Sunteți pe pagina 1din 19

UNIVERSITATEA TITU MAIORESCU

INTEG RAR EA ROM ANIEI IN UNIUN EA


EURO PEA NA
- AVAN TAJE SI CO STURI SO CIALE
- referat

STUDENTA
CIOBANU ECATERINA DANIELA
RISE ANUL II

CUPRINS

I. Inceputul procesului de aderare--------------------------------------------------- 03


I.1. Avantaje si dezavantaje------------------------------------------------ 03
I.2. Acquis-ul comunitar--------------------------------------------------- 03
II. Desfasurarea negocierilor cu Uniunea Europeana -------------------------- 04
II.1. Situatia capitolelor de negociere la cele 12 tari candidate
(aprilie 2001) ---------------------------------------------------------------- 05
III. Stadiul asumarii obligatiilor si strategia aderarii ---------------------------- 06
IV. Conferinta de aderare a Romaniei la UE ------------------------------------ 09
V. Rezultatele obtinute de Romania in negocieri --------------------------------- 10
BIBLIOGRAFIE---------------------------------------------------------------- 19

~2~

I. INCEPUTUL PROCESULUI DE ADERARE


I.1. AVANTAJE SI DEZAVANTAJE:
Romnia a depus cerere de aderare la U.E. in iunie 1995 si a fost acceptata ca stat candidat, la
Consiliul European de la Luxemburg din decembrie 1997. Deschiderea negocierilor cu Romnia a avut loc
in urma deciziei luata de Consiliul European de la Helsinki din decembrie 1999. Aici s-a hotart ca
singurul criteriu care trebuie indeplinit inaintea inceperii negocierilor este criteriul politic. Criteriile
economice, legislative si administrative devin necesare abia in momentul aderarii. In esenta, aderarea la
U.E. consta in adoptarea, aplicarea si dezvoltarea acquis-ului comunitar care reprezinta intreaga
legislatie primara si derivata ca si ansamblul politicilor si institutiilor create pentru a asigura
aplicarea si dezvoltarea corespunzatoare si continua a acestei legislatii.

I.2. ACQUIS-UL COMUNITAR


Este grupat in 31 de capitole deschise succesiv negocierii, care cuprind de la libera circulatie a
bunurilor, persoanelor, serviciilor si capitalurilor, trec prin politica industriala, cultura si audio-vizual
pentru a ajunge la uniunea vamala si controlul financiar. Negocierile se desfasoara in cadrul unei
Conferinte la care participa negociatorul tarii candidate si Consiliul Uniunii. Sarcina Comisiei Europene
este de a identifica impreuna cu statul candidat acele concesii ce ar putea fi acceptate de catre Consiliul
U.E. si care trebuie sa intruneasca acordul unanim al statelor membre.
In cazul identificarii unor dificultati serioase si demonstrabile intr-un anumit domeniu privind
aplicarea acquis-ului comunitar la data aderarii, se pot formula doua tipuri de cereri: o perioada de tranzitie
sau o adaptare speciala a acquis-ului comunitar, in cazul cnd statul candidat reuseste sa convinga ca acea
parte legislativa nu este suficient de evoluata. Negocierile au scopul de a stabili conditiile de participare ale
noului stat membru la politicile comune ale U.E. si contributia la bugetul Uniunii Europene.
In perioada 1991-1999, Romniei i-au fost alocati peste un militard de EURO prin programul
PHARE, fonduri care dupa 1998 au fost utilizate in proportie de 70% pentru investitii si infrastructura si
30% pentru consolidarea institutionala. Prin decizia Consiliului U.E. de la Helsinki din decembrie 1999,
Romnia va primi anual pna in 2005 cte 640 milioane EURO, ca ajutor pentru aderare. La acestea se mai
adauga 320 milioane de EURO proveniti din partea Pactului de Stabilitate plus fonduri deblocate in cadrul
programelor bilaterale de cooperare.
Apreciem ca avantajele aderarii Romniei la U.E. sunt:

beneficiul apartenentei la o mare familie de natiuni si la securitatea pe care aceasta apartenenta o


confera;

oportunitatea participarii la cea mai mare piata unica din lume, cu toate posibilitatile legate
de cresterea economica si crearea de locuri de munca;

consolidarea ireversibila a reformelor economice si politice realizate dupa 1989;

~3~

facilitarea accesului la Fondurile Structurale destinate dezvoltarii regiunilor mai putin prospere ale
Uniunii, fonduri care s-au dovedit benefice pentru tari ca Irlanda sau Portugalia, in primii ani dupa
aderare.
Sunt exprimate opinii, conform carora ar exista si dezavantaje, constnd in asa-zisa pierdere de

suveranitate, de identitate nationala si vulnerabilitati in fata concurentei de pe Piata Unica. De fapt nu este
o pierdere de suveranitate, ci o largire a acesteia prin cuprinderea sa intr-un "interes" mai larg, cresterea
"greutatii" in organismele internationale. Este adevarat ca o concurenta sporita presupune o restructurare
corespunzatoare, proces care ar putea avea impact negativ pe termen scurt asupra unor segmente ale
societatii civile.

II. DESFASURAREA NEGOCIERILOR CU


UNIUNEA EUROPEANA
Guvernul Romniei si-a propus ca obiectiv pentru aderarea la U.E., 1 ianuarie 2007.
La capitolul negocieri cu U.E., Romnia a raportat inchiderea a sase dosare de negocieri, si a
anuntat pregatirea urmatoarelor trei, care sa fie deschise si eventual inchise cu aceeasi viteza. Este vorba
de: politica externa si de securitate comuna; relatii externe; educatie, formarea profesionala si tineret;
stiinta si cercetare; intreprinderi mici si mijlocii, statistica. Termenul inchidere de capitole" este
impropriu, fiind vorba despre o inchidere provizorie de capitole", ceea ce presupune ca, pna in
momentul efectiv al aderarii, U.E. isi rezerva dreptul de a redeschide oricnd unul dintre capitole, in
masura in care, la nivel comunitar, este adoptata o noua lege sau o noua directiva care trebuie sa se adauge
celor deja integrate in pachetul existent la nivelul fiecarui capitol. Practic, nu se pot negocia dect
derogarile partiale si perioadele de tranzitie, care vor ajuta in transpunerea acelor parti mai complicate ale
legislatiei comunitare, intr-un interval de timp care nu va produce un soc. Se negociaza doar adaptarea la
regulile jocului in U.E. si nu regulile in sine.
a) Politica externa si de securitate comuna. Romnia este pregatita sa accepte si sa aplice acquis-ul
in domeniul PESC a U.E. Structurile necesare transpunerii acesteia in practica au fost create, iar politica
externa si de securitate a Romniei se bazeaza pe aceleasi principii si are aceeasi orientare cu cea
promovata de U.E. Capacitatea de a participa activ la PESC a fost demonstrata prin dialogul cu statele
membre si cu structurile U.E., precum si prin alinierea consecventa la declaratiile, demersurile si actiunile
U.E. De asemenea, Romnia este un promotor activ al cooperarii regionale, prin participarea la o serie de
organizatii sau grupari, aceasta se afla intr-un stadiu avansat al procesului de rezolvare a tuturor aspectelor
legate de relatiile cu vecinii. Ca materializare a efortului privind pregatirea pentru intrarea in U.E. retinem:
Aderarea la U.E. si NATO reprezinta prioritati ale politicii externe si de securitate a Romniei, participarea
la o serie de operatiuni de mentinere sau de sustinere a pacii si exprimarea disponibilitatii si interesului de
a se implica in aranjamente ce vor fi convenite pentru cooperarea cu state terte.
b) Relatii externe. Legislatia Romniei in domeniul politicii comerciale si al relatiilor externe este,
in mare masura in concordanta cu legislatia comunitara. Romnia va aplica tariful vamal comun cel mai

