-

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012

1. Materiale si situatii care izoleaza in constructii

Nevoia de protectie impotriva poluarii sonore daunatoare si protectia sigurantei in locuinta este
tot mai mult constientizata in zilele noastre. Pentru garantarea unei izolari fonice adecvate, utilizarea
componentelor cu proprietati fonoizolante cum sunt ferestre, usi, pereti si plafoane, este necesara si va
deveni din ce in ce mai importanta in viitor.
Protectia impotriva zgomotelor reprezinta o cerinta foarte importanta a constructiilor din ziua de azi.
Indeplinirea acestei cerinte este o sarcina de baza pentru arhitecti si ingineri constructori in proiectarea
unui imobil. Pe langa protectia impotriva propagarii nedorite a zgomotelor intre apartamente, birouri
vecine, protectia impotriva zgomotelor provenite din exterior detine un rol tot mai important.
Protectia impotriva zgomotelor si vibratiilor se poate realiza prin:
reducerea intensitatii zgomotelor la sursa;
atenuarea zgomotelor la trecerea prin elementele de inchidere (izolatii fonice).

1.1

Exemple de materiale folosite pentru izolarea fonica a constructiilor

Utilizarea materialelor fonoabsorbante in finisajele interioare ale cladirilor a devenit o practica

standard in arhitectura actuala. Desi rolul primordial al unui material fonoabsorbant modern este absorbtia
sunetului, sau indeplinirea functiei de bariera acustica, acesta intruneste si alte cerinte practice cu privire
la finisaje.

a) Vata minerala bazaltica

Vata minerala din bazalt este un produs anorganic, obtinut prin fibrilizarea cu ajutorul centrifugarii a
topiturii de bazalt. Este produs sub forma unei aglomerari de fibre fine, elastice cu structura deschisa. Prin
adaugarea unui liant (fenolformaldehidic termorigid) se obtin diverse sortimente, diferentiate prin forma
si densitate.
Datorita caracteristicilor fizico-chimice performante produsele din vata minerala bazaltica acopera
toata gama de izolatii termice si fonice in intervalul de temperatura -50C pana la temperaturi de 700C 1000 C ( isi pastreaza capacitatea de termoizolare la valori optime pana la temperaturi de 700C si la
valori convenabile pana la 1000C).
Proprietatile produselor din vata minerala bazaltica le recomanda ca materiale termo-fonoizolatoare
excelente, intr-o gama foarte larga de aplicatii: izolari ignifuge si fonoabsorbante, izolari in constructii
civile (pereti exteriori si interiori, plansee, acoperisuri mansarda si terasa), constructii industriale din
beton armat sau metal, instalatii frigorifice, instalatii industriale la temperaturi ridicate, izolari termice

si/sau fonice la aparatura casnica, autovehicule, nave maritime, izolari de tevi si conducte.
Vata minerala din bazalt este un foarte bun izolator fonic (in domeniul de frecvente 2506000 Hz), in
functie de sortimentul si grosimea produsului. Structura fibroasa si porozitatea de 90-96% a produselor
din vata minerala asigura proprietati foarte bune de absorbtie acustica.

pg. 1

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012
Un strat de 200 mm pasla duce la atenuarea zgomotului cu 42 dB (10 dB corespund unei injumatatiri a
intensitatii sunetului).
-

b) Caramida
Caramida este utilizata in domeniul constructiilor deoarece acest material este rezistent la presiune si
umiditate.
In functie de tipul constructiei, se foloseste o caramida de o anumita grosime. Unul dinre avantaje consta
in faptul ca acest material, la grosimea corecta, ofera izolatie fonica.

c) Polistirenul expandat
Cofrajele din polistiren avand o izolatie interioara si exterioara de minim 5 cm(total o grosime de 10
cm) obtinem izolatia termica si fonica ideala cu un transfer termic scazut .

