concret in cadrul unei anumite existente urbane, prin imagine, miscare, sunet,
b. in abstract imaginativa in cadrul reprezentarii existentei urbane ante sau postexistent:
1. grafic, prin mijloace matematico-geometrice, tehnice, plastice
2. verbal, prin concept psiho-sociologic sau matematico-statistic.
- forma urbana are capacitatea de a trece de la o manifestare logica, dar abstracta (printr-un anumit
limbaj) intr-o forma de actiuni eficace, din care rezulta o anumita existenta urbana
2.CARACTERUL ACTIV evidentiaza 3 laturi:
a.
O selectivitate cu caracter istori: orice forma urbana, orice existent urban este rezultatul unei evolutii
istorice. Forma urbana are capacitatea de a evolua, selectatnd in decursul timpului diversele valori in cadrul
existentei urbane respective.
b.
O capacitate de reunire a unor continuturi vechi sau noi intr-o totalitate
c.
O posibilitate de a indica o strategie urbana: la nivelul deciziei sau al conceptiei, o rezolvare pentru o
anumita existenta urbana daca se iau in considerare datele caracteristice privind modul de manifestare in locul
respectiv a formei urbane.
3.DETERMINAREA SPATIO-TEMPORALA A FORMEI URBANE
Forma urbana nu este indiferenta de spatiu-timp, dar nu luate ca atari, fiindca ele sunt elemente
transformabile, imprimand existentei urbane o succesiune de stari.
Determinarea spatio-temporala a formei urbane se situeaza intre inovatie si traditie.
Forma urbana nu trebuie sa se contureze la un moment dat absolutizand spatiul, timpul, sau un model
conventional.
37. DIFERENTIERE SPATIALA URBANA
Prima problema referitoare la forma urbana este diferentierea spatiala.
Diferentierea spatiala este o modalitate care explica existenta in cadrul oricarei situatii urbane a unor
spatii diferite intre ele.
Diferentierea spatiala este rezultanta dialecticii in procesul de constituire a formei urbane, in sensul ca
forma urbana este exprimarea spre o finalitate a fenomenului urban, finalitate care este intr-o continua
desavarsire.
Explicatie:
O anumita existenta urbana exprima la un moment dat o anumita finalitate, dar acea existenta urbana nu ramane
definitiva, pentru ca existenta urbana este definita de o serie de factori care suporta modificari. In urma acestor
modificari poate rezulta o deteriorare partiala sau totala a existentei urbane. In urma acestui proces de

transformare se ajunge la o noua forma, constituindu-se ca o noua existenta urbana, adica un nou moment de
finalitate.
->
forma urbana ca finalitate a fenomenului urban este intr-un proces de continua desavarsire.
acest proces de continua desavarsire creaza diferentierea spatiala care apare:
1. in cadrul aceluiasi spatiu urban (element=cadru pentru o existenta urbana de la un moment la altul al
evolutiei lui).
2. in cadru teritorial: cand un spatiu urban ajunge la o finalitate de moment, diferita de ce a unui spatiu urban in
acelasi moment.
In interiorul orasului, analiza diferentierii spatiale se face:
1. Intr-o sectiune temporala orizontala constituirea in cursul timpului a spatiilor urbane respective. (analiza
structuralista)
2. Intr-o sectiune temporala verticala se insista pe caracterul evolutiv al spatiului urban respectiv.
Diferentierea spatiala este pentru oras o necesitate evolutiva.