~4~

trziu din ziua aderarii la U.E. In relatiile cu terte tari, aplica aceleasi principii ca si U.E. De asemenea, in
momentul aderarii Romnia va transfera politica sa comerciala sub responsabilitatea deplina a U.E., va
asigura compatibilitatea deplina intre legislatia sa si acquis-ul comunitar in domeniul bunurilor cu dubla
utilizare, va participa la negocierea Acordului European de Evaluare a Conformitatii, va deveni parte la
Acordul privind Spatiul Economic European.
c) Educatie, formare profesionala si tineret. Prin participarea la programele comunitare (Socrates,
Leonardo da Vinci, Tineret pentru Europa) Romnia a dovedit ca dispune de capacitatea institutionala de a
asigura un parteneriat sustinut la initiativele U.E. din acest domeniu.
d) Stiinta si cercetare. Romnia se angajeaza ca prin politicile elaborate si aplicate recent in
domeniu sa realizeze: mentinerea finantarii programelor lansate de sus in jos si restrngerea numarului de
obiective pe baza relevantei fata de prioritati; implementarea unui sistem de finantare in regim
descentralizat, bazat pe concurenta; restructurarea cadrului institutional; constituirea si dezvoltarea
centrelor de excelenta; finantarea cu prioritate a proiectelor de cercetare orientate spre cerintele pietei.
Potentialul de cercetare se va caracteriza prin alocarea a 1% din PIB pentru cercetare, dezvoltare (circa
300.000 EURO/cercetator). Se va asigura un numar de 20 de cercetatori la 10.000 de locuitori,
infrastructura adecvata in nisele domeniilor competitive pe plan european si acces generalizat la Internet,
concomitent cu introducerea unor stimulente pentru intoarcerea tinerilor formati in tarile dezvoltate.
Negocierile de aderare trebuie sa conduca la stabilirea: etapelor de parcurs in procesul
armonizarii legislatiei; prioritatilor, cailor implementarii normelor comunitare pe masura integrarii
Romniei in structurile U.E." 4. Armonizarea legislatiei romnesti cu legislatia comunitara este unul din
ele mai complexe actiuni comune. Acest lucru nu inseamna o preluare mecanica" ci respectarea a doua
faze distincte: apropierea" si apoi deplina adaptare si corelare a legislatiilor.
Este pentru prima data cnd U.E. negociaza aderarea cu un numar att de mare de state candidate.
De aceea, U.E. a adoptat o pozitie extrem de precauta in cadrul procesului de negociere: pna in prezent nu
a fixat nici un termen precis pentru urmatoarele aderari si nu a negociat nici unul dintre dosarele
considerate dificile din aquis-ul comunitarS agricultura, mediu, libera circulatie a persoanelor, libera
circulatie a capitalurilor.

II.1. SITUATIA CAPITOLELOR DE NEGOCIERE LA CELE 12 TARI


CANDIDATE (APRILIE 2001)

Deschise

Inchise

In curs de dezvoltare

Polonia

16

13

Ungaria

15

14

R. Ceha

16

13

~5~

Estonia

13

16

Slovenia

15

14

Cipru

17

Letonia

14

Lituania

14

Slovacia

16

14

Malta

12

12

Bulgaria

19

Romnia

21

III. STADIUL ASUMARII OBLIGATIILOR SI


STRATEGIA ADERARII
Conform Raportului anual al Comisiei Europene asupra progreselor facute de statele candidate
privind conditiile de aderare la U.E., care acopera perioada pna la 30 septembrie 2000, exporturile
Romniei catre tarile U.E. s-au situat in 2000 la 5,8 miliarde EURO, iar importurile au reprezentat 6,3
miliarde EURO. Raportat la numarul populatiei, schimburile tarilor U.E. cu Romnia se situeaza la nivelul
cel mai scazut dintre toate tarile candidate.
In perioada 2000-2002, asistenta financiara totala catre Romnia a reprezentat 242 milioane
EURO alocate prin programul PHARE, 150 milioane, prin programul pentru agricultura si dezvoltare
rurala SAPARD si 270 milioane EURO prin programul de infrastructura si protectia mediului ISPA. O lista
a nerealizarilor Romniei ne arata drumul deosebit de dificil si complex ce trebuie parcurs de aceasta in
continuare.
a) Criteriul politic. Motive de ingrijorare reprezinta practica Parlamentului de a adopta masuri
legislative in lipsa unei consultari adecvate si de a modifica sau respinge ordonantele fara stabilirea unei
limite de timp in privinta examinarii. De asemenea, insuficienta coordonare si procedurile de consultare
inadecvate continua sa reduca eficienta activitatii executivului. Este amintita si larga raspndire a coruptiei
care submineaza nu numai functionarea sistemului legal, ci are efecte negative asupra economiei si
diminueaza increderea in autoritatile politice. In privinta drepturilor omului si protectia minoritatilor sunt
subliniate: lenta desfasurare a procesului de restituire a pamnturilor confiscate de regimul comunist,
necesitatea demilitarizarii politiei; deblocarea legislatiei privind restituirea pamnturilor agricole, padurilor
si alte tipuri de proprietate; activitatea necorespunzatoare pentru protectia copilului si respectarea
adoptarilor.
b) Criteriile economice. Intre Romnia si tarile U.E. exista insemnate decalaje la indicatorii de
nivel si indicatorii calitativi ai dezvoltarii economice, prezente att in ceea ce priveste nivelul mediu al

