Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
OBIECTIVELE CURSULUI
Definirea i clasificarea comportamentelor
suicidare
Identificarea celor 10 elemente comune
persoanelor suicidare (dup Shneidman)
Identificarea elementelor de epidemiologie a
suicidului
CONSECINELE CRIZEI
NEREZOLVATESUICIDUL
COMPORTAMENTUL SUICIDAR
Definiii
COMPORTAMENTUL SUICIDAR
Definiii
COMPORTAMENTUL SUICIDAR
Clarificri conceptuale
Suicidul:
COMPORTAMENTUL SUICIDAR
Pentru a sublinia diferena dintre suicid i tentativa de
suicid, Norman Kreitman a propus termenul de
parasuicid.
Parasuicid = orice act nefatal n care subiectul i
provoac o leziune sau i
administreaz n exces o
substan, situaii care i-ar putea periclita mai mult sau
mai puin existena.
Astzi termenul de parasuicid este nlocuit n literatura
de specialitate cu termenul deliberate-self harm.
Prevalena suicidului
1.
2.
Prevalena suicidului
Rata sui = Nr. Sui /100.000 locuitori
OMS Sui Ratio = 20 /100.000 (114-Sri Lanka, 48Lituania, Estonia, Letonia, 40-Ungaria, 35-38 Rusia)
Romnia Sui Ratio = 12-14/100.000 (30- Slaj, 25-30Braov, Sibiu, 10-25-Cluj, 5-Mehedini)
SUICIDUL PATOLOGIC
Se clasific n:
- suicidul psihotic: primul loc este deinut de suicidul din
strile depresive severe (n proporie de 10-15% la brbai
i 3-5% la femei);
- suicidul la persoanele cu tulburri de personalitate, fiind
frecvent la tulburrile de personalitate de tip borderline sau
de tip antisocial
- suicidul la persoanele dependente de alcool sau de
substane psihoactive
- suicidul din tulburrile nevrotice, mai ales cele n comorbiditate cu depresia. Caracteristicile vieii moderne ca:
depersonalizarea, ritmul alert al desfurrii muncii,
zgomotul accentuat, neglijarea vieii afective, sectuirea
spiritual, declaneaz reacii de nelinite i panic n lan
care, determinnd creterea tensiunii afective, nu mai pot
fi stvilite, suicidul aprnd ca unica modalitate de ieire
din situaia stresant.
FAZELE SUICIDULUI
METODELE FOLOSITE N
COMPORTAMENTUL SUICIDAR
EUTANASIA
1.
2.