pg. 2

1.2

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012

Indici de izolare la zgomot aerian pentru pereti si plansee

Indicele "Rw" este caracteristica cea mai importanta a materialului de constructie si reprezinta
caracteristica de izolare fonica la zgomot aerian aferent acestuia.
Indicele de izolare fonica (Rw) al unui material, depinde in afara caraceristicilor sale fizice (masa pe
unitatea de suprafata) si de frecventa sunetului incident, producatorii de materiale de constructie si/sau
izolatii fonice, precizand in mod normal valorile acestui parametru in functie de banda de frecventa (de
regula, aceste valori sunt date pentru frecvente ale sunetului cuprinse intre 125 Hz si 4000 Hz).
In cazul in care aceste date nu sunt disponibile, indicele de izolatie fonica al unui material dat poate fi
determinat cu o precizie suficienta, in functie de caracteristicile fizice ale acestuia (densitate, modul de
elasticitate, etc) cu ajutorul diferitelor modele matematice de calcul standardizate.

pg. 3

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012

A. Pereti grei monostrat

Fasii bca GBN35 7.5 cm

Fasii bca GBN35 10 cm
Fasii bca GBN35 12.5 cm
Blocuri bca GBN3550 20 cm, tencuit 2+2 cm
Blocurii bca GBN3550 24cm, tencuit 2+2 cm

Rw
(dB)
32
34
35
46
47

Placa (perete) ba netencuita 13 cm

Placa (perete) ba netencuita 25 cm

51
57

Perete 11 cm tencuit 1+1

Caramida plina 11.5 cm tencuita 2+2 cm
Caramida plina 24 cm tencuita 2+2 cm
Caramida plina 35.5 cm tencuita 2+2 cm

51
49
54
57

Caramida eficienta 29 cm tencuita 2+2 cm

Blocuri ceramice cu goluri 29 cm tenc. 2+2 cm

54
52

B. Pereti grei multistrat

Fasii bca GBN35-12,5 cm,v.min.7cm, aer 6cm, GBN-7,5

Fasii bca GBN35-10 cm,v.min.4cm, aer 1cm, GBN-10
Fasii bca GBN35-12,5 cm,v.min.4cm, aer 1cm, GBN-7,5
Fasii bca GBN35-12,5 cm,v.min.4cm, aer 6cm, GBN-7,5

Rw
(dB)
51
52
52
53

B.a. 5cm, aer 6cm, b.a. 5cm

B.a. 5cm, aer 10cm, b.a. 5cm
B.a. 7cm, aer 6cm, b.a. 7cm
B.a. 10cm, aer 6cm, azbociment 0.6cm

52
53
55
51

B. granulit 8cm, aer 6cm, b.granulit 8cm

B. granulit 8cm, aer 10cm, b.granulit 8cm

53
54

B.a. 14cm, aer 6cm, caram. 6,3cm tenc. 2cm

B.a. 14cm, aer 6cm, v.min. 6,3cm tenc. 2cm

55
57

Caramida 11,5cm, aer 5cm, caramida 11,5cm, tenc.2+2

Caramida 24cm, aer 5cm, caramida 11,5cm
Caramida 24cm, aer 11cm, caramida 24cm
Caramida 35.5cm, aer 8cm, caramida 11,5cm

53
61
62
66

pg. 4

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012

C. Pereti usori
Rw
(dB)
28

Placi gipscarton (1 strat) - 1,25cm

Gipscarton 1,25cm, aer 5cm, gipscarton 1,25cm - total 7,5cm

37

Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm - total 7,5cm

Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm - total 10cm
Gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 1,25cm - total 12.5cm
Gipscarton 1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 1,25cm - total 12.5cm

44
48
50
54

Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 10cm

Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 12.5cm
Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 5 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 15cm
Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 15cm

50
53
55
61

Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 15,5cm

Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 15,5cm
Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 20,5cm

63
65
64

Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 20,5cm

Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 4 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 25,5cm
Gipscarton 2x1,25cm, v.min. 8 cm, gipscarton 2x1,25cm - total 25,5cm