~6~

indicatorilor pe locuitor, ct si in raport cu fiecare tara membra in parte. La nivelul Romniei, in 1998,
PNB a fost de 36,9 mii milioane ECU. Suntem pe locul trei din coada listei (cf. Statistical yearbook an
candidate and South-East European countries") inaintea Albaniei si Bulgariei in ce priveste PNB/locuitor,
cu doar 1600 de EURO, spre deosebire de Cipru (12.200 EURO), Slovenia (8.800 EURO), Malta (8.300
EURO), R. Ceha (4.900 EURO) sau Ungaria (4.100 EURO). Datoria externa bruta la nivelul intregii
economii romnesti a reprezentat in 1998 o proportie de 17,9% din PIB si a fost de 6.054 milioane ECU,
balanta de plati fiind negativa, cu un minus de 2.647 milioane ECU. Desi detine circa 6% din populatia
U.E., Romnia nu produce dect 0,4% din PIB comunitar. Factorii care au condus la acumularea si
accentuarea acestor decalaje tin, in esenta, de munca si capital, de volumul si structurile de ramura ale
acestora si de randamentele obtinute. Romnia marcheaza un punct pozitiv la indicatorul datoriei publice;
detine numai circa 15-20% din PIB, fata de peste 70% in tarile U.E. (cf. studiului realizat de I.E.N. al
Academiei Romane).
Ponderea sectorului privat in PIB se prezinta astfel: Ungaria 80%, Cehia 80%, Estonia 75%,
Slovacia 75%, Lituania 70%, Rusia 70%, Polonia 65%, Letonia 65%, Bulgaria 60%, Romnia
60%, Slovenia 55%.
Acelasi Raport al Comisiei Europene introduce pe lista nerealizarilor: nereusitele privind
stabilitatea macroeconomica; climatul de afaceri neatractiv din cauza nesigurantei legislatiei politice si
economice; indisciplina fiscala, chiar daca in 1999 s-a reusit reducerea deficitului fiscal de la 5 la 3,5 la
suta din PIB; reforma si transparenta finantelor publice; implementarea reformei in domeniul asigurarilor
sociale si al ocrotirii sanatatii; mentinerea controlului asupra unor preturi; incertitudinile privind asigurarea
dreptului de proprietate si repetatele schimbari in ce priveste legislatia si accesul la sursele de finantare.
Concluzia generala este ca Romnia nu poate fi considerata o economie de piata functionala si nu este in
stare sa faca fata pe termen mediu presiunilor competitive si fortelor pietei din cadrul Uniunii Europene.
Nerealizari sunt marcate si in dreptul unor articole precum: libera circulatie a marfurilor,
persoanelor, capitalului si a posibilitatii de a furniza servicii, a dreptului de autor si al marcii, legislatie
concurentiala, agricultura, pescuit, transport, politicile de protectie sociala si somajul, telecomunicatii si
tehnologia informatiei, mediul inconjurator, protectia consumatorului, cooperarea in domeniul justitiei si
afacerilor interne.
Diferentele importante in dezvoltarea infrastructurii rutiere au un impact major att asupra
turismului, ct si asupra dezvoltarii economice, in general. Densitatea autostrazilor in 1999 (km/1.000
kmp) era urmatoarea: UE 14,8, Slovenia 12,5, Cehia 6,4, Slovacia 6,0, Ungaria 4,8, Estonia
1,5, Polonia 1,0, Romnia-0,7.
In raport cu media de utilizare a suprafetelor agricole in tarile U.E., de 41,8% gradul de utilizare in
Europa Centrala si de Est este, in general, mai ridicat, aici neexistnd inca restrictionari comunitare ale
productiei: Romnia 62%, Bulgaria 55,5%, Ungaria 66,5%, Slovacia 49,9%, Slovenia 32,1%,
Cehia 54,3%, Polonia 59,1%, Lituania 48,5%, Letonia 39%, Estonia 32%. Analistii occidentali
considera ca ponderea ridicata a agriculturii in PIB indica o economie nerestructurata. Daca in tarile UE
media este de 2%, in tarile candidate situatia se prezinta astfel: Romnia 19%, Bulgaria 20%, Cehia

~7~

1,8%, Ungaria 5,2%, Estonia 4%, Letonia 5%, Lituania 10%, Polonia 4%, Slovacia 4,6%,
Slovenia-4,4%.
Una din cerintele UE pentru Romnia este includerea ca prioritate strategica, dezvoltarea
tehnologiei informatiei. In conditiile in care, pentru anul 2000, contributia industriei informatiei si a
comunicatiilor la produsul mondial brut reprezinta circa 10%, nu e de mirare ca tot mapamondul si-a
focalizat resursele si actiunile catre dezvoltarea ct mai rapida a acestui sector economic. Statisticile arata
ca la sfrsitul lui 1999, in Romnia existau aproximativ 644.000 de utilizatori de Internet. Aceasta este o
cifra foarte mica daca ne gndim ca in lume exista 375 de milioane de oameni care folosesc Internetul,
numai in Anglia fiind 18 milioane de internauti. Situatia acestora, in tarile Europei Centrale si de Est,
raportata la 100 de locuitori (utilizatori casnici / utilizatori profesionali) se prezinta astfel: Romnia
0,3/2,5, Estonia 8/5, Letonia 0,4/4, Lituania 2/1, Polonia 1/5, Cehia 2/2, Ungaria 1/1, Slovenia
6/7, Bulgaria 2/2,5. In Romnia existau la sfrsitul anului 1999, 623.600 de P.C.-uri, dintre care
200.000 la domiciliu si 423.000 in business si administratie, ceea ce ne situeaza pe unul din locurile
codase, cu numai 2,8 la 100 de locuitori, fata de Slovenia cu 24 si Polonia cu 14. Numarul de abonati la
telefonia mobila a crescut cu 108%, in comparatie cu Bulgaria, unde cresterea a fost de 113%, Albania
154%, Slovenia 237%. De remarcat faptul ca rata medie de crestere pentru tarile din Europa Centrala si
de Est este de 80%. La capitolul linii telefonice digitale suntem pe locul 9, cu o rata de digitalizare de
55%, dupa Polonia 97%, Slovenia 93%, Bosnia 85%, Albania 1980%, Bulgaria 78%, Ungaria
75%, Cehia 72%, Macedonia 61%. In privinta numarului de aparate telefonice ne aflam pe penultimul
loc, avnd 20,1 aparate telefonice la 100 de locuitori.
Cheltuielile alocate pentru sanatate situeaza Romnia in plutonul codas al tarilor analizate, cu doar
2,3% din totalul bugetului, in comparatie cu alocarile bugetare de 5,3% din Ungaria, 4,2% din Polonia sau
3,8% din Lituania. Nu avem dect 184 de medici la 100.000 de locuitori, mai prost dect noi stnd doar
Turcia cu 116 medici la 100.000 de locuitori. La capitolul mortalitate infantila ne situam pe locul doi cu
marele procentaj de 20,5 decese la mia de nou-nascuti, dupa Turcia care inregistreaza 37,9 decese la mie.
Recordul pozitiei il detin Cehia si Slovenia cu o rata de decese de numai 5,2 la mie.
Procesul integrarii implica astfel asumarea unor angajamente ferme din partea Romniei cu
anumite termene pentru atingerea standardelor UE, masuri pentru transpunerea in practica a
angajamentelor asumate si reglementari pentru promovarea masurilor si realizarea politicilor de integrare.
Una din conditiile puse de UE guvernului romn, pentru inceperea negocierilor a fost elaborarea
unei strategii de dezvoltare pe termen mediu. Rezultatul s-a concretizat in "Strategia economica pe termen
mediu a Romniei", inclusa in Programul National pentru aderarea la UE. Scopul acesteia este: "punerea
bazelor necesare reinceperii cresterii sustinute si sanatoase lucru crucial pentru asigurarea eradicarii
saraciei larg raspndite si cresterea standardelor de viata. Drept urmare, acest lucru va ajuta tara sa
indeplineasca criteriul economic de la Copenhaga pentru aderarea la Uniunea Europeana.
Inca din faza de preaderare, Comisia Europeana preciza in documentele COM (94) 320 din 13
iulie 1994 si COM (94) 361/3 din 26 iulie 1994 ca "obiectivul strategiilor este de a stabili un program care
sa permita fiecarei tari asociate sa se pregateasca, cu ajutorul uniunii, sa indeplineasca obligatiile pe care le
implica accesul pe piata unica". Din acest motiv, analistii considera ca integrarea conditioneaza

~8~

dezvoltarea, de unde si observatia ca, obiectivul final al strategiei fiind integrarea, dezvoltarea se
transforma dintr-un scop in sine intr-o premisa a demersului de integrare. Chiar daca principiile dezvoltarii
durabile ramn valabile, ele nu reprezinta garantia indeplinirii obiectivului de integrare.