38. SPATII URBANE OMOGENE SI HETEROGENE


In interiorul orasului distingem:
1.
Spatii omogene
2.
Spatii heterogene
1. Spatiul urban omogen - este defapt un spatiu care presupune uniformitate, lipsa de elemente
particularizatoare, practic un spatiu fara topie, (Lefebvre)
topie- configurare complexa (spatiala, functionala, sociala, cinetica), care se refera la toate manifestarile formei
urbane pe un anumit plan de esentializare. Este o schema a formei urbane care se realizeaza mintal pornind de la
identitatea existentei urbane.
2. Spatiul urban heterogen spatiu diferentiat (in interioruol lui sau fata de alt spatiu din cadrul aceluiasi
organism urban).
- Aceasta diferentiere rezulta pe mai multe planuri;
a. diferentiere de functiune: fiecare spatiu urban poate sa aiba o anumita dominanta functionala, chiar daca el
cuprinde localizari ale mai multor functiuni.
b. diferentiere de pozitie: aceasi funciune asezata in pozitii diferite genereaza rezolvari si dezvoltari spatiale
diferite.
c. diferentiere de conceptie: spatii urbane care au aceeasi functiune si aceeasi pozitie, dar sunt concepute pentru
oameni, sau grupari diferite de oameni, sunt diferite.
Un rol important in diferentierea spatiala o are modelarea spatiului urban de catre grupuri sociale:
- Grupuri sociale:
1. clase sociale sau paturi sociale
2. organizatii si institutii care au caracter de stat.
De exemplu:
- Diferentiere spatiala la Paris
N
- axul E-V, axul Senei
- axul N-S, axul care s-a dezvoltat mai inatai

- orice deplasare de interese in teritoriul urban are un traseu pe care il preia


pana in momentul in care isi gaseste un loc propriu.

39. CATEGORII TOPICE SPATIALE


formei urbane distingem 3 categorii de spatii in raport cu conceptul general de diferentiere spatiala:
1. spatii izotopice
2. spatii heterotopice
3. spatii utopice
1.

Spatii urbane izotopice:


- spatii concepute in acelasi fel, spatii care sunt legate intre ele prin aceleasi trasaturi caracteristice,
spatii care pot fi identice.
2.

Spatii urbane heterotopice:

- spatii care releva locuri diferite, sustinandu-se fiecare prin caracteristici functionale, spatiale si de
cuprindere diferite.
- spatii urbane heterotopice pot exista si in cadrul aceluiasi spatiu.
Observatie: o stare heterotopica/izotopica confera unui spatiu omogenitate/heterogenitate.
3.

Spatii urbane utopice:


- spatii care unesc atat ordinea departata cat si cea apropiata, realizand la nivelul conceptului o legatura
intre izotopia si heterotopia urbana.
- spatiul utopic este subiectiv, aprecierea sa fiind legata de psihic.
- spatiul utopic este un spatiu simbolic, spatiu cu disponibilitati de imaginar.
Exemple de spatii utopice:
- in cadrul orasului, o piata organizata, dar extrem de ampla, ale carei limite ies din firescul perceptiei
umane. In determinarea unei anumite ambiante intervine psihismul nostru (cele doua filtre, imagine reala si
imagine mentala)
- orice spatiu urban in timpul noptii, atunci cand o serie de aspecte si configuratii se estompeaza, chiar
daca in timpul zilei el este un spatiu izotopic sau heterotopic.
Observatie:
- spatiul utopic este un spatiu real, utopicul fiind o rezultanta a perceptiei, a senzatiei.
- spatiul utopic este diferit de utopia urbana
- asocierea in cadrul organismului urban a unor spatii izotopice, heterotopice si utopice reflecta o complexitate
multifunctionala, realizandu-se la nivelul spatiului urban.
Spatii urbane amorfe:
- pot fi spatii neorganizate inca, spatii atrofiate
- spatii care trebuie mentinute chiar prin restructurare spatii amorfe spatii indiferente. (Strada nu
este un spatiu indiferent).
Simti un spatiu atunci cand el are o functie care te chiama spre el.
Spatiul urban trebuie utilizat conform unei organizari spatiale si functionale care are in vedere
necesitati prezente, dar si posibilitati viitoare.
Spatii urbane neutre:
- echivalentul in zona urbana a spatiului interstitial din structura urbana.
- are rolul de a mentine echilibrul in teritoriu.
40. SELECTIA TOPICA IN SPATIUL URBAN
-selectia topica este mijlocul fundamental, obiectiv sau subiectiv, in conturarea trasaturilor organismului urban.
- este posibil ca la un anumit moment dat o existenta urban sa rezulte ca rezultat al selectiei topice:
De exemplu: piata San Marco Venetia.
- in cursul dezvoltarii orasului (a unui ansamblu, a unei zone) particularitatile sale se retin prin filtrul
spatiului omogen, rezultand un spatiu unitar.
PROCESUL=UNITATEA SPATIULUI URBAN
- se realizeaza
- in afara contextului initial (Targu Mures intregirea esplanadei necesita o noua unitate)
- in contextul initial (Sibiu
- unitate
- de stil - originara (cladirile sunt realizate in acelasi stil)
- artificiala (realizam in continuare cladiri in acelasi stil.)
- de convenienta unitate evolutiva imbina configuratia de elemente initiale cu noile rezolvari in cadrul
ansamblului.
se poate vorbi de unitate intre nou si vechi numai atunci cand ansamblul prezinta o alcatuire
functionala complexa si elementele noi nu se rezuma la a fi doar un simplu cadru.
integrarea formala poate opera
- la nivelul spatialitatii generale
- la nivelul plasticii particulare
un spatiu urban unitar este un spatiu urban particular, iar celelalte atribute care pot sa apara conduc
intr-o anumita directie valoarea particulara.
41. VALOAREA PARTICULARA A UNUI SPATIU URBAN. CARACTER SI SPACIFICITATE