65
65
66

Gipscarton 2x1,25cm, v.min 4 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 4 cm,

gipscarton 2x1,25cm - total 21,5cm

66

Gipscarton 2x1,25cm, v.min 5 cm, gipscarton 1,25cm, v.min. 5 cm,

gipscarton 2x1,25cm - total 21,5cm

62

1.3

Indici de izolare la zgomot de impact pentru pardoseli si plansee

A. Plansee

Placa ba 7 cm

Ln w
(dB)
81

pg. 5

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012
79
Placa ba 8.5 cm
77
Placa ba 10 cm
76
Placa ba 11 cm
75
Placa ba 12.5 cm
74
Placa ba 14 cm
73
Placa ba 16 cm
-

Placa ba 7 cm din fasii cu goluri, 22 cm

74

Placa b.a 10 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat

Placa b.a 14 cm + tavan elastic gipscarton 4cm placat

72
71

Placa b.a 10 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet

elastic suspendat (min.20cm)

67

Placa b.a 14 cm + tavan gipscarton 4cm cu schelet

elastic suspendat (min.20cm)

64

B. Pardoseli

Parchet l.u. 22mm lipit pe placi fibrolemnoase poroase 16 mm grosime

Parchet l.u. 22mm lipit pe placi fibrolemnoase poroase 25 mm grosime

Ln w
(dB)
10
14

Parchet l.u. 22mm montat pe dusumea oarba, grinzisoare din lemn

de 7,5cmcu strat elastic din pluta 2,5cm

18

Parchet l.u. 22mm montat pe dusumea oarba, grinzisoare din lemn

de 7,5cmcu strat carton bitumat

16

Covoare si dale PVC fara suport textil cu grosimi de 1...1,5 mm

Covoare PVC cu suport textil tesut cu grosimi de 2...2,5 mm

7
9

Covoare PVC cu substrat fonoizolator din PVC expandat, grosime

min. 2,5 mm

16

Covor fibre poliamidice pe substrat fonoizolator (Polirom)

Mocheta netesuta

18
20

Parchet sau covor PVC lipit pe dala flotanta din beton 3,5 cmpe strat
elastic din vata minerala rigida 10 mm grosime

23

Parchet sau covor PVC lipit pe dala flotanta din beton 3,5 cmpe strat
elastic din vata minerala rigida 20 mm grosime

28

Parchet sau covor PVC lipit pe dala flotanta din beton 3,5 cmpe strat
elastic din polistiren expandat ecruisat 10 mm grosime

22

pg. 6

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012
In analiza unui spatiu, pentru protectia vecinatatii impotriva poluarii fonice provenite din interior
sau pentru protectia spatiului studiat impotriva zgomotului provenit din exterior, trebuie luate in
calcul cel putin urmatoarele:
-

Caracteristicile cladirii de amplasament:

Structura constructiei;
Materialele din care a fost realizata constructia (cu indicii de izolare fonica Rw corespunzatori);
Tipul si pozitionarea instalatiilor (apa, canal, gaze, ventilatii, etc) ce deservesc sau traverseaza spatiul
analizat;

Caracteristicile emisiei acustice aferente sursei de zgomot:

Nivelul de Zgomot produs in timpul functionarii sursei;
Spectrul de frecvente ale emisiei acustice (toate materialele de constructie se comporta diferit in functie
de frecventa sunetului incident);
Tipul zgomotului: aerian sau de impact;

Distanta surselor de zgomot fata de zonele sensibile;

Prevederile normativelor in vigoare privind valorile nivelului de zgomot maxim admise pentru
zonele si activitatile respective (STAS 10009/88 si OMS 536/1997).
In afara de distanta fata de sursa de zgomot care nu poate fi asigurata in toate situatiile importanta cea
mai mare pentru reducerea poluarii fonice o au materialele din care sunt realizate incintele in care sunt
amplasate sursele de zgomot.