IV. CONFERINTA DE ADERARE A ROMANIEI LA


UNIUNEA EUROPEANA
Reuniunea Conferintei de Aderare Romnia-UE, la nivel ministerial, a confirmat politic incheierea
negocierilor de aderare a Romniei la UE. Aceasta decizie a fost confirmata politic la Consiliul European
din 16-17 decembrie 2004, la Bruxelles.
Partea romna a fost reprezentata de fostul Ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoana, de fostul
Ministrul Integrarii Europene, Alexandru Farcas, si de fostul Ministrul Delegat, Negociator Sef cu UE,
Vasile Puscas.
Reuniunea a confirmat, de asemenea, si rezultatele reuniunilor la nivel de negociator sef ce au avut
loc de la 15 iunie (data precedentei reuniuni ministeriale) pana in prezent, respectiv nchiderea capitolelor
3 Libera circulatie a serviciilor, 6 Concurenta, 10 Impozitarea, 14 Energia, 21 Politici regionale si
coordonarea instrumentelor structurale, 22 Mediul, 24 Justitie si Afaceri interne si 31 Diverse.
Ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoana, a subliniat semnificatia istorica a ncheierii
procesului de negociere a aderarii la UE si importanta acestui eveniment asupra dezvoltarii si modernizarii
Romniei, n cadrul familiei europeane: Acesta este un punct de cotitura n istoria Romniei, momentul n
care viitorul ei european se contureaza ntr-un cadru nou, de dezvoltare si prosperitate. Romnia a
parcurs transformari politice, economice si sociale uriase n ultimii 15 ani, iar cetatenii ei, societatea
civila, dar si institutiile statului au muncit intens pentru a ajunge aici. n acest proces parcurs nu fara
dificultate, Romnia i-a avut, permanent, alaturi de ea pe partenerii europeni Statele Membre, institutiile
comunitare si presedintiile semestriale ale Uniunii care au oferit sprijin si expertiza pentru ca pregatirea
Romniei pentru aderare sa permita aderarea in 2007. Procesul nostru de aderare este departe de a se fi
ncheiat. Romnia si-a asumat angajamente pe care este decisa sa le aplice, n interesul sau. Aderarea la
Uniunea Europeana este obiectivul cel mai important al Romniei, proiectul intregii societatii, al actualei
generatii de romani. Dorim ca, nca din prima zi dupa aderare, nu numai sa ne ndeplinim cu succes
ndatoririle de Stat Membrul, ci sa fim pregatiti sa jucam un rol activ si constructiv ca partener de
incredere, care aduce un plus de valoare Uniunii Europene. Romnia si Bulgaria sunt parte a celui de
al cincilea val al extinderii Uniunii, cel mai vast din istoria sa si care se va ncheia n 2007. Romnia va
sustine, din pozitia de stat membru al Uniunii Europene, continuarea extinderii UE pe baze solide si
parteneriale, prin respectarea integrala a criteriilor de aderare.

~9~

V. REZULTATELE OBTINUTE DE ROMANIA


IN NEGOCIERI
Cap. 3 Libera circulatie a serviciilor:
Negocierile la acest capitol au fost deschise n cadrul Conferintei Inter-guvernamentale de Aderare
Romnia U.E., din 20 decembrie 2002 si finalizate la Conferinta de Aderare Romnia-UE din 23
septembrie 2004.
Romnia a obtinut o perioada de tranzitie de 5 ani, pna la 1 ianuarie 2012, pentru transpunerea
Directivei nr. 97/9/CE, privind schemele de compensare a investitorilor (nivelul compensarilor va atinge, la
finalul perioadei de tranzitie, plafonul minim de 20.000 euro - pentru investitii mai mari dect acest nivel).
Romnia s-a angajat sa elimine, pna la data aderarii, toate barierele de la nivel central si local n calea
liberei circulatiei a serviciilor, care stabilesc discriminari ntre prestatorii de servicii din Romnia si cei din
UE. Alte masuri care vizeaza transpunerea acquis-ului comunitar se refera la protectia datelor personale si
la obligatia institutiilor care utilizeaza aceste date de a se nregistra ca operatori. De asemenea, se va
nfiinta Autoritatea de Control n domeniul procesarii datelor personale. Legislatia n domeniul serviciilor
bancare si a asigurarilor a fost n cea mai mare parte armonizata cu acquis-ul comunitar, iar adoptarea
ntregii legislatii se va realiza pna n primul semestru al anului 2005.

Capitolul 6 Concurenta:
Negocierile la acest capitol au fost deschise n data de 14 noiembrie 2000, si nchise la Conferinta
de Aderare din data de 8 decembrie 2004.
La capitolul 6 Concurenta, Romnia a negociat aspecte legate de ajutoarele de stat, sectorul
siderurgic si capacitatea de a aplica legislatia n domeniu. Romnia a dovedit ca a nceput deja si va
continua sa aplice regulile comunitare privind ajutoarele de stat. Politica Uniunii Europene este de a nu
acorda ajutoare de stat care pot favoriza anumite companii n detrimentul altora, distorsionnd mediul
concurential. Atunci cnd acestea sunt acordate, trebuie sa fie limitate n timp si intensitate, sa fie acordate
doar pentru anumite domenii, pe baza unor planuri de afaceri si numai cu avizul autoritatii de concurenta
(n Uniunea Europeana, aceasta autoritate este Comisia, iar n Romnia, Consiliul Concurentei). Pentru
siderurgie, industria carbonifera, sectorul fibrelor sintetice, industria auto si industria constructiilor navale,
se aplica reguli mai restrictive dect cele aplicabile la nivelul altor industrii. n general, ajutoarele acordate
pentru investitii care conduc la cresterea capacitatilor sunt sever limitate sau chiar interzise.
Legislatia n domeniul anti-trust se refera la crearea de conditii egale pe piata pentru toti agentii
economici, prin combaterea monopolizarii anumitor piete de catre societati care ncheie ntre ele acorduri
protectioniste acorduri restrictive si fuziuni, prin prevenirea exploatarii puterii economice a unor societati
n defavoarea altora (abuzul de pozitie dominanta). Romnia s-a angajat sa aplice acquis-ul comunitar, sa
instruiasca expertii Consiliului Concurentei, sa dezvolte capacitatea administrativa a acestei institutii, sa
monitorizeze acordarea autoarelor de stat, sa realizeze investigatii din oficiu etc.