valoarea particulara a unui spatiu urban


- este o trasatura sau graup de trasaturi care-l deosebesc in cadrul formei urbane, inscriindu-se astfel
intr-o anume tipologie spatiala ca generalitate de grup, sau ca singularitate.
- reprezinta determinarea sa calitativa, individualitatea sa incorporand generalul reflectare a esentei
intr-o forma proprie care se exprima prin caracter si specificitate.
- caracterul este diferit de specificitate.
- in aprecierea spatiului urban ne intereseaza:
1. efect
2. cauza mijloace de realizare
3. adaptarea la un existent material inventivitatea / asimilarea experientei anterioare.
4. timpul si spatiul, ca loc al selectiei topice.
DEFINITIE:
Valoarea particulara a spatiului urban este o rezultanta a interferentei unor participari de
natura unei generalitati restranse, conferind caracter, si a unor participari de natura singularului, conferind
specificitate.
Caracter: caracterul unui spatiu urban inseamna calitate verificata.
-se determina prin descoperirea in cursul perceptiei a trasaturilor si elementelor functionale,
spatial-volumetrice si comportamentale care delimitand o anumita grupare tipologica restrang sfera de analiza ,
apreciere, incadrare a spatiului sau a zonei in care exista.
Specificitate: nu este numai rezultatul unei existente singulare
- exista spatii urbane care evidentiaza specificitatea printr-un element (Ex. Campanilul pentru
ansamblul San Marco)
- exista spatii in care specificitatea rezulta ca sinteza a elementelor componente, ce pot fi de
natura izotopica sau heterotopica. (Ex. Zona centrala din Bologna succesiunea porticelor din lungul strazilor
de la parterul cladirilor)
campanilul element de specificitate unic
porticul element de specificitate comun