1.4

Panouri fonoabsorbante

Pentru a diminua zgomotul, se interpune un obstacol intre sursa si receptor, care prin absorbtie,
reflexie, difractie reduce nivelul zgomotului ajuns la receptor. Zgomotul din trafic se diminueaza prin
montarea unor astfel de obstacole denumite in general bariere de zgomot.
Panourile fonoabsorbante (fonoizolante) sunt elemente ale barierelor de zgomot, astfel ca prin
imbinarea mai multor panouri se obtine o bariera de zgomot.
Panourile fonoizolante sunt proiectate in functie de locatia de amplasare, pentru ca ele ating
performante diferite care depind de conditiile de trafic si de amplasament. Totusi, exista un model de
referinta, iar daca necesitatile amplasamentului o solicita, proiectantul va modifica anumite elemente
(grosimea si compozitia straturilor), astfel incat sa obtina performantele maxime. Pentru amplasarea unui
panou fonoabsorbant se face mai intai un studiu de fezabilitate, dupa care proiectantii adapteaza panourile
in functie de cerinte.
Panourile fonoizolante ajuta la reducerea zgomotului cu 5 12 dB (A) si numai in mod exceptional se
poate ajunge la 25 dB (A). In Romania, nivelul de zgomot admisibil este de 50 dB (A) la 2 m de peretele
exterior, dar exista zone mici in care se accepta pana la 90 dB (A), intr-o astfel de categorie aflandu-se
pasajele cu o lungime mai mare de 200 m.
Performanta unui panou fonoabsorbant (fonoizolant) este data in buna masura de grosimea si de tipul
de material folosit, de asemenea, inaltimea panoului este importanta.

pg. 7

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012

Panourile fonoabsorbante din otel sau aluminiu

Panourile fonoabsorbante sunt realizate din otel, aluminiu, beton, beton armat, beton cu fibra de lemn,
PVC, tabla zincata, tabla galvanizata (ceramic sau emailata), lemn acoperit cu straturi de metal galvanizat,
caramida, plastic.
Panourile fonoabsorbante din aluminiu sau otel prezinta o buna rezistenta si stabilitate in timp, atat la
depozitare, cat si in exploatare. Rezistenta mecanica este de 250 kg/mp, iar proprietatile de izolare fonica,
Rw > 38 dB (Rw indicele de reducere a zgomotului) corespund standardelor ISO 140, ISO 717.
Panourile confectionate din doua foi de otel care au intre ele un strat de vata minerala.

Panourile fonoabsorbante din material plastic

Bariere fonice eficiente sunt si panourile din material plastic, fie din PMMA (polimetacrilat de
metil sau plexiglas, asa cum este generic denumit), fie din policarbonat compact. Panourile
fonoabsorbante, pe langa buna izolare fonica, au o rezistenta mare la impact (extrem de importanta in
cazul delimitarii cailor de acces rutier si feroviar), nu necesita intretinere, iar in caz de incendii nu permit
propagarea focului si au proprietati ignifuge, sunt foarte usoare, de aceea pot fi pozitionate pe poduri si
pasarele, sunt disponibile ca design in foarte multe variante transparente sau nu, intr-o coloristica si
structura variata si au un impact vizual placut.
Panourile fonoabsorbante din plastic rezista foarte bine la conditiile atmosferice extreme, atat la
temperaturi foarte scazute, cat si la temperaturi foarte ridicate, fara a se deteriora.

Pentru protectia impotriva zgomotului produs de instalatiile tehnice

curente ale cladirii, trebuie sa puna un accent deosebit asupra:
Prevederii unor armaturi pentru instalatiile hidraulice caracterizate de nivele de
zgomot scazute.
Montarii instalatiilor, astfel inct zgomotul sa nu fie transmis partilor materiale ale
cladirii.

pg. 8

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012

2. Acustica salilor.
In 1900, fizicianul american Wallace Clement Sabine, cel care a conceput "Symphony Hall" din Boston,
a pus bazele acusticii, relationnd fenomenul de reverberatie a sunetului cu volumul si suprafata de
absorbtie a salii.
Acustica este stiinta sunetului. Ea trateaza totalitatea aspectelor in relatie cu sunetul, cum
ar fi producerea, propagarea, influentarea si analiza sunetului, interactiunea sunetului cu diferite
materiale, propagarea in spatiu, precum si perceptia sunetului si efectele lui asupra oamenilor si
animalelor. Acustica este un domeniu de cercetare si aplicatie interdisciplinar, bazat pe diferite
discipline, ca fizica, psihologia, fiziologia, tehnica transmisiei de informatii, stiinta materialelor,
electronica
Confortul acustic dintr-o sala depinde de caracteristicile geometrice ale spatiului, de absorbtia
acustica a elementelor de constructie delimitatoare, precum si de nivelurile de presiune acustica ale
surselor interioare sau exterioare.
Pentru indeplinirea cerintei de calitate privind protectia la zgomot a utilizatorilor unei sali
sunt necesare anumite conditii tehnice ce trebuie realizate obligatoriu: calitatea mediului acustic si
izolarea acustica.
Printr-un proces asemanator alegerii culorii unui perete in vederea obtinerii unui efect estetic sau
a unui obiect de iluminat in vederea crearii unei ambiante placute, alegerea materialelor decorative in
vederea obtinerii unui sunet de calitate trebuie facuta cu multa grija. Suprafata materialelor utilizate
pentru pereti, plafoane si pardoseli trebuie sa asigure un nivel echilibrat al sunetului pe tot cuprinsul
incaperii.