~ 10 ~

De asemenea, Romnia a obtinut trei perioade de tranzitie: doua pentru zonele libere si
defavorizate, si una pentru restructurarea sistemului siderurgic (pna n 2008). Pentru zonele defavorizate,
s-a obtinut posibilitatea de a mentine exceptarea de la plata impozitului pe profit care a fost acordata
agentilor economici ce au obtinut certificatul de investitor n zona defavorizata pna la 1 iulie 2003, n
baza OUG 24/1998 privind regimul zonelor defavorizate, n conditiile respectarii limitarilor impuse de
ajutorul de stat pentru investitii regionale. Perioada de tranzitie a fost solicitata pentru ntreaga perioada de
existenta a zonelor defavorizate. Pentru zonele libere, s-a obtinut o perioada de tranzitie de 5 ani, pna la
31 decembrie 2011 privind exceptarea de la plata redeventei datorata administratiei zonelor libere, pentru
agentii economici care opereaza n zone libere si care au ncheiat contracte comerciale cu administratia
zonelor libere nainte de 1 iulie 2002, n baza Legii 84/1992 privind regimul zonelor libere. Aceste ajutoare
de stat vor trebui acordate n limita ajutorului de stat pentru investitii regionale.

Capitolul 10 Impozitarea:
Negocierile la acest capitol au fost deschise n cadrul Conferintei de aderare Romnia UE din 26
octombrie 2001, si nchise provizoriu n cadrul Conferintei de Aderare Romnia UE din 2 iunie 2003.
Acest capitol a fost redeschis si nchis provizoriu n cursul conferintei de aderare din data de 26
noiembrie a.c. Romnia a cerut re-negocierea capitolului pentru ca, dupa finalizarea negocierilor de
aderare n iunie 2003, Uniunea Europeana a mai adoptat norme de acquis comunitar, n al doilea semestru
2003, care largesc sfera accizarii. n UE se vor aplica noi accize la produsele petroliere, iar Romnia a
cerut perioada de tranzitie pentru: benzina fara plumb, motorina folosita drept carburant pentru masini, gaz
natural utilizat n scopuri necomerciale, pacura folosita att n reteaua de termoficare, ct si pentru alte
scopuri, electricitate folosita n scopuri comerciale si necomerciale.
n urma negocierilor, Romnia a obtinut sase perioade de tranzitie, ntre 2 si 6 ani pentru Directiva
de restructurare a cadrului comunitar pentru impozitarea electricitatii si a produselor energetice. Prin aceste
perioade de tranzitie, alinierea la nivelul de acciza stabilit de acquis-ul comunitar se va face n 4 ani de la
data aderarii pentru benzina fara plumb, 6 ani pentru motorina folosita drept carburant pentru automobile, 3
ani pentru gazul utilizat n scopuri necomerciale, 3, respectiv 2 ani pentru pacura, n functie de utilizare (n
sistemul de termoficare sau pentru alte destinatii) si 3 ani pentru electricitate. A saptea perioada de
tranzitie, de 4 ani, a fost obtinuta pentru directiva nr. 49/2003/CE, privind un sistem comun de impozitare
aplicabil platilor de dobnda si de redevente efectuate ntre companii asociate din diferite State Membre.
n prima etapa a negocierilor, Romnia a obtinut urmatoarele derogari si perioade de tranzitie:
perioada de tranzitie de 3 ani, pna la 31 decembrie 2009, n vederea atingerii nivelului minim al

accizelor la tigarete, prevazut de noul acquis prin Directiva Consiliului 2002/10/CE privind tigaretele
derogare de la aplicarea art. 24(2) din Directiva 77/388/EEC privind regimul special aplicabil micilor

ntreprinzatori n ceea ce priveste aplicarea pragului de impozitare de 35.000 Euro cifra de afaceri
anuala pentru platitorii de TVA.
derogare - potrivit art. 28 alin. 3 (b) si Anexei F pct. 17 - pentru aplicarea scutirii cu drept de deducere a

transportului international de persoane.

~ 11 ~

derogare pentru acordarea unui regim special pentbauturilor alcoolice distilate din fructe, obtinute de

fermieri si destinate autoconsumului, echivalent a 50 litri bauturi spirtoase /gospodarie/an, cu


concentratie de 40% n volum, prin aplicarea unei cote de 50% din acciza standard aplicata n Romnia.

Capitolul 14 Energia:
Negocierile la capitolul 14 Energia au fost deschise n cadrul Conferintei de Aderare din
21.03.2002, si nchise provizoriu n cadrul conferintei de aderare Romnia - UE din data de 30 iunie 2004.
La acest capitol, Romnia a obtinut o perioada de tranzitie de 5 ani de la data aderarii pentru
constituirea stocului minim de petrol. Perioada de tranzitie a fost negociata pentru a reduce presiunea
asupra ntreprinderilor si a bugetului de stat si a oferi o perioada mai lunga pentru realizarea acestuia.
Totodata, se include o derogare de 22,5 zile fata de perioada de stocare ceruta de acquis, de 90 de zile
(stocul pentru Romnia va fi de 67,5 zile). Stocul de petrol este constituit pentru a da independenta Statelor
Membre n cazul unei crize energetice, pna la rezolvarea acesteia si acopera consumul intern al tarii
respective pentru o perioada de 90 de zile. Pentru Romnia, stocul este finantat de catre bugetul de stat
(50%) si de companiile din domeniul respectiv (50%). n ceea ce priveste gazele naturale, capacitatea de
nmagazinare va creste de la 3,2 milioane m.c. n 2004, la 5 milioane m.c. pna la data aderarii.
Alte aspecte ale acestui capitol se refera la liberalizarea pietei energetice conform acquis-ului
(pna n iulie 2007), serviciul universal (pna la data aderarii la UE, accesul la reteaua electrica va fi
generalizat), conectarea la reteaua europeana de energie, eficienta energetica si protectia mediului,
dezvoltarea pietei energetice si a infrastructurii acesteia, pentru a ne asigura functionarea pe o piata
regionala a energiei.

Capitolul 21 - Politici regionale si coordonarea instrumentelor structurale


Romnia a deschis negocierile la capitolul 21 Politica Regionala si Coordonarea Instrumentelor
Structurale n cadrul Conferintei de Aderare din 21 martie 2002. Negocierile la acest capitol au fost nchise
provizoriu n cadrul conferintei de aderare din data de 23 septembrie 2004.
Romnia a obtinut n negocieri, pentru perioada 2007-2009, 5,974 miliarde , mpartite astfel:
1,399 miliarde n 2007, 1,972 miliarde n 2008 si 2,603 miliarde n 2009, dintre care, aproximativ
doua treimi pentru fondurile structurale si o treime, pentru cele de coeziune. Acestea vor fi directionate
catre cresterea competitivitatii economice, dezvoltarea resurselor umane, infrastructura de transport,
energie si mediu, agricultura si pescuit, dezvoltare regionala etc. Pentru utilizarea acestor fonduri, a fost
negociata o structura de implementare pe mai multe paliere, att la nivel central, ct si local. Ministerul
Finantelor Publice este coordonatorul cadrului de sprijin comunitar. Pentru fiecare program, autoritatile de
management, organismele intermediare, agentiile de implementare si posibilii beneficiari difera, n functie
de specificul programului.