Elemente de specificitate: sunt elemente care subordoneaza functional , spatial volumetric si comportamental,
asigurand in acest fel unicitatea ansamblului.
- o specificitate se realizeaza in cadrul unitatii prin contrast , cealalta prin similitudine.
Legatura intre specificitate dominanta unitate de ansamblu poate fi apreciata numai in contextul de
ansamblu al spatiului urban respectiv (ex.: blocul turn din piata Salii Palatului)
Nu se poate face o delimitare clara intre caracter si specificitate, existand intotdeauna o zona de
suprapunere.
Prin procesul de selectie topica, trasaturile de generalitate devin trasaturi de caracter care, retinute in
timp, se constituie apoi ca elemente de specificitate.
- Sunt cazuri in care procesul este invers: elemente de specificitate -> trasaturi de caracter -> trasaturi de
generalitate. Ex.: constructia urbana industrializata.
- Se poate ca ceea ce este caracterisitic pentru un spatiu restrans sa fie un element specific pentru un teritoriu
mai mare.
- Pentru desprinderea caracterului si specificului unui spatiu urban este necesara atenta lui incadrare in spatiutimp.
Specificitatea spatiului urban se situeaza pe drumul de la functie la simbol, impunand spontaneitatea si
premeditarea logica, creativitatea artistica si creativitatea tehnico-stiintifica, insa trecute prin filtrul selectiei
topice.
Fenomenul urban este un subsistem in sistemul general al dezvoltarii societatii.
42. PARTICULARIZARE PRIN SEGREGARE
In domeniul urbanisticii, diferentierea este diferita de separare-segregare.
Atributele segregat/nesegregat, diferentiat/nediferentiat reflecta doaua dimensiuni: calitative si
cantitative, dimensiuni distincte ale formei urbane; doua aspecte posibil a fi luate separat in considerare pentru o
aceeasi existenta urbana, o dimnesiune relevand aspecte pozitive, iar cealalta, aspecte negative.
Afirmarea unei valori particulare (caracter, specificitate) nu este compatibila cu segregarea, oricat de
categorica ar parea aceasta in definirea unor trasaturi distincte -> segregarea nu ofera o minima zona de trasaturi
distincte, iar diferentierea nu ofera o infinitate.
diferentierea este: -informanta (capacitate mare de a infatisa ceva)
-informata (incarcatura informativa mare)

Ex.: Strada spatiu urban unde se afirma cel mai bine caracterul specificitatea.
Strada: 1. ingusta si sinuoasa in orasul medieval
2. monumentala si pretentioasa in orasul baroc
3. scoasa din drepturile sale in orasul postbelic (urbanism organic)
4. astazi repusa in drepturi.
Important in definirea configuratiei:
1. relatia de functionalitate intre strada si teritoriul adiacent strada isi evidentiaza interesele proprii
2. functia prioritara care afecteaza strada impune scara si caracterul spatiului
3. rezolvarea corespunzatoare a cladirilor ce se inscriu in fronturile strazii:
- aceeasi cladire nu se poate amplasa cu aceleasi sanse calitative pe:
- o strada de mica/mare circulatie
- o strada pietonala
- pe un splai
Imagine urbana
- elementele imaginii urbane: obiectivele unui sit, punctele de observare si observatorul.
- termenii unei imagini urbane: privirea si vederea
- raport observator/punct de observatie
- tipuri de perceptie
Strada este:
-spatiu estetic
-existenta urbana cu ample disponibilitati pentru semnificativ/simbolic, in sensul ca imaginile mentala si reala
nu pot fi separate.
Reclama:
-reda cosmetica urbana. Strada, in intregul ei, trebuie sa ofere oamenilor un mediu
educational.
43. IMAGINE URBANA
Imaginea urbana: o imagine caracteristica care ea insasi prezinta interes:
1. ca valoare informativa (restransa, dar legata)
2. ca valoare informativ-selectiva mai complexa, conclusiva
3. ca valoare informativ-memorativa suprapunere de imagini partiale contractate in timp esentializata,
retinand astfel specificitatea.
Specificitate se contureaza calitativ/cantitativ
Specificitatea este diferita de specific (esentializarea unui loc comun mai multor locuri, o esenta a
esentelor)
Specificul organizarii spatiale intr-un teritoriu este constituit dintr-un grup de trasaturi caracteristice
generale centralizate intr-un timp indelungat.
diferenterea