Criteriile de performanta corespunzatoare conditiilor tehnice sunt:

Referitoare la calitatea mediului acustic:

durata de reverberatie;
coeficientii de absorbtie ai materialelor de constructii de finisaj si/sau ai elementelor de
constructii delimitatoare;

coeficientii de uniformitate spatiala (maxima) a sunetului in sala;

nivelul maxim al zgomotului emis de instalatiile si agregatele de incalzire/ventilare a aerului in
sala;
zgomotul perturbator provenit de la instalatiile tehnice si sursele exterioare salii.

Referitoare la izolarea acustica:

nivelul maxim exterior admis al zgomotului in mediul ambiant la 2m distanta de peretii de

fatada ai salii:

pg. 9

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012
izolarea la zgomot aerian pentru elementele exterioare verticale de constructii (peretii exteriori,
acoperisul, ferestrele, usile, etc) si pentru elementele interioare
-

izolarea la zgomotul de impact pentru elementele interioare orizontale (plansee) de

constructii, delimitatoare salii.

2.1.1 Absorbtia
Tratamentele absorbante sunt destinate atenuarii unor sunete parazite emise din
interiorul incaperii. Absorbtia zgomotelor reprezinta transformarea energiei cinetice a undelor
sonore in energie termica. Capacitatea absorbanta a unui material este exprimata de catre
coeficientul de absorbtie.
Coeficientul de absorbtie se exprima in procente si reprezinta suma totala a energiei
transmise si absorbite de catre material (energia sonora absorbita Ea) raportata la energia totala
incidenta a undelor sonore (energia undei incidente Ei).
Coeficientul de absorbtie va fi de 0% daca toata energia undelor sonore este reflectata la
impactul cu o suprafata. Daca energia este absorbita sau transmisa mai departe, coeficientul de
absorbtie va fi de 100%.
Absorbtia totala este corespunde coeficientului de absorbtie egal cu 1.
Coeficientul de absorbtie variaza in functie de frecventa si de unghiul de incidenta.
Aceasta trebuie luata in considerare la masurarea absorbtiei sonore si la exprimarea ei cu o singura
valoare.
Cnd o unda generata de o sursa sonora dintr-o incapere ajunge la un obstacol, o parte din
energia ei este absorbita de materialul din care este realizat obstacolul, iar restul se reflecta precum
o raza de lumina intr-o oglinda, propagndu-se intr-o alta directie, pna ajunge la un nou obstacol,
unde precesul se repeta. In cazul unei incaperi goale, sunetul se reflecta din perete in perete, pna la
extinctia totala cauzata de absorbtiile repetate. Acest fenomen se numeste reverberatie a sunetului
si este caracterizat de timpul de reverberatie. Cu ct peretii sunt mai netezi si mai duri, iar procentul
de unda reflectat de perete este mai mare, cu att vor trebui mai multe reflexii pna sa se stinga
sunetul, timpul de reverberatie fiind mai mare. De asemenea, cu ct distantele intre obstacole sunt
mai mari, cu att timpul de reverberatie va fi mai mare. Astfel, timpul de reverberatie este o masura
a ct de repede scade energia sunetului.