~ 12 ~

Capitolul 22 Mediu:
Negocierile pentru acest capitol au fost deschise n 21 martie 2001. Negocierile pentru 5 directive
au fost finalizate n 23 septembrie 2004, iar pentru alte sase directive la data de 26 noiembrie 2004.
Acest capitol a fost finalizat n doua etape, Romnia obtinnd n total 11 perioade de tranzitie, cu
perioade ntre 1 si 12 ani, pentru domeniile: calitatea apei, managementul deseurilor, controlul poluarii
industriale.
ntr-o prima faza, au fost gasite solutii pentru 5 din cele 11 directive pentru care Romnia a
solicitat perioade de tranzitie. Pentru acestea, s-au obtinut perioade de tranzitie cuprinse ntre 1 si 3 ani
pentru instalatii cu activitate n domeniul petrolier (depozitarea benzinei si distributia sa de la terminale la
statiile service); n domeniul incinerarii deseurilor, al industriei care poate deversa substante n mediul
acvatic al Comunitatii. Alte perioade de tranzitie de 2, respectiv 5 ani au fost obtinute pentru colectarea
deseurilor de echipamente electrice si electronice si pentru recuperarea si reciclarea ambalajelor si
deseurilor de ambalaje.
n a doua etapa de negocieri, Romnia a obtinut 6 perioade de tranzitie cuprinse ntre 1 si 12 ani
pentru directivele din domeniul managementului deseurilor, poluarii industriale, epurarii apelor uzate si
calitatii apei potabile. Pentru managementul deseurilor, s-au acordat perioade de tranzitie cuprinse ntre 3 si
8 ani pentru depozitarea deseurilor (perioada este calculata de la data de 16 iulie 2009) pentru ca 129 de
depozite de deseuri sa se conformeze la standardele comunitare si ntre 5 si 9 ani pentru transporturile
deseurilor. n ceea ce priveste epurarea apelor uzate, s-au obtinut perioade de tranzitie pna la 12 ani, adica
pna la 31 decembrie 2018, pentru cea mai mare parte a localitatilor urbane (2609 localitati). n ceea ce
priveste nivelul calitatii apei potabile, perioada de tranzitie pentru atingerea standardelor comunitare
variaza, n functie de diferiti parametri de calitate, ntre 4 si 9 ani pentru localitatile cu populatie ntre
10.000 si 100.000 de locuitori. n ceea ce priveste prevenirea si controlul integrat al poluarii, s-au obtinut
perioade de tranzitie cuprinse ntre 2 si 9 ani pentru 195 de instalatii, iar pentru limitarea emisiilor
anumitor poluanti n atmosfera de la instalatiile mari de ardere au fost obtinute perioade de tranzitie
cuprinse ntre 1 si 6 ani pentru 126 de instalatii.

Capitolul 24 Justitie si Afaceri Interne:


Negocierile la capitolul 24 - Justitie si afaceri interne au fost deschise n cadrul Conferintei de
Aderare din 21.04.2002 si nchise la data de 8 decembrie 2004.
Negocierile pentru acest capitol s-au referit la reforma justitiei, lupta mpotriva crimei organizate si
coruptiei, controlul la frontiera, migratia ilegala, traficul cu droguri, spalarea banilor, cooperarea n
domeniul politienesc si judiciar, protectia datelor
Romnia va participa activ la crearea si dezvoltarea unui spatiu de libertate, securitate si justitie. n
acest context, rolul Romniei este esential, avnd n vedere ca va deveni frontiera externa a UE. Pentru
finalizarea negocierilor la acest capitol, Romnia a demonstrat progrese semnificative si s-a angajat sa
continue: reforma sistemului judiciar, securizarea frontierelor Romniei, combaterea fraudei si coruptiei, a
reformei fortelor de politie, combaterea criminalitatii organizate, cooperarea judiciara, azil, migratie,

~ 13 ~

protectia datelor, politica de vize, lupta mpotriva terorismului, a traficului de drogurilor si fiinte umane,
cooperare vamala. ntarirea capacitatii administrative si ntarirea cooperarii inter-institutionale si
internationale sunt elemente esentiale pentru asigurarea pregatirii corespunzatoare. Romnia s-a angajat ca
va transmite semestrial ncepnd cu 1 iunie 2005, rapoarte detaliate privind progresele care se vor
nregistra n toate domeniile acoperite de acest capitol. De asemenea, n anumite domenii (combaterea
coruptiei, Schengen, droguri, etc) anual vor fi transmise rapoarte separate.

Capitolul 31 Diverse:
Prima parte a acestui capitol a fost finalizata n cadrul Conferintei de Aderare la nivel ministerial
din data de 15 iunie a.c. A doua parte a negocierilor a fost finalizata la data de 26 noiembrie 2004.
Aspecte ale negocierilor, n prima etapa:

n ceea ce priveste Fondul de Dezvoltare European, contributia Romniei a fost determinata prin

calcule similare tuturor statelor membre, negocierea intrnd n cadrul protocolului financiar al FDE.
Perspectiva financiara 2007 2013 prevede includerea acestuia n mecanismul resurselor proprii ale
bugetului UE. Astfel, Romnia nu va mai trebui sa contribuie distinct la acest fond, ci prin intermediul
participarii sale la bugetul comunitar.

contributia la Fondul de Cercetare pentru Carbune si Otel va fi determinata pe baza ponderii

sectorului de carbune si otel al Romaniei n totalul UE-25 si va fi determinata la momentul aderarii; aceasta
se ridica la 29,88 mil euro, urmnd sa fie platita n patru transe anuale.

la momentul aderarii, Romnia va avea de platit un procent din capital, stabilit de Consiliul

Guvernatorilor BCE, pentru acoperirea costurilor operationale ale Bancii Centrale Europeane; contributia
la rezervele valutare va fi stabilita si platita la momentul aderarii la zona euro. Aderarea Romniei va
conduce la majorarea capitalului subscris si a rezervelor externe ale BCE.

contributia Romniei la Banca Europeana de Investitii va fi calculata pe baza datelor statistice

existente la momentul aderarii. Contributia Romniei se va ridica la 140 mil euro pentru rezerve si 46 mil
euro contributia la capital (de platit n 8 transe timp de aproximativ 4 ani).

n ceea ce priveste facilitatea de tranzitie, suma acordata Romniei pentru sprijin n constructia

institutionala pe perioada 2004-2006 se va ridica la 52 mil euro. ntreaga suma va fi angajata n primul an
al aderarii, urmarind mbunatatirea procesului de programare bugetara si majorarea flexibilitatii alocatiilor
bugetare per total.
n a doua etapa, negocierile la acest capitol au fost finalizate n cadrul Conferintei de Aderare din
26 noiembrie 2004. Romnia a negociat ca, de la semnarea Tratatului de aderare si pna la aderarea
efectiva, sa fie implicata n luarea tuturor deciziilor, ca observator activ (fara drept de vot). Desi n aceasta
perioada Romnia nu va semna tratatele internationale ale Uniunii, tara noastra va fi invitata la elaborarea
textelor acestora. De asemenea, si dupa finalizarea negocierilor, Romnia va putea sa solicite, pe baza unei
argumentatii solide, derogari, perioade de tranzitie sau alte aranjamente tehnice de la orice act comunitar
adoptat ulterior negocierilor de aderare si neinclus n Tratatul de Aderare.