un spatiu
segregat

impune
nediferentierea

un spatiu
nesegregat

Specific: o esentializare a unui loc comun mai multor locuri (o esenta a esentelor.
44. CONDITIONAREA FORMEI URBANE
Semne urbanitatii se situeaza in planul calitativ/cantitativ. Ele au rol in definirea globala a calitatii
vietii.
Caliattea vietii reflecta, de faptcalitatea unui mediu de viata.
In conditiile actuali dezvoltari a societatii umane, forma urbana se constituie ca factor fundamental de
mediu -> preocupari pentru
mediul functional mediul in care se realizeza anumite functiuni privind existrenta omului
mediul natural-microclimatic mediul in care conditiile naturale sunt folosite rational, puse in valoare, si modul
cum realizarile pot influenta conditile de clima.
mediul artificial-fizic modul in care se realizeaza constructia si amenajarea teritoriului conteaza aspectul
aspectul vizual
mediul socio-cultural modul in care imbinarea naturalului cu artificialul, a traditiei cu inovatia, a interesului
individual cu cel colectiv duc catre forme pozitive de manifestare psiho-sociala a locuitorilor.

Orasul nu mai poare ramane la stadiul de produs. El este inteles ca opera urbana; insusita, si nu
suportata de om.
Lefebvre considera orasul :
obiect (spatial)
mediatie (intre ordinea departata/apropiata)
opera
Forma urbana sae situeaza intotdeauna in contextul unor conditii:
interventia structuranta (conditii obiective naturale si functionale)
formatia comportamentala (conditii obiective psiho-sociologice)
constrangere conceptuala (conditii obiectiv-subiective, etice, estetice, politice.
Aceste conditii asigura formei urbane stabilitate in timp si spatiu, si valoare ca produs social.
Forma urbana esentiala componenta a culturii urbane.
45. ORASUL ACT DE SINTEZA AL FORMEI URBANE.
Orasul estre o manifestare coroborata, organizata a formei urbane.
Intelsuri in evolutia istorica:
Orasul era apreciat ca opera de la inceputurile dezvoltarii urbanistice, pana la revolutia industriala. Asa putem
explica de ce din orasele vechi ne-au ramas marturii zonele reprezentative (piete) si nu locuinte. (Piata
capitoliului)
Orasul se transforma din opera in produs acest lucru se intampla o data cu aparitia burgheziei premisele
revolutiei industriale
- orasul capata sensul unei valori de intrebuintare, pierzandu-si valoarea artistica. In constructia urbana conteaza
ocuparea terenului cu cladiri cu randament maxim,
->
SPATIUL OMOGEN proces de omogeizare pe mai multe niveluri (social economice) in paralel cu
un proces de crestere a decalajului calitativ intre aceste niveluri.
procesul de omogenizare se accentueaza datorita:
distrugerilor din al doilea razboi mondial
migrarii masive spre oras
trecerea de la orasul opera la orasul produs => constrangeri urbane => criza orasului => criza a formei urbane
Forma urbana se constituie dintr-o convergenta de spatii, obiecte, produse si interese care se releva intr-o
existenta urbana materala si o constinta sociala urbana. Din integrarea acestora rezulta semnele urbanitatii.
46. SEMNELE DE URBANITATE
nu sunt componente ale formei urbane, ci produse ale sintezei pe care aceasta o realizeaza.
Relatia dintre structura urbana si forma urbana implica o relatie de conditionare intre sistemele
texturilor urbane si convergenta prezentelor si faptelor urbane care obiectiv si subiectiv se inteleg spatial in
tiparul acestor texturi.
Ex.: construirea pietonalului in spatiul urban.
Intervin:
Densitatea de interese
interesul functional raportat la functionalitate
interesul pentru infomare, raportat la imaginea urbana.
Interesul pentru contact social raportat la calitatea socio-culturala a zonei si structura functionala si spatiala.
2. Formarea pietonalului.