2.1.2 Reflexie - Difuzivitate

- Cand o unda Sonora intalneste un obstacol, o parte a undei se reflecta dupa un unghi r,
egal cu unghiul de incidenta i.
Reflexia unei unde sonore la impactul cu o suprafata se datoreaza unei proprietati acustice care se
numeste rezistenta acustica (impedanta acustica). Toate materiale au impedanta acustica proprie.
Reflexiile puternice care apar la impactul unei unde sonore cu un perete de beton se datoreaza
faptului ca rezistenta acustica a aerului si betonului difera foarte mult.

pg. 10

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012
Daca s-ar putea crea un material cu o rezistenta acustica care sa varieze progresiv de la
valoarea rezistentei aerului la cea a betonului, atunci nu ar mai fi reflexii.
-

- Dar cand suprafata obstacolului prezinta neregularitati cu dimensiuni comparabile cu lungimea

de unda a sunetului, se produce fenomenul de difuzitate.

Difuzitatea se bazeaza pe dispersia maxima a undei sonore (un camp sonor perfect omogen = un camp
sonor difuz).
Pentru a crea un camp cat mai difuz, pot fi asezate elemente difuzante in sala sau in scena (exemplu
: panourile fac ca atat in scena cat si in sala, auditia sa fie perfecta in orice loc).

2.1.3 Tipuri de absorbanti

-

Absorbanti naturali

Absorbantii naturali reprezinta toate materialele si obiectele care contribuie semnificativ la

absorbtia zgomotelor intr-o incapere, dar care nu au fost alese special pentru capacitatea lor
absorbanta. Mobila, matrialele folosite pentru decoratiunile incaperilor, dar si prezenta oamenilor si
a altor obiecte contribuie considerabil la absorbtia undelor sonore. Acesti absorbanti naturali sunt
de obicei absorbanti porosi, care absorb unde cu frecvente inalte.
La calcularea timpului de reverberatie se tine cont de absorbtia diferitelor materiale prin inmultirea

pg. 11

COMPLEMENTE DE FIZICA
ACUSTICA CONSTRUCTIILOR. IZOLARE FONICA IN CONSTRUCTII
2012
suprafetei pe care o ocupa cu coeficientul lor de absorbtie. Rezultatul va fi echivalentul suprafetei
absorbante.
-

Absorbtia aerului

Absorbtia aerului trebuie luata in considerare pentru sunetele de frecventa inalta la

calcularea timpului de reverberatie a unei incaperi. Se datoreaza frecarii intre particulele de aer si
undele sonore care se propaga prin mediu.
Timpul necesar pentru ca nivelul reverberatiei sa descreasca cu 60 dB fata de nivelulinitial este definit ca
timpul de reverberatie (Tr). Acesta poate fi masurat din raspunsul la impuls.
Cunoscnd volumul incaperii, coeficientii de absorbtie a peretilor, podelei si tavanului,timpul de
reverberatie al incaperii poate fi estimat folosind formula lui Sabine:

Tr =

-V este volumul incaperii;

- S este aria suprafetei incaperii;
- coeficientul de absorbtie asociat suprafetei incaperii.
Relatia lui Sabine considera un cmp acustic difuz omogen

Absorbtia materialelor de constructie

Capacitatea lor absorbanta trebuie luata in considerare deoarece suprafetele pe care le

ocupa sunt de obicei foarte mari.
Materiale dure ca si betonul sau caramida aproape ca nu prezinta capaciatate de absorbtie
ale undelor sonore. Totusi absorbtia trebuie luata in considerare la calcularea timpului de
reverberatie. Materialele de constructie pot fi considerate membrane rezonante (pereti de material
usor tencuiti, ferestre, acoperisuri) si contribuie semnificativ la absorbtia frecventelor joase.

Absorbanti comercializati

Sunt materiale sau constructii care au fost special create pentru a oferi absorbtie eficienta a
zgomotelor in anumite benzi de frecventa. Asemenea materiale prezinta o garantie reala privind
capacitate lor de absorbtie. Comun tuturor tipurilor de astfel de absorbanti este faptul ca instalarea
si tratarea lor incorecta afecteaza considerabil capacitatea lor de absorbtie.

pg. 12