~ 14 ~

Un alt punct din negociere l-a constituit modul n care vor fi realizate platile pentru fondurile de
pre-aderare dupa ce Romnia va deveni membru al Uniunii Europene.
Tot la acest capitol s-au mai negociat clauzele de salvgardare care pot fi invocate att de Romnia,
ca nou stat membru, ct si de celelalte state membre ale Uniunii Europene. Exista mai multe tipuri de
clauze de salvgardare: o clauza generala, o clauza pentru Piata Interna, una pentru Justitie si Afaceri
Interne si o clauza de salvgardare specifica. Aceste clauze au efect protectionist si / sau asiguratoriu.
Clauzele de salvgardare pot fi invocate n primii trei ani dupa aderare sau chiar nainte de aderare pe baza
monitorizarii, urmnd a intra n vigoare la data aderarii. Masurile protectioniste care se iau n baza acestora
trebuie sa fie limitate n timp si nu pot fi mentinute mai mult dect este necesar. Aceste clauze au fost
negociate si cu celelalte 10 noi state membre ale UE.
n plus, Romnia a mai obtinut, n negocierile pentru capitolul Diverse, suma de 559,8 milioane de
euro pentru perioada 2007-2009 (297,2 milioane n 2007, 131,8 milioane n 2008 si 130,8 milioane n
2009). Acesti bani vor fi folositi pentru securizarea frontierei (cel putin 50%) si pentru o facilitate de
tranzitie (sume care pot fi folosite prin buget acolo unde este nevoie). Suma aceasta se adauga fondurilor
obtinute de Romnia pentru perioada 2007-2009 (aprox. 11 miliarde euro angajamente si aprox. 6 miliarde
plati).

CLAUZE:
Att la capitolul Concurenta, ct si la Justitie si afaceri interne, Comisia Europeana poate
recomanda Consiliului UE amnarea datei aderarii Romniei cu un an, pna n ianuarie 2008, daca exista
dovada clara a unui risc serios ca Romnia nu ndeplineste cerintele de aderare pna la 1 ianuarie 2007, n
anumite domenii importante. Statele membre pot, cu majoritate calificata (majoritatea statelor din Consiliu,
cu 72,27% din voturi, reprezentnd cel putin 62% din populatia Uniunii) aproba recomandarea.
Activarea acestei clauze ar putea fi determinata de disfunctionalitati n urmatoarele domenii:

La Justitie si Afaceri Interne: securizarea frontierelor, continuarea reformei sistemului judiciar,


combaterea coruptiei, cooperarea politieneasca, combaterea criminalitatii organizate

La Concurenta: controlul efectiv de catre Consiliul Concurentei a oricarui potential ajutor de stat,
ntarirea aplicarii legislatiei (enforcement record) att n domeniul anti-trust ct si al ajutorului de
stat, transmiterea la Comisie pna la mijlocul lunii decembrie a Strategiei de restructurare a
sectorului siderurgic si a Planurilor de viabilitate revizuite n concordanta cu cerintele Protocolului
2 al Acordului European, ntarirea capacitatii administrative a Consiliului Concurentei (resurse
financiare si umane).

Autoritatile romne sunt determinate sa continue pregatirea interna pentru aderare ntr-un ritm intens,
ceea ce ne creeaza convingerea ca aceste clauze de salvgardare nu vor fi activate.
De la data aderrii, Bulgaria i Romnia pltesc urmtoarele sume corespunztoare contribuiei lor la
capitalul vrsat n contul capitalului subscris, astfel cum sunt acestea definite de dispoziiile articolului 4
din Statutul Bncii Europene de Investiii.

~ 15 ~

Bulgaria
14 800 000 EUR
Romnia
42 300 000 EUR
Aceste contribuii se pltesc n opt trane egale scadente la datele de 31 mai 2007, 31 mai 2008, 31
mai 2009, 30. noiembrie 2009, 31 mai 2010, 30 noiembrie 2010, 31 mai 2011 i 30 noiembrie 2011.
Bulgaria i Romnia contribuie, n 8 trane egale, la rezervele i provizioanele echivalente
rezervelor, precum i la sumele care urmeaz a fi incluse n cadrul rezervelor i provizioanelor, incluznd
balana contului de profit i pierderi, determinate la sfritul lunii anterioare aderrii, astfel cum este
prevzut n bilanul Bncii, cu sume corespunztoare procentelor de rezerve i provizioane prevzute mai
jos:

Bulgaria
Romnia

0,181%
0,517%.

Bulgaria i Romnia pltesc urmtoarele sume ctre Fondul de Cercetare pentru Crbune
i Oel prevzut n Decizia 2002/234/CECO a reprezentanilor guvernelor statelor membre,
ntrunii n cadrul Consiliului, din 27 februarie 2002 privind implicaiile financiare ale expirrii
Tratatului CECO i Fondul de Cercetare pentru Crbune i Oel.
(MEUR n preuri curente)
Bulgaria
Romnia

11,95
29,88.

Contribuiile la Fondul de Cercetare pentru Crbune i Oel se efectueaz n 4 trane ncepnd din
anul 2009 i se pltesc dup cum urmeaz, n fiecare caz n prima zi lucrtoare a primei luni a fiecrui an:
2009: 15%;

2010: 20%;

2011: 30%;

2012: 35%.

Angajamentele financiare contractate nainte de data aderrii n conformitate cu instrumentele


financiare de preaderare , precum i cele contractate dup aderare n cadrul Facilitii de tranziie , inclusiv
ncheierea i nregistrarea, dup aderare, a fiecrui angajament i a fiecrei pli legale continu s fie
reglementate de normele i regulamentele privind instrumentele financiare de preaderare i continu s fie
suportate din capitolele bugetare corespunztoare, pn la nchiderea programelor i proiectelor n cauz.
Cu toate acestea, procedurile de achiziii publice ncepute dup data aderrii urmeaz s fie ndeplinite n
conformitate cu dispoziiile aplicabile ale directivelor Comunitii.
n primul an de la aderare, Uniunea acord Bulgariei i Romniei asisten financiar provizorie,
denumit n continuare Facilitatea de tranziie, n vederea dezvoltrii i ntririi capacitii lor
administrative i judiciare de a pune n aplicare i asigura respectarea legislaiei comunitare i pentru a
promova schimbul de bune practici ntre parteneri. Aceast asisten trebuie s finaneze proiecte de
construcie instituional i un numr limitat de mici investiii dependente de cele dinti.
Pentru perioada 2007-2009, se acord Bulgariei i Romniei urmtoarele sume (exprimate n
preuri la nivelul anului 2004), sub forma plii unor sume globale n cadrul Facilitii provizorii Schengen
i pentru fluxurile de numerar:

(MEUR, preuri la nivelul anului 2004)

~ 16 ~

2007
121,8
297,2

Bulgaria
Romnia

2008
59,1
131,8

2009
58,6
130,8

Cel puin 50% din alocarea pentru fiecare ar n cadrul Facilitii provizorii Schengen i pentru
fluxurile de numerar se utilizeaz pentru sprijinirea Bulgariei i a Romniei n ndeplinirea obligaiei
acestora de a finana aciuni la noile frontiere externe ale Uniunii pentru punerea n aplicare a acquis-ului
Schengen i a controalelor la frontiera extern.
A dousprezecea parte din fiecare sum anual se pltete Bulgariei i Romniei n prima zi
lucrtoare a fiecrei luni din anul respectiv. Sumele globale se utilizeaz n termen de trei ani de la
efectuarea primei pli. Bulgaria i Romnia prezint, n cel mult ase luni de la data expirrii acestui
termen de trei ani, un raport cuprinztor privind utilizarea final a sumelor globale n temeiul seciunii
Schengen a Facilitii provizorii Schengen i pentru fluxurile de numerar, incluznd un raport justificativ
privind cheltuielile. Orice fonduri neutilizate sau cheltuite nejustificat se recupereaz de ctre Comisie.
Comisia poate adopta orice dispoziii tehnice necesare funcionrii
Facilitii provizorii Schengen i pentru fluxurile de numerar.
Fr a aduce atingere viitoarelor decizii de politici publice, creditele de angajament globale pentru
aciuni structurale care urmeaz s fie puse la dispoziia Bulgariei i a Romniei pentru perioada de trei ani
cuprins ntre anii 2007-2009 sunt urmtoarele:
(MEUR, preuri la nivelul anului 2004)
Bulgaria
Romnia

2007
539
1 399

2008
759
1 972

2009
1 002
2 603

n cursul perioadei de trei ani cuprins ntre anii 2007-2009, ntinderea i natura interveniilor
cuprinse n totalul creditelor fixe pe ri se stabilesc n temeiul dispoziiilor n vigoare la acea dat
aplicabile cheltuielilor pentru aciuni structurale
n cazul n care, pn la mplinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderrii, survin
dificulti semnificative i susceptibile s persiste n orice sector al economiei sau care ar putea provoca
deteriorarea serioas a situaiei economice ntr-un anumit domeniu, Bulgaria i Romnia pot solicita s fie
autorizate s adopte msuri de protecie n vederea remedierii situaiei i a adaptrii sectorului n cauz la
economia pieei interne.
n aceleai mprejurri, oricare actual stat membru poate solicita s fie autorizat s adopte
msuri de protecie n raport cu Bulgaria, cu Romnia sau cu ambele state
La cererea statului interesat, Comisia adopt, n procedur de urgen, msurile de protecie pe care
le consider necesare, artnd condiiile i modalitile n care acestea trebuie puse n aplicare
n caz de dificulti economice serioase i la cererea expres a statului membru interesat, Comisia
hotrte n termen de cinci zile lucrtoare de la primirea cererii nsoite de datele de fundamentare
corespunztoare. Msurile astfel hotrte sunt de imediat aplicare, in seama de interesele tuturor prilor
interesate i nu pot determina efectuarea de controale la frontiere

~ 17 ~

n cazul n care Bulgaria sau Romnia nu i-a ndeplinit angajamentele asumate n contextul negocierilor
de aderare, determinnd o perturbare semnificativ a bunei funcionri a pieei interne, inclusiv orice
angajamente asumate n cadrul politicilor sectoriale care privesc activiti economice cu efecte
transfrontaliere, ori pericolul iminent al unei atari perturbri, Comisia poate s adopte msurile
corespunztoare pn la mplinirea unui termen de cel mult trei ani de la data aderrii, la cererea motivat a
unui stat membru sau din proprie iniiativ.
Msurile sunt proporionale i se acord prioritate acelora dintre ele care perturb cel mai puin
funcionarea pieei interne i, dup caz, aplicrii mecanismelor sectoriale de salvgardare n vigoare.
Asemenea msuri de salvgardare nu pot fi utilizate ca mijloace arbitrare de discriminare sau de restrngere
disimulat a comerului dintre statele membre. Clauza de salvgardare poate fi invocat chiar i nainte de
aderare n temeiul concluziilor urmririi ndeplinirii angajamentelor asumate n negocieri, iar msurile
adoptate intr n vigoare la data aderrii, cu excepia cazului n care acestea prevd o dat ulterioar.
Msurile nu pot fi meninute mai mult dect este strict necesar i, n orice caz, sunt revocate la data la care
angajamentul corespunztor este ndeplinit. Msurile pot fi totui aplicate dincolo de termenul prevzut la
alineatul de mai sus att timp ct angajamentele corespunztoare nu au fost ndeplinite. Ca rspuns la
progresele realizate de noul stat membru n cauz n ndeplinirea angajamentelor sale, Comisia poate
adapta n mod corespunztor msurile luate. Comisia informeaz Consiliul cu suficient timp naintea
revocrii regulamentelor i deciziilor europene prin care sunt stabilite msurile de salvgardare i ine seama
ntocmai de orice observaii formulate n acest sens de ctre Consiliu.
Uniunea European evideniaz puternicele elemente de diversitate i flexibilitate n regimul
liberei circulaii a lucrtorilor. Statele membre urmresc s acorde un acces sporit pe piaa forei de munc
resortisanilor romni n conformitate cu dreptul intern, pentru a accelera apropierea acquis-ului. n
consecin, ansele de angajare n Uniunea European a resortisanilor romni ar trebui s sporeasc
semnificativ dup aderarea Romniei. De asemenea, statele membre UE vor valorifica la maxim regimul
propus pentru a se trece ct mai repede la aplicarea deplin a acquis-ului n domeniul liberei circulaii a
lucrtorilor.
Cu privire la creditele de angajament pentru dezvoltare rural acordate prin FEOGA, seciunea
Garantare pentru Bulgaria i Romnia pe o perioad de trei ani ntre 2007-2009. Uniunea menioneaz c
sunt preconizate urmtoarele alocri de fonduri:
(milioane EUR, preuri din 2004)

Bulgaria
Romnia
Total

2007
183
577
760

2008
244
770
1 014

2009
306
961
1 267

2007-2009
733
2 308
3 041

Fondurile alocate pentru dezvoltarea rural a Bulgariei i a Romniei dup perioada de trei ani
2007-2009 vor avea la baz aplicarea normelor n vigoare sau a normelor care decurg din orice reform a
politicii care are loc ntre timp.

~ 18 ~

BIBLIOGRAFIE:

UE online - http://europa.eu.int/

Ministerul Integrrii Europene - http://www.mie.ro/

Misiunea Romniei pe lng UE - http://www.roumisue.org/

Centrul

de

Informare

al

Comisiei

Europene

Romnia

http://www.infoeuropa.ro/

Centrul Romn de Informare de la Bruxelles www.roinfocentre.be

Euro Info Center RO 828 - http://www.euroinfo.ccivl.ro/

Institutul European din Romnia - http://www.ier.ro/

Preedinia n exerciiu a UE - http://www.eu2004.nl/

EUObserver - http://www.euobserver.com

EurActiv - http://www.euractiv.com/

~ 19